CURSUL 2 – CERCETARE

 Materii
 Platforme de comunicare
 Rezultate în partea de jos

Când ne-am depus intenția de a cerceta la UM am avut două opțiuni cu privire la cercetare. Prima este să ne alegem
un coordonator in funcție de tema dorită; iar cea de a 2-a să alegem noi o temă și un coordonator să aleagă. Orice
temă ar fi, dacă alegi o tema deja existentă sau propui tu o temă, aceasta este o ramură cunoscută cu aceste inițiale
LGAC. Odată ce ați ales tema, se dezvoltă documentul la care ați lucrat numit propunere de cercetare. Odată făcut
acest document putem lucra toate competențele și produsele de învățare care există în curriculum. O mare parte din
succesul traseului de cercetare, este să avem bine definită propunerea de cercetare. Iar acest document este primul
dintr-o serie de documente de care avem nevoie în cercetare.

Ceea ce s-a schimbat puțin pe traseul cercetării, este că în trecut această temă de cercetare îl cunoșteau decât de
coordonatorul principal și studentul astfel că multe din punctele acestei propuneri erau slabe. Acum, încercăm să
publicăm cât mai mult acest proces așadar trece prin diferite etape și prin diferite comitete.

Etapele:

1. Skepsis – cuv grecesc care înseamnă gândire. Ideea acestei prime etape este aceea de a avea o platformă de
comunicare prin care intenționăm ca înaintea studenților să se împărtășească ideea de cercetare într-o
prezentare publică. Această parte din skepsis este evaluată în cadrul materiei de cercetare1. Așa că pe
parcursul acestui semestru veți avea de prezentat propunerea de cercetare.
2. A doua materie de cercetare 2 avem al doilea stadiu al platformei de comunicare numită Anaptixi (gr.
dezvoltare). Ceea ce se prezintă pe această platformă de comunicare, odată ce ai prezentat la skepsis ideea
propunerii de cercetare, ne concentrăm asupra metodologiei cercetării și pe modul în care avansăm. Odată
ce treci prin skepsis și anaptixi, trebuie să avem o aprobare a coordonatorului tău și trebuie să treci prin …
metodologic.

Cu o săptămână înainte de cercetarea ta te ascultă un grup de 6-7 profesori care trebuie să își manifeste
aprobarea cum că ești gata de prezentare.

Odată ce am parcurs cercetare 1 și 2 se așteaptă ca să avem protocolul cercetării care cuprinde ceea ce vom
face, cum vom face, și resursele necesare.

Acest protocol este aprobat de un comitet de etică și cercetare.. până în acest moment cercetarea ta a fost
prezentată unui public destul de larg. De exemplu, toți studenții, profesorii, comitetul metodologic și statistic,
 comitetul de investigare instituționale, comitetul de etică instituționale și având în vedere că aceste platforme se
transmit în mediul digital mai avem și alte instituții ale educației care ne urmăresc. În asta constă diferența cu
privire la traseul cercetării.

3. Se continuă cu implementarea cercetării noastre. Avem două opțiuni pentru a termina cercetarea noastră.
Pentru masteranzi, rezultatele cercetării lor trebuie să fie publicate într-un articol, într-o bancă de reviste
aprobate în avans. Acest articol publicat trebuie prezentat într-un congres în limba română. Rezultatul
trebuie să fie prezentate în fața unui congres. Următoarele materii, după cercetare 2, masteranzii aleg una
dintre aceste două materii: statistică aplicată sau cercetarea calitativă. Studenții de la doctorat vor parcurge
ambele materii. Următoarele materii sunt elaborarea instrumentelor și cercetare 3. Masteranzii nu au decât
cercetare 3. Doctoranzii parcurg ambele materii. Și aici se termină celor de la master și se termină cu o
prezentare publică pe care o numim epitychia – realizarea ta. Aici se termină cu masteratul. Doctoranzii
continuă cu statistică avansată și cercetare 4 și 5. În plus studenții de la doctorat trebuie să aibă un al doilea
articol publicat care trebuie să fie prezentat într-un congres într-o altă limbă decât cea maternă. Se
presupune că va fi în engleză sau spaniolă. Iar rezultatele finale, odată ce au fost publicate vor fi prezentate
la un eveniment public pe care îl numim syneisfora care înseamnă expansiunea temei de cercetare. Este
important pentru doctoranzi să știe că au două opțiuni al rezultatului final: două articole sau o teză de
doctorat. Oricare traseu, trebuie să treacă prin platformele de comunicare: skepsis, anaptyxi, epitychia,
syneisfora și cele două congrese. Practic această este ruta cercetării și este un element central în curriculum.
4. Studenții care au ales să echivaleze materia nu trebuie să parcurgă cercetare 1 și 2, conform acestei scheme
se pare că nu trebuie să mai treceți prin skepsis și prin anaptyxi, dar traseul va continua normal cu ceilalți
pași iar protocolul trebuie elaborat în semestrul acesta.

Acum majoritatea congreselor sunt virtuale. Anul următor ar trebui să fim deja pregătiți pentru primul congres în
cazul în care trece pandemia. Congresele se stabilesc împreună cu coordonatorul lucrării.

IAC – propunere de cercetare

Documentul de cercetare nu trebuie să conțină decât ce anume ne propunem să cercetăm, ce se cunoaște despre
acea temă, ce nu se cunoaște, și se termină cu o întrebare la care fiecare vrea să răspundă. Această propunere nu
este un protocol de cercetare. Protocolul conține dimensiunea problemei, stadiul, metodologia și o listă cu referințe
puțin mai exhaustivă.

Diferența dintre cele două documente, IAC are maxim 6 pagini subliniind faptul că mărimea nu dă calitatea. Iar
protocolul trebuie să aibă între 15-30 de pagini. Acest protocol îl dezvoltăm pe parcursul materiilor cercetare 1 și 2.
Acest IAC trebuie să îl dezvoltăm înainte de cercetare 1. Probabil că vom avea nevoie să lucrăm o zi sau două la acest
document pentru cei care au nevoie de corecturi. La baza acestui document trebuie să fie aceste elemente:
 - Portada (Prima pagină) – unde estetic este foarte important cum arată
- Propunerea temei
- Rosu
- Mov – sursele bibliografice unde vom pune accent puternic pe metadate.
- Toată munca se va face într-o formă APA.
- Control de probare unde apare semnătura noastră a coordonatorului și a profesorului Sardoni
În mod special se face asta pentru asigurarea faptului că toți studenții au coordonator și o temă de
cercetare.

Acest proiect este bine să îl gândim în 6 etape pentru succes.

1. Interesul pionului. Asta înseamnă că atât studentul cât și coordonatorul au preferință pentru aceeași temă
de cercetare.
 2. Tura. Elementul cheie. Este ceva care face parte din mine sau este foarte îndepărtat de ceea ce gândesc și
trăiesc.
3. Impactul subiectului. Această temă interesează doar pe tine și pe coordonator, sau va fi benefică și pentru
altcineva – societatea în care trăiești. Impactul cu cât mai redus cu atât este mai puțin motivant. Este
important să aveți un grup țintă cât mai mare de interes. De aceea este important să alegem cu grijă și
titlurile revistelor și articolele. Este important cât mai mulți oameni să știe despre tema aleasă.
4. Fezabilitatea/viabilitatea subiectului. Asta înseamnă că avem resursele, timpul dar și dorința de a aprofunda
subiectul respectiv.
5. A fi motivat. Când studentul este motivat, coordonatorul oferă sprijinul necesar. Asta se întâmplă de la
profesor la student. Dar și studentul poate anima pe profesor. Oricare dintre aceste două scenarii este
important și valid și este necesar să avem un angajament din ambele părți. Să ia această temă de cercetare
ca parte a programului său zilnic.
6. Experiența în cercetare. Toți coordonatorii au experiență, au publicat, au participat la congrese, au prezentat
platforme de comunicare, articole, teze. Deci toate acestea oferă experiența metodologică optimă. Oricare
ar fi experiența fie că este proprie fie dintr-o altă arie a cunoașterii. Diferențele sunt: în prima situație când
iei o temă propusă de coordonator primele 4 elemente pentru succes: interesul, afinitatea cu tema, impactul
și factibilitatea pentru anumite măsuri vin din partea profesorului. Dar când propui tu tema aceste patru
primi pași ai succesului sunt cei care depind de tine.

Când te asociezi unei teme a profesorului el a înregistrat deja această temă. Când este interesul tău propriu, și ai ales
un profesor, trebuie să lucrați împreună pentru a înregistra această temă.

07.07.2020

Descriem situația sau obiectul studiului și făcând o legătură cu un context care să îi permită să se înțeleagă originea
relațiile și necunoscutele cărora dorim să le răspundem.

Punctul de plecare este următorul:

Ce știm?

A ști că știm ceea ce știm și că nu știm ceea ce nu știm, aceasta este adevărata
cunoaștere. - Confucius
Asta ne ajută pe parcursul cercetării noastre. Este foarte important ca întrebarea de la care plecăm în cercetare să se
bazeze pe teorie.

În momentul în care cercetăm și tot ceea ce trebuie să citim, întrebarea este ce este important și ce trebuie să știu
din ceea ce citesc? Ce caut de fapt. Este important ca noi să ne identificăm cu tezele de cercetare ale universității.
Putem descărca toate tezele din biblioteca universității intrând pe pagina universității în secțiunea bibliotecii și
căutând tema de care avem nevoie.

Pentru rezumat suntem limitați la un anumit număr de cuvinte. Pentru master este un nr de cuvinte obligatoriu iar
pentru doctorat un alt număr.

După rezumat vine prima pagină a lucrării apoi foaia obținută după realizarea ultimei prezentări a lucrării, vine
cuprinsul, vine lista cu imagini și figuri, apoi lista apoi lista de tabele, apoi cuprinsul capitolului 1. După aceea vin
capitolele. Vor fi anumite secțiuni specifice pe care dorim să le căutăm.

Vom avea o listă cu privire la ce avem nevoie să căutăm.

 Formatul APA

Documentul trimis de profesor ne oferă toate detaliile cu privire la formatul lucrării. În prima pagină spune despre
aspectele tehnice ale documentului. Totul se scrie cu aceleași caractere. Folosim Times New Roman sau Arial de
mărimea 12. Când începem să scriem este important să avem aceste margini: sus 3 cm; stânga 3,5 cm; jos si dreapta
2 cm. Mărimea este de tip scrisoare. Este important să începem cu tipul de scrisoare și margini.

Standardul este să avem 4 inch pe toate părțile, de aceea trebuie să folosim alinierea cerută de la bun început. Două
caracteristici foarte importante pentru lucrarea de cercetare sunt: primul rând nu trebuie să aibă mai mult de 40 de
litere și de asemenea se pun la socoteală și spațiile. Când titlul va fi pe mai multe rânduri trebuie să arate ca un
triunghi întors.

Titlul rezumat trebuie să fie la centimetru 8 iar titlul la centimetru 10. Toate elementele vor fi centrate cu excepția
numelui coordonatorului. În acest paragraf va apărea doar numele coordonatorului fără titlul lui.

 Rezumatul are următoarele elemente. Elementul care indică titlul va fi centrat cu bold, majuscule și la cm5.

Distanța între sfârșitul paragrafului și un titlu trebuie să fie mereu triplă. Între titlu și începutul paragrafului este un
interval dublu echivalent cu 1 cm. Între paragrafe este dublă. Paragrafele sunt aliniate la dreapta. Dacă dorești să
aliniezi la dreapta trebuie să utilizezi marcatori. Să nu existe mai mult de 3 rânduri cu cuvinte despărțite la finalul
rândului.

Toate aceste reguli sunt foarte stricte pentru că sunt verificate.

 Dedicația este opțională.

 Cuprinsul

Punctele trebuie să fie aliniate, nr paginilor aliniate la dreapta. Între ultimul cuvânt din titlu și primul punct să fie un
spațiu.

Vom pune titlurile din primele 3 nivele. Subtitlurile de nivel 4 și 5 nu se scriu în cuprins.

Procesorul din word oferă să creeze cuprinsul dar chiar dacă este foarte ușor așa nu se va adapta la formatul cerut
de instituție. Așa că să nu folosim generatorul cuprinsului în word.

Aceeași regulă se aplică și pentru lista de figuri și tabele

  Mulțumirile sunt opționale.
 Prefața este opțională
 Captiolele

Subtitlurile dacă nu depășesc jumătatea paginii se scrie pe un rând dacă depășește se va scrie pe două rânduri.
Subtitlu de la nivelul patru este italic iar cel de nivel 3 este bolduit fără majuscule.

Tabelele

Când termini paragraful și pui un tabel este important la ce distanță scrii tabel1 trebuie să fie de 2 cm. După paragraf
lăsăm patru spații simple și în al cincilea rând scrii tabel 1. Titlul tabelului va fi scris cu italice și nu va fi urmat de un
punct și va fi scris la o distanță dublă.

În tabel scriem cu aceleași caractere cu care scrii întreaga lucrare. Caracterele din interiorul tabelului pot fi de
mărime 10 sau 11. Așa cum faci primul tabel ca format trebuie să faci și pe celelalte care urmează.

După tabel va fi nevoie de un spațiu de 5.

Același lucru se aplică graficelor. Se lasă 4 spații între paragraf i grafic iar acesta îl punem pe rândul 5. Numele îl
scriem cu italice iar descrierea fără italice și fără punct la final.

Înregistrarea din 8 iulie la minutul 30-45. Pe acolo ai unele indicii la care nu ai fost atenta despre page break

8 iulie

Rezumatul pentru doctorat se cer maxim 350 de cuvinte, dar depinde mult și de revista în care vrei să publici.

Toate paragrafele să nu se termine în mai mult de o silabă,

Cratimele nu trebuie să fie mai mult de trei într-un paragraf și există posibilitatea în word de a face automat asta

Pentru a scoate în evidență nu bolduim ci punem in italic. Nu putem folosi ghilimelele ca să nu se creadă că cităm și
atunci folosim ghilimele simple.

Când folosim o listă nu folosim puncte ci numere. Alinierea numerelor este la fel cu alinierea paragrafelor. Dacă la un
număr din listă avem scris pe două rânduri va trebui ca al doilea rând să înceapă din marginea documentului nu așa
cum o face automat wordul. Când avem o listă scurtă (atomică) scriem cu litere în paranteze (a)aoiupaoijda,
(b)oaifajlknlka și (c). înainte de ultimul punct scriem și nu punem virgulă sau punct și virgulă.

Ipotezele se numerotează astfel: H1, H2, H3… în funcție de câte ipoteze avem

Când avem citat trebuie să număr cuvintele pentru că trebuie să fie maxim 40. Dacă vrei să citezi mai mult de 40 de
cuvinte nu putem să punem într-un paragraf ci în format bloc. Marginile să fie cam la un centimetru în interior și la
un rând și nu folosim ghilimele. Când cităm în bloc întotdeauna scriem în paranteză la final pagina de la care cităm.

Tabelele pot fi scrise cu 10, 11 sau 12. In interiorul tabelului distanta dintre rânduri poate fi simplă sau dublă dar
indiferent de cum alegi trebuie făcut la fel în toată lucrarea. Liniile orizontale dintr-un tabel sunt foarte importante.
Punem linia orizontală cea de sub titlul tabelului și cea finală care este de importanță maximă. Când scriem numere
în tabel le aliniem ori rând pe rând ori le aliniem la dreapta

Tabel 1,2,3… trebuie să fie bolduit iar titlul tabelului trebuie scris italic iar

9 iulie 2020

Ghilimelele se pot folosi așa cum suntem obișnuiți când cităm: jos la început și sus la sfârșit. Când dorim să scoatem
în evidență ceva putem să scriem doar italic.

Cu privire la citatele in bloc mărimea trebuie să fie ca tot restul textului iar marginea din dreapta trebuie să fie
aliniată cu restul textului și în stânga să fie mai în interior decât restul textului. Spațierea dintre rânduri rămâne la
alegerea coordonatorului.

Indicele ipotezelor trebuie să fie italic (H 01) litera nu.

Titlurile pot avea maxim 48 de caractere. Primul al doilea și al treilea și al patrulea nivel și titlul lucrării de cercetare
vor avea maxim 48. Titlurile capitolelor de obicei sunt scurte așa că nu se pune problema.

Spațiul dintre finalul paragrafului și titlul Tabel 1 rămâne doar de trei spații, în cel de al patrulea scriem.

Nu trebuie să fie mai puțin de trei rânduri înaintea unui tabel.

Când tabelul începe pe pagină nu este nevoie de spații.

Pentru cuprins folosim tabulatorii. Introducem taburi la cm15 apoi dau dublu click și stabilesc să imi apară puncte
până la nr de pagină.

Referințele formatului APA

Sunt 114 stiluri diferite de a cita în apa.

Cele mai comune sunt:

 Cărți
 Dicționare, publicații
 Ziare
 Teze,
 Agenții
 Organizații
 Conferințe
  Congrese, etc

1. Să găsim informația
2. Metadatele sursei să fie complete și dintr-o sursă științifică, o bază de date cunoscută.

Este foarte important ca atunci când căutăm să fie informația completă pentru că dacă lucrăm la teză și găsim o
referință care nu este corectă trebuie să o scoatem. În prezentarea referințelor bibliografice am găsit câteva excepții
când lipsesc autorul, data sau titlul. Să încercăm pe cât posibil să le evităm.

1. Când este vorba de autori latini au două nume de familie. Dacă sunt două nume de familie trebuie să le
scriem pe amândouă. Primul din lista bibliografică este acest caz și avem un articol prezentat la un congres.
Trebuie să ne obișnuim să ne dăm seama de sursa
2. Când este o teză de doctorat sau de master avem exemplul 2. Când apar două universități și când titlul are
două limbi lăsăm forma originală. Iar instituțiile le punem în funcție de ce ne spune editorul: ori le punem pe
amândouă sau doar una. Când sunt două nume de familie pe care îl punem primul? Dacă avem datele
complete
3. Bariego. Aici am avut doar titlul si a fost găsit în google scholar în format pdf unde au fost găsite datele și
autorul. Este important ca fiecare referință sau citat să aibă sursa originală și dacă nu se poate descărca
măcar să fie la îndemână linkul. Aceste tipuri de surse sunt în cazul tezelor de doctorat, master sau licență
4. Barrena. Noi vom lucra cu stilul APA 7 acum.
5. Blanco.
Crossref.org/guestquery - este un site unde putem găsi surse ale unor lucrări.
13 iulie 2020

Lucrarea de cercetare pe care trebuie să o predăm în decembrie.

Ceea ce trebuie să predăm este un document care va fi structurat in secțiuni:

1. Problema de cercetare care are 4 elemente:

a. Introducerea – definim ceea ce dorim să cercetăm într-o formă destul de specifică. Să fie reflectat
ceea ce este interesant la tema noastră și precizia domeniului de cunoaștere. Un paragraf sau două
în care scriem asta. Și asta se predă de vineri într-o săptămână pe 28 august problema de cercetare.
Pe de o parte este vorba de partea calitativă și pe de altă parte cantitativă. Atât cei care fac
cercetare cantitativă cât și calitativă sperăm să poată trimite această lucrare.
b. Antecedente. În lucrările de cercetare calitative se numesc doar antecedente și cerința este
următoarea: identificați fiecare faptă… care a existat înainte ca noi să formulăm acest titlu al lucrării.
Toate au ca scop să interpreteze tema propusă de noi. Aici trebuie să apară deja referințe
bibliografice și trebuie predată cel târziu în 11 septembrie.

It’s important to show that you’re familiar with the most important research on your topic. A
strong literature review convinces the reader that your project has a solid foundation in existing
knowledge or theory. It also shows that you’re not simply repeating what other people have
already done or said.

In this section, aim to demonstrate exactly how your project will contribute to conversations in the
field.

 Compare and contrast: what are the main theories, methods, debates and controversies?
 Be critical: what are the strengths and weaknesses of different approaches?
 Show how your research fits in: how will you build on, challenge, or synthesize the work of others?

If you’re not sure where to begin, read our guide on how to write a literature review.

c. Următoarele elemente sunt întrebările pe care ți le pui în această cercetare iar aceste întrebări au de
a face cu ce, când, unde, cine și de ce. Aceste întrebări vor trasa drumul cercetării. Este necesar deci
să determinăm care sunt lucrurile, persoanele, teoriile sau ideile care sunt … cercetării noastre.
Unele din lucrările calitative de cercetare cel mai probabil coordonatorul va orienta spre ceva mixt.
Atunci când canalizăm lucrarea noastră de cercetare într-o direcție sau alta este foarte important
acest element. Aceste două elemente trebuie trimise spre sfârșitul celei de a 4-a săptămâni
d. Cadrul de referință. Acesta îl trimitem între săptămânile 5-6 și are de a face cu privire la definiții
relaționate direct cu tema cercetării. Odată ce am realizat înțelegerea cu privire la aspectele
cerceetate putem realiza dacă dezvoltarea elevului din punct de vedere academic este mai bună iar
lucrul acesta îl putem face acolo unde putem realiza designul unei metodologii de învățare și predare
care nu se axează doar pe cunoaștere ci care de asemenea oferă o valoare înțelegerii individuale a
elevului, aspectul acesta de a fi apreciat și cel religios din viața elevului. Pentru a proba dacă folosim
o metodologie de înțelegere a cunoștințelor și aplicăm și elementul religios acolo, dacă există vreo
diferență intre cei care folosesc această metodologie și cei care nu o folosesc. Este important să
definim aceste concepte pe care vrem să le punem în practică. Asta o trimitem cel târziu vineri din
săptămâna 6. Pe platforma e 42 sunt deja datele puse. Acestea sunt dialoguri purtate cu
coordonatorii de lucrare pentru a realiza traseul cercetării noastre. Ceea ce putem să așteptăm
2. Ipotezele. Dacă se fac lucrări de cercetare vor fi de făcut anumite lucruri în această secțiune. Aici vom
concepe ipotezele și odată ce avem aceste declarații de ipoteze de cercetare, în general se structurează într-
o schiță. Elaborarea ipotezelor se transformă într-o diagramă și ultimul element are de a face cu a identifica
 în cadrul acestei diagrame care sunt variabilele dependente și independente. Aceste trei elemente care
aparțin secțiunii doi. Le trimitem cel mai târziu vinerea celei de a 7-a săptămâni.
3. Obiectivele. Cei care au lucrări calitative… aceste obiective se clasifică atunci când avem lucrare cantitativă.
Avem două obiective: generale și specifice. Obiectivul general are de a face u rezultatul final iar cele specifice
sunt acei pași pe care trebuie să îi realizăm pentru a ajunge la obiectivul general. Acești pași trebuie să poată
fi cuantificați. În cazul tezelor calitative obiectivele nu se .. ci doar scriem rezultatul final pe care dorim să îl
obținem.
4. Delimitările. Calitativele sunt scenariile care compun realitatea.
a. Primul element al delimitărilor are de a face cu definiția anumitor termeni relevanți pentru tema
aleasă. Scopul acestui element este să ne facă o declarație care ne ajută să înțelegem pe toți cei care
citesc lucrarea mea, cum anume definesc eu variabila sau obiectul respectiv. trebuie să menționăm
cu precizie bazele cercetării noastre. Lucrul acesta nu are nimic de a face cu tezele calitative.
b. Geografic. Unde anume se va realiza cercetarea noastră. De exemplu voi realiza cercetarea în școlile
din România ceea ce înseamnă că se întâmplă în toate școlile din țară. Atunci va trebui să fim mai
specifici și să alegem doar școlile adventiste din România. Poate fi și mai specific și să ne concentrăm
atenția doar pe anumite aspecte ale școlilor adventiste. Sau poate doar într-o singură școală. De
aceea trebuie să fie cât mai specific locul pe care îl cercetăm. În studiile calitative nu este o problemă
dacă avem mai puțini subiecți dar în cercetările cantitative trebuie să avem mai mulți subiecți.
c. Cronologia. Aici ne axăm pe perioada pe care ne-o propunem să facem cercetarea. Este important ca
acest plan să fie realizat împreună cu coordonatorul. De exemplu primele date pe care le avem are
de a face cu momentul înc are vom preda acest document și cu primul stadiul al platformei de
comunicare pe care în traseul nostru îl numim skepsis. Cel târziu în decembrie trebuie. Trebuie
așadar să facem un plan al acestor date.
d. Criterii de includere și excludere. De exemplu presupunem că dorim să observăm elevii unei școli
adventiste. Și cum unitatea noastră de analiză sunt elevii și vrem să o facem pe școală primară, elevii
trebuie să fie cei care ne furnizează această informație de percepție. Și este important să vedem cine
ar putea participa la cercetarea noastră și cine nu. Dacă în cercetarea noastră vorbim despre
metodologii de învățare este important să ne facem o imagine mai clară despre acele metodologii de
învățare. este vorba de elevii preșcolari, sau dacă vorbim de gimnaziu sau liceu, atunci, obiectivul
acestul element este să vorbim cu coordonatorul și să vedem cine ar putea face parte din acea
cercetare și cine nu. Iar aceste patru elemente trebuie să fie predate la sfârșitul celei de a 9-a
săptămâni.
5. Ultima secțiune are de a face cu viabilitatea și aici avem 4 elemente:
a. Justificare. Să explicăm cum și de ce cercetăm și cine beneficiază? Aceste întrebări ne-ar putea ajuta
să scriem argumentul și această secțiune are de a face cu ceea ce spun autorii care ne pot ajuta să
înțelegem subiectul nostru de cercetare.
b. Importanța. Aici trebuie să spunem ce aducem noi în plus prin lucrarea noastră de cercetare.
c. Limitările. Restricțiile care pot apărea pe măsură ce facem lucrarea de cercetare. Și vorbim de limite
cu privire la lucrarea de cercetare nu limite personale. Una ar fi aceea că eu nu am experiența
necesară în cercetare. Să ne concentrăm atenția pe obiectivele cercetării și nu pe limitele noastre.
d. Imaginea de ansamblu. Perspectiva generală, relația, și grupul țintă cercetat și toate procedurile în
această redactare vom include și rolul… lucrul acesta îl vom preda la sfârșitul săptămânii 10.
Elementul de imagine de ansamblu ar putea fi predat între săptămânile 11-15. Elementul acesta
concret despre viziunea asupra lumii îl vom dezvolta pe parcursul următorului curs care se numește
viziunea asupra lumii. Prin urmare vom lucra pe parcursul următorului curs și îl vom include în
această secțiune.
6. Referințe bibliografice. La final trebuie să le concentrăm pe toate într-un singur loc dar pe măsură ce predăm
toate elementele trebuie să salvăm referințele folosite pentru a le putea revizui și corecta. Deci vom pune
note bibliografice la finalul fiecărui document.
Documentul poate fi modificat constant. De exemplu dacă predăm argumentul în săptămâna 10 nu înseamnă că nu
mai poate fi schimbat. Procesul de cercetare este unul de maturare și expoziție. Prin urmare, pe măsură ce înaintăm
pe traseul de cercetare este foarte probabil să întâlnim informații mai pertinente și vom decide împreună cu
coordonatorul să ne întoarcem și să corectăm anumite capitole. Deci să nu le considerăm rapoarte finale. Ele sunt
perfectibile mereu. Lucrarea pe care o vom realiza pe parcursul următoarelor săptămâni sunt elemente pe care le
vom include în protocolul de cercetare.

14 iulie 2020

Cum să căutăm informații științifice

Procesul de căutare a informației

1. Analiza si definirea informației. Acest prim pas îl vom urma în trei etape:
a. Scopul și obiectivul. Obiectivul este legat de factorii care influențează școlile adventiste și cât de
satisfăcut este publicul. Când citim această propunere observăm două lucruri: performanța școlilor și
satisfacția publicului. Dar mai este un element destul de important: scopul acestei cercetări îmi
spune că sunt încă lucruri pe care nu le-am identificat și care influențează performanța școlară și
performanța la rândul ei influențează satisfacția. Prin urmare am putea avea o noțiune despre ceea
ce vrea a se face.
b. Domeniul științific în care dorim să ne informăm. În această etapă observăm că alături de factori
apare termenul administrativi. Adică trebuie definit mai concret domeniul științific al temei pentru
că pot exista mai mulți factori care au de a face cu administrația. Odată ce am identificat acea zonă a
cunoașterii. Ceea ce înainte am folosit doar cuvântul factori acum problema se pune în felul
următor: ce impact are gestionarea administrativă despre administrația funcțională și clima
organizațională. Înțelegându-se prin administrație funcțională,, modul în care se subdivizează
lucrările în fiecare domeniu. Ceea ce vrem să stabilim este cum anume gestiunea administrativă și …
au impact asupra climei organizaționale împreună cu misiunea instituției și mediului înconjurător și
toate acestea cum influențează informația și satisfacția publicului. Aflăm cum plecăm de la un
obiectiv general și cum ajungem la un obiectiv mai specific. Acum când am localizat zona cunoașterii
scoatem factorii foarte generali și îi transformăm în gestiune administrativă, administrație
funcțională, climă organizațională, misiune instituțională și mediu înconjurător organizațional. Cu
alte cuvinte factorii s-au transformat în cinci factori specifici care ne interesează în cadrul cercetării
în așa fel că această propunere să se transforme într-o cercetare propriu-zisă și realizând acea
propunere, scoatem ipotezele și prin ele putem ajunge la schema următoare
Ceea ce ne interesează de aici este asocierea dintre cei doi factori care au două variabile. Nu este același
lucru o săgeată cu două capete cu una cu un singur capăt. Conform acestor factori putem vedea cum
poate fi prezisă autoreglarea elevilor. Putem prin această informație să vedem în ce sferă de cunoștințe
se îndreaptă cercetarea. Din momentul în care citim această declarație, putem să reducem schema la o
diagramă. Când acești factori se asociază prea mult între ei poate afecta rezultatul. Din punct de vedere
statistic se numește multicolinearitate. Ceea ce încercăm să facem este ca fiecare cerc să fie cât se poate
de unic. Dar dacă vom corela sau nu cercurile vom discuta cu coordonatorul nostru. Tipul de săgeți
duble, în general relație, asociere, când observați aceste cuvinte, imediat în schemă trebuie să ne
gândim la acest tip de săgeată. Dar dacă întâlnim cuvinte ca predictori, influențe, explicații, săgeata
folosită va fi unidirecțională. Când plecăm de la scopul cercetării, determinăm domeniul cunoașterii și
asta ne ajută să fim mai concreți în realizarea cercurilor. Și când suntem mai concreți ne permite să
punem într-o schemă cu cercuri. Fiecare cerc se numesc variabile sau constructe. Variabilele dependente
și independente îl folosim la săgeți unilaterale. La săgeți duble nu putem folosi variabilele dependente și
independente pentru că nu ne putem da seama cine depinde de cine. Ci doar observăm dacă există vreo
asociere între cele două. Aceste modele sunt modele cu multe variante. Dar modele cum este cel de sus
avem o variabilă independentă în primul cerc de la stânga și în cercurile de sus și de jos iar celelalte patru
adică cele două din mijloc și cele două din dreapta sunt dependente. Variabilele exogene care este
echivalentul celei independente și endogene echivalentul celor dependente. Când avem de a face cu
aceste variabile cu dublu scop sunt modele de cercetare care reprezintă un nivel mai înalt. Sunt mai
atractive din punct de vedere statistic pentru că această parte cu exogen și endogen are o complexitate
mai interesantă.

c. Punctul de vedere din care abordăm tema. Odată ce am stabilit scopul și am stabilit sfera de
cunoștințe, continuăm să vedem și din ce perspectivă abordăm cercetarea. Adică punctul de vedere
pe care îl vom da lucrării de cercetare. De exemplu modelul de mai sus cu 7 variabile l-am putea
aborda din punct de vedere sociologic sau strict pur statistic, sau metodologic sau îi pot da o culoare
educațională sau din punct de vedere financiar al școlilor. Avem o ipoteză dar trebuie să ascuțim
săgeata pentru a vedea ce punct de vedere ne interesează în această cercetare. Este important să
definim acest punct de vedere pentru că în următorii ani în care vom citi este important să definim și
să concretizăm domeniul în care mergem pentru a ști încotro ne îndreptăm. Dacă înțelegem acest
punct de vedere nu este același lucru dacă stabilim perspectiva financiară sau educativ sau dacă
metodologia se aplică sau nu pe modelul respectiv. așa că odată ce avem această analiză a
 propunerii de cercetare, deja suntem în poziția în care putem găsim informații știind ce trebuie să
căutăm. Aceasta ne conduce la următorul pas.
2. Aria de acoperire a informației. Cât de în spate trebuie să ne ducem pentru a avea o bază pentru ce vrem să
facem. Asta înseamnă că atunci când căutăm informație, noi ca instituție recomandăm este să ne
concentrăm atenția pe surse din ultimii 5-6 ani. Asta nu scoate din calcul consultarea surselor mai vechi. Dar
sursa aceasta ar fi bine să fie una clasică. Dacă avem surse mai vechi încercați să nu fie majoritară în lista
bibliografică. Majoritatea să fie din ultimii 5 ani. Din punct de vedere geografic este important ca dacă s-au
făcut cercetări și în alte zone decât în țara ta sunt mai multe oportunități de a avea mai multe surse. Cu
privire la limbă există un avantaj dacă înțelegem mai multe limbi și putem folosi surse în mai multe limbi.
3. Selectarea surselor de informație precisă. Tipul sursei se referă la cărți, reviste, teze, publicații periodice,
etc. toate acestea sunt valide din punct de vedere științific dar nu folosiți site-uri care nu sunt științifice. Pe
măsură ce luăm în considere timpul, zona geografică, limba și tipul sursei, aceasta va fi unitatea de măsură a
tipului de informație pe care o vom folosi. Recomandarea este de a evita wikipedia.
4. Strategia de căutare a informației. In ppt avem un slide cu pagini web recomandate. Prima sursa la care
profesorul merge este Scopus. Această bază de date are în cadrul ei multe reviste. Folosește destul de des
google.scholar, dialnet, DOAJ, vllex, etc. este o ndrumare cu privire la sursele cu informații valoroase. Scopus
are informații de primă clasă. Când găsim un articol care ne interesează dar costă trimitem un email lui Jose
Girarte și emailul este jgirarte@um.edu.mx . doi-ul este important dacă îl trimiți îți poate găsi mai ușor
lucrarea. Aici trebuie să gândim în 5 etape:
a. Limbajul natural. Dacă ne uităm la modelul de mai sus cu cercuri și săgeți ce am scrie căutând
despre acest model? Cum căutăm informații despre schemă?
b. Concepte. În loc să caut totul mai bine împart în subcategorii pe concepte care mă interesează să
știu despre ele.
c. Cuvinte alternative. Când caut de exempl ceva în spaniola nu a găsit nimic dar când am căutat în
engleză au fost multe rezultate. Când aveți anumite nelămuriri cu privire la cum se spune în altă
limbă ceea ce vrei să cauți folosiți
d. Tezaurul. Acestea sunt liste care încearcă să afle cum se scriu anumiți termeni. Tesauro de la unesco
de exemplu este un site în care putem afla termenii căutați. Ne va ajuta să găsim standardul
cuvintelor cheie a variabilelor căutate.
e. Limbajul de interogare. Acest limbaj are de a face cu folosirea cuvintelor „and” și „or”. Ceea ce
spunem prin aceste cuvinte este că ambele cuvinte pe care le căutăm sunt importante. Practic
folosim trei cuvinte: „and”, „or”, „not”. And îndeplinește ambele condiții, or îndeplinește una din
cele două condiții iar n ot înseamnă că nu vrem acest concept în conținutul articolului.
5. Valorificarea rezultatelor. Odată ce am introdus în browserul de căutare ce mă interesează și am făcut-o
foarte corect atunci vei primi rezultatul așteptat. Dar în multe ocazii vom avea de a face cu ceea ce se
numește zgomot documentar sau liniște documentară. Adică ne dă multe rezultate care nu ne interesează
sau nici unul din ce mă interesează. Trebuie să ajustăm procesul încât să scriem cuvintele potrivite pentru
rezultatul dorit. Scopul acestor pași este ca noi să începem cercetarea cu instrumentele utile. Să vedem de ce
se produce zgomotul documentar. Prima problemă este că are de a face cu doi termeni:
polisemantismul(mai multe înțelesuri ale aceleiași expresii) și omonimia (două cuvinte scrise la fel și cu sens
diferit). De exemplu gatto în spaniolă mai înseamnă pe lângă pisică și cric și un tip de dans și jocul x si zero și
papion și un instrument pentru tâmplari și tot gatto se mai spune peiorativ persoanei care îți face un
serviciu. De aceea va trebui să căutăm cu ajutorul instrumentelor în plus. Liniștea documentară se referă la
cuvinte sinonime. Lipsa rezultatelor atunci când folosim în mod intentionat cuvinte care au sens asemănător
pentru a sublinia expresia unui concept. Cuvintele sinonime se pot aborda din 3 puncte de vedere:
conceptual – soț – bărbat, măgar – asin; piscină – bazin. Când eu caut trebuie să o fac astfel încât să primesc
răspunsul potrivit adică să caut cu ajutorul cuvintelor cele mai uzuale. Contextual – dacă pun că legumele
sunt grele mă refer la greutatea fizică dar mă pot referi și la faptul că unele persoane îi poate cădea greu la
stomac legumele. Conotația – cuvântul monstru poate însemna ceva foarte urât dar și ceva extraordinar.
 Alte aspecte care cauzează liniștea documentară are de a face cu variantele ortografice. De exemplu dacă
scriu Mejico probabil nu vom primi rezultate în motoarele de căutare. Cel mai bine este să scriem Mexic.
Dacă scriu Nueva York la fel în loc de New York. Alte exemple se referă la acronime. Un alt aspect ar mai
putea fi regionalismele.
6. Gestiunea informației. Ce vrem să facem cu ea. eu decid ce îmi folosește și ce nu îmi folosește din rezultatele
obținute în motoarele de căutare.

https://www.crossref.org/guestquery (căutarea notelor bibliografice exacte)

Tema. Scriem în a doua coloană care este tipul sau ce fel de informație găsim în acea bază de date din prima coloană.
Deci tema este să vizităm bazele de date, să scriem link-ul unde l-am găsit și să completăm coloanele. De exemplu
Google schoolar are scop multidisciplinar. Dar sunt anumite baze de date care ne dau informații pe domenii
concrete. Iar în coloana din dreapta punem link-ul.

15 iulie

Operatorii pe care îi putem folosi sunt: și, sau, nu, =, mai mare, mai mic, *,

Mai putem folosi ghilimele duble, asta spune căutării că vrem acea frază exact așa cum am scris-o. toate acestea ne
pot ajuta la concretizarea căutării.

Plagiatul academic

Deși subiectul este evident, este important să vorbim despre el.

Definiția: vine din latină plagium – cumpărarea sau vinderea persoanelor libere ca sclavi, sau furtul sclavilor. În
greacă plagios care are de a face cu înșelăciune. Noi îl înțelegem ca o copiere substanțială a altor lucrări care nu ne
aparțin și să le prezentăm ca și cum ar fi ale noastre. Chiar dacă este un concept nou totuși prin secolul 1-2 deja
existau cazuri de plagiat. Primele cazuri înregistrate au de a face cu biblioteca Alexandria una dintre minunile lumii
antice. Sunt cazur raportate de ale unor poeți care mergeau în biblioteca aceasta, luau de acolo poezii și le prezentau
lumii ca și cum ar fi fost al lor. Cel mai sonor caz a fost cel al lui Claudiu Ptolemeu care în astronomie a propus că
soarele luna și stelele se învârteau în jurul pământului. Lui i se datorează presupusa teoria că aștrii se învârt în jurul
planetei noastre. Dar mai mulți cercetători au descoperit că această teorie nu aparținea lui Ptolemeu. Sunt
documente care atribuie altei persoane această teorie. S-a identificat faptul că există anumite date inventate și nu
dovedite.

Din punct de vedere academic plagiatul reprezintă forme și metode de realiza lucrări academice copiind informația
în mod deliberat sau conștient de la alte surse fără să dăm referințe. Sunt trei perspective din care vedem plagiatul:

1. Forma. Cea mai cunoscută este furtul materialului – iau materialul de la alții și îl prezint ca fiind al meu. Dar
cele mai multe au de a face cu autorul însuși. De exemplu – autoplagiatul, dubla trimitere sau autor fals
(când se muncește în echipă)
2. Metoda. Copiere, parafrazări inapropriate; referințe pierdute; referințe false; fabricarea datelor; furtul
ideilor. Se întîmplă să realizăm plagiat cu intenție dar în unele ocazii o facem fără intenție, din ignoranță.

Impactul plagiatului. Vorbim pe de o parte de drepturi morale, patrimoniale și în final este vorba de o înșelare a
consumatorilor. Așadar plagiatul este serios, trebuie să îl luăm în considerare și să îl evităm.

Cum prevenim plagiatul? Pe de o parte educația morală. Ce îț spune ție conștiința? Alt lucru este să cunoaștem
cu exactitate cum anume să scriem referințele bibliografice. Manualul ne ajută prin strictețea lui să evităm
plagiatul. Și sunt aplicații care pot găsi plagierile. Tu trebuie să scrii corect. Aplicațiile sunt doar niște mijloace
prin care să verificăm corectitudinea informațiilor. Sunt instrumente utile aceste aplicații pentru că te ajută să
găsești fragmentele care pot fi considerate plagiat.
7490420198

Articolul

Titlul

Titlul se poate modifica chiar și la finalul lucrării. Putem face schimbări chiar și în momentul dinainte de a-l publica.

Autorul

Ca autori ar trebui să fie scriși aceia care au contribuit într-o măsură destul de importantă. În general scriem și pe cel
care a contribuit cu ideea cu designul, coordonatorul principal, dacă au existat persoane care au ajutat la colectarea
datelor, la metodologie, în general aceștia sunt cei care apar ca autori ai articolului. Mai sunt și alte persoane care ar
putea participa cărora le putem dedica o secțiune de mulțumiri dar nu ca și autori. De exemplu să presupunem că o
persoană te-a ajutat cu formatul stilului APA și nu ai plătit-o, o poți pune în secțiunea de mulțumiri, iar dacă ai plătit
nu ai obligația nici de a-l scrie ca autor dar nici la mulțumiri. Același lucru se întâmplă când este o persoană care ne
ajută cu redactarea manuscrisului. Alte persoane care mai pot apărea la secțiunea mulțumiri sunt cei care te sprijină
din punct de vedere financiar la studii.

Studentul trebuie să fie autorul principal pentru că altfel nu ar trebui să obțină o diplomă de doctorat.

ORCID.org este site-ul în car ne înregistrăm ca cercetător și primim un nr unic. Dianabelean7@gmail.com

Rezumatul

Elementele rezumatului sunt introducere/ obiectivele, metodele folosite, rezultatele obținute și concluziile. Articolul
trebuie să aibă între 250 și 300 de cuvinte. Aceste elemente ale articolului trebuie să s eîncadreze în acest număr de
cuvinte sintetizând tot ce am scris în lucrarea de cercetare. Dacă ep cititor l-a captivat titlul putem avea posibilitatea
să… iar dacă acel rezumat conține toate acesle elemente