Studiu de caz

întocmit de prof. Cocari Dorina,

Centrul Şcolar Suceava

Date biografice:
Nume şi prenume: C. I.
Data şi locul naşterii: 29.08.1994, Suceava
Clasa: a VI-a (a repetat clasa a VI-a) Şc. cu Cl. I-VIII Nr. 10, Suceava
Componenţa familiei:
- tatăl: Vasile, muncitor
- mama: Maria, casnică
- frate: cl. a VII-a, Mihai
- soră: cl. a XI-a, Irina
Domiciliul: str. Gh. Doja, Nr. 84, Suceava

Condiţii socio-economice:
- buget modest
- nivel socio-cultural scăzut

Structura familiei:
- organizată
- relaţiile intrafamiliale şi climatul afectiv - satisfăcător

Date medicale:
- sarcină fără probleme; naştere prin cezariană;
- a fost un copil bolnăvicios în primul an de viaţă;
- la vârsta de 3 ani pronunţă primele cuvinte;
- prezintă dificultăţi de comunicare şi relaţionare.

Date psihologice semnificative:

- copilul suferă de retard psihic uşor;
- QI = 70
- prezintă dificultăţi în exprimarea orală şi scrisă, tulburări socio-afective.
Reprezentări: percepe difuz materialul de învăţare, reprezentările fiind greu de
actualizat;
Gândirea
- concret-intuitivă
- înţelege lent noţiunile predate
Memoria
- mecanică lentă, lacunară, de scurtă durată
Imaginaţia
 - săracă şi lipsită de creativitate
Limbajul şi comunicarea
- prezintă dislalie;
- vocabular redus, exprimare greoaie, răspunde numai la întrebări sau comenzi
verbale;
- timpul de reacţie moderat;
- percepţia auditivă şi analiza fonematică este deficitară (tulburare lexico-grafică
în diferenţierea literelor ‚s’ – ‚z’)
Atenţia: nivel de concentrare scăzut, instabil
Voinţa: mobilizatoare pentru activităţi de scurtă durată şi recompensată
Temperament: coleric
Deprinderi: îi place să picteze icoane pe sticlă şi lemn
Schema corporală: formată;
- lateralitate – dreaptă;
- orientare în timp – relativ bună;
- orientare spaţială – bună.

Cauze care au determinat eşecul şcolar:

Cauze interne:
- copilul suferă de retard psihic uşor;
- prezintă dificultăţi în exprimarea orală şi scrisă (dislalie, disgrafie), tulburări
socio-afective;
- are o imagine proastă despre sine.
Cauze externe:
- clasa nu-l agreează (îl consideră un intrus în grupul lor);
- familia nu este preocupată de buna evoluţie şcolară a copilului (are probleme de
ordin financiar);
- lipsa de comunicare de la cea mai fragedă vârstă cu părinţii;
- absenţa unui climat afectiv din partea părinţilor (mama plecată de doi ani la
muncă în străinătate).

Acţiune asupra elevului cu CES (a cadrului didactic):

- cunoaşterea elevului prin adunarea datelor care conturează profilul
personalităţii sale;
- prezentarea lui colectivului clasei;
- construirea unei imagini de sine pozitivă;
- antrenarea în activităţi de echipă;
- responsabilităţi permanente la nivelul clasei (responsabil cu „colţul viu” al
clasei);
 - integrarea în activităţile pentru care are disponibilităţi (educaţie plastică,
abilitare manuală);
- asistenţă logopedică (colaborare cu logopedul şcolii);
- adaptarea vorbirii şi mimicii pentru transmiterea mesajului;
- momente de activitate didactică în care este solicitat individual, dar şi momente
în care este inclus în grup (i se cere părerea);
- construirea unei relaţii afective cu colegii şi învăţătorul;

Acţiune asupra colectivului clasei (a cadrului didactic):

- discuţii cu elevii şi sensibilizarea asupra problemelor colegului lor; cultivarea
relaţiilor de colaborare;
- includerea noului coleg în activităţile lor;
- rezolvarea conflictelor pe cale paşnică, tolerantă;
- colaborarea şi întrajutorarea la activităţi diverse (educaţie plastică, abilitare
manuală);
- învăţarea în perechi;
- asigurarea unui climat afectiv de siguranţă, calm, în vederea integrării lui C. I.
În colectivul clasei.

Acţiune asupra familiei:

- consilierea părinţilor;
- fiecare membru al familiei să-şi asume responsabilităţi în vederea optimizării
evoluţiei copilului;
- să-i ofere sprijin necondiţionat în situaţii dificile care îl depăşesc;
- conştientizarea necesităţii formării unor relaţii de parteneriat între familie,
şcoală, logoped, terapeut;

Strategii concrete folosite de cadrul didactic în vederea integrării elevului cu

CES:
- asigurarea unei atmosfere optime pentru o bună învăţare, necesară tuturor
elevilor;
- intervenirea cu tact pentru integrarea elevului în colectiv;
 - tratarea diferenţiată a elevului cu CES (corelarea între conţinuturile obligatorii
şi posibilităţile de învăţare ale copilului);
- conducerea diverselor situaţii de învăţare în acelaşi timp şi spaţiu;
- aplicarea unor strategii diferite de evaluare;
- păstrarea legăturii cu familia.

Rezultate obţinute:
- progresul pe linia socializării;
- integrarea în colectiv;
- participarea la activităţile extracurriculare;
- formarea unei imagini de sine pozitivă;
- sub aspect grafic a înregistrat progrese, reuşind să-şi ordoneze textele în pagină,
să aibă o scriere lizibilă şi corectă;
- tulburările fonetice ale vorbirii orale (substituiri, schimbarea locului literelor) şi
sintactice (asimilări, omisiuni ale cuvintelor) au scăzut simţitor;
- are o atitudine mult mai tolerantă faţă de colegi; depăşeşte cu mai multă
uşurinţă stările conflictuale;
- s-a schimbat atitudinea părinţilor faţă de propriul copil.