Sunteți pe pagina 1din 4

CZU 338.

43
https://orcid.org/0000-0003-0655-5536

CERCETARE EXPLORATORIE A TRĂSĂTURILOR, COMPETENȚELOR


CARACTERISTICILOR ȘI ATRIBUTELOR NECESARE CADRULUI DIDACTIC ÎN
FAȚA CLASEI

Coord. Prof. univ. dr. Cristina Gavriluță


Autor: Alexandra Apetrăcheoae (fostă Triși)
doctorand în Sociologie
Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași, România
e-mail: alexandra.trisi@student.uaic.ro, 33ale.ape33@gmail.com
orchid id: 0000-0003-0655-5536

Abstract. Starting from Albert Bandura's social learning theory, the article aims to explore the
traits, skills, characteristics, and attributes necessary for the teaching staff in front of a class of students.
The chosen method is that of the focus group because it allows flexibility and a wider range allocated to
creativity, without the superficial limitations of the researcher's thinking. The focus group was attended
only by teaching staff (teachers and educators) interested in the subject both from the perspective of their
own experience at the department and from the perspective of the experience as a parent/grandparent of
students in the education system. The result was a map of the main characteristics necessary for a
favourable evolution of the professorial career.

Keywords: teachers, attributes, characteristics, traits, vocation, empathy

După Albert Bandura (dar si după alți autori care au preluat, adaptat sau recontextualizat ideea)
elevul nu este doar un recipient pasiv al informațiilor [apud 2, p.5], învățarea poate avea loc prin
observarea unui comportament/ consecințelor unui comportament și aceasta presupune inițial observarea,
extragerea informațiilor, apoi luarea deciziilor cu privire la performanța comportamentului (modelarea)
[apud 3. p.85]. Aceste aspecte, deși mai greu de digerat, presupun că profesorul sau cadrul didactic nu
este numai o sursă de informare ci un model care, prin ceea ce face mai mult decât prin ceea ce spune,
își învață elevul să acționeze. În articolul său din 2001 Bandura ne introduce în teoria agentului explicând
că ”a fi agent înseamnă a face în mod intenționat lucrurile să se întâmple prin acțiunile cuiva.(...)
Caracteristica de bază a agentului activ este ca joacă un rol în auto-dezvoltarea, adaptarea și auto-
înnoirea” sa [1, p. 2].
Capacitatea unei persoane de a fi sau nu model este dificil de evaluat în cadrul unui proces de
recrutare însă crearea unui profil poate ajuta nu doar la identificarea persoanelor potrivite pentru scaunul
de la catedră ci și în educarea mai precisă a acelor elemente care țin de zona lucrurilor care pot fi învățate
și a comportamentelor care pot fi însușite. Pentru acest demers mai complex am considerat ca primul pas
esențial este necesitatea identificării acelor trăsături, competențe, caracteristici și atribute necesare
cadrului didactic pentru o evoluție favorabilă a carierei profesorale.
Metoda potrivită este focus grupul pentru că ne oferă flexibilitate, posibilitatea unui câmp semantic
personalizat iar participanții au libertatea de a introduce noi variabile în analiza cercetătorului, așadar în
data de 11.09.2021 am organizat o întâlnire cu voluntarii care îndeplineau simultan următoarele condiții:
1. Au participat la măcar un examen de titularizare
2. Lucrează ca profesori/educatori în școală, având responsabilități didactice față de minim o clasă
de elevi
3. S-au arătat interesați de tematica propusă și s-au oferit voluntar să participe
În selectarea lor am avut în vedere să fie din categorii cât mai diferite, astfel, lista de prezență (cu
inițiale, pentru a le proteja identitatea) conține:
Tabel 1: Specificul participanților la focus grup

Între participanți sunt 9 de gen feminin și unul de gen masculin.


O persoană a susținut examenul in formă simplă, doar cu examen scris și 9 persoane au susținut
examenul de titularizare în formatul care conține și inspecție la clasă.
Întâlnirea a durat 75 de minute, a fost înregistrată, pe toata durata discuțiilor, sub protecția
anonimatului si a confidențialității datelor, înregistrarea fiind extrem de importantă ulterior, deoarece
toate datele au fost transcrise, pentru a reda informațiile obținute întocmai, fără a le denatura, și pentru a
facilita interpretarea datelor. Invitaților li s-a adus la cunoștință subiectul discuției, tematica și scopul
cercetării.
Focus-grupul a avut 2 secvențe principale:
1. Brainstorming cu toate trăsăturile, competențele, caracteristicile și atributele necesare cadrului
didactic în fața clasei de elevi
2. Organizarea acestor trăsături, competențe, caracteristici și atribute în clustere tematice
cuprinzătoare.
Respectând regulile organizării unui brainstorming am transcris întocmai pe măsură ce invitații
răspundeau iar lista elementelor identificate în prima parte a întâlnirii conține următorii termeni: răbdător,
cu tact, obiectiv, empatic, atent la nevoile elevilor, bun cunoscător al elevilor, eficient în comunicare,
organizat, să transmită că are încredere în el, să își facă elevii încrezători, consecvent (să trăiască, simtă
și cunoască ceea ce preda), competent, responsabil, să aibă perspectiva asupra efectelor spuselor și
comportamentelor sale, capabil de o buna igienă psihologică, capabil să uniformizeze pozitiv (să nu ii
plafoneze pe cei mai buni), implicat, capabil de dăruire, cunoașterea didacticii și pedagogiei, bun
motivator, motivat, diplomat, bun coechipier, creativ, îndrăgostit de ceea ce face, cu simțul umorului,
bun evaluator, incluziv, fermecător, flexibil, bun ascultător, bun comunicator, învață continuu, stăpânește
metodele, dornic de autodepășire, bun organizator, atent, cu viteza de reacție adecvata, logic/ cu gândire
bine structurata, cu claritate in gândire, bun profesionist, aduce plus valoare, consistent, informat,
actualizat, ne-plictisitor, concret, concis, hotărât, bun manager de grup, leader (nu șef!!!), jovial, bun
analist, curios, realist, bun observator, adaptabil, capabil de autoironie, spirit viu (nu apatic!!!), cu atenție
distributivă, competente sociale, competente umane, lipsit de prejudecăți, sincer, prezentabil adaptat,
entuziast, model, capacitatea de a ambala materia plăcut/pe înțeles, consultativ, echidistant, exigent,
conectat, anticipativ, jucăuș, carismatic, punctual, cald, calm, motivat intrinsec, nu ia poziție de
superioritate, evidențiază calitățile elevilor, erudit, cu vocație, coach, vizionar, sa inspire, vertical, moral,
tenace, atent la detalii, original, sincer, iubitor, optimist, bun profesionist, ”cu lipici”, respectuos cu elevii,
demnitate, deschis la minte, bun coordonator, folosește analogii și conexiuni, pragmatic – explică la ce
se folosesc informațiile, jucăuș, are coloană vertebrală.
În a doua parte a întâlnirii cerința a fost să identificam cuvintele cheie care unesc cât mai mulți
termeni în ”clustere” și au înțelesuri corelate. Am luat fiecare termen și am încercat să îl punem într-o
categorie. La unii termeni s-a renunțat fiind reformulați sau identificându-se sinonime totale, iar alții au
fost introduși în mai multe categorii. Dezbaterea și justificarea au fost încurajate dar nu s-a permis
escaladarea potențialelor conflicte sau dezacorduri.

Fig. 1: Harta caracteristicilor, trăsăturilor, competențelor, caracteristicilor și atributelor


necesare cadrului didactic în fața clasei de elevi necesare cadrului didactic la clasă
Au rezultat astfel 8 trăsături/ caracteristici/ abilități/ atribute/ competențe care le pot îngloba pe
celelalte din lista inițială, având înțelesuri corelate, prezentând sinonimie sau fiind caracteristici
complexe care cuprind mai multe din trăsăturile menționate in lista mare:
- Vocație
- Empatie
- Creativitate
- Farmec Personal
- Moralitate
- Tact Pedagogic
- Cunoașterea Materiei
- Motivație
Secundar, au rezultat 3 alte trăsături/ caracteristici/ abilități/ atribute/ competențe care ar putea fi
relevante și sunt sau ar trebui măsurate la recrutare, în plus fata de cele 8 menționate mai sus iar în cazul
acestora nu s-a putut clarifica prin discuții libere impactul și nici măcar relevanța sensului, ci doar că sunt
componente sau sinonime parțiale ale cunoașterii și înțelegerii materiei:
- Erudiție
- Capacitatea de a reda întocmai un conținut
- Capacitatea de a adapta un conținut pentru a fi pe înțelesul elevilor
Riscând ca, prin clarificarea adusă de exemplificări, să alimentăm un conflict neconstructiv, am
ales să le notăm ca atare, fără nuanțări suplimentare.
Practic, putem folosi aceste informații cu elevii/studenții viitori profesori sau în formarea cadrelor
didactice deja recrutate, în exerciții specifice prin care sa ”materializeze” caracteristicile în
comportamentele specifice asociate și să le exerseze spre învățare.
Un exemplu de pregătire didactică poate fi un joc de rol prin care să răspundem următoarelor
întrebări: cum se comportă un profesor empatic?
Profilare: Ce spune? Ce face? Ce gesturi are? Cum se îmbracă? Ce are? Cum arată?
Situație 1: Cum reacționează în situația x? Ce soluție identifică astfel încât să atingă obiectivele
lecției chiar dacă intervine situația x?

Bibliografie:

1. Bandura, A., 2001, ”Social cognitive theory: an agentic perspective„ din Annual Reviews
Psychology, California 94305-2131;
2. Mccombs, Barbara. L. & Whisler, Jo Sue,1997,” The learner-centered classroom and school.”
San Francisco: Jossey-Bass,. ISBN-0-7879-0836-3;
3. Pitariu, H., 1988,” Behaviourally anchored scales for rating the performance of chemical”
Revista de psihologie, Volumes 34-35, Academia Republicii Populare Române;

This work was co-funded by the European Social Fund, through Operational Programme Human Capital
2014-2020, project number POCU/993/6/13/153322, project title “Educational and training support for
PhD students and young researchers in preparation for insertion in the labour market”.

S-ar putea să vă placă și