Ghid Complet Pentru Licență - Grile-Rezidentiat & Medtinker - 2022

GHID COMPLET
PENTRU LICENȚĂ
Tot ce ai nevoie, de la structură
la prezentare
grilerezidentiat
Material realizat de
Medtinker
Medtinker este o platformă de dezvoltare
personală și profesională pentru studenți la
facultăți medicale, farmaciști, psihologi și medici
de orice fel, bazată pe dovezi științifice.
Noi te ajutăm să tinker-ești – schimbări mici cu
impact semnificativ în fiecare zi. Pe lângă cursuri
moderne, resurse de dezvoltare, newsletter-ul
#CeMerită și două podcast-uri, găzduim și cea
mai mare comunitate #FOAMed cu 7.100+ de
colegi studenți și medici.
grilerezidentiat
Grile-Rezidentiat
Grile-Rezidentiat.ro este cea mai avansată și

utilizată platformă online de pregătire pentru
concursul național de rezidențiat. Peste 69.000
utilizatori au rezolvat mai bine de un milion de
teste în decursul ultimilor 6+ ani.
Platforma cuprinde peste 31.000 grile pentru
medicină, farmacie și medicină dentară și va
beneficia de o tehnologie complet nouă în 2022.
Ca să fii la curent cu ultimele update-uri, te poți
înscrie pe www.grile-rezidentiat.ro.
Obiective
1. Vei înțelege cum să-ți structurezi licența:
a. când ar trebui să te apuci, când ar trebui

să o termini;
b. cum arată structura ei;
c. cum scrii într-un limbaj academic;
d. cum se adună statistica;
e. de unde poți face rost de surse
bibliografice relevante.
2. Vei afla cum să-ți alegi un coordonator.
3. Vei înțelege cum să dai valoare lucrării tale.
4. Vei învăța cum să îți faci licența mai repede

(și mai bine).
5. Vei învăța cum să îți faci prezentarea și cum

să o susții.
6. Vei găsi exemple de licență ale colegilor tăi.

I.
I. Cum îți
structurezi
licența?
Primul lucru pe care trebuie să-l

stăpânești este dimensiunea lucrării.
Trebuie să înțelegi ce presupune „șablonul” unei
lucrări de licență, și care este fereastra de timp pe
care o ai alocată. Îți propun să pornim de la zero cu
aspecte fundamentale.
5
A. Când ar trebui să te apuci,

când să o termini?
Deadline-urile sunt extrem de importante pentru

orice proiect. Inclusiv Ebook-ul pe care-l citești
acum a avut unul. Fără ele nu ai putea să-ți
calibrezi efortul și timpul pe care trebuie să-l
investești de pe o zi pe alta.
Deadline predare licență:

__ / __ / ____
Unele universități programează examenul scris

de licență și prezentarea pentru începutul verii.
Altele – toamna, cu o lună înainte de rezi. Ca să
afli data exactă, verifică pe site-ul universității
tale. Dar când ar trebui să te apuci?
6 CUM ÎȚI STRUCTUREZI LICENȚA?
Să vedem ce spun colegii tăi care au dat rezi în 2021

- când au început ei să lucreze la licență?
Când te-ai apucat de licență?

1019 din 1019 răspunsuri
25.3% / 258
1. cu 1 an înainte răsp.
18.9% / 193 răsp.

2. cu >1 an înainte
10.9% / 111 răsp.

3. cu 8-9 luni înainte
cu 3-4 luni înainte 10.5% / 107 răsp.

4.

5.
cu 5-6 luni înainte 9% / 92 răsp.

6.

7.

8.
După cum vezi, o bună parte (44.2%) din

colegii tăi au început cu cel puțin un an dacă
nu mai mult, iar al doilea peak (ceva mai mic:
20.3%) este unde în jur de 1-4 luni înainte de
deadline.
Probabil ești curioasă/curios de ce există

această distribuție bimodală - fie foarte
departe, fie extrem de aproape de deadline, și
care este opțiunea cea mai bună.
Cel mai probabil, colegii care s-au apucat

aproape de deadline fie nu au putut să se
motiveze, fie nu au reușit să-și găsească un
coordonator mai devreme.
Fii fără griji, vei înțelege cum să învingi aceste

două provocări un pic mai încolo în Ebook.
Între timp, trebuie să știi că, cu cât ești mai

proactiv, începi și termini mai repede licența,
cu atât vei avea mai mult de câștigat.
Noi îți propunem să o ai finalizată până la

sfârșitul lunii mai - just in case. Cu cât termini
mai repede, cu atât ai mai mult timp în care
să te focusezi doar pe rezi.
Cu logistica în spatele nostru, mai departe îți

propun să afli din ce e alcătuită o lucrare de
licență, concret.
8
B. Cum arată
structura ei?
Fundamental,
orice lucrare de
licență are 3 părți:
o parte generală
(review-ul de
literatură), o ipoteză
pe care o ridici, și
o parte specială
(contribuția ta
științifică).
Modelul acesta se
numește „Martini
Glass”. Permite-mi
să-ți explic de ce.
1) Partea generală este introducerea în subiect,
pe larg. Rolul ei este de a prezenta situația actuală a

literaturii de specialitate din jurul subiectului ales de
tine. Este „cupa paharului”.
Vei începe cu o prezentare din mai multe

perspective a subiectului tău, pe care o vei
restrânge progresiv spre un concept cheie.
Trebuie să răspunzi la întrebările:
- Care este situația din literatura actuală?
- Care sunt dovezile ce susțin această situație?
- Unde există lipsuri în cunoștințe?
Aici vei petrece cel mai mult timp căutând prin

articole și cărți de specialitate orice informație
pertinentă. Chiar îți recomandăm să începi să te
informezi înainte de a căuta un coordonator. Vei
vedea imediat de ce.
Va fi laborios, știm, dar este important. Pe măsură

ce te informezi, vei începe să-ți pui întrebări. Iar la
final vei condensa toate aceste întrebări într-un
concept cheie.
EXEMPLU
Dacă vrei ca licența ta să fie pe urologie – despre

litiaza reno-vezicală - în partea generală vei descrie
anatomia aparatului urinar, fizio-patologia litiazei,
cauzele acesteia, tipurile de clasificări, diagnosticul
(clinic, paraclinic), tratamentul, și nu numai.
2) Ipoteza - în indicațiile primite de la facultate o
vei găsi, de regulă, la partea generală. Noi o trecem

separat, fiindcă este un punct pivotal al lucrării tale.
Acel concept cheie la care ai ajuns va deveni ipoteza ta
- întrebarea la care lucrarea ta încearcă să răspundă.
Aceasta este „gâtul paharului”.
Noi îți recomandăm ca, pe măsură ce citești despre

subiectul ales, să îți faci o listă cu posibile ipoteze pe
care să le discuți ulterior cu îndrumătorul tău de licență.
Mai jos ai un tabel în care să-ți treci ideile unei ipoteze.
Descarcă-l (și, opțional, printează-l), și pe măsură ce îți
vin idei completează-l. În felul acesta, când te vei duce
la un coordonator, nu o vei face cu mâna goală.
Click aici ca să descarci tabelul!
Coordonatorul îți va recomanda din lista ta ceva fezabil.

Apoi vei aduna informații statistice pertinente ipotezei,
prin diverse metode - chestionare, foi de observație, și
nu numai.
EXEMPLU
Ipoteza ta ar putea fi: „Calculii de oxalat de calciu apar

mai frecvent la pacienții cu hipercalcemie cronică
decât în populația generală”.
3) Partea specială, așa cum am stabilit, este
contribuția ta la blocul de cunoștințe disponibil. Vei crea

ceva nou pe baza datelor pe care le-ai strâns pentru
a-ți confirma (sau câteodată infirma) ipoteza. În final
vei rezuma lucrarea ta într-o discuție largă, dar bine
structurată. Partea specială este „piciorul paharului”.
Nu uita că întotdeauna poți, și chiar e recomandat, să

ajungi și la rezultate secundare. Chiar dacă licența ta
trebuie să aibă o singură ipoteză, asta nu înseamnă
că nu te poți folosi de statistică pentru a arăta și alte
concluzii la care ai ajuns.
EXEMPLU
Dacă ai ridicat ipoteza de dinainte, trebuie să

consemnezi calcemia serică la pacienții internați
pentru litiază și tipurile de calculi pe care aceștia i-au
avut. Baza ta de date ar putea include și informații
despre vârsta sau dieta pacientului, despre care poți
trage concluzii secundare.
12
C. Cum scrii
într-un limbaj
academic?
Chiar dacă nu pare,
aceasta a fost printre
cele mai greu de
scris secțiuni. „Cum
scrii într-un limbaj
academic?” este o
întrebare incredibil de
complexă. Sunt cursuri
întregi pe această
temă.
Fundamental însă, lucrarea de licență este teza prin

care îți demonstrezi cunoștințele despre subiectul ales,
într-un mod academic. Iar acest mod de elaborare vine
la pachet cu ceva beneficii peste limbajul uzual:
- poți folosi jargon medical (e.g. patognomonic,

somatotopic, idiopatic);
- poți folosi confortabil fraze mai lungi și mai

complexe;
- poți folosi structuri pasive (e.g. se știe că, se

cunoaște că);
Deși întrebarea este extrem de complexă, îți voi da

două reguli extrem de simple pentru a te pune pe
drumul cel bun:
1) Respectă recomandările din ghidul facultății tale.

El îți oferă cele mai multe informații, și ar trebui să fie
următoarea ta oprire după acest ebook. Îți va spune
totul, de la numărul de pagini pentru fiecare secțiune
la tipul de font pe care să-l folosești (care invariabil va
fi chestia asta oribilă), mărimea sa, stilul de citație și
multe altele.
2) Respectă doar recomandările

din ghidul facultății tale.
Aceste reguli au scopul de a armoniza toate tezele

studenților sub un standard comun al facultății.
Prin urmare, este important să le urmărești. Dar în
momentul când acestea se termină, ai mână liberă.
Aici poți contribui cu acel ceva doar al tău.
„Cum așa?” te întrebi.
Orice tip de scris este o formă de limbaj. Iar limbajul și

regulile sale sunt în continuă schimbare.
Un exemplu legendar, pentru a-ți demonstra asta, este

un articol din 1981 denumit „The Phenomenology of
Error”. El a apărut într-un jurnal dedicat profesorilor de
limba și literatura engleză și argumentează că multe
din „erorile” de scris nu sunt relevante fiindcă nu reduc
valoarea lucrării respective.
De ce este legendară? La finalul acestui articol, autorul

menționează că a realizat intenționat 100+ „erori” de
limbaj în acele 16 pagini. Iar majoritatea cititorilor nu au
observat decât când li s-a spus.
15
D. Cum se adună
statistica?
Majoritatea lucrărilor
de licență (cel mai
probabil și a ta) sunt
studii retrospective de
cohortă.
Dacă revenim la
exemplul de sus, cel
cu litiaza urinară - vei
compara două grupuri
de oameni (cei cu
hipercalcemie cronică
și cei fără) dorind să
vezi dacă aceasta
influențează apariția
litiazei urinare.
Iar dacă ar fi să generalizăm (e posibil să nu fii

pasionat(ă) de litiază) - un studiu retrospectiv de
cohortă compară două grupuri de indivizi similari
din anumite puncte de vedere, dar diferiți printr-o
caracteristică specifică pentru un rezultat / unele
rezultate anume.
Genul acesta de studii au câteva avantaje pentru tine

ca student:
sunt la o scală mai mică = jonglezi mai ușor cu

statistica;
au nevoie de mai puțin timp pentru finalizare =

mai mult timp pentru rezi;
sunt de regulă ieftine = nu ai nevoie să investești

sau să soliciți fonduri;
pot analiza mai multe variabile secundare =

ai mai multe opțiuni statistice.
Un numitor comun, pe care sigur l-ai observat în

seria de avantaje, se referă la statistică. Și da, spre
deosebire de alte studii, cel pe care va trebui tu să-l
faci necesită relativ puțin efort.
Îți spun toate astea fiindcă știu ce impact psihologic

are asupra ta.
Gândul că va trebui să folosești formule complexe pe

care nu le înțelegi foarte bine este ceva terifiant pentru
noi toți, nu doar pentru tine. Așa că, hai să vedem pas
cu pas ce ai de făcut.
Ai deja ipoteza formulată și e momentul să

pregătești baza de date. Care e următorul
pas?
Trebuie să te uiți atent la ipoteza ta și să

răspunzi la următoarele întrebări:
- Care sunt cohortele mele?
- Care este variabila pe care vreau să o

măsor?
- Care este patologia la care cohortele ar

trebui să ajungă?
- Ce alte variabile secundare (vârstă, sex,

perioada internării, etc.) pot să măsor?
Cu aceste întrebări în minte, următorul tău popas

este aplicația ta favorită de baze de date - cel mai
probabil Microsoft Excel sau Google Sheets.
Aici vei aloca fiecare variabilă unei anumite coloane

și te vei pregăti pentru a include pacienții pe fiecare
rând. Nu te îngrijora dacă îți găsești o variabilă nouă
pe care vrei să o urmărești, o poți adăuga oricând în
tabel.
Ultima oprire va fi arhiva centrului în care îți desfășori

lucrarea. Aici vei căuta pacienți relevanți pentru
subiectul ales.
În cel mai bun caz, fișele medicale sunt digitalizate,

sau centrul respectiv are o bază de date preexistentă.
Dar, cel mai probabil, va trebui să treci fizic prin foile
de observație.
Îți va părea la început un task monumental, însă

îți garantez că dacă investești 2-3 ore în fiecare
săptămână pe parcursul a 1-2 luni, vei avea cel puțin
100 de pacienți în baza ta de date.
Nu uita să-ți ții la curent îndrumătorul!
Încă din faza de culegere a datelor vă puteți gândi

ce comparații statistice să realizați. Și, desigur,
îndrumătorul îți va furniza feedback esențial.
19
E. De unde poți face rost de

surse bibliografice relevante.
Lucrarea ta de licență
va include probabil
80-100 de referințe,
dacă nu chiar mai
multe (în funcție
de cerințele din
regulament) .
Cel mai probabil,
faptul că trebuie
să găsești atât de
multe articole sau
tratate medicale te
neliniștește teribil.
Dar, ca de obicei, există un mod eficient de a aborda

problema, și unul mai puțin grozav. Haide să o luăm pas
cu pas.
Primul lucru - unde poți găsi aceste surse? În fond, dacă

vei căuta direct pe Google, probabil vei găsi articole
din blog-uri sau content similar pe care nu te poți baza
pentru o lucrare științifică
1) Google Scholar
Extrem de diferit față de Google-ul pe care-l folosești
zi de zi, el îți găsește strict articole/review-uri de
literatură sau metaanalize. Poți căuta pe baza unui
cuvânt cheie sau a mai multora și, în plus, acesta îți
poate genera citația de care ai nevoie în multiple
formate.
2) PubMed
Dacă Google Scholar – care indexează publicații
științifice din toate domeniile – nu este suficient de
precis, următoarea variantă este PubMed. Similar în
funcție, are însă un mare avantaj - indexează doar
publicații relevante domeniului bio-medical.
3) Medscape & UpToDate

Când vei descrie o patologie pentru partea generală,
va trebui să înțelegi diagnosticul, fiziopatologia,
tratamentul și nu numai. Sigur, cărțile fizice din
biblioteca ta sunt o opțiune dar, din păcate, una
extrem de ineficientă.
O bază de resurse medicale pentru patologii precum

UpToDate sau Medscape sunt soluția secolului 21. Îți
conferă cele mai noi informații, cu referințe pe care le
poți urmări mai departe către și mai multe surse.
Există și alte baze de date medicale de care să te

folosești, la fel de valide. Recomandările noastre sunt
strict pe baza raportului calitate/eficiență.
Dacă vei începe căutarea ta de resurse cu acestea,

sigur vei găsi tot ce ai nevoie.
Apoi trebuie să știi - cum poți accesa aceste servicii?

Unele dintre ele sunt gratuite, precum Medscape
și cele două motoare de căutare pe care ți le-am
recomandat. Dar UpToDate sau unele publicații
științifice pe care le vei găsi nu sunt. Cum le accesezi
atunci?
a) Biblioteca facultății tale
Cele mai multe biblioteci universitare sunt abonate la

diverse jurnale medicale sau baze de date ce, în mod
normal, necesită o taxă. Vorbește cu bibliotecara ta!
Vezi ce disponibilitate are centrul tău și continuă de
acolo.
b) SciHub, ZLibrary & Library Genesis
Dacă însă preferi să accesezi aceste resurse de la tine

de acasă, îți propun unul din cele 3 servicii - SciHub,
ZLibrary, Library Genesis. Ține cont că acestea sunt
într-o zonă destul de gri a eticii dreptului de autor. Ele
îți conferă acces prin intermediul diverselor biblioteci
universitare din lume (chiar dacă nu faci parte din
facultățile respective). Decizia dacă le vei folosi este
strict a ta.
Bonus Tip - Citații

Când vei gestiona un număr mare de citații,
primul lucru pe care-l vei observa este că te pierzi
extrem de ușor prin ele. Sunt multe programe,
precum Mendely ce te pot ajuta. Dar dacă nu vrei
să te complici, Microsoft Word are și el o opțiune
de prelucrat referințe.
Dacă încerci să pui referințele ca text:
- Va trebui să creezi manual bibliografia de la

sfârșit.
- Dacă ai greșit formatul, va trebuie să modifici

manual toate referințele.
- Dacă ai șters sau mutat o singură referință (și

vei face asta, garantat), va trebui să le renumerotezi
manual pe toate celelalte.
- Sfatul nostru? Folosește un program sau

opțiunea din Microsoft Word.
II.
II. Cum dai

valoare
lucrării
tale?
Când vine vorba de licență, unul din cele mai

importante lucruri pe care colegii tăi care au dat
rezi în 2021 au vrut să-l transmită a fost legat de
experiența lor.
Din păcate nu a fost chiar una... plăcută. Frecvent,

printre trăirile lor s-au regăsit cuvinte precum:
„nu merită efortul”
„gândește-te, mai bine, la rezidențiat”
„termină cât mai repede cu ea”

26
E foarte posibil ca și tu să
crezi că licența nu-ți va
aduce niciun beneficiu.
Fie din ce ai auzit de la
colegi, fie din experiența
proprie.
Dar gândește-te!
Licența este prima

ocazie formală să
aprofundezi în scris
un subiect medical.
Cel puțin prima la o
asemenea scală. Și este
obligatorie pentru a
absolvi.
Dacă te vei apuca de treabă strict cu mindset-ul „să

termin cât mai repede”, „să-mi aleg un subiect ușor,
chiar dacă nu-mi place” te vei auto-sabota încă de la
început.
Întotdeauna îți va fi mai benefic să depui 50 de ore de

efort în ceva laborios, dar care te pasionează, decât 25
de ore în ceva rapid și absolut plictisitor.
27 CUM DAI VALOARE LUCRĂRII TALE?
Apoi, pentru a da valoare muncii pe care o vei

depune, trebuie să faci un pas înapoi și să privești
imaginea de ansamblu.
Unde este localizată licența în planul carierei ta?
Sunt două moduri de gândire:
a) Nu vreau să am activitate de cercetare

după licență.
O abordare absolut validă. Toți medicii au nevoie

de educație medicală continuă, dar nu toți trebuie
să presteze activitate științifică. Dacă intri în
această categorie, privește licența ca pe o ocazie
să înveți ceva din specialitatea pe care ți-o
dorești.
LICENȚA
mă ajută să aprofundez/repet/ înțeleg mai bine

un subiect care mă pasionează
b) Vreau să am activitate de cercetare după

licență.
Dacă intri în această categorie, licența este doar

primul pas într-o lungă călătorie. Vei scrie extrem
de multe articole, review-uri de literatură, vei
contribui la meta-analize și, cel mai probabil,
îți vei scrie și o teză de doctorat. Dacă ai deja
o licență grozavă, vei putea construi peste ea
doctoratul tău, magnum opus-ul tău personal.
LICENȚA
este primul pas în cariera mea de cercetare

pe un subiect ce mă pasionează.
Valoarea licenței tale vine din mindset. Dacă vei

scrie ceva rapid doar să scapi mai repede și să te
apuci de învățat pentru rezidențiat, licența va fi,
într-adevăr, timp pierdut.
Alt lucru important este că trebuie să fii realist.
Zvonurile negative de dinainte au, din păcate,

un sâmbure de adevăr. Majoritatea mergem la
examen cu licența în brațe, sperând că cineva
o va citi atent din scoarță în scoarță, dându-ne
feedback valoros.
Asta NU se va întâmpla.
Datorită numărului extrem de mare de absolvenți,

nu este fezabil ca cineva să-ți citească complet
lucrarea. Cel puțin nu în forma actuală a
examinării de licență.
Cel mai probabil, singurele două persoane care

vor apuca să o citească vei fi tu și coordonatorul.
Dar asta nu înseamnă că nu vei apuca să-ți
ilustrezi munca. Nu uita că îți vei susține lucrarea
pe scurt, oral. Și îți vom da un pic mai încolo
uneltele pentru o prezentare incredibilă.
În fine, dacă mergi cu așteptări greșite, îți garantez

că vei fi dezamăgit(ă). Dar dacă mergi pe ideea –
„Uite, am făcut ceva de care sunt mândru, chiar

dacă nimeni nu s-a uitat peste lucrare!”,
așa vei da valoare lucrării tale.

III.
III. Cum îți

alegi un
cordonator?
Alegerea coordonatorului este, din nou, o dilemă

des întâlnită printre studenți. Și e normal, fiindcă
puțini dintre noi avem experiența interacțiunii
profesionale în facultate. La ce mă refer prin asta?
Trebuie să privești găsirea unui

coordonator ca un interviu la un
loc de muncă.
Cu cât vei părea mai competent(ă) și îți vei dovedi
interesul față de subiectul tezei, cu atât cresc
șansele ca și coordonatorul să fie interesat să
lucreze cu tine.
31 CUM ÎȚI ALEGI UN COORDONATOR?
Haide să realizăm un mic exercițiu mintal și vei

vedea singur(ă) la ce mă refer.
Imaginează-ți că tu ești un coordonator și vin la

tine doi studenți, A și B. Cu care dintre acești ai
prefera să lucrezi strict pe baza primei impresii pe
care ți-au dat-o?
A: Bună ziua, aș B: Bună ziua. Am

vrea… să mă ajutați citit unul din studiile
la licență. Vreau despre litiaza urinara
să fac ceva pe pe care secția
urologie - mi s-a dumneavoastră a
părut întotdeauna publicat-o. Mi s-a
super interesantă. Și părut interesant
sunt tentat să o iau cum s-au comparat
la rezidențiat. Dacă tipurile de calculi
aveți un subiect urinari, și sunt de
simplu pe care părere că există
să-l parcurg relativ lucruri ce pot fi
repede, să am timp dezvoltate mai
de rezi, ar fi ideal și departe. Aș vrea
v-aș fi recunoscător. să fac acest lucru
în cadrul tezei
de licență. Aveți
disponibilitatea de a
mă superviza?
32 CUM ÎȚI ALEGI UN COORDONATOR?
Ai perceput diferența dintre cele două

exemple?
Studentul B nu solicită ajutor și nu este

dezorientat(ă) în spațiu. Vine cu propunerea
de a dezvolta cunoștințele unui centru
universitar prin teza sa de licență. Vine cu
o contribuție, nu doar cu o cerere. Cu alte
cuvinte, argumentează de ce merită să fie
îndrumat(ă).
Deși nu este un șablon universal, dacă vei

aplica două reguli simple, vei avea mult mai
mult succes – și când va veni vorba să-ți
găsești un îndrumător, și pe măsură ce va
fi nevoie să menții relația profesională cu
acesta.
1) Informează-te înainte despre ce

înseamnă o licență, alege 2-3 subiecte și
câte 3-4 ipoteze pentru fiecare
(poți folosi tabelul de mai sus).
2) Nu iniția discuția cu „de ce am nevoie să

fiu ajutat”, ci fă-o cu „ce pot să aduc eu
la masă”.
IV.
IV. Cum
să îți faci
licența mai
repede?
(și mai bine)
Salutare, Teo aici! Am preluat ștafeta de la Alin ca

să îți împărtășesc, pe scurt, câteva tehnici esențiale
pentru a fi mai productiv.
SEGMENTARE
DEADLINE-URI
MOTIVAȚIE
FLOW
34
A. Segmentare
Î: Cum mănânci
un elefant?
R: Bucată cu
bucată.
Când ai un proiect atât de amplu, poți fi

descurajat. E important să îl împarți în bucăți cât
mai mici, înfulecabile cu o singură înghițitură. În
felul acesta, îți vei putea urmări progresul și te vei
simți bine de fiecare dată când ai bifat ceva de
pe listă.
35
B. Deadline-uri
Sunt perfect de acord
cu ce a zis Alin despre
deadline-uri, cu
mențiunea că ai nevoie
nu de unul, ci de multe
deadline-uri – pentru
fiecare parte a procesului:
găsit coordonator, stabilit
tema, găsit referințe, scris
partea generală și cea
specială, corectat, printat,
pregătit prezentare și
repetarea ei.
Însă, ca un deadline să funcționeze, trebuie să pui

ceva în joc. Trebuie să îți setezi fie o recompensă
dacă reușești, fie o pedeapsă dacă nu reușești, fie
amândouă. Dacă te ajută, îți poți desemna un prieten
ca să te tragă la răspundere. Dar, până la urmă, e
datoria ta.
36 CUM SĂ ÎȚI FACI LICENȚA MAI REPEDE?
E foarte probabil să nu îți atingi unele din

termenele limită, dar e ok. Cu ocazia asta
îți vei da seama cât întârzii de obicei, și vei
învăța să estimezi mai realist.
Uite un mic pont despre care nu prea se

vorbește când vine vorba de setat obiective
și deadline-uri. Fixează o anumită dată din
lună în care să îți revizuiești progresul.
Să zicem că alegi data de 1 a lunii. În fiecare

prima zi a lunii îți iei câteva minute și te uiți
peste ceea ce ai reușit, în funcție de stadiul
în care te afli cu licența. Vezi ce ai bifat, vezi
ce nu.
În felul acesta ai mai mult control asupra

procesul de scriere a licenției și te va scăpa
de stres inutil.
37
C. Motivație
Considerăm că
partea de motivație e
un subiect extrem de
important și foarte
amplu. De aceea te
invităm să te înscrii
(dacă n-ai făcut-o
deja) la doza zilnică
de motivație.
Primești în fiecare zi, timp de 30 de zile, câte un

scurt citat care să te pună în mișcare.
PS: Îți poți alege ora și te poți dezabona oricând!
Click aici ca să te înscrii!

38
D. Flow
Starea de flow (sau

flux) e acea stare
când orele trec pe
nesimțite, în timp ce tu
ești 100% concentrat
pe un task. Aceasta
e starea spre care
trebuie să tindem de
fiecare dată când
facem ceva productiv.
Starea de flow e un fel de shutdown la partea

rațională a creierului (care îți spune că trebuie
să mănânci, să dormi, să te ții de ceea ce ai în
program, să fii în stare de alertă) și îți dai voie să
te imersezi în totalitate în activitatea pe care o
întreprinzi.
Mihaly Csikszentmihalyi, un maghiar-

american cunoscut la nivel mondial pentru
studiul său asupra fericirii și creativității, a
numit asta „flow” și conceptul a revoluționat
performanța în orice domeniu la nivel
mondial. Starea de flow funcționează ca un
buton de accelerație. Oamenii care pot intra
în starea de flow sunt mai productivi, mai
atenți, iar simțurile li se acutizează.
Permite-mi să îți spun o mică poveste care

nu are legătură cu licența, dar care aduce
lumină pe subiectul flow și poate îți trezește
curiozitatea să cauți mai multe informații.
Imaginează-ți că urci pe un munte

foarte înalt.
Te afli foarte sus, aproape de nori.
Ești aproape lipit de pietre.
Aerul e rece.
Simți cum căldura respirației tale se lovește de

pietrele aflate la câțiva centimetri de nasul tău.
Vântul tăios te trezește instant la realitate.
O mișcare greșită te poate ucide.

Te miști cu maximă atenție, perfect conștient de
fiecare plasare a piciorului, de unghiurile corpului
tău, de modul în care mâna ta prinde atent
fiecare piatră mai proeminentă.
Nu există loc de eroare; o singură secundă de

neatenție te poate costa viața.
Te concentrezi cu fiecare celulă a corpului tău;

nimic nu mai există, ești doar tu și muntele.
Timpul pare să încetinească. Percepțiile sunt

amplificate – culorile sunt mai clare și mai
strălucitoare, iar fiecare sunet al naturii pulsează,
literalmente, prin tine.
Ești însăși natura.
Ești acolo.
Mintea ta se transformă într-un spațiu complet

nou și îți oferă o superputere.
Un sentiment vibrant de pace și liniște te

„infuzează”.
Te simți în ton cu viața, mișcându-te cu o precizie

și poezie pe care nu o înțelegi pe deplin, dar în
același timp savurând momentul.
Ești într-un colț al minții tale care nu știai că există.
Ești... în starea de flow.

Odată ce urcarea se termină, te întorci lin la baza
muntelui, înapoi la viața „normală”.
Mintea ta se întoarce încet la starea uzuală de

„zgomot”.
Gânduri peste gânduri despre societate și despre
lumea din jurul tău dau năvală.
Senzația vibrantă de pace, în care te-ai simțit

atât de viu și pe care tocmai ai experimentat-o,
pălește ușor și devine o amintire — pe care însă
abia aștepți să o retrăiești.
Deja începi să plănuiești următoarea urcare.
Vrei să experimentezi din nou acel sentiment,

în care corpul și mintea ta au fost complet
asamblate și conectate.
Ceea ce ai experimentat poartă, în limba engleză,

numele de flow.
Ai nevoie de câteva lucruri pentru a atinge

starea de flow.
Liniște:
Zgomotul, în special cel neregulat, te poate

scoate ușor din flow. Găsește un loc liniștit, sau
apelează cu încredere la dopuri de urechi sau
căști in-ear. Pentru unii oameni funcționează
extraordinar de bine muzica. E mai bine să
experimentezi.
Program
Îți va fi mult mai ușor să te concentrezi atunci

când știi că asta ai de făcut într-un anumit orar
prestabilit. Nu contează cum îți faci programul, ci
cât de bine îl urmezi.
Ancore
Vrem sau nu, suntem extrem de influențați de

mediul înconjurător. La fel cum patul te trage
la somn, un birou la care nu faci nimic altceva
decât să lucrezi te ajută să fii mai focusat pe ce
ai de făcut.
Focus pe un singur lucru
Multi-tasking-ul pur și simplu NU funcționează.

Dacă lucrezi/înveți în timp ce te uiți la televizor/
stai pe telefon, vei avea un randament mult mai
scăzut pentru ambele activități. În schimb, mult
mai eficiente sunt sesiunile scurte și intense de
concentrare, separate de pauze (vezi metoda
Pomodoro).
Lipsa distragerilor
Atunci când te bazezi pe voință ca să nu

îți verifici notificările, chiar dacă reușești,
randamentul tău tot va fi mai scăzut. Studiile
arată că simpla încercare de a rezista
distragerilor este, în sine, o distragere. Cel mai
eficient este să le ții cât mai la distanță.
44
E. Backup
Aceasta nu e o tehnică
de a lucra mai eficient,
ci mai degrabă un mod
de a evita o catastrofă.
Salvează constant Word-
ul în care lucrezi (de
preferat, în fișiere diferite),
și după fiecare progres
major, salvează-ți toată
munca în cloud și/sau pe
un stick.
Am avut mai mulți prieteni care a trebuit să o ia de la

0 din cauza unui hard-disk defectat în cel mai prost
moment posibil.
Better safe than sorry!

V.
V. Cum
să prezinți
lucrarea ta
de licență?
Am lăsat acest capitol la urmă pentru că

prezentarea lucrării este, cronologic, pe ultimul loc.
Cu toate astea, aș argumenta că aceasta e printre
cele mai importante părți. Dacă un typo sau o
eroare de statistică din lucrarea de licență poate
trece cu ușurință neobservată, modul în care
prezinți are un impact major asupra notei.
Și aici vom vorbi despre 2 lucruri: slide-uri și

prezentarea propriu-zisă.
46
A. Slide-urile
Prezentarea în
PowerPoint nu e doar
obligatorie, ci și un
suport ideal pentru
a-ți expune licența.
Deși prezentările
PowerPoint sunt ceva
comun, foarte mulți
nu știu cum ar trebui
să arate una.
La o adică, nu e ceva care se învață la școală.

Pentru asta voi veni cu câteva sfaturi punctuale:
1) Format
Acum, majoritatea proiectoarelor sunt 16:9, și îți
recomand același format și pentru prezentare. Totuși,
dacă știi că proiectorul în sala unde vei prezenta e
foarte vechi, creează prezentarea în 4:3 ca să fii sigur.
Ai setarea Slide Size în tabul Design, în dreapta.
47 CUM SĂ PREZINȚI LUCRAREA TA DE LICENȚĂ?
2) Design
Nu contează foarte mult, decât ca impresie generală.
Alege o temă clean, de preferat cu fundal închis, și
asigură-te că informația de pe slide-uri e oarecum
uniform așezată: titluri, fonturi uniforme, etc.
3) Culori, mărime, contrast

Imaginea proiectată la distanță pe un perete, într-o
cameră luminată, va arăta complet diferit față de
cum o vezi pe laptopul tău. Tocmai de aceea, încearcă
să te folosești de un contrast crescut (alb pe negru, și
în niciun caz maro pe negru), culori bine diferențiate
(e posibil nu o să se vadă la grafice diferența între
mov și albastru) și elemente mari, ca să se vadă de la
distanță.
Apropo de mărime, în mod contraintuitiv, titlul și

capitolul sunt cele mai neimportante elemente de
pe slide-uri, și atunci ar trebui să fie mai mici decât
conținutul.
4) Culori, mărime, contrast

Recunosc, mi-au plăcut întotdeauna tranzițiile din
PowerPoint, dar cele prea complexe pot fi obositoare,
sau chiar enervante. Aici se aplică principiul Less is
more, și un simplu „fade” sau „no transition” poate fi
suficient.
5) Numărul de slide-uri
Există mitul cum că prea multe slide-uri fac o
prezentare plictisitoarea și/sau greu de urmărit. Este
fals! Obositoare e cantitatea enormă de informație de
pe fiecare slide. Astfel, e de preferat să ai mai multe
slide-uri, în care fiecare să corespundă unei idei, decât
să comasezi prea multe concepte pe un singur slide.
6) Elemente/slide
În TEDx-ul „How to avoid death By PowerPoint” (pe care
ți-l recomand), David Phillips a demonstrat practic că
6 este numărul maxim de elemente pe care oamenii le
pot percepe, fără să trebuiască să le numere.
7) Text pe slide-uri
Foarte mulți își transcriu prezentarea orală pe slide-
uri, ceea ce nu e prea indicat. Prezentarea ești… tu;
iar slide-urile sunt doar un suport vizual. Încearcă să
restrângi textul de pe slide-uri la idei principale. Iar
dacă poți înlocui cuvinte cu simboluri, cu atât mai
bine! Și dacă ți-e teamă că îți vei uita discursul, poți
pur și simplu să-l printezi pe o coală.
8) Imagini
Se spune că o imagine face cât o mie de cuvinte, și
e adevărat. Imaginile pot fi folosite cu succes ca să
ilustreze mai bine informațiile din prezentarea ta.
9) Grafice și tabele
Sunt esențiale unei lucrări de licență, în special la
capitolul „Rezultate”. Ideal e să le faci cât mai simple,
ca să îți fie cât mai ușor să le explici - chiar dacă asta
înseamnă să faci mai multe și să le întinzi pe mai
multe slide-uri.
50
B. Discurs
„Am citit într-un studiu

că vorbitul în public
e frica numărul 1 a
oamenilor. E uimitor,
pentru că moartea
era pe locul 2!
Deci majoritatea
oamenilor, dacă
trebuie să fie la o
înmormântare, ar
prefera să fie în
sicriu decât să țină ei
elogiul.”
– Jerry Seinfeld
Ți-e frică de vorbitul în public? Felicitări, nu ești cu nimic

diferit de 99% din populație. Există speakeri de talie
mondială care sunt extrem de anxioși de fiecare dată
când urcă pe o scenă.
N-o să scapi niciodată de frică sau emoții.
Însă există câteva lucruri simple pe care le poți face ca

prezentarea ta să decurgă mai bine decât ai fi sperat:
1) Mulțumește
Dale Carnegie spunea că, pentru o persoană, numele

său e cel mai dulce sunet. Îți recomand ca la începutul
sau sfârșitul prezentării, să adresezi mulțumiri
coordonatorului și îndrumătorului. E un gest frumos,
care va face o impresie plăcută.
2) Încadrare în timp
Viteza medie de vorbire este 150 cuvinte pe minute.

Totuși, cifra asta nu te ajută prea tare să estimezi
cât va dura prezentarea. Cel mai bun mod este să te
înregistrezi acasă în timp ce prezinți, fix cum ai face-o
la prezentare, și să îți optimizezi viteza în funcție de
asta.
3) Practice makes perfect
Se spune că cele mai spontane lucruri sunt cele mai

îndelung premeditate. Nu lăsa prezentarea la voia
întâmplării și nu te baza pe improvizație, pentru că, din
cauza emoțiilor, lucrurile pot să nu meargă așa cum
ți-ai dori. Singura șansă e să repeți de cât mai multe
ori prezentarea înainte.
4) Apropo de emoții
Niciodată nu le vei putea face să dispară, nici

măcar după ce ai susținut sute de prezentări. Așa
că, acceptă-le! Oricum, multe din manifestările pe
care le simți când ai emoții (tremuratul vocii sau al
genunchilor) nu sunt observate de către public.
5) Ăă-uri
Tindem să credem că pauzele din vorbire sunt

stânjenitoare și obișnuim să le acoperim cu interjecții.
În realitate, ele îi ajută pe cei din public să proceseze
informația. Așadar, să nu îți fie frică de pauze!
6) Fițuici
În eventualitatea în care o să te încurci, îți recomand

să ai discursul (sau ideile principale) scris pe o hârtie
pe care să o ții pe pupitru. În acele momente o să îți fie
foarte ușor să pierzi rândul, deci scrie-ți notițele într-un
mod cât mai ierarhizat: cu numerotări, bullets, boldări
etc.
VI.
VI. Exemple
de licență
În fine, în ultima parte a acestui Ebook găsești

modele reale de lucrări de licență. Scopul acestora
este să îți ofere inspirație, și să te ajute să vezi
structura de ansamblu și limbajul folosit.
Click aici ca să le descarci!

În loc de concluzie
Acesta a fost Ebook-ul „Ghid complet pentru
licență - Tot ce ai nevoie, de la structură la
prezentare”, și sperăm sincer că ți-a fost de
ajutor
Ne poți lăsa un reply, în care să ne spui ce părere

ai, și dacă mai sunt subiecte pe care ai vrea să le
abordăm. Răsfoiește-l ori-de-câte-ori vei simți
nevoia, iar dacă vrei să îl împarți cu prietenii, le
poți trimite direct link-ul www.g-rezi.ro/licenta.
În caz că te întrebai ce e Medtinker, este una din

cele mai comprehensive platforme de educație
medicală online, ce te ajută să devii o persoană
mai complexă atât în plan profesional dar și
personal.
În 2022, îți pregătim o groază de surprize ce se vor

plia pefect pe programul tău ocupat din anul 6.
Urmărește-ne pe Facebook și Instagram ca să
nu rămâi pe dinafară, și nu uita să te alături celei
mai mari comunități #FOAMed (free open acces
medical education) din România cu 7.100+ de
membrii.
Nu în ultimul rând, dacă dai Rezi în 2022, trebuie

să știi că pe Grile-Rezidentiat.ro am avem peste
31.000 grile online din bibliografia curentă pentru
medicină, farmacie și medicină dentară.
Anul acesta, platforma va beneficia de un

upgrade major al tehnologiei, îmbunătățind atât
experiența ta, a utilizatorului, dar și viteza de lucru
a grilelor.
Fă-ți cont pe platformă ca să rezolvi gratuit 100

de grile pe zi, și urmărește-ne pe Facebook și
Instagram ca să fii la curent cu noutățile!
grilerezidentiat
Pe final, îți urăm spor la treabă, și să ne auzim cu bine
după Rezi.
Alin Teodosiu și Teo Dumitru
grilerezidentiat

Ghid Complet Pentru Licență - Grile-Rezidentiat &amp; Medtinker - 2022

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Complet Pentru Licență - Grile-Rezidentiat &amp; Medtinker - 2022

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID COMPLET

Grile-Rezidentiat.ro este cea mai avansată și

1. Vei înțelege cum să-ți structurezi licența:

a. când ar trebui să te apuci, când ar trebui

2. Vei afla cum să-ți alegi un coordonator.

3. Vei înțelege cum să dai valoare lucrării tale.

4. Vei învăța cum să îți faci licența mai repede

5. Vei învăța cum să îți faci prezentarea și cum

6. Vei găsi exemple de licență ale colegilor tăi.

Primul lucru pe care trebuie să-l

A. Când ar trebui să te apuci,

Deadline-urile sunt extrem de importante pentru

Deadline predare licență:

Unele universități programează examenul scris

Să vedem ce spun colegii tăi care au dat rezi în 2021

Când te-ai apucat de licență?

18.9% / 193 răsp.

10.9% / 111 răsp.

cu 3-4 luni înainte 10.5% / 107 răsp.

cu 1-2 luni înainte 9.8% / 100 răsp.

cu 5-6 luni înainte 9% / 92 răsp.

cu 10-11 luni înainte 8.7% / 89 răsp.

cu 6-7 luni înainte 6.8% / 69 răsp.

După cum vezi, o bună parte (44.2%) din

Probabil ești curioasă/curios de ce există

Cel mai probabil, colegii care s-au apucat

Fii fără griji, vei înțelege cum să învingi aceste

Între timp, trebuie să știi că, cu cât ești mai

Noi îți propunem să o ai finalizată până la

Cu logistica în spatele nostru, mai departe îți

1) Partea generală este introducerea în subiect,

pe larg. Rolul ei este de a prezenta situația actuală a

Vei începe cu o prezentare din mai multe

Trebuie să răspunzi la întrebările:

- Care este situația din literatura actuală?

- Care sunt dovezile ce susțin această situație?

- Unde există lipsuri în cunoștințe?

Aici vei petrece cel mai mult timp căutând prin

Va fi laborios, știm, dar este important. Pe măsură

Dacă vrei ca licența ta să fie pe urologie – despre

2) Ipoteza - în indicațiile primite de la facultate o

vei găsi, de regulă, la partea generală. Noi o trecem

Noi îți recomandăm ca, pe măsură ce citești despre

Click aici ca să descarci tabelul!

Coordonatorul îți va recomanda din lista ta ceva fezabil.

Ipoteza ta ar putea fi: „Calculii de oxalat de calciu apar

3) Partea specială, așa cum am stabilit, este

contribuția ta la blocul de cunoștințe disponibil. Vei crea

Nu uita că întotdeauna poți, și chiar e recomandat, să

Dacă ai ridicat ipoteza de dinainte, trebuie să

Fundamental însă, lucrarea de licență este teza prin

- poți folosi jargon medical (e.g. patognomonic,

- poți folosi confortabil fraze mai lungi și mai

- poți folosi structuri pasive (e.g. se știe că, se

Deși întrebarea este extrem de complexă, îți voi da

1) Respectă recomandările din ghidul facultății tale.

2) Respectă doar recomandările

Aceste reguli au scopul de a armoniza toate tezele

„Cum așa?” te întrebi.

Orice tip de scris este o formă de limbaj. Iar limbajul și

Un exemplu legendar, pentru a-ți demonstra asta, este

De ce este legendară? La finalul acestui articol, autorul

Iar dacă ar fi să generalizăm (e posibil să nu fii

Genul acesta de studii au câteva avantaje pentru tine

Ghid Complet Pentru Licență - Grile-Rezidentiat & Medtinker - 2022

Ghid Complet Pentru Licență - Grile-Rezidentiat & Medtinker - 2022