Studiul literaturii relevante pentru lucrarea -”Educație

incluzivă social si șanse pentru viitor în comunități cu

probleme”
Doctorand: Apetrăcheoae Alexandra (nume anterior: Triși)1

Cuprins
Introducere in tema lucrării.....................................................................................................................1
Baze de date............................................................................................................................................3
Site-uri si publicații generale...................................................................................................................4
Site-uri si publicații cu un grad (relativ mare) de specificitate...............................................................6
Lista bibliografica utilă temei mele (orientativa):.................................................................................10
1. Articole si publicatii...................................................................................................................10
2. Referințe legislative....................................................................................................................16
Concluzii...............................................................................................................................................18
Bibliografie utilizata in acest articol.....................................................................................................19

Introducere in tema lucrării

”Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale” 2 este unul dintre obiectivele specifice ale UE și
ale statelor sale membre în domeniul politicii sociale. În conformitate cu articolul 153 din TFUE 3,
incluziunea socială se realizează numai pe baza unei cooperări nelegislative – metoda deschisă de
coordonare (MDC) – iar articolul 19 din TFUE4 permite UE să ia măsuri pentru combaterea
discriminării, atât prin protecția juridică oferită potențialelor victime, cât și prin adoptarea unor
măsuri de stimulare.

Nu este însă suficient sa aloci fonduri si sa organizezi cursuri, sa acorzi burse si sa încurajezi
financiar anumite comportamente pentru a obține schimbarea pe termen lung, acea schimbare

1
Doctorand in Sociologie, Facultatea de Filosofie si Stiinte Social Politice, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi,
Romania.
2
(Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 2012), p. 16
3
Apud (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 2012), p. 114
4
Apud (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 2012), p 56

Pagina 1 din 20
structurala care transformă rezultate si indicatori in abilitați si aptitudini, in caracteristici si
comportamente pe care le abordam oricând si care ne definesc.

Așadar, scopul cercetării mele este sa găsesc soluții si sa îmbunătățesc ciclul de viată al
fondurilor europene (de la felul in care se consulta comunitățile pentru a decide ce se finanțează, pana
la evaluarea proiectelor care se face in termeni de rezultate, indicatori si sustenabilitate minimă
obligatorie) astfel încât sa obținem cele mai bune rezultate pe termen lung. Consider ca este irelevant
ca avem proiecte fără tăieri financiare majore si care raportează atingerea 100% a tuturor indicatorilor
daca acestea nu produc schimbare pe termen lung, mult după încheierea perioadei de
sustenabilitate.

Acesta este scopul acestei cercetări si nu poate fi atins decât daca nu încetam sa ne mai
prefacem ca nu vedem sau ca nu exista probleme si ca indicatorii si rezultatele imediate sunt printre
putinele modificări care contează spre a fi evaluate.

Consider ca o abordare corecta ar putea muta percepția pe care o are majoritatea asupra
Fondurilor Europene si care se apropie mai mult de sensul de Asistenta Sociala5 decât de Upgrade
Comunitar, iar aceasta percepție exista in ciuda faptului ca cele 5 mari domenii de finanțare 6 sunt
formulate astfel încât abia un domeniu ne duce cu gândul spre Asistenta Sociala/Economie Sociala
(întreprinderile mici). Scopul meu este sa aduc soluții care sa ne ajute sa implementam astfel încât sa
obținem un upgrade comunitar de durata, nu doar un ajutor social temporar al unor categorii mai
mult sau mai puțin defavorizate (din perspectiva grupurilor cu care lucrează, zonelor in care
activează, .

Nu mă consider Euroforică ci mai degrabă Eurorealistă7 dar scopul lucrării mele va fi acela
de a găsi soluții si preîntâmpina probleme (pornind uneori de la problemele identificate de
eurosceptici) pentru a îmbunătăți Uniunea Europeana, schimbarea generata de investițiile Uniunii,
modul in care aceasta este perceputa, felul in care ne comunicam nevoile către aceasta si stabilim
direcțiile de finanțare.

Evident orice studiu al literaturii existente in domeniile de interes pentru lucrarea mea ar
trebui sa conțină majoritar bibliografie apărută in ultimii 3, maxim 5 ani însă atunci când studiem
elemente de istorie sociala, evoluție psihologica si sociologie in termeni specifici de ”schimbare” (cu
5
(Zamfir E, 1995), p 100
6
cercetare și inovare, tehnologiile digitale, sprijin pentru economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, gestionarea
durabilă a resurselor naturale, întreprinderile mici
7
Termen încă nedefinit oficial, cu sens doar intuit.

Pagina 2 din 20
sensul de impact pe termen lung, modificare structurala”) trebuie sa abordam si o literatura mai veche
pe care sa o corelam național si internațional la alte schimbări si influente din aceeași perioada dar
care se întâmplau in ritmul specific acelor alte popoare.

Primii pași pentru a-mi fundamenta căutările au fost:

- Identificarea domeniilor care se întâlnesc si au parți de teorie si practica relevante pentru

cercetarea mea:

Baze de date
Sociologie
Identificarea principalelor site-uri/baze de date
electronice si centralizarea acestora într-un material
Romania in Uniunea
Europeana (politologie)
Managementul Proiectelor sintetic, coerent si ușor de urmărit. Pentru acest pas
am conceput un document .xls in care am centralizat
bazele de date identificate de mine sau recomandate.
Psihopedagogie

Ulterior am descărcat din ele orice material relevant

pe care l-am găsit. Lista astfel identificata arata
astfel, a fost împărtășită si colegilor de an si cred ca
ar fi un demers util sa fie completata si cu alte resurse specifice domeniului universitar (si altor
domenii doctorale căci cu siguranță sunt mult mai multe surse de informare) si, actualizata continuu,
pusa la indemâna tuturor studenților (acesta este motivul pentru care o voi transfera in acest document
pe care îl voi transmite editabil). O parte din aceste baze de date sunt site-uri de cercetare care conțin
rapoarte actualizate si cercetări importante continuu actualizate care nu exista neapărat si in format
tipărit, puse la dispoziția contribuabililor si altor terți interesați iar o alta parte sunt culegeri de
articole, cărți, publicații si cercetări care au fost tipărite si aici sunt centralizate. Din ce am analizat
pana acum toate acestea oferă acces gratuit.

Totuși, exceptând site-urile de statistica si raportare publica (bnr, ec.europa, eurostat, iasse) ,
majoritatea nu pot fi utilizate ca bibliografie ci trebuie descărcat materialul oferit, acesta fiind astfel
sursa bibliografica.

Pagina 3 din 20
BAZE DE DATE Următorul pas a fost sa caut, descarc
http://bibliotecadesociologie.ro/carti/
si/sau citesc tot ce am considerat
https://1lib.eu/
https://booksc.org/ relevant. Una din erorile inițiale a fost
https://scihub.ro/ ca am considerat totul relevant si încă
http://datatopics.worldbank.org/world-development-
indicators/ nu am reușit sa restrâng suficient
https://www.imf.org/en/Data domeniul lucrării mele dar sunt sigura
https://www.ec.europa.eu/eurostat/
https://www.bis.org/statistics/index.htm ca voi reuși. Pana acum, deși am citit
https://iasse.ro/cms/ro mult, am aflat mai degrabă ce nu
https://sdw.ecb.europa.eu/
doresc sa aprofundez/cercetez si ce
https://www.bnr.ro/Home.aspx
http://einiras.coe.int/edn/search impactează direcția cercetării mele
http://www.worldlii.org/
într-un mod irelevant. In aceasta
http://stats.oecd.org/Index.aspx
http://highwire.stanford.edu/lists/freeart.dtl direcție am identificat următoarele
http://www.eric.ed.gov/ direcții de studiu si materiale:
http://econpapers.repec.org/
http://repec.org/
http://worldwidescience.org/ Site-uri si publicații
http://philpapers.org/
http://www.jurn.org/
generale
http://library.stmarytx.edu/acadlib/indexes/ir.htm
http://www.esf.org/nc/publications/socialsciences.
html?tx_ccdamdl_cart%5Badd%5D=22833 Sunt cele care îmi oferă
https://ssl.cabells.com/order.aspx informații relevante, indiferent de tema
https://papers.ssrn.com/sol3/DisplayAbstractSearch.cfm abordata si ceea ce am de aflat. De
http://www.springer.com/librarians/e-content/ebooks?
SGWID=0-40791-0-0-0 exemplu in definirea unor termeni
https://ideas.repec.org/top/top.romania.html specifici sau pentru a reuși sa
https://www.sciencedirect.com/
https://www.tandfonline.com/ (re)definesc anumite concepte sau
https://academic.oup.com/journals sintagme insuficient adresate abordez
https://www.cambridge.org/ro/academic
comparativ definițiile originale de pe
https://www.springer.com/gp
https://www.learnoutloud.com DEX Online8, Dicționarul Larousse
(format online, ediția 2019)9, si Dicționar Explicativ Oxford10.

De exemplu, atunci când îmi este necesar sa definesc Fondurile Europene din prisma
încadrării pe axa dintre Upgrade Comunitar si Asistenta Sociala folosesc toate resursele menționate,
in limba originala deoarece orice modificare a sensului care poate interveni prin traducere poate
8
(DexOnline, 2004-2021), https://dexonline.ro/ , accesat in 31 Ianuarie 2021
9
(Larousse, 2019), https://www.editions-larousse.fr/ , accesat in 31 Ianuarie 2021
10
(Oxford University Press, 2021), https://www.oxfordlearnersdictionaries.com/, accesat in 31 Ianuarie 2021

Pagina 4 din 20
afecta rezultatul obținut si compromite corectitudinea studiului. Așadar, am extras definiția
identificata in fiecare instrument menționat si am obținut:

- Fondurile europene - in terminologia de specialitate numite Fondurile Europene Structurale și de

Investiții (fondurile ESI) sunt instrumente financiare, administrate de către Comisia Europeană, al
căror scop este să acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din fondurile ESI este
destinat, în principal, regiunilor mai puțin dezvoltate, în scopul de a consolida coeziunea
economică și socială în Uniunea Europeană11. Scopul fondurilor: mai multe locuri de muncă, o
economie europeană solidă, un mediu sănătos. Fondurile ESI se concentrează în principal pe 5
domenii12: cercetare și inovare, tehnologiile digitale, sprijin pentru economia cu emisii
scăzute de dioxid de carbon, gestionarea durabilă a resurselor naturale si întreprinderile
mici.
- Upgrade - aici avem 3 definiții, similare dar care nuanțează: 1. versiune de produs nouă sau
îmbunătățită. 2. trecere la o versiune nouă, îmbunătățită 13. ameliorer, augmenter, moderniser,
actualiser, revaloriser, promouvoir,14. 1. to make a machine, computer system, etc. more
powerful and efficient; to start using a new and better version of a machine, system, etc., 2. to
improve the condition of a building, etc. in order to provide a better service15
- Asistenta Sociala (evident, foarte sintetic) – ”este un ansamblu de instituții, programe, masuri,
activități profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor,
comunităților, cu probleme speciale, aflate temporar in dificultate, care din cauza unor motive de
natura economica, socio-culturală, biologica sau psihologica nu au posibilitatea de a realiza prin
mijloace si eforturi proprii, un mod normal, decent de viață” 16. Obiectivul principal al asistentei
sociale este de a veni in ajutorul persoanelor aflați in dificultate pentru ca aceștia sa obțină
condițiile necesare unei vieți decente. Acest ansamblu de masuri urmărește sa dezvolte in rândul
segmentelor de persoane defavorizate propriile capacitați si competente pentru o mai pronunțată
funcționare socială. Asistentul social, protectorul si militantul acestei cauze demne, trebuie sa aibă
in vedere interacțiunea constanta dintre doi factori: individul si mediul lui de viată socio-

11
(Wikipedia, 2019), https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonduri_structurale
12
(Uniunea Europeana, 1995-2021), https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/funding-opportunities/funding-
programmes/overview-funding-programmes/european-structural-and-investment-funds_ro accesat in 12 Ianuarie 2021
13
(DexOnline, 2004-2021) https://dexonline.ro/definitie/upgrade, accesat in 12 Ianuarie 2021
14
Apud (Larousse, 2019) https://www.larousse.fr/dictionnaires/anglais-francais/upgrade/621870 , accesat in 12 Ianuarie
2021
15
(Oxford University Press, 2021) https://www.oxfordlearnersdictionaries.com/definition/english/upgrade_1 , accesat in
31 Ianuarie 2021
16
(Zamfir E, 1995), p100

Pagina 5 din 20
 economic, politic, cultural, familial, moral, etc, având cunoștințe despre dezvoltarea lui umana,
despre personalitatea lui, cat si despre contextul socio-cultural si moral in care trăiește.

Deși fără o valoare științifică deosebită, continuu expus atacurilor si erorii umane, fiind
actualizat continuu de către necunoscuți si doar verificat de către experți, o resursa importantă pentru
domeniul lucrării mele este si site-ul Wikipedia17 care poate surprinde uneori adevăruri mai puțin
corecte dar relevante si demne de luat in calcul, ale intelectului colectiv. Evident, in aceeași categorie
se înscriu si versiunile tipărite ale dicționarelor prezentate in format electronic online si mai sunt si
alte site-uri/publicații de acest fel, însă, pentru a încerca sa mă încadrez mai bine in limitările de
spațiu ale temei, nu voi aprofunda mai departe.

Site-uri si publicații cu un grad (relativ mare) de specificitate

Aici intra toate acele site-uri care centralizează informații si materiale dintr-un anumit
domeniu din cele menționate in diagrama de mai sus, sunt acele cărți si articole care fac referire la
informații necesare cercetării mele, sunt cele care centralizează informații pe anumite zone (raportări
fonduri europene, știri specifice, etc). Marea majoritate mă ajuta in următoarele direcții:

- Pentru a stabili si defini cadrul conceptual

- Pentru a găsi universul paradigmelor si a-l defini in conformitate cu scopul cercetării mele,
bazându-mă pe temelii anterior puse si confirmând cu specialiști din domeniu
- Pentru a folosi alte cercetări actualizate, știri si opinii în a contura contextul socio-politic si
educațional actual

Desi domeniul proiectelor europene este relativ nou, tematica mea atinge si subiecte atent
dezbatute înainte de termenul de 3-5 ani18 invocat anterior. Un exemplu este cartea lui Zamfir 19 din
1995 din care am găsit relevanta si de actualitate definiția Asistentei Sociale dar si anumite
caracteristici care definesc Asistenta Sociala si care mă ajuta sa încadrez corect Fondurile Europene
pe axa dintre Upgrade Comunitar si Asistenta Sociala. In acest context specific însă nu pot folosi
publicații din aceeași perioada pentru a defini ”upgrade” sau, cu atât mai puțin sintagma ”upgrade
comunitar” pentru care nu am identificat încă o definiție anterioară in vreo cercetare relevanta, cu
atât mai puțin una legata de efectele fondurilor europene, sau măcar scopurile alocării lor. Tot pentru

17
(Wikipedia, 2019), https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principala, accesat in 31 Ianuarie 2021
18
2017-2021
19
(Zamfir E, 1995), p. 100

Pagina 6 din 20
a fundamenta termeni specifici din domeniul social voi utiliza informații din Miftode 20
din 2003 sau
altele care au ajutat in a pune bazele politologiei sau definesc specificul romanesc din aceasta
perspectiva, cum ar fi Moman-Vasile21 cu ”România și românii: Generalități. Filozofie. Religie.
Științe sociale” sau Fulga22 cu ”Schimbare socială și cultură politică”.

De exemplu despre Rezistenta la Schimbare a Romanilor am găsit informații dar mai mult din
perspectiva schimbării organizaționale care a avut loc după 1989 sau odată cu privatizări si
transformare in multinaționale. Aceste materiale pot pune bazele unor concluzii teoretice dar nu pot fi
musai relevante pentru alte domenii in care au avut loc schimbări.

Pentru a defini termenul de Eurosceptic si a argumenta utilitatea euroscepticismului cu scopul

de a identifica si preîntâmpina probleme pe care uniunea Europeana le poate întâmpina in viitor
(inclusiv in Managementul proiectelor) am folosit bibliografie specifica (împletită cu cea generala), si
am pornit de la definirea din dicționare, am trecut la sensul real, corect științific si singurul
constructiv si am continuat cu sensul din conștienta colectiva (ce cred oamenii ca înseamnă atunci
când îl utilizează). Astfel am aflat ca termenul “eurosceptic” este un neologism adoptat rapid și
irevocabil, care, conform dicționarului Larousse, ca substantiv sau adjectiv, denumește sau
caracterizează „ Personne qui doute de la viabilité ou de l'utilité de la construction de l'Union
européenne”23. Conform Wikipedia, “Euroscepticismul este o ideologie politică legată de scepticism
față de Uniunea Europeană și de integrarea europeană în general. Uneori, acest scepticism este
acompaniat de dorința de a păstra suveranitatea și identitatea națiunilor europene în loc de a se crea
un stat federal european”24.

Cuvântul eurosceptic este format cu ajutorul procedeului de compunere, prin contopirea

prefixului euro-, respectiv -sceptic. „Azi, în toate limbile în care circulă, scepticismul este confundat
cu neîncrederea, sau cu suspiciunea. Or, cuvântul sceptic (fr. sceptique, engl. sceptic) pătruns în
limbile europene în perioada Renașterii, provine din grecescul skeptikos, care în limba de origine
avea sensul de „observator, examinator “. Prin urmare, sceptic ar trebui să exprime doar o îndoială
rezonabilă, care să refuze dogmatismul”25.

20
(Miftode, 2003)
21
(Moman-Vasile, 2002)
22
(Fulga, 2000)
23
(Larousse, 2019), https://www.larousse.fr/dictionnaires/francais/eurosceptique/31736 accesat in 24.01.2020
24
(Wikipedia, 2019), https://ro.wikipedia.org/wiki/Euroscepticism, accesat in 24.01.2020
25
(Prof. Dr. Valeriu Rusu, 2007), p 31

Pagina 7 din 20
 Din nefericire in contextul actual, euroscepticismul este considerat a fi pentru europeni un
subiect tabu, care, odată abordat, te poate expune categorisirii ca “anti-european”. Extrapolând, mai
mult sau mai puțin direct, riști în orice secundă să poți fi categorisit de către auditoriu ca “anti-
european, creator al unei teorii a conspirației sau destule alte lucruri ce nu sunt chiar potrivite pentru o
persoană a cărei singură greșeală a fost să-și exprime opinia, argumentată corespunzător.”26

Este necesar sa menționăm ca termenul eurosceptic nu are, din perspectiva etimologiei

scepticismului, același sens cu cel pentru care este utilizat. Simion27 ne recomanda înlocuirea
termenului cu altul mai potrivit si îl înaintează pe cel de euro vigilent deși vigilenta are, din nou, cu
totul alt sens si devine mult mai apreciativ decât se înțelege acum termenul de eurosceptic.

O întrebare buna care se poate naște in urma acestor (re)definiri este daca poate fi o moda sa
fii catalogat eurosceptic sau nu, daca poate naște avantaje sau o identitate diferita (ideal mai buna)
alăturarea imaginii proprii cu termenul “eurosceptic”. Analizând sensul actual si riscurile de
etichetare elaborate in prezenta lucrare pana acum am spune ca nu. Totuși, înainte de a decide este
esențial sa mergem si sa analizam mai multe informații.

O alta filiera logica pe care putem sa o abordam este relativ contradictorie. Anume ca
termenul de eurosceptic este uneori alăturat in mod nedrept de cel de “pro-rus”. Totuși Brexit si, in
mod specific, nașterea ideii de BREXIT care a avut loc foarte aproape de nașterea Uniunii Europene
printr-o figura cunoscuta a vieții politice Europene, ne readuce in atenție un discurs dur care compara
Uniunea Europeana cu URSS. Discursul invocat suna astfel: “Comisia dorește să acționeze ca un
GUVERN, Consiliul de Miniștri ca un SENAT, Curtea de Justiție ca un ARBITRU, și Parlamentul ca
un CONGRES. Dacă in această conferință se discută despre aceste lucruri, bine atunci, dar nu vreau
să las nici un fel de dubiu asupra poziției noastre. Nu! Nu! Și încă o dată nu! Nu ne vom angaja în
aceste șarade”28. Un text similar, demn de a fi reținut este cel scris de Vladimir Bukovski și Peter
Stroilov29 care compara detaliat si explicit cele 2 entități – Fosta URSS si UE declarând sintetic „Mi-e
greu să înțeleg de ce, după ce de-abia am înfrânt monstrul care ne-a amenințat cincizeci de ani, fiind
nu o dată pe punctul de a ne îngenunchea, ne-am repezit să naștem alt monstru în Europa, foarte
asemănător celui pe care tocmai l-am îngropat30” si continua cu „Lucrurile poate că încep ca o istorie

26
(SIMION, 2009), p 72
27
Apud (SIMION, 2009), p 71-74
28
Primul Ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher, cu ocazia Consiliului European din 26 octombrie 1990, ţinut la
Roma
29
Fost deţinut politic din URSS, a ispăşit o pedeapsă de 12 ani în inchisorile şi lagărele de muncă sovietice
30
(Vladimir Bukovski, 2006),

Pagina 8 din 20
nostimă. URSS era o uniune de republici socialiste sovietice.... Exact ca Uniunea Europeană de
astăzi”31.

Exemplele pot continua cu multe extrase de text si de discurs, pornind de la oameni politici
relevanți din Ungaria32 sau Cehia33, continuând cu analiști politici care observa si evidențiază abateri
de la scopul original si devieri de la competitivitatea economica utilizata ca avantaj inițial si
finalizând cu micii “parerologi” din presa sau din “gura-lumii”. Aceste informații, alăturate cu ideea
de “naționalist” care transpare si din definiția termenului data de Wikipedia 34 poate aduce puncte de
popularitate unei persoane considerata eurosceptica.

Inițial, impresia generala era ca euroscepticismul își mărește densitatea si vehementa odată cu
apropierea de si in vecinătatea Federației Ruse însă exista si excepții care ii fac pe Eurosceptici (chiar
in cazul in care sunt asimilați cu cea mai negativa forma a definiției lor) sa para mai apropiați de
modernitate si trend (cu apropiere de termenul “moda”). Exemplele Sardiniei 35 si Catalaniei36 sunt
doar câteva care arata ca termenul are lipici si in zone mai apropiate de inima UE, existenta unui
partid cu numele ItalExit spune destule iar Brexitul a alimentat suplimentar aceasta direcție chiar in
ciuda problemelor operaționale pe care le întâmpina in implementare.

Așadar, nu numai ca termenul “eurosceptic” este greșit asociat in intelectul colectiv cu “pro-
rus” ci dimpotrivă poate fi un trend al celor care încă păstrează extraordinar de vii amintirile
abuzurilor “integrării” in URSS si pot face pragmatic o analiza comparativa intre cele doua iar asta ar
explica de ce nașterea euroscepticismului a pornit dinspre marginile ei. Apoi, odată cu apariția
problemelor de implementare si distribuire a resurselor curentul a prins si către zonele centrale sau,
cel puțin, mai îndepărtate de influenta sau ocupația rusa. Excepția data de Margaret Thatcher nu poate
decât sa arate încă odată capacitatea vizionara a acestui om politic, fiind printre putinii care au arătat
ca au învățat ceva din istorie.

Consecința acestor raționamente si argumentări ne duc astfel spre răspunsul la întrebare, care
nu poate fi decât unul. Din păcate acesta nu este de tipul alb/negru si nici rezultat al unui exitpoll cu
doar 2 variante de răspuns. Pe scurt, Euroscepticismul este necesitatea unei societăți sănătoase, care

31
Ibidem, p.32
32
Ex. Viktor Orban
33
Ex. Vaclav Klaus
34
(Wikipedia, 2019)
35
https://blogs.lse.ac.uk/europpblog/2014/10/02/italian-regionalist-parties-will-find-it-difficult-to-import-the-scottish-
model-in-their-push-for-independence/
36
https://blogs.lse.ac.uk/eurocrisispress/2017/11/17/four-graphs-about-catalonia-and-citizens-attitudes-towards-the-eu/

Pagina 9 din 20
se întreabă si analizează înainte de a se arunca spre etichetări malițioase si asocieri insuficient
planificate. Da, Euroscepticismul poate fi un trend, dar aceasta moda nu ar fi posibila daca nu ar fi
alimentata de experiențe negative anterioare, similitudini nefaste, erori de distribuire a resurselor,
comunicare inconsecventa si, nu in ultimul rând, diferențe uriașe intre substratul si caracteristicile
celor cărora li se aplica masuri (aproape) unice. Deși necesar la nivel ideologic, euroscepticismul prin
istoria pe care se bazează, ne poate ajuta sa evidențiem posibilele erori înainte de a le comite, si poate
astfel contribui la îmbunătățirea Uniunii Europene si colaborării dintre statele care o alcătuiesc.

Oricât de mult ne-ar influenta exemplul pozitiv al Statelor Unite ale Americii diferențele de
cutuma, limbaj, valori, motivație, istorie, structura si perspectiva sunt deosebit de dificil de redus
când ele apar manifestate intens nu doar de la un stat la altul, ci de la o regiune la alta, de la un județ
la altul, de la un oraș la altul si chiar in interiorul aceleiași comunități de dimensiuni reduse. E o lupta
pe care Uniunea Europeana ar duce-o mult mai relaxat si cu șanse mai mari de câștig daca ar înțelege
mai bine euroscepticismul si pe eurosceptici, daca le-ar lua argumentele in calcul intr-un mod
constructiv si ar găsi soluții punctuale pentru fiecare problema identificata de aceștia, in loc sa ii
eticheteze cu un termen greșit utilizat si sa ii ignore ca si când ar fi vorba doar de o mana de
retrograzi.

Lista bibliografica utilă temei mele (orientativa):

1. Articole si publicatii
1. Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic România. (2010). Cunoaște lumea mea!
http://www.aschfr.ro/doc/Studiu%20chestionare%20ASCHFR%202010.pdf.
2. 1. Abraham, D., (ed.), Abraham, A., Dalu, A.M., Fierbinteanu, C., Marcovici, O., Mitulescu,
S., Plaesu, A., Sufaru, I. (2013) Situația adolescenților din România. Centrul de Sociologie
Urbană și Regională, Institutul de Științe ale Educației, UNICEF.
3. Achiței, A., Vîlcu, V., Munteanu, M., Drelea, A., Sauciuc, M., Marian, R., Ispas, C., Grosu,
O., Garavani, A. (2012) Experiențe de economie socială. Manual de proceduri și modele de
bună practică în economia socială. Fundația Alături de Voi România.
4. Alexandrescu, G. (2002) Romania. Working Street Children in Bucharest: A Rapid
Assessment, International Labor Organisation - International Programme on the Elimination of
Child Labor. Available from: http://tdh-childprotection.org/documents/romania-working-
street-children-in-bucharest-a-rapid-assessment
5. Alianța pentru Lupta Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniilor. (2011) Studiu naţional de
evaluare a serviciilor de sănătate adresate persoanelor cu un consum problematic de alcool.
Comunicat de presă. Available from:
http://www.aliatong.ro/uploads/stiri-si-noutati/comunicat-de-presa-studiu-aliat-serviciile-
adresate-persoanelor-cu-consum-problematic-de-alcool-doc.pdf.

Pagina 10 din 20
6. Almond, G., Sidney V. (1963) The Civic Culture: Political Attitudes and Democracy in Five
Countries. Princeton, Princeton University Press.
7. Antuofermo, M., Di Meglio, E. (2012) Population and social conditions. Eurostat. Available
from: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-12-009/EN/KS-SF-12-
009-EN.PDF
8. Arpinte, D., Cace, S., Preotesi, M., Tomescu, C. (2009) Cornul și Laptele: Perceptii, Atitudini
și Eficiență. Bucuresti, Editura Expert.
9. Arpinte, D., Cace, S., Scoican, A.N. (2010) Social economy in Romania: two regional
profiles. Bucharest, Editura Expert.
10. Arpinte, D. (2014) Programele nutriționale pentru elevi. World Bank. Unpublished report.
11. Asociația de Sprijin a Copiilor Handicapați Fizic România. (2010) Cunoaște lumea mea!
Available from: http://www.aschfr.ro/doc/Studiu%20chestionare%20ASCHFR%202010.pdf.
12. Asociația Română pentru Promovarea Sănătății. (2014) Studiu privind impactul economic al
consumului dăunător de alcool asupra sistemului de sănătate din România. Available from:
http://arps.ro/wp-content/uploads/2013/12/Fact-sheet-rezultate-studiu.pdf
13. Baio, J. (coord.) (2012) Prevalence of Autism Spectrum Disorders — Autism and
Developmental Disabilities Monitoring Network, 14 Sites, United States, 2008. Centers for
Disease Control and Prevention. Available from:
http://www.cdc.gov/mmwr/preview/mmwrhtml/ss6103a1.htm
14. Barna, C. (2014) Atlasul economiei sociale România. Institutul de Economie Socială.
15. Bădescu, G., Grigoraş, V., Rughiniş, C., Voicu, M., Voicu, O. (2007) Barometrul Incluziunii
Romilor. Bucuresti, Fundaţia pentru o Societate Deschisă. Available from:
http://www.edrc.ro/docs/docs/cercetari/Barometrul-incluziunii-romilor.pdf.
16. Bădescu, G., Petre, N., Angi, D. (2014) Bunăstarea copilului din mediul rural. Available
from: http://www.worldvision.ro/_downloads/allgemein/Bunastarea_copilului_2014.pdf
17. Berescu, C., Celac, M., Ciobanu, O., Manolache, C. (2006) Locuirea şi sărăcia extremă.
Cazul romilor. Bucuresti, Editura Universitară Ion Mincu.
18. Bertolini, P., Montanari, M., Peragine, V. (2008) Poverty and Social Exclusion in Rural
Areas. EC Directorate-General for Employment, Social Affairs and Equal Opportunities Unit
E2. Available from: http://www.google.ro/url?
sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ved=0CDQQFjAA&url=http%3A%2F
%2Fec.europa.eu%2Fsocial%2FBlobServlet%3FdocId%3D2087%26langId
%3Den&ei=IODqUvqaCYPgyAPXh4Fo&usg=AFQjCNH237dT1dD7GyMQ88Ce0c-
0nyI5bg
19. Botonogu, F. (coord.) (2011) Ferentari. Comunităţi ascunse. Bucuresti, Editura Expert.
20. Branca, F., Nikogosian, H., Lobstein, T. (2007) The Challenge Of Obesity In The WHO
European Region and the Strategies for Response: Summary. World Health Organization.
21. Camacho, A., Cunningham, W., Rigolini, J., Silva, V. (2014) Addressing Access and
Behavioral Constraints through Social Intermediation Services: A Review of Chile Solidario
and Red Unidos, World Bank Policy Research Working Paper No. 7136.
22. Carneiro, P., Galasso, E., Ginja, R. (2014) Tackling Social Exclusion: Evidence from Chile,
CEMMAP Working Paper No. 24, Centre for Microdata Methods and Practice, London.
23. CEAS Consultants (Wye) Ltd, Centre for European Agricultural Studies, Institute for the
Management of Dairy Companies, Technische Universitat München. (1999) Evaluation of the
School Milk Measure. Final Report. DGVI European Commission. Available from:
http://ec.europa.eu/agriculture/eval/reports/schoolmilk/sum_en.pdf

Pagina 11 din 20
24. Clare Harper, Wood, L., Mitchell, C. (2008) The Provision of School Food in 18 Countries.
Available from:
http://www.childrensfoodtrust.org.uk/assets/research-reports/school_food_in18countries.pdf
25. Chelcea, L. (2000). Grupuri marginale în zone centrale: gentrificare, drepturi de proprietate și
acumulare primitivă postsocialistă în Bucuresti. Sociologie Românească, no. 3-4, 51-68.
26. Checchi, D., Van de Werfhorst, H., Braga, M., Meschi, E. (2014) The Policy Response to
Educational Inequalities. Changing Inequalities in Rich Countries. Analytical and
Comparative Perspectives, 294.
27. Commission of the European Communities. (1993). Background Report: Social Exclusion –
Poverty and Other Social Problems in the European Community, ISEC/B11/93. Luxembourg,
Office for Official Publications of the European Communities.
28. Camacho, A., Cunningham, W., Rigolini, J., Silva, V. (2014) Addressing Access and
Behavioral Constraints through Social Intermediation Services: A Review of Chile Solidario
and Red Unidos, World Bank Policy Research Working Paper No. 7136.
29. Carneiro, P., Galasso, E., Ginja, R. (2014) Tackling Social Exclusion: Evidence from Chile,
CEMMAP Working Paper No. 24, Centre for Microdata Methods and Practice, London.
30. CEAS Consultants (Wye) Ltd, Centre for European Agricultural Studies, Institute for the
Management of Dairy Companies, Technische Universitat München. (1999) Evaluation of the
School Milk Measure. Final Report. DGVI European Commission. Available from:
http://ec.europa.eu/agriculture/eval/reports/schoolmilk/sum_en.pdf
31. Clare Harper, Wood, L., Mitchell, C. (2008) The Provision of School Food in 18 Countries.
Available from:
http://www.childrensfoodtrust.org.uk/assets/research-reports/school_food_in18countries.pdf
32. Chelcea, L. (2000). Grupuri marginale în zone centrale: gentrificare, drepturi de proprietate și
acumulare primitivă postsocialistă în Bucuresti. Sociologie Românească,
33. Checchi, D., Van de Werfhorst, H., Braga, M., Meschi, E. (2014) The Policy Response to
Educational Inequalities. Changing Inequalities in Rich Countries. Analytical and
Comparative Perspectives,
34. Coleman, J. S. (1988) Social Capital and Schools. The Education Digest, 53(8), 6.
35. Comisia Prezidenţială Pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice. (2009) Riscuri şi
inechităţi sociale în România. Administraţia Prezidenţială. Available from:
www.presidency.ro/static/CPARSDR_raport_extins.pdf .
36. Commission of the European Communities. (1993) Background Report: Social Exclusion –
Poverty and Other Social Problems in the European Community, ISEC/B11/93. Luxembourg,
Office for Official Publications of the European Communities.
37. Consiliul Național al Persoanelor Vârstnice. (2013) Evoluția condițiilor de viață ale
populației vârstnice din România în perioada 2007-2012. Available from:
http://www.cnpv.ro/pdf/analize2013/evolutia_conditiilor_de_viata_ale_populatiei_varstnice_
din_romania_in_perioada_2007-2012.pdf .
38. Constantinescu, M., Nițulescu, D., Băjenaru, C. (2005) Zone precare de locuire în spaţiul
urban, Calitatea Vieţii, XVI, nr. 1–2, 2005, Available from:
http://www.revistacalitateavietii.ro/2005/CV-1-2-05/4.pdf
39. Constantinescu, M., Dan, M. (2005) Locuințele sociale în România: o privire de ansamblu.
Calitatea vieții, XVI (1-2)
40. Constantinescu, Ș. (2012) Atlasul Economiei Sociale. România 2012. Institutul de Economie
Socială.

Pagina 12 din 20
41. Cunha, F., Heckman, J.J. (2007) The Technology of Skill Formation, American Economic
Review 97
42. Cunha, F., Heckman, J.J. (2008) Formulating, identifying and estimating the technology of
cognitive and noncognitive skill formation, Journal of Human Resources 43
43. Curcă, G.C., Buda, O., Căpățână, C., Marinescu, M., Hostiuc, S., Dermengiu, D., Cârțînă, C.,
Crețoiu, V.A., Stoica, N.A., Bădescu, I., Voinea, M., Cristea, D., Apostu, I., Banciu, D.P.G.,
Balica, E.G., Brezeanu, O., Constantinescu, A., Gheorghiu, V., Bălan, L. (2008) Study on
Domestic Violence: A Legal Medicine Perspective. Romanian Journal of Legal Medicine, no.
16(3), pp. 226-242. Available from http://www.arheoantropogenetica.ro/system/revista/7/226-
242.pdf.
44. Daragiu, M., Daragiu, L.A. (2012) Liderii romi şi contribuţia acestora în procesul de
incluziune socială a comunităţilor. Studiu de caz în judeţul Bihor, Fundaţia Ruhama,
www.ruhama.ro .
45. Dima, G. (ed.) (2012) Serviciile sociale in Romania, Rolul actorilor de economie socială.
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile. Available from:
http://www.ies.org.ro/library/files/raport_serviciile_sociale_in_romania._rolul_actorilor_econ
omiei_sociale.pdf
46. Elbers, C., Lanjouw, J. O., Lanjouw, P. (2003) Micro–Level Estimation of Poverty and
Inequality. Econometrica,
47. Elbers, C., Lanjouw, P. F., Mistiaen, J. A., Özler, B., Simler, K. (2004) On the unequal
inequality of poor communities. The World Bank Economic Review
48. Emery, M., Flora, C. (2006) Spiraling-up: Mapping community transformation with
community capitals framework. Community Development, 37(1), 19-35.
49. European Agency for Development in Special Needs Education. (2006) Individual Transition
Plans Supporting the Move from School to Employment. Available from: www.european-
agency.org
50. European Agency for Development in Special Needs Education. (2009) Development of a set
of indicators for inclusive education in Europe. Available from: www.european-agency.org
51. European Commission (2007). Together for Health: A Strategic Approach for the EU 2008–
2013. White Paper, COM(2007) 630 final, Brussels: Commission of the European
Communities http://ec.europa.eu/health-eu/doc/whitepaper_en.pdf
52. European Commission (2014). Report on the Implementation of the EU framework for
National Roma Integration Strategies. Brussels, COM(2014) 209.
53. European Commission. (2008) First biennial report on social services of general interest.
Commission staff working document, Brussels. Available from:
http://eurlex.europa.eu/legalcontent/EN/ALL/;jsessionid=DjnkT1kN1nTpDL1nskBJf6mFwyv
CP8HBL9flk9gBnybNrcLrJlZw!6483183?uri=CELEX:52008SC2179
54. European Commission. (2010a) Communication from the Commission. Europe 2020: A
strategy for smart, sustainable and inclusive growth. Brussels, COM (2010) 2020.
55. European Commission. (2010b) Communication from the Commission to the European
Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of
the Regions. The European Platform against Poverty and Social Exclusion: A European
framework for social and territorial cohesion. Brussels, COM (2010)
56. European Commission. (2011) An EU Framework for National Roma Integration Strategies
up to 2020. Available from:
http://ec.europa.eu/justice/policies/discrimination/docs/com_2011_173_en.pdf
57. European Commission. (2013) Evaluation of the EU School Milk Programme.

Pagina 13 din 20
58. European Commission. (2014) Guidance on Ex-ante Conditions for the European Structural
and Investment Funds PART II. Available from:
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/
eac_guidance_esif_part2_en.pdf
59. European Commission. (2014) COM (2014) 424 final. The Council’s recommendation
regarding Romania’s 2014 national reform program and the Council’s opinion on Romania’s
2014 convergence program.
60. European Commission. (2014) Health at a Glance: Europe 2014. Available at:
http://ec.europa.eu/health/reports/european/health_glance_2014_en.html
61. European Court Of Auditors. (2011) Are the School Milk and School Fruit Schemes Effective?
Special Report No. 10/2011.
62. European Economic Community (EEC). (1985) On specific Community Action to Combat
Poverty. Official Journal of the EEC. 85/8/EEC
63. European Monitoring Center for Drugs and Drug Addiction. (2003) Drug use amongst
vulnerable young people. Prevention strategies need to target young people most at risk.
Available from: www.emcdda.europa.eu/attachements.cfm/att_33728_EN_Dif10en.pdf
64. European Monitoring Center for Drugs and Drug Addiction. (2012) The State of the Drug
Problem in Europe. Available from:
www.emcdda.europa.eu/...cfm/att_190854_EN_TDAC12001ENC_.pdf
65. European Parliament (2013). European Parliament resolution of 11 June 2013 on social
housing in the European Union (2012/2293(INI).
66. Eurostat. (2011). ESSPROS Manual. The European System of integrated Social PROtection
Statistics (ESSPROS). Available from:
http://ec.europa.eu/eurostat/documents/3859598/5917481/KS-RA-11-014-EN.PDF/ee86d517-
3348-4c20-94ee-a37c330755b1
67. Eurostat. (2011) ESSPROS Manual. The European System of integrated Social PROtection
Statistics (ESSPROS). Available from:
http://ec.europa.eu/eurostat/documents/3859598/5917481/KS-RA-11-014-EN.PDF
68. Eurostat. (2012) Measuring material deprivation in the EU: Indicators for the whole
population and child-specific indicators. Luxembourg, Publications Office of the European
Union.
69. ExpertForum. (2014) Amurgul investiţiilor. Available from:
expertforum.ro/wp-content/uploads/2014/06/PB-31-EFOR-Clientelism.pdf
70. Federația Organizațiilor Neguvernamentale Pentru Copil. (2012). Children’s Rights
Protection. Problems Identified and Suggestions for System Improvement.
71. Fleck, G., Rughinis, C. (eds.) (2008) Come Closer. Inclusion and Exclusion of Roma in
Present Day. Romanian Society, Human Dynamics.
72. Fox, L., Gotestam, R. (2003) Redirecting Resources to Community-Based Services. A
Concept Paper, Report prepared jointly by UNICEF and the World Bank within the project
Changing Minds, Policies and Lives, a programme designed to support national programmes
reduce the institutionalization of vulnerable individuals in Eastern and Central Europe and
Central Asia. Available from: http://www.unicef-irc.org/publications/pdf/redirecting.pdf
73. Fox, J. (2012) Education on the Edge: Roma Segregation in the Schools of Five EU Member
States Comparative Policy Brief, Vol. 5. Florence, European University Institute.
74. Fuchs, M. (2014) Quota Systems for Disabled Persons: Parameters, Aspects, Effectivity.
Policy Brief, March 2014. European Centre.

Pagina 14 din 20
75. Fundația Alături de Voi România. (2011) Politici, practici și tendințe în economia socială în
România şi Uniunea Europeană în ansamblu.
76. Fartușnic, C., Florian, B., Iosifescu, S., Măntăluță, O. (2014) Financing the pre-university
education system based on the standard cost: a current assessment from the equity perspective.
UNICEF. Vanemonde, București. Available from:
http://www.unicef.org/romania/Studiu.ISE.eng.pdf
77. FRA, PNUD, CE (2012) The situation of Roma in 11 EU Member States
78. Galan, A., Olsavszky, V., Vlădescu, C. (2011) Chapter 16. Emergent challenge of health
professional emigration: Romania’s accession to the EU. In: Wismar, M., Maier, C.B., Glinos,
I.A., Dussault, G., Figueras, J. (eds.) Health Professional Mobility and Health Systems.
Evidence from 17 European countries. Copenhagen, World Health Organization. Available
from: http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0017/152324/e95812.pdf
79. Gatti, R. et al. (2015). Equality of Opportunity. A Fair Chance for Marginalized Roma. World
Bank.
80. Ghergut, A. (2010) Education of Children with Special Needs in Romania; Attitudes and
Experiences. Paper presented at the International Conference on Education and Educational
Psychology. Available from: www.sciencedirect.com
81. Gibson, J. (2006) Enigmas of Intolerance: Fifty Years after Stouffer's Communism,
Conformity, and Civil Liberties. Perspectives on Politics
82. Gibson, J. (2013) Measuring Political Tolerance and General Support for Pro-Civil Liberties
Policies: Notes, Evidence, and Cautions. Public Opinion Quarterly, 77 (S): 45-68.
83. Giurcă, D. (coord.) (2012) Incluziunea romilor din România: politici, instituţii, experienţe,
proiect “EU INCLUSIVE – transfer de date şi experienţe privind integrarea pe piaţa muncii a
romilor între România, Bulgaria, Italia şi Spania” POSDRU/98/6.4/S/63841, implementat de
Fundaţia Soros România. Available from: http://www.soros.ro/ro/program_articol.php?
articol=400#
84. Government of Romania. (2007) The third and fourth Report of the Government of Romania
regarding the implementation of the UNCRC. Available from:
http://www.copii.ro/Files/Raport%20Geneva_200710164458906.pdf.
85. Government of Romania. (2007) Response of the Government of Romania to the OHCHR’s
questionnaire on the right of persons with disabilities to education. Available from:
http://www.crj.ro/userfiles/editor/files/Response%20by%20the%20Government%20of
%20Romania.doc
86. Government of Romania. (2011) Social Assistance Reform Strategy. Available from:
http://www.mmuncii.ro/pub/img/site/files/58bd6ffc9844fbc4a8a639672450872b.pdf
87. Government of Romania. (2014) Strategy for Public Administration 2014-2020. Available
from: www.mdrap.ro/userfiles/consultari_publice/30_06_14/anexa1.doc
88. Government of Romania. (2014) National Strategy for Social Inclusion of People with
Disabilities (2015-2020)/ Strategia naţională "O societate fără bariere pentru persoanele cu
dizabilităţi" 2015-2020. Available from:
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Proiecte_in_dezbatere/2014/2014-12-29-
HG_Anexa-SN-DPPD.pdf
89. Government of Romania. (2014) 2014-2020 National Health Strategy. Available from:
http://www.ms.ro/documente/Anexa%201%20%20Strategia%20Nationala%20de
%20Sanatate_886_1761.pdf
90. Guttman, F. (2011) Dizabilitatea ca o condiţie determinantă a sărăciei. Revista Română de
Sociologie

Pagina 15 din 20
 91. Zamfir, E., Zamfir, C. (coord.) (1993) Ţiganii între ignorare şi îngrijorare, Bucureşti, Editura
Alternative.
92. Zamfir, C., Preda, M. (coord.) (2002) Romii în România, Bucureşti, Editura Expert
93. World Health Organization. (2013a) Review of Social Determinants and the Health Divide in
the WHO European Region: Executive Summary. Available from:
http://www.euro.who.int/en/publications/abstracts/review-of-social-determinants-and-the-
health-divide-in-the-who-european-region.-final-report
94. World Health Organization. (2013b) Status Report on Alcohol and Health in 35 European
Countries. Available from:
http://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0017/190430/Status-Report-on-Alcohol-and-
Health-in-35-European-Countries.pdf

2. Referințe legislative
A) LEGI
Constituția României.
Decret - Lege nr. 118/1990, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive
politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în
străinătate ori constituite în prizonieri.
Legea nr.18/1990, pentru ratificarea Convenției cu privire la drepturile copilului.
Legea nr.50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
Legea nr.114/1996, Legea Locuinței.
Legea nr.208/1997, privind cantinele de ajutor social.
Legea nr.34/1998, privind acordarea unor subventii Asociaţiilor şi Fundaţiilor Române cu
personalitate juridica, care înființează unităţi de asistență socială.
Legea nr.143/2000, privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
Legea nr.10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie
1945 - 22 decembrie 1989.
Legea nr. 95/2001, a voluntariatului.
Legea nr.678/2001, privind prevenirea și combaterea traficului de persoane.
Legea nr.116/2002, privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale.
Legea nr. 682/2002, privind protecția martorilor.
Legea nr.15/2003, privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate
personală.
Legea nr.217/2003, pentru prevenirea și combaterea violenței în familie.
Legea nr.83/2004, pentru declararea ca orașe a unor comune.
Legea nr.107/2004, pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor
pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.
Legea nr.211/2004, privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor.
Legea nr.272/2004, privind protecția și promovarea drepturilor copilului.
Legea nr.341/2004, a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria
Revoluţiei române din decembrie 1989.
Legea nr.195/2006, legea-cadru a descentralizării.
Legea nr.95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii.
Legea nr.448/2006, legea privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.
Legea nr.221/2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

Pagina 16 din 20
Legea nr.151/2010 și Legea nr.200/2013, privind serviciile specializate integrate de sănătate, educație
și sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintala
asociate.
Legea nr.152/2011, privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.
Legea nr.292/2011, a asistenței sociale.
Legea nr.190/2013, privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2011 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.
B) Hotariri de Guvern
HG nr.205/1997, cu privire la organizarea activității autorităților administrației publice locale în
domeniul protecției drepturilor copilului.
HG nr.299/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 678/2001
privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane.
HG nr.1826/2005, pentru aprobarea strategiei naționale de dezvoltare a serviciilor sociale.
HG nr.1251/2005, privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de învăţare, instruire,
compensare, recuperare şi protecţie specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale
din cadrul sistemului de învăţământ special şi special integrat.
HG nr.21/2007, privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de
învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor
de învăţământ preuniversitar.
HG nr.74/2007, privind asigurarea fondului de locuinţe sociale destinate chiriaşilor evacuaţi sau care
urmează a fi evacuaţi din locuinţele retrocedate foştilor proprietari.
HG nr.1237/2008, privind aprobarea Programului-pilot Locuințe sociale pentru comunitățile de romi.
HG nr.23/2010, privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale.
HG nr.151/2010, privind aprobarea Programului Renașterea satului romanesc — 10 case pentru
specialiști.
HG nr.459/2010, pentru aprobarea standardului de cost/an pentru servicii acordate în unitățile
medico-sociale și a unor normative privind personalul din unitățile de asistență medico-socială.
HG nr.49/2011, pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă
multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a
Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în
situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii
români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state.
HG nr.1274/2011, privind metodologia de calcul pentru determinarea costului standard pe
elev/preşcolar/an şi finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, finanţate din bugetele
locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preşcolar pentru anul 2012.
HG nr.1142/2012, privind Strategia națională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2012-
2016.
HG nr.1156/2012, privind aprobarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea
fenomenului violenţei în familie pentru perioada 2013-2017 şi a Planului operaţional pentru
implementarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei în familie
pentru perioada 2013-2017.
HG nr.344/2013, completarea art. 5 din HG nr. 72/2013 - aprobarea normelor metodologice pentru
determinarea costului standard per elev/preșcolar.
HG nr.784/2013, privind aprobarea Strategiei naționale antidrog 2013-2020 și a Planului de acțiune în
perioada 2013-2016 pentru implementarea Strategiei naționale antidrog 2013-2020.
HG nr.1071/2013, privind aprobarea Strategiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2014-
2020 şi a Planului de acţiuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea Strategiei naţionale.

Pagina 17 din 20
Hotărârea nr. 1165/2013 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea
normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării
de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume
defalcate din T.V.A. prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar.
HG nr.400/2014, pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează
condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii
2014 – 2015.
Hotărârea nr.799/2014 privind implementarea Programului operaţional Ajutorarea persoanelor
defavorizate.
HG nr.859/2014, privind aprobarea Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului
întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătăţirea mediului de afaceri din România – Orizont 2020. 395
HG nr.1113/2014, privind aprobarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor
copilului pentru perioada 2014-2020 și a Planului operaţional pentru implementarea Strategiei
naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014 - 2016.
OG nr.20/1994, privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente.
Ordinul nr.2401/2013, pentru stabilirea valorii de înlocuire pe metru pătrat, pentru anul 2013, în
vederea vânzării locuinţelor pentru tineri.
OUG nr.18/2009, privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe.
C) Decizii/Directive/Regulamente
Directiva Consiliului Comunității Europene nr.91/271/EEC/1991 privind tratarea apelor urbane
reziduale.
Hotărârea nr.522/8.05.2003, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților.
Hotărârea nr.488/2005, privind aprobarea sistemului national de indicatori de incluziune socială.
Hotărârea nr.1251/2005, privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii de învăţare, instruire,
compensare, recuperare şi protecţie specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerinţe educative speciale
din cadrul sistemului de învăţământ special şi special integrat.
Regulamentul UE nr.223/2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate
persoane.
Organizația Națiunilor Unite, Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Organizația Națiunilor Unite, Convenția cu privire la drepturile copilului.
D) Ordine ministeriale
Ordonanţa nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
Ordinul nr.5379/2004, privind Metodologia de organizare si functionare a serviciilor educationale
prin cadre didactice de sprijin/itinerante pentru copiii cu cerinte educative speciale, scolarizati in
invatamantul de masa
Ordinul nr.4928/2005, privind aprobarea Planului-cadru de învațământ pentru
clasele/grupele/unitatile de învațământ special care scolarizeaza copii/elevi/tineri cu deficiente grave,
severe, profunde sau asociate
Ordinul nr.3414/2009, privind aprobarea Planului-cadru de învățământ pentru învațământul special -
clasele a IX-a-a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică.

Concluzii

Bibliografia care poate sprijini la ora actuala lucrarea mea, având in vedere ca subiectul nu a
fost încă rafinat si restrâns este deosebit de vasta. Este imperios sa restrâng domeniul înainte de a

Pagina 18 din 20
studia prea mult si a aprofunda tematici pe care le voi folosi mai degrabă ca referințe fugitive sau idei
preluate concis, deși mă ajuta in a înțelege mai bine subtilități si contexte.
Secundar, consider ca, împletirea aceasta de domenii si tematici care vor fi atinse in lucrarea
mea pentru a găsi cele mai bune soluții in vederea optimizării si eficientizării felului in care proiectele
cu finanțare externa accelerează schimbarea in bine, nu își poate găsi răspunsul in a analiza cap coada
publicații anterioare deoarece nu exista o publicație anterioara relevanta in tot cuprinsul ei. Pragmatic,
voi folosi elemente din cat mai multe publicații (evident nemodificând sensul acordat de context) așa
cum am arătat in exemplificările si abordările de mai sus, pentru a obține un rezultat original.

Bibliografie utilizata in acest articol

(2004-2021). Preluat de pe DexOnline: https://dexonline.ro/

Fulga, G. (2000). Schimbare socială şi cultură politică. Bucuresti: Editura Economica.

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. (2012). Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.
Roma, Italia.

Larousse. (2019). Larousse. Preluat de pe Larousse.fr: https://www.larousse.fr/

Miftode, V. (2003). Tratat de asistenţă socială: Fundamente teoretice şi metodologice. Iasi: Editura
Fundaţiei "Axis".

Moman-Vasile, E. (2002). România și românii: Generalități. Filozofie. Religie. Științe sociale.

Bucuresti: Editura Paco.

Oxford University Press. (2021). Preluat de pe Oxford Dictionaries:

https://www.oxfordlearnersdictionaries.com

Prof. Dr. Valeriu Rusu. (2007, 03 2). În căutarea unei certitudini (II). Viaţa medicală”, anul XIX, nr.
9.

SIMION, I. M. (2009). EUROSCEPTICISMUL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ. Analele Universităţii

„OVIDIUS” –Seria Istorie Volumul6.

Uniunea Europeana. (1995-2021). Preluat de pe Comisia Europeana: https://ec.europa.eu/

Vladimir Bukovski, P. S. (2006). Uniunea Europeană...O nouă URSS? Bucuresti: Vremea Noua.

Wikipedia. (2019). Preluat de pe Wikipedia: https://ro.wikipedia.org/wiki/

Pagina 19 din 20
Zamfir E, Z. C. (1995). Politici Sociale. Romania in context European. Bucuresti: Editura
Alternative.

Pagina 20 din 20