prof.univ.dr.

Dorin POPA
I. Cercetarea științifică
• Ce este cercetarea științifică?
• Tendințe mondiale în cercetarea științifică
• Universitățile și activitatea de cercetare
• Sistemul românesc de cercetare
• Tipuri de proiecte

II. Managementul proiectelor

• Delimitarea noțiunilor din domeniul managementului de proiect
• Ciclul de viață al unui proiect
• Inițierea unui proiect de cercetare. Construirea și delimitarea conceptului
• Documentarea/ cercetarea bibliografică de specialitate
• Ce este un proiect?
• Elementele unui proiect. Rezumatul. Planul de activități. Bugetul.
Rezultatele.
• Tipuri de lucrări științifice
• Baze de date pentru documentare/cercetare

III. Exemple de proiecte finanțate

 Sistemul de cercetare științifică
 Cunoaşterea presupune receptarea unor informaţii, experimentarea/ testarea/ măsurarea
sau învăţarea lor şi, ulterior, valorificarea experienţei acumulate. Totul în jurul nostru este
informaţie, fiecare element al lumii (obiect, fiinţă, stare, culoare, cuvânt, senzaţie etc.) este un semn
care, în funcţie de contexte, semnifică ceva sau se încarcă de diferite sensuri.

Relaţia cu Celălalt sau cu Ceilalţi presupune COMUNICARE. Nevoia de comunicare

caracterizează oricare tip de comunitate umană, încă din fazele sale incipiente. Comunicarea este
esențială în CERCETARE, atât în faza premergătoare acesteia (când se caută o temă sau o idee de
proiect, când se formează echipa de cercetare), cât și la finalizarea ei (când este necesară
diseminarea rezultatelor cercetării, valorificarea finanțării obținute prin organizarea de dezbateri,
conferințe, publicarea de studii și articole ș.a.).
Cercetarea ştiinţifică reprezintă o activitate sistematică şi creatoare desfășurată în direcția
dezvoltării cunoașterii și utilizării/exploatării acesteia pentru noi aplicații. Astăzi, conceptului de
cercetare îi sunt asociate în literatura de specialitate două noi concepte: dezvoltare și inovare
(auzim vorbindu-se tot mai des despre CDI sau, în terminologia engleză, RTD – research, technique
and development).

Caracteristici ale cercetării ştiinţifice sau ale valorii adaugate ale rezultatelor obținute prin cercetare
științifică în comparație cu alte valori:
❑ au proprietatea de a se acumula şi multiplica în timp;
❑ prin utilizare, cunoştinţele se consolidează, se perfecţionează şi se completează;
❑ prin acumulare devin o sursă a puterii de creaţie a oamenilor;
❑ nu se înstrăinează prin transmitere de la o persoană la alta;
❑ rămân de regulă în posesia celor care au creat cunoştinţe ştiinţifice.
Emanând din societate și fiind dedicată bunăstării și dezvoltării sociale, cercetarea se confruntă cu aceleași
probleme ca și domeniul economic, politic, social, cultural etc. În contextul unei globalizări acaparante,
cercetarea trebuie să răspundă următoarelor provocări:

 mondializarea economiei;
 adâncirea diviziunii internaţionale a muncii (supra-specializarea);
 accentuarea relaţiilor internaţionale;
 caracterul limitat al resurselor şi distribuţia lor neuniformă pe glob;
 protecţia mediului şi asigurarea dezvoltării durabile a omenirii;
 colaborarea dintre state pentru a asigura fonduri pentru cercetări care să se desfășoare la nivel macro
(internațional, european, regional etc.), astfel încât rezultatele obținute să poată fi valorificate de comunități
cât mai mari;
 dezvoltare accelerată;
 caracter multidisciplinar;
 aplicare tot mai rapidă a cunoştinţelor ştiinţifice;
 tehnologie bazată într-o proporţie covârşitoare pe ştiinţă (în comparaţie cu tehnologia ca “artă” sau
meşteşug”, bazată pe cunoştinţe empirice);
 integrarea activităţii de cercetare ştiinţifică în activităţile de educaţie şi instruire, respectiv de transfer de
tehnologie şi inovare (în sensul că aceste activităţi sunt corelate, inclusiv că sunt desfăşurate în aceeaşi
perioadă de către aceeaşi organizaţie sau acelaşi individ).
În martie 2000, România a încheiat negocierea dosarului “ştiinţă şi cercetare” în vederea integrării
în Uniunea Europeană, cu recunoaşterea cadrului şi a reglementărilor actuale. S-au stabilit,
prin documente succesive, obiectivele prioritare ale cercetării, în concordanță cu politicile
europene. Cu toate acestea, deși cadrul legal a fost creat, România nu reușește să recupereze
din decalaje în comparație cu alte state europene, principala problemă reprezentând-o
subfinanțarea cercetării.

În contextul recentului proces Bologna, universităţilor le-au fost atribuite responsabilități

sporite în domeniul cercetării. În consonanță cu modelele din state occidentale cu tradiție, sistemul
de învățământ românesc a trebuit să includă, printre indicatorii de performanță, și cercetarea
ştiinţifică. Aceasta a devenit, de altfel, după ultimele grile de evaluare ARACIS, un criteriu
semnificativ ca pondere în evaluarea instituțională și acreditarea instituțiilor de învățământ superior.

Procesul Bologna a subliniat necesitatea stimulării performanţei, a competitivităţii şi a

excelenţei, internaţionalizarea şi globalizarea cercetării. S-a recunoscut necesitatea constituirii Ariei
Europene a Învăţământului Superior şi Cercetării, ca fundament al unei societăţi competitive, bazată
pe cunoaştere.
Într-un studiu din 2003, care lua în
considerare 12 indicatori, România
înregistra valori care se situau sub
jumătatea mediei europene .

Indexul de inovare european

evidenţiează faptul că la nivelul
ţărilor candidate principalele
puncte forte ale României sunt
trendul educaţiei, trendul pentru
cercetare-dezvoltare publică,
trendul pentru brevete. Avantajele
României în domeniul inovării sunt
legate de calitatea resurselor
umane. Principalele puncte slabe
sunt trendurile cercetare-
dezvoltare ale sectorului privat,
volumul curent al brevetelor
înregistrate, angajarea în
sectoarele de înalta tehnologie.
Sistemul românesc de cercetare este format din unităţi în care se desfăşoară activităţi de cercetare-
dezvoltare, grupate pe următoarele categorii:
• institute naţionale de cercetare-dezvoltare, aflate sub coordonarea unor ministere şi a
ministerului cu probleme de cercetare;
• institute publice, subordonate MECTS, altor ministere, Academiei Române şi altor academii;
•institute de cercetare-dezvoltare;
• societăţi pe acţiuni, publice sau private, care au cercetarea-dezvoltarea ca principal obiect de
activitate.

Sistemul de cercetare se concentrează pe trei mari segmente:

a) Cercetarea tehnologică, desfăşurată mai ales prin intermediul programelor naţionale de C-D-I,
coordonate de MECTS;
b) Cercetarea orientată către ştiinţele naturale, exacte şi umaniste, dezvoltată mai ales în cadrul
institutelor coordonate de Academia Română şi parţial de Academiile de ramură – reprezintă 10%
din totalul activităţilor de CDI.
c) Cercetarea desfăşurată în universităţi, mai ales prin intermediul programelor coordonate de
CNCSIS - reprezentând 5% din totalul activităţii de CDI. Această activitate este finanţată în regim
competitiv din surse special alocate.
1. Proiecte de cercetare științifică fundamentală (de obicei au bugete mici – max. 1.000.000 lei, se
finanțează prin competiții interne sau internaționale, solicitanții pot fi cercetători sau echipe de
cercetare, au drept rezultate publicarea de studii și articole, volume, monografii etc.; posibile
surse de finanțare: UEFISCDI/CNCS – finanțează inclusiv proiecte de tip TD (tineri doctoranzi),
Academia Română)

2. Proiecte de tip instituțional-organizațional (pentru înființarea de programe de studii, de

laboratoare, centre de cercetare; bugete generoase – 1-5 milioane euro; solicitanții sunt de
regulă instituțiile; programe de finanțare: POSDRU, FP7, POS CCE, CNCSIS, ANCS, Erasmus
Mundus)

3. Proiecte de tip networking (rețea), vizând coordonarea unor echipe de cercetători din țări
diferite care derulează proiecte pe teme convergente, cu scopul unei mai bune diseminări a
rezultatelor (COST, TEMPUS)

4. Proiecte pentru finanțarea mobilităților cercetătorilor – cu bugete reduse, dedicate finanțării

participărilor la conferințe, organizării de manifestări științifice, derulării unor stagii de practică
sau cercetare (AUF, CNCSIS, Erasmus).
 Managementul proiectelor
CE este un PROIECT?
Un set de activităţi inter-dependente, care se derulează conform unui plan şi unui buget determinat în
prealabil, pentru a atinge un anumit obiectiv şi a obținute anumite rezultate într-o perioadă de timp
bine delimitată.

PROIECT VS. PROGRAM

Deși se confundă de multe ori , cei doi termeni desemnează realități foarte diferite. Programul
reprezintă o acțiune concertată în vederea atingerii unor obiective prin intermediul unui cumul de
proiecte. Programele reprezintă, de obiecei, cadrul în care sunt finanțate proiectele, în baza unor
criterii delimitate.

CUM se prezintă un proiect la finanțare? Sub forma unei CERERI DE FINANȚARE

Cererea de finanţare este un formular care trebuie completat pentru a obţine o finanţare. Nu există un
document standard de acest fel – acestea diferind de la finanţator la finanţator.

CINE acordă finanțări pentru proiecte?

Finanţatorii sunt organizaţii, instituţii care acordă finanţare proiectelor elaborate de către persoane
fizice, organizaţii sau comunități, în baza cererii de finanţare înaintate și în conformitate cu un set de
criterii de eligibilitate anunțate din timp.
ELIGIBILITATEA reprezintă îndeplinirea condițiilor impuse de un finanțator pentru a accede la
fondurile solicitate.
OBIECTIVELE GENERALE.
Obiectivele generale ale proiectului derivă, de regulă, din obiectivele programului în cadrul căruia este
depusă cererea de finanțare. Proiectul trebuie să contribuie la îndeplinirea obiectivelor programului și
să vizeze beneficii importante şi pe termen lung pentru o comunitate.
OBIECTIVELE SPECIFICE SAU SCOPUL PROIECTULUI
Scopul proiectului - obiectivul specific al proiectului vizează soluţionarea problemei principale a
proiectului şi defineşte beneficiile durabile pentru grupul ţintă. Fiecare proiect are un singur scop,
unic, altfel se ajunge în situația DUBLĂRII SURSELOR DE FINANȚARE.
ACTIVITĂȚILE
Sunt asociate/subsumate, de regulă, obiectivelor specifice ale proiectului și reprezintă sarcini / acţiuni
care trebuie întreprinse pentru a produce rezultate. Activitățile au un început şi un sfârşit bine
determinat.
PLANUL DE ACTIVITĂŢI
Reprezintă o descriere succintă a ordinii, termenelor şi responsabililor pentru activităţile proiectului.
GRAFICUL/DIAGRAMA GANTT
Un model grafic de reprezentare a planului de activităţi care ilustrează cum se interconectează
activităţile cu termenii de implementare şi responsabilii de implementare a activităţilor.
REZULTATELE PROIECTULUI
Produse, valori obținute ca urmare a implementării (=derulării) activităţilor proiectului.
INDICATORII - elemente ale proiectului care cuantifică scopul, obiectivele şi rezultatele proiectului în
unităţi măsurabile (cantitative şi calitate) , creând astfel o bază pentru măsurarea ex-ante sau ex-post a
impactului proiectului.
MIJLOACE: resurse necesare pentru derularea activităţilor (umane, materiale, financiare).
BUGET: totalitatea costurilor prevăzute pentru derularea activităţilor într-un proiect.
De regulă, toate proiectele se desfăşoară într-o succesiune de etape, pornind de la o problemă existentă
din care se desprinde ideea de proiect. Ideea de proiect ţine de un anumit domeniu şi este specifică
pentru un anumit grup ţintă şi anumiţi beneficiari. De aceea, ideile de proiect se identifică mai uşor şi
obţin mai uşor finanţare dacă sunt extrase din documente strategice sau planuri de dezvoltare ale
comunităţilor, din planuri strategice ale organizaţiilor finanțatoare sau alte documente de acest tip.
1. Trebuie să știe că există disponibilă o sursă de finanțare pentru care
îndeplinește condițiile de eligibilitate (unele programe reclamă chiar ca
solicitanții să fie doctoranzi, cu vârsta max. _____); pentru monitorizarea
surselor de finanțare există mai multe surse de informații (accesarea de site-
uri dedicate: www.euractiv.ro; www.cncsis.ro ș.a.) sau înscrierea pe grupuri
de discuții (cel mai bun: romstudygroup).
2. Trebuie să cunoască limba în care se derulează competiția (mai ales limba
română, în primii ani de formare).
3. Trebuie să cunoască suficienți colegi din același domeniu de interes sau din
domenii conexe pentru a-și putea forma o echipă.
4. Trebuie să-și delimiteze conceptul de cercetat.
5. Trebuie să știe cum să scrie cererea de finanțare.
6. Trebuie să discute cu profesorii coordonatori despre intenția sa, mai ales că
ar putea fi nevoie să le solicite scrisori de recomandare.
 â

Listarea sinonimelor *** fiecărui concept

Gândirea unor termeni “de graniţă”

pentru o mai bună perspectivă asupra
conceptului căutat

*** uneori , valoarea adaugată a unui proiect rezidă în abordarea conceptelor

opozabile, de aceea poate fi un exercițiu util și listarea antonimelor
Keywords Sinonime/antonime Termeni de graniţă

Identitate Alteritate (The Otherness) Identitate națională (National Identity)

Minoritate Identitate socială (Social Identity)
Migrație Identitate lingvistică (Linguistic Identity)
Auto-identificare vs. Hetero- Identitate sexuală
identificare Identitate culturală
Grup de referință (afiliere) In-Goup vs. Out-Group
Auto- și Hetero-stereotipare
Auto-imaginar, Hetero-imaginar
Multiculturalism
• modelul de tip SAU
AND (a ȘI b sau lui a îi este asociat b)
• modelul de tip ȘI
• modelul de tip NU OR (a SAU B)

NOT (a NU este b sau a exclude B)

•Delimitarea conceptului de cercetat este obligatoriu urmată sau se desfășoară

concomitent cu documentarea/cercetarea bibliografică de specialitate.
1. DEFINIREA şi DELIMITAREA netă a SUBIECTULUI
2. LISTA DE CUVINTE-CHEIE introduse de referinţele bibliografice
3. Traducerea listei de cuvinte-cheie (keywords), sortare alfabetică
4. Listarea documentelor de cercetat (eventual)
5. Consultarea articolelor ştiinţifice de specialitate, teze de licenţă, doctorat, dizertaţii
(LITERATURA PRIMARĂ DE SPECIALITATE)
6. Consultarea cărţilor de referinţă, a tratatelor de specialitate din domeniul de interes
(LITERATURA SECUNDARĂ DE SPECIALITATE)
7. Consultarea indexurilor de reviste, a colecţiilor de sumare, a abstractelor
(LITERATURA TERŢIARĂ DE SPECIALITATE)

2 3
1 LITERATURA
LITERATURA LITERATURA
SECUNDARĂ TERȚIARĂ
PRIMARĂ DE SPECIALITATE
DE SPECIALITATE DE SPECIALITATE

Articole ştiinţifice Cărți de referință Indexuri de reviste

Brevete, invenții Tratate de specialitate Colecții de sumare
Teze Monografii Abstracte
Un proiect de cercetare pornește de la o întrebare și, uneori, dacă programul de finanțare o impune,
de la o listă de domenii/teme orientative.

Domeniile/temele indicate sunt orientative; important este ca, după explorarea lor, să vă găsiți ideea
de proiect, întrebarea, problema sau ipoteza de lucru.
Există întrebări bune și intrebari mai puțin „bune”,pentru că sunt fie prea generale, fie pentru că
rezultă din ele proiecte prea ample, care nu se pot încadra în timpul limitat pe care-l aveți la
dispoziție, fie pentru că sunt non-întrebari etc.

*** De reținut: în calitate de cercetători în formare puteți apela oricând, în cadul orelor de consultație
și pe email, la expertiza și sfatul profesorilor cu care lucrați. În general, ideile de proiecte presupun
discuții, confruntări și nu izolare scolastică. Proiectele – de cercetare, de tip administrativ-
instituțional sau networking - se derulează ÎNTOTDEAUNA în echipe, deci este vital SĂ
COMUNICAȚI și să CUNOAȘTEȚI ariile de interes și domeniile de expertiză ale colegilor, profesorilor
etc.
1. Titlul proiectului
2. Rezumat
3. Descrierea problemei abordate şi justificarea proiectului
4. Descrierea beneficiarilor şi a grupurilor ţintă ale proiectului
5. Scopul şi obiectivele proiectului
6. Planul de activităţi şi metodele de implementare ale proiectului
7. Descrierea rezultatelor aşteptate
8. Descrierea durabilităţii şi a impactului proiectului
9. Bugetul detaliat al proiectului
10. Descrierea organizaţiei implementatoare şi a echipei de implementare a proiectului.

În funcție de tipul de proiect pentru care se aplică, unele dintre aceste secțiuni pot lipsi.
E primul citit, deci trebuie să conţină tot ce e absolut relevant, exprimat foarte clar:
❖ formularea problemei;
❖ obiectivele proiectului;
❖ organizaţiile care vor implementa proiectul;
❖activităţile cheie ale proiectului;
❖bugetul total al proiectului.
Prima frază trebuie să definească scurt obiectul cercetării, de exemplu: care e boala? e
importantă? ce lipseşte şi vrem să obţinem?
Exprimarea trebuie să fie foarte clară, ca pentru necunoscători. E foarte importantă
focalizarea pe o problemă: identitate, limbă etc., suficient de restrânsă ca să existe
garanţia că poate fi rezolvată.
Ipoteza centrală trebuie să fie foarte specifică. Validitatea ei trebuie susţinută cu fapte,
apărute din rezultatele preliminare. Argumentele pro- şi contra din literatura ştiinţifică vin în
completare.

Trebuie să arătați că puteți realiza obiectivele asumate şi prin ce metode. Este foarte
important să arătați potențialele utilizări ale cercetării.

NU UITAȚI: De multe ori, pentru prima etapă de evaluare contează doar REZUMATUL.
Admiterea în cea de-a doua etapă de evaluare și eventuala finanțare a cercetării
depinde de rezumat. De aceea, este indicat să-l redactați la final, după ce ați completat
integral cererea de finanțare.
Este indicat să înceapă cu o reluare a ipotezei de lucru şi a obiectivelelor specifice în
rezumat, dar detaliate.
Ipoteza generală trebuie să reiasă cu mare claritate, e de preferat să se încadreze într-o
schemă.
Obiectivele specifice trebuie explicate clar, cu indicaţia unde se încadrează în schema
ipotezei. Fiecare obiectiv trebuie să fie un test la ipoteză.
În teoria managementului proiectelor, un obiectiv trebuie să întrunească o serie de
caracteristici care se regăsesc în termenul SMART („isteţ”, în traducere din limba engleză).

Nu se recomandă generalităţile.
Prezentarea e bine să fie făcută pe diagrame, modele, scheme, ca să fie uşor de înţeles.
Se răspunde la întrebările: CE, CUM și CÂT?
În științele umaniste, rezultatele cercetării sunt reprezentate cel mai adesea de
publicarea unor texte științifice de valoare (fie articole și studii, fie dicționare,
monografii etc.).

Pentru granturile care finanțează elaborarea TEZELOR DE DOCTORAT, rezultatul

direct îl reprezintă SUSȚINEREA TEZEI.

Exemple de actualitate de proiecte de cercetare finanțate și rezultate obținute

pot fi consultate periodic pe site-ul www.idei-cdi.ro sau pe cel al CNCS.
Planificarea resurselor este una dintre cele mai responsabile etape în elaborarea
unui proiect.
Elaborarea bugetului proiectului este activitatea de estimare a tuturor costurilor
necesare pentru realizarea activităţilor planificate.
NU toate programele finanțează integral un proiect. În cele mai multe dintre
cazuri (cu excepția granturilor pentru activități de cercetare științifică
fundamentală sau exploratorie), finanțarea asigură doar 50-85% din necesar,
restul reprezentându-l cofinanțarfea sau resursele pe care beneficiarul trebuie să
le disponibilizeze din fonduri proprii pentru implementarea proiectului.
De regulă, bugetul are următaorele categorii de cheltuieli:
- Personal / salarii (limitat, uneori, la un anumit procent din valoarea
proiectului);
- Logistică, echipamente, achiziții;
-Mobilități;
-Regie (sume care revin instituției gazdă a cercetătorului pentru cheltuieli
curente).
 Începeţi scrierea proiectului cu 6-9 luni înainte de termenul limită de
depunere/transmitere a aplicației;
 Faceţi multe drafturi, trimiteţi-le colegilor pentru review, pe porţiuni;
 Fiţi siguri că versiunea finală e ştiinţific perfectă din punctul dvs. de
vedere şi bine scrisă;
 Obiectivele specifice e preferabil să nu fie dezvoltarea de modele sau
tehnici noi, ci rezolvarea concretă a unor probleme. Modelele şi tehnicile
trebuie folosite pentru atingerea obiectivelor;
 E preferabil ca propunerile să aibă adâncime, nu lărgime;
 E preferabil să vă repetați pentru a fi suficient de clari.
SPECII ALE TEXTULUI ȘTIINȚIFIC

1. Articolul științific (se publică în jurnale, reviste, volume colective ș.a.)

2. Poster
3. Comunicarea științifică (în general, este prezentată la conferințe, sesiuni de comunicări)
4. Lucrarea de licență, teza de doctorat
5. Eseul
6. Recenzia
7. Referatul (însoțește teza de doctorat saun volum propus spre publicare)
8. Prefața sau postfața
9. Studiul
10. Manualul
11. Tratatul/volumul
12. Brevet de invenție (pentru anumite științe)
 Teza de doctorat
Prezentarea tezei trebuie să răspundă, în primul rând, cerințelor
universității unde este susținută. Există, totuși, câteva recomandări
generale:
 volum: 200-300 pagini;
 număr de exemplare: 1 exemplar propriu și 3 pentru membrii comisiei;
 Elemente generale de prezentare:
› Pagina de titlu: Denumirea universității; Denumirea facultății; Titlul complet și subtitlul
tezei; Numele și prenumele candidatului; Gradul didactic, numele și prenumele
conducătorului științific; Luna și anul susținerii tezei;
› Sumarul
› Lista figurilor și tabelelor
› Lista abrevierilor (dacă este cazul)
› Mulțumiri (adresate persoanelor, instituțiilor care v-au ajutat să vă elaborați/susțineți
teza)
› conținutul tezei
› anexe (dacă este cazul)
› glosar (dacă este cazul)
› elemente bibliografice (note, lista de lucrări – atât cele din care s-a citat, dar și cele
care au condus la formarea cunoașterii în domeniu, chiar dacă nu au fost citate).

Elemente generale de conținut:
› introducerea (ce își propunere teza);
› trecerea în revistă a literaturii de specialitate (background
științific);
› metodologia (metodele și tehnicile utilizate);
› datele obținute;
› interpretarea datelor;
› concluzii și recomandări pentru lucrări viitoare
ProQuest Dissertations – Theses
http://www.dissertationsandtheses.com

› Teze de nivel doctoral, multe integrale (full-text) online

› Ordonate cu serviciul deliverEdocs
› Este necesară înregistrarea prealabilă
  Exemple de proiecte finanțate

 Negocierea identității (PNI_CDI_IDEI_1211)

 CommScie (POSDRU 63663)
 COST Action IS0804 http://www.bi-sli.org/people.htm
 Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iasi
Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza”, Iasi

Bugetul proiectului:
• inițial: 1.000.000 lei;
• în prezent (după semnarea actelor adiționale pentru anul 2009 și 2010): 529.277,70 lei.

Durata: 36 luni.

Membrii echipei de cercetare:

• conf.univ.dr. Dorin Popa (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași), directorul proiectului;
• conf.univ.dr. Florea Ioncioaia (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași);
• prof.univ.dr. Viorel Guliciuc (Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava);
• lect.univ.dr. Mihaela Cîrnu (Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi);
• asist.cercet. drd. Alina Popa (Universitatea „Alexandru-Ioan Cuza” Iaşi)
 Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza”, Iasi
Repere epistemologice și metodologice

Cercetarea de fata a pornit de la constatarea unei contradictii - infirmarea ipotezei lui Tajfel (1998). Acesta postuleaza faptul ca
indivizii si grupurile sociale tind sa afirme o identitate sociala pozitiva. Or, dupa cum rezulta din micro-cercetarile noastre prealabile,
am constatam ca mass media – care pot fi privite, astazi, ca un factor ce catalizeaza, confirma si ofera noi tipuri de identificare
posibila – actioneaza in sens invers, lucrand in directia favorizarii identitatii sociale negative ori a deconstructiei identitare. Intrucat
parea dificil de apreciat ca ne aflam in fata unei strategii, am incercat sa izolam posibilele justificari (care vizeaza mai degraba
reglementari interne ale sistemului si o ierarhizare a realitatii in functie de indicatori strict lucrativi).

Reperele epistemologice ale cercetarii sunt reprezentate de:

• teoria identitatii sociale si a autocategorizarii sociale (Tajfel, Turner);
•modelul acculturatiei (Berry);
•teoria complexitatii paradigmei interpretative (Morin);
•teoria interactionismului structural simbolic (Stryker, Burke);
•teorii ale efectelor comunicarii.
Proiectul de fata prezinta o dimensiune investigationala de tip interdisciplinar si reclama interactiuni multiple si o intensa activitate de
teren. Designul proiectului a fost elaborat in directia unor succesiuni de investigatii exploratorii si constatative asupra conceptului de
identitate nationala, complinite in final de o dimensiune prescriptiva, normativa, atat pentru sistemul mass media si, implicit, pentru
receptori, cat si pentru actori guvernamentali, decizionali. Demersul investigational a fost dublat de unul documentar, desfasurat in
fiecare dintre tarile supuse comparatiei. Pentru fiecare au fost indexati, in baza de date, itemi constand in articole si materiale audio-
video extrase din presa nationala. In prezent, baza de date numara peste 2000 de intrari.

Indeplinirea obiectivelor proiectului a presupus aplicarea unui set de instrumente interogative cantitative specifice anchetelor
sociologice: chestionare, scale de masurare a atitudinilor, analize demografice. Cea de-a doua secventa metodologica, orientata
interpretativ, a utilizat ca metoda principala de lucru observatia pe teren (directa si neparticipativa) si implementarea de chestionare
structurate.
O metoda de lucru inedita a reprezentat-o aplicarea ,in randul unui esantion reprezentativ de jurnalisti din Romania - 50 de jurnalisti
din Iasi, Bucuresti, Timisoara si Cluj-Napoca -a tehnicii completarii de fraze, cu intentia de a surprinde cliseele verbale si
stereotipurile de percepere a romanilor din strainatate.
In final, rezultatele obtinute prin aplicarea acestor metode de cercetare vor fi coroborate si sintetizate pentru elaborarea unui ghid de
interventie sociala de ameliorare a imaginii romanilor din strainatate.
Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza”, Iasi

Obiective și activități derulate în 2009:

Obiective principale și activități asociate:

1. Stagii de documentare si formare in ţara si in străinatate (Genova, Italia; Târgu Mureş; Arhivele
Naţionale - Bucureşti; Biblioteca Centrală Universitară – Bucureşti; Cluj-Napoca; Timișoara)
REALIZAT
2. Participare la conferinţe ştiinţifice internaţionale; REALIZAT
3. Realizarea unui raport asupra tendinţelor internaţionale in definirea domeniului de cercetare, ca şi a
unui ghid de documentare metodologică pentru echipa de proiect; REALIZAT
4. Repartizarea sarcinilor de monitorizare a presei din străinătate pe zone geografice; indexare;
REALIZAT
5. Design al chestionarelor ce urmează a fi implementate în tarile vizate de proiect; scalarea şi
implementarea preliminară a acestora. REALIZAT
- au fost realizate fazele de design si pre-testare a chestionarelor. S-a configurat un chestionar QiR care
a fost implementat întâi in cadrul unui grup-pilot: pentru un singur tip (QiR) şi intr-o singura tara - Italia.
Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza”, Iasi

Obiective și activități derulate în 2010 (I):

Obiectivul 1 (administrativ și managerial) PARȚIAL

1.1 Achizitionare carti, abonamente la reviste cotate ISI si baze de date internationale.
1.2. Completare achizitionare materiale pentru infrastructura de cercetare. 2 laptopuri, 1 camera
video digitala, 1 reportofon, si consumabile.
Activitățile nu au putut fi realizate în principal din cauza semnării cu întârziere a contractului de
finanțare pentru 2010 și, în egală măsură, din cauza dificultății disponibilizării de fonduri prin
credite de angajament. Oricum, aceste activități nu au fost de natură să afecteze
implementarea proiectului și realizarea indicatorilor științifici.

Obiectivul 2 - Constituirea bazei de date REALIZAT

2.1 Redactarea de fise de identificare pentru fiecare material jurnalistic retinut.
2.2 Verificarea incrucisata (prin sondare) a fiselor de identificare realizate de catre membrii
echipei.

Echipa de cercetare a indexat peste 2.000 de articole – texte jurnalistice apartinand unor genuri
si specii diferite – din peste 15 publicatii din tara si strainatate. Pentru fiecare item a fost realizata o
fisa de identificare cu urmatoarele elemente: publicatia in care a aparut, titlul, data, autorul,
rubrica, pagina/total pagini, genul/specia jurnalistica aferenta, tonalitatea, limba.
Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza”, Iasi

Obiective și activități derulate în 2010 (III):

Obiectivul 3 – Investigarea constatativa si evaluativa a rezultatelor obtinute la obiectivul 2. REALIZAT

3.1 Initierea procesului de interpretare a datelor si de masurare a sentimentului de identificare (auto-
si hetero-).
3.2 Evaluarea gradului de satisfacere a sarcinilor repartizate. Identificarea temelor pentru redactarea
de articole stiintifice in 2010.

Conceptele si indicatorii obtinuti au fost operationalizati prin implementarea a 3 chestionare diferite

pe un esantion de aprox. 500 de cetateni (dintre care 450 romani), astfel:
• Chestionar pentru romanii din strainatate (QiR) – 200 de respondenti din Italia si Spania;
•Chestionar pentru straini cu privire la romanii din strainatate (QS) - 50 de respondenti din Italia si
Spania;
•Chestionar pentru romanii din tara cu privire la romanii stabiliti in strainatate (QR) – 250 de
respondenti.

Datele obtinute prin implementarea QiR au fost operationalizate in itemi de tipul: consumul de mass
media (acces, dotare, timp alocat, preferinte, satisfactii, insatisfactii), motivatia consumului ;
valorizarea mass media; efectele percepute ale consumului.

Baza de date continand itemii indexati prin monitorizarea presei din cele cinci tari vizate, precum si
rezulatele chestionarelor au fost valorificare de membrii echipei de cercetare in articole si participari
la conferinte nationale si internationale.
Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza”, Iasi

Obiective și activități derulate în 2010 (IV):

Obiectivul 4 – Proiectarea si dezvoltarea modelului de cuantificare si interpretare a efectelor

mediatizarii stereotipe negative a romanilor din strainatate REALIZAT
4.1 Contactare institutii media pentru esantionare
4.2 Redactare grila de interpretare a item-urilor din baza de date din perspectiva efectelor
4.3 Analiza critica a evolutiei strategiilor de mediatizare dupa 1989
4.4 Pregatire chestionare pentru interpretarea efectelor in randul romanilor din strainatate
4.5 Studii si articole care sa interpreteze si sa valorifice rezultatele actiunii de evaluare a
impactului media asupra imaginarului colectiv
Jurnalisti de la cinci publicatii din patru zone diferite ale tarii (Iasi, Cluj-Napoca, Bucuresti si
Timisoara) au fost contactati pentru a participa la etapa de proiectare a modelului de
stereotipare negativa. Au fost purtate discutii individuale (interviuri) si s-au implementat
chestionare cu final deschis. Pentru perioada imediat urmatoare este planificata o intalnire cu toti
cei inclusi in grupul tinta pentru a li se prezenta concluziile chestionarelor implementate in randul
romanilor din strainatate si pentru a se stabili cadrul general al unui demers comun de pozitivare
a acestei reprezentari.
Obiectivul 5 – Organizare manifestare stiintifica internationala pentru comunicarea rezultatelor
intermediare si pentru optimizarea procesului de cercetare REALIZAT
5.1 Lansare invitatii pentru cercetatori si institutii media. Derularea evenimentului
5.2 Publicarea contributiilor intr-un volum colectiv.
Intrucat fondurile alocate nu au putut fi disponibilizate in timp util pentru organizarea manifestarii
stiintifice, s-a optat pentru varianta unui eveniment comun, derulat cu Universitatea Dunarea de
Jos din Galati. Astfel, a fost organizata o conferinta internationala comuna cu tema: MASS-
MEDIA: IDENTITATE NATIONALA VS. GLOBALIZARE, Galati, 5-6 noiembrie 2010. Directorul de proiect
si unul dintre tinerii cercetatori au participat cu lucrari, acestea urmand a fi publicate intr-un
Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza”, Iasi

Indicatori de performanță realizați

ISI:
1. Florea Ioncioaia (2010), “Foreigners in Town. Urban Immigration and Local Attitudes in the Romanian
Principalities in mid-XIX Century (1830-1859)”, in volumul The City in the Ottoman Empire, Migration
and the Making of Urban Modernity, editat de Ulrike Freitag, Malte Fuhrmann, Nora Lafi, Florian
Riedler, London-New York – Sidney, Routledge, p. 66-81. ISBN: 978-0-415-58363-3. PUBLICAT

2. Dorin Popa, Alina Popa. “Despre deconstrucția identitară prin mass media – când identitatea ucide.
Cercetare cu privire la imaginea românilor din străinătate în mass media românești și în cele din
Italia”. TRIMIS SPRE PUBLICARE in Journal for the Study of Religions and Ideologies, ISSN 1583-
0039 (indexat in Arts & Humanities Citation Index and Current Contents: Arts & Humanities, ISI
databases).

3. Viorel Guliciuc, How Do We Need Universities in a Technological World?, in Dialogue and

Universalism, Vol. XIX, No. 1–2/2009 PUBLICAT
Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza”, Iasi

Indicatori de performanță realizați (I)

BDI:
1. Florea Ioncioaia (2010) «Constructia identitatii colective in Basarabia si Galitia austriaca (1812 -
1918). O privire comparativa», in Anuarul Institutului de cercetari socio-umane "Gheorghe Sincai", tom
XIV, Tg. Mures, ISSN 1454 – 5284. ACCEPTAT
2. Mihaela Cirnu, „Janne d’Arc-Mythos und moderne Medien”, in Actele Colocviului International
“Reprezentari ale feminitatii in spatiul cultural francoroman” - in numarul special al revistei
Communication interculturelle et littérature, nr. 4(12)/2010, ISSN 1844-6965, indexat in
IndexCopernicus Journal Information (IC value 2009: 2,79). ACCEPTAT
3. Dorin Popa, Alina Popa, „More interactivity less intimacy: when feedback means control. Connections
between new media and new audiences”, articol selectat spre publicare în Special Issue with the open-
access electronic journal system, University of Toronto (SGIR 7th Pan-European Conference on
International Relations, Stockholm, septembrie 2010). INVITAT/ACCEPTAT
4. Florea Ioncioaia (2010), Studiu introductiv şi control ştiinţific la volumul: Grigore Gafencu,
ÎNVĂŢĂMINTELE ISTORIEI, Articole, discursuri, interviuri şi relatări din presa exilului, Ediţie, cuvânt
înainte şi note de Dan Taloş, Bucureşti, Editura Paideia. PUBLICAT
5. Mihaela Cirnu, “Influente ale spatiului german in publicitatea romaneasca”, in Actele Conferintei
internationale „Cultura si presa in spatiul european” - in numarul special al revistei Communication
interculturelle et littérature, nr. 4(12)/2010, ISSN 1844-6965 (IC value 2009: 2,79).. ACCEPTAT
Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza”, Iasi

Indicatori de performanță realizați (II)

BDI:

9. Dorin Popa, Comunicarea stiintei, in Acta Universitatis Danubius. Communicatio, 1/2009, p. 48-
59, ISSN 1844-7562 PUBLICAT
10. Florea Ioncioaia, Utopism si context istoric. In jurul unui epistolar , in Anuarul Institutului de
Istorie G. Baritiu din Cluj-Napoca, tom. XLVIII, 2009, p. 221- 244; ISSN 1584-4390; PUBLICAT

VOLUME:

Viorel Guliciuc, Emilia Guliciuc (2010). Philosophy of Enginering and Artifact in the Digital Age,
Cambridge Scholar Publishing, ISBN (10) 1-4438-1970-0/ISBN (13): 978-1-4438-1970-1. PUBLICAT
Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza”, Iasi

Indicatori de performanță realizați

Participari la conferinte (I): = 11 participări

• Dorin Popa, Alina Popa, „Reconcilian of identity hetero-stereotypes and auto-stereotypes
portrayed by the media”, EXCEPS Conference, Ethno-Politics and Intervention in a Globalised
World, University of Exeter, UK, 27-30 iunie 2010.
•Viorel Guliciuc, Emilia Guliciuc (Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava), Valeria-Alina Miron,
Roxana-Ema Dreve, Universitatea “Babes-Bolyai” Cluj-Napoca, „Toward a semiosis of the
technological singularity”, lucrare prezentata in cadrul 3rd International Conference of the
Romanian Association of Semiotic Studies, Iaşi, Romania, 4-7 noiembrie, 2010.
•Florea Ioncioaia, „Identitate în alteritate? Evrei în corpul didactic al Universităţii din Iaşi şi
problema formării unei pieţe a muncii intelectuale în România primei jumătăţi a secolului XX”,
lucrare prezentata la Colocviul Internaţional, PROFESORI ŞI STUDENŢI EVREI LA UNIVERSITATEA DIN
IAŞI ŞI LA ALTE UNIVERSITĂŢI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE (SFÎRŞITUL SECOLULUI AL XIX-LEA - SFÎRŞITUL
CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL), Iaşi, 1-3 septembrie 2010, Organizatori: Centrul de Istorie a
Evreilor şi Ebraistică „Dr. Alexandru Şafran” al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi,
Centre de Recherches Interdisciplinaires en Sciences Humaines et Sociales al Universităţii „Paul
Valéry” – Montpellier III şi École des Hautes Études du Judaïsme de France.
•Florea Ioncioaia, “Writing Migration History: Some Recent Perspectives”, lucrare prezentata la
Colocviul internaţional Iluminism European, Iluminism românesc. Trecut şi prezent”, Tg. Mureş (24-
26 sept.), Tg. Mureş, Universitatea Petru Maior.
• Alina Popa, „Negotiating identities. The Rhetoric of difference in neighborhood spaces”, lucrare
acceptata la conferinta internationala DIGITAS – Digital Natives, Digital Immigrants, Digital
Asylum-seekers: The Clash of Cultures, 22-24 iunie 2010, Sibiu.
 Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza”, Iasi

Indicatori de performanță realizați

Participari la conferinte (II):

• Dorin Popa, Alina Popa, „More interactivity less intimacy: when feedback means control. Connections
between new media and new audiences”, prezentata la conferinta Standing Group on International
Relation – 7th Pan-European Conference on International Relations, Stockholm, Suedia, 9-11 septembrie
2010.
• Multiculturalism şi noile minorităţi,conferință internațională, Sighişoara, 9-10 august; titlul
comunicarii:
Identitate in ruptură: noii migranţi şi reconfigurarea identităţii in epoca noilor medii, conf.univ.dr. Florea
Ioncioaia;
• Comunicarea crizei – Crizele comunicării, sesiunea științifică anuală, organizată de Facultatea de
Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea București, București, 8- 9 mai 2009; titlul: De la
personajevedetă la subiecte-vedetă. Niveluri ale stereotipiei şi creativităţii in discursul publicistic
romanesc actual, asist.univ.drd. Alina Popa;
• Comunicarea crizei – Crizele comunicării, sesiunea științifică anuală, organizată de Facultatea de
Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea București, București, 8- 9 mai 2009; titlul : Cand sursa
este identică cu receptorul . Două modele ale relației dintre spațiul producerii de cunoaștere și
celelalte spații sociale, conf.univ.dr. Dorin Popa;
• Post-Communism and the New European Identity, International Conference, Universitatea din
Oradea,
5-7 noiembrie 2009; titlul : Imaginea romanilor din strainatate in mass media din Elvetia. PCE_II_ID_1211,
conf.univ.dr. Dorin Popa;
• Post-Communism and the New European Identity, International Conference, Universitatea din
Oradea,
5-7 noiembrie 2009; titlul : Dinamica imaginarului colectiv pe termen scurt, Alina Popa;
Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza”, Iasi

Rezultatul cel mai semnificativ/relevant

1. Acceptarea spre finantare a aplicatiei depuse de către doi dintre membrii echipei de cercetare
(conf.univ.dr. Dorin Popa și asist. univ.drd. Alina Popa) pentru participarea la Acţiunea COST IS0804 -
Language impairment in a multilingual society: Linguistic patterns and the road to assessment..
Astfel, prin aprobarea proiectului de către ANCS, s-a constituit o retea de cercetare la nivel national
(compusă din 12 cercetători din toate zonele tării, de la universităti de prestigiu) a cărei misiune rezidă în
coordonarea proiectelor de cercetare interne cu cele desfășurate la nivel european.
Afilierea la reteaua europeană creată prin Actiunea IS0804 reprezintă un rezultat direct al proiectului
finantat în cadrul competiţiei PNII-CDI-PCE_IDEI_1211/2008 întrucât, printre conditiile de eligibilitate a
aplicatiilor depuse, se număra și aceea a participării - în calitate de membru sau director - într-un proiect
finantat la nivel national.
Începând cu luna mai 2009, cei doi reprezentanti ai României în cadrul COST Action IS0804 (membri în
Management Committee) au participat, cu prezentări referitoare la rezultatele obținute în cadrul proiectului
IDEI, la sedintele bianuale ale actiunii COST. Afilierea la această rețea aduce României nu numai
vizibilitate internațională, dar asigură, pentru obiectivele asumate ale acestui proiect, un cadru de
prezentare, verificare și confruntare european, favorizând identificarea unor abordări comparative,
accesul la cercetări similare din alte țări, precum și accesul la baze de date și de instrumente de
cercetare europene.
2. Prelungirea temei de cercetaree prin atragerea către domeniu a unor tineri cercetători, a căror finanțare
este asigurată prin proiect POSDRU - - „Rețea transnațională de management integrat al cercetării
postdoctorale în domeniul Comunicarea științei. Construcție instituțională (școală postdoctorală) și
program de burse (CommScie). Finanțarea, obținută de directorul de proiect, conf.univ.dr. Dorin Popa, în
valoare de aprox. 3,5 milioane euro, permite unui număr de 5 cercetători, din țară și din străinătate
(Universitatea Genova, din Italia), efectuarea unui demers științific conjugat în vederea decelării mutațiilor
semnificative produse în cristalizarea sentimentului de identitate națională.
Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza”, Iasi

Implicarea tinerilor cercetători

Doi tineri cercetători (unul având deja titlul de doctor, celălalalt – aflat în faza de elaborare a
tezei) au fost implicați în proiect încă de la demararea acestuia, dorindu-se pregătirea lor în
vederea efectuării de cercetări de natură aplicativă. Pentru anul viitor se preconizează
implicarea în proiect a unui nou doctorand.

Toți membrii echipei de cercetare, inclusiv tinerii cercetători, au publicat lucrări științifice în reviste
și jurnale cotate ISI sau BDI. Tinerii membri ai echipei au elaborat lucrări împreună cu cercetătorii
cu experiență, fie pentru conferințe, fie pentru publicații de specialitate.
Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza”, Iasi

Dificultăți întâmpinate în derularea proiectului

Intrucat pentru anul 2010 contractarea s-a realizat abia in luna august, implementarea
activitatilor prevazute pentru aprox. 10 luni a trebuit condensanta in mai putin de 5 luni. In aceste
conditii, o parte dintre participarile la conferinte nu a mai putut fi decontata, achizitiile estimate
nu s-au mai putut realiza si a fost necesara o reevaluare a mobilitatilor si, implicit, a bugetelor
alocate. Cu toate acestea, echipa de cercetatori a reusit sa indeplineasca (si sa depaseasca)
indicatorii de performanta programati.
Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza”, Iasi

Obiective și rezultate așteptate pentru 2011

1. Elaborare mini-dictionar de stereotipare identitara mediatica

1.1. Colectarea datelor de la fiecare membru al echipei. Stabilirea criteriilor de indexare,
redactare, citare etc. Repartizarea segmentelor de acoperit.
2. Finalizarea si promovarea bazei de date.
2.1. Definitivarea layout-ului pentru baza de date. 2.2. Definitivare achizitii: 1 laptop, 1 camera
video, 1 reportofon.
3. Diseminare rezultate intermediare.
3.1. Stabilirea contributiilor pentru volumul colectiv final. 3.2. Participare si prezentare lucrari la
simpozioane si conferinte internationale (SUA, Franta, Olanda, Suedia/Danemarca, Anglia,
China) 3.3. Validarea comunicarilor si publicarea acestora in reviste de specialitate.
4. Organizarea unui centru regional de informare/ documentare pe problematica identitara si
imagologica.
4.1. Organizarea unui spatiu care sa permita accesul la rezultatele cercetarii si la resursele create.
4.2. Promovarea Centrului... la nivel national si international.
5. Elaborarea strategiei de interventie psiho-sociala.
5.1. Implementarea chestionarelor bazate pe completarea de fraze – deplasari in tara si
strainatate. 5.2. Formarea unei echipe mixte in vederea elaborarii strategiei.
6. Organizarea unui simpozion international, cu invitati din randul cercetatorilor, a media si a
agentilor guvernamentali din cele cinci tari care ar putea sustine aplicarea strategiei de
interventie sociala de ameliorare a imaginii romanilor din strainatate.
6.1. Dezbaterea strategiei, formularea de recomandari bazate pe experienta altor tari pentru
imbunatatirea acesteia. Identificarea de noi directii de cercetare.
7. Audit intern. Autoevaluare in echipa. Redactare raport final.
Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza”, Iasi

Buget estimat pentru 2011

-335.000 lei, conform alocării inițiale, repartizat astfel:

• salarii - 200.000 lei sau max. 60% din valoarea proiectului);

• mobilități - 60.000 lei (participări conferințe, deplasări în țară și străinătate pentru
finalizarea implementării chestionarelor și derularea anchetelor și interviurilor);
• logistică – 25.000 lei (publicare volum conferință, publicare mini-dicționar, realizare site
proiect și bază de date, realizare Centru regional de informare....);
• regie – 50.000 lei.