1

Universitatea ”Petre Andrei” din Iași

Facultatea de DREPT
Specializarea DREPT

REZOLVARE TEST LA DISCIPLINA

LOGICĂ JURIDICĂ

student: SPATARIU IUSTIN-EUGEN

Anul I

Sem II

e-mail: iustinspatariu@yahoo.ro

Titular de disciplină: conf. univ. dr. Teodora PRELIPCEAN

SUBIECTE CENTRE
 2

Rezolvați următoarele subiecte:

1. Descrieți, la alegere, unul dintre cele trei tipuri de discurs juridic (normativ, judiciar, persuasiv) (maximum 2 pagini).
2. Dați exemple de: sofisme de limbaj şi sofisme ale dovezilor insuficiente (câte două exemple din domeniul dreptului).
3. Analizați următoarele raționamente și stabiliți, pentru fiecare în parte, tipul de raționament, premisele și concluzia, precum
și felul acestora.
a. „Dacă prietenul tău este un bun avocat, nu vei ezita să-i ceri ajutorul pentru rezolvarea procesului. Întrucât eziți să-i
ceri ajutorul, rezultă că prietenul tău nu este un bun avocat”.
b. „Rezolvi corect toate subiectele, dacă ești suficient pregătit. Poți sa-ți ajuți colegii, dacă ești suficient pregătit.
Întrucât nu rezolvi corect toate subiectele sau nu poți să-ți ajuți colegii, rezultă că nu ești suficient pregătit”.
c. „Legile sunt constituționale sau organice. Această lege este constituțională. Deci, această lege nu este organică”.
d. „Deoarece unii dintre candidații proveniți de la liceul X au obținut note peste 8, iar toți candidații cu note peste 8 au
fost admiși, rezultă că unii dintre candidații proveniți de la liceul X au fost admiși”.
4. Știind că judecata „Majoritatea infractorilor nu sunt condamnați” este falsă, să se formuleze judecățile opuse și să se
stabilească valoarea lor de adevăr. De asemenea, stabiliți distribuția termenilor în această judecată.

Exercițiul 1
În actul de justiție, procesul de comunicare în cadrul căruia se formulează și se
transmite dicursul juridic este complex. El presupune o diversitate de competențe, o
adecvare situațională și stilistică. Competențele profesionale includ cunoștințe de
specialitate, dar si de cultură juridică, de cultură generală, deprinderi si abilități
practice profesionale.
Cercetând discursul juridic avem ocazia să vorbim şi despre strategiile conştiente de
comunicare în discursul juridic. Fiecare societate îşi organizează sistemul juridic în
funcţie de concepţia pe care o are asupra dreptăţii şi de structura sociopolitică pe care o
adoptă. Pe de altă parte, dezvoltarea puternică a relaţiilor internaţionale şi a colaborării
internaţionale face posibilă şi necesară apropierea şi influenţa reciprocă a sistemelor de
drept. Discursul juridic este purtătorul unei dimensiuni culturale care se reflectă nu
doar în termenii şi expresiile proprii unui sistem juridic, ci şi în modalităţile de a le
exprima. Este evident că fiecare domeniu de activitate are un vocabular specific.
Dreptul, însă, se distinge de celelalte domenii prin faptul că foloseşte limba drept
mijloc de expresie, textele constituind principalul său instrument şi obiect. De altfel,
este de la sine înţeles că dreptul nu ar putea exista fără un mijloc de expresie

Discursul juridic este o specie a discursului care are ca obiect de studiu

dreptul. Genul judiciar are drept scop sa facă distincția între just si injust,
dreptate versus nedreptate, se ocupă de interesele individului, acuzând sau aparând
pe cineva.
Discursul juridic îndeplineşte funcţia de comunicare în domeniul legislativ
(articole de lege,metodologii, regulamente, Constituţia, Codul penal, Codul muncii
etc.) si funcționează pe baza stilului juridico-administrativ al limbii române.
Astfel, prin discurs înțelegem ansamblul de enunțuri, legate între ele printr-o
coerență logică,care se referă la un subiect unic, topic, si care are drept scop să
convingă un auditoriu de justețea și veridicitatea acestui conținut.
 3

Discursul juridic persuasiv

Numit generic „ars dicendi”, discursul juridic argumentativ (persuasiv) presupune
un număr mare de acte de vorbire realizate la intervale distincte, la care participă
completul de judecată si auditoriul.
Prin urmare, funcția persuasivă a limbajului legal se regăsește in cadrul discursului
juridic, reprezentând un atu al avocatului si, într-o oarecare măsură, al magistratului
procuror, fiind valorificată intens in pledoarie.
Ca specie a discursului juridic, pledoaria este un discurs argumentativ, o ,,expunere
orala facută de avocat în fața instanțelor judecătorești, pentru apărarea cauzei uneia
dintre parțile implicate in proces" . Ca expunere liberă, pledoaria este un act unic, un
discurs direct (față în față), si persuasiv (urmarește să convingă auditoriul, să
determine o convingere. Avocatul pledează, in mod obișnuit, pentru client, pentru
completul de judecată și pentru auditoriu. Argumentarea este un act prin care avocatul
iși pune in valoare cunoștințele juridice, tehnice, logica, raționamentul, demonstrația,
precum si oratoria.
Argumentarea presupune talent intelectual, pentru ca in demersul său, avocatul face
analiza, sinteza, compararea si interpretarea faptelor, pentru convingerea auditoriului..
Ideile si raționamentele juridice trebuie ,,sa reflecte drumul spre adevărul cauzei și,
implicit, spre solutionarea litigiului". Cunoașterea legislatiei si stabilirea obiectului
procesual sunt esentiale in dosarul cauzei, pentru a identifica punctele forte si punctele
slabe ale adversarului, faptele relevante si concludente, mijloacele de probațiune,
soluționarea problemelor de drept. Prin cele susținute, avocatul trebuie să ofere ceea ce
corespunde speței, naturii procesului, in funcție de particularitățile sale individuale.
Specifice acestor discursuri juridice sunt verbele performative - declar, va
avertizez, sustin, ma opun, solicit, etc, însoțite de o anumită topică, intonație sau
accent, precum si de un limbaj corporal mai mult decat sugestiv: brațele deschise,
degetul ridicat acuzator, etc.

Exercițiul 2

Sofisme de limbaj
COMPOZIȚIA
Ex: P: Fiecare judecător al Curții de apel Brașov este corect.
C: Deci Curtea de apel Brașov este corectă.
AMFIBOLIA
Ex: După inculpat, avocatul este vinovat pentru sentința primită(După părerea
inculpatului, avocatul este vinovat pentru sentința sa; Pe lângă inculpat, și
avocatul are partea lui de vina pentru sentința dată)

Sofismele dovezilor insuficiente

 4

GENERALIZAREA PRIPITĂ
Ex: Cinci polițiști au luat mită
Deci toți polițiștii sunt corupți
CAUZA FALSĂ
Ex: P: Sâmbăta aceasta a fost vreme frumoasă
P: Sâmbătă seară au fost înregistrate mai multe apeluri la 112
C: Vremea frumosă de afară a influențat numărul mare de apeluri la 112

Exercițiul 3

a. “Dacă prietenul tău este un bun avocat (p - cd), nu vei ezita să-i ceri ajutorul pentru
rezolvarea procesului (q - cs). Întrucât eziți să-i ceri ajutorul ( non q - cs), rezultă că
prieteul tău nu este un bun avocat (non p - cd)”
Raționement ipotetico-categoric
Condiționare suficienta (dacă-atunci)
Legi Acd->Acs
Fcs->Fcd
P->q
Non q
Non p
Rationament valid

b.”Rezolvi corect toate subiectele(q - cs), dacă ești suficient pregătit.(p-cd)

Poți să-ți ajuți colegii(r-cs), dacă ești suficient pregătit.(p-cd)
Întrucât nu rezolvi corect toate subiectele(non q) sau nu poți să-ți ajuți colegii (non r),
rezultă că nu ești suficient pregătit. (non p)”
Raționament ipotetico-categoric
Condiționare suficientă
Legi Acs->Acd
Fcs->Fcd
q->p
r->p
Non q V non r
Non p
Raționement valid
c.”Legile sunt constituționale (p) sau organice. (q)
Această lege este constituțională.(p)
Deci, această lege nu este organică(q)”
Inferență disjunctivă categorică
Disjuncție exclusivă și incompletă
p/q
p
Non q
Inferența este invalidă
 5

d.”Deoarece unii dintre candidații proveniți de la liceul X au obținut note peste 8, iar
toți candidații cu note peste 8 au fost admiși, rezultă că unii dintre candidații proveniți
de la liceul X au fost admiși.”
Unii candidați proveniți de la liceul X (S) au obținut note peste 8.(P)
Toți condidații cu note peste 8 (S) au fost admiși (M)
Unii candidați de la liceul X (S) au fost admiși(M)
Schema silogismului S-iP+
S+aM-
S-iM+
1. Silogosmul conține trei termeni și numai trei S,P,M - se respectă
2. Concluzia nu conține termenul mediu (M) - nu se respectă
3. Termenul mediu trebuie să fie distribuit măcar într-una dintre premise - se respectă
4. Dacă un termen apare ca fiind nedistribuit măcar într-una dintre premise, atunci el
trebuie să fie dispribuit și în premisa din care face parte - nu se respectă
5. Dacă ambele premise sunt afirmative, concluzia va fi afirmativă - se respectă
6. Din două premise negative, nu se poate deduce o concluzie - nu se aplică
7. Din două premise particulare, nu se poate deduce o concluzie - nu se aplică
8. Concluzia urmează partea ce mai slabă:
Afirmativ+Negativ - nu se aplică
Universal+Particular - se aplică
Concluzie: În urma aplicării legilor silogismului rezultă faptul că silogismul dat este
un raționament invalid.

Exercițiul 4

“Majoritatea infractorilor nu sunt condamnați” - falsă

- Subiectul logic: “infractorilor”
- Predicatul logic: “condamnați”
- judecată particular negativă - S-oP+

“Majoritatea infractorilor sunt condamnați” - subcontrară adevărată

- Subiectul logic: “infractorilor”
- Predicatul logic: “condamnați”
- judecată particular afirmativă - S-iP-

“Toți infractorii sunt condamnați” - contradictorie adevărată

- Subiectul logic: “infractorii”
- Predicatul logic: “condamnați”
- judecată universal afirmativă - S+aP-

“Niciun infractor nu este condamnat” - supraalternă falsă

- Subiectul logic: “infractor”
- Predicatul logic: “condamnat”
- judecată universal negativă - S+eP+