AEF - Transgaz

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CONSTANŢA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE APLICATE ŞI INGINERIE
Analiza economico – financiară a

activității S.N.T.G.N. Transgaz S.A.
Prof. coord.:
conf.dr. Costandache Mihaela
Studenți: Chiș Mirvana Diana

Păun Florentina Isabela
Master: Tehnologii şi Management în Prelucrarea Petrolului
Anul II
2017 – 2018
Analiza economico – financiară a activităţii S.N.T.G.N. Transgaz SA Mediaș
Cuprins:
Capitolul I. Prezentarea S.N.T.G.N. Transgaz S.A.
1.1.Scurt istoric și prezentarea S.N.T.G.N. Transgaz S.A.
1.2. Portofoliul de produse și servicii
1.3. Analiza clienților și furnizorilor
Capitolul II. Analiza mediului concurențial al S.N.T.G.N. Transgaz SA
2.1. Mediul concurențial al firmei
2.2. Modele de analiză strategică a mediului concurențial
Capitolul III. Analiza potențialului uman și material al S.N.T.G.N. Transgaz
SA
3.1. Analiza asigurării firmei cu resurse umane
3.1.1. Analiza asigurării cantitative cu forță de muncă
3.1.2. Analiza mișcării personalului
3.1.3. Analiza calificării forței de muncă
3.1.4. Analiza timpului de muncă
3.1.5. Analiza eficienței utilizării resurselor umane
3.1.6. Analiza posibilităților de sporire a productivității muncii
3.2. Analiza gestiunii mijloacelor fixe
3.2.1 Analiza dinamicii structurii și stării funcționale a mijloacelor fixe
3.2.2. Analiza folosirii extensive a mijloacelor fixe
3.2.3. Analiza intensivă a folosirii mijloacelor fixe
Capitolul IV. Cercetare și dezvoltare
4.1. Obiective
4.2. Direcții de cercetare
4.3. Dezvoltarea sistemului național de transport
48
Capitolul V. Cooperarea internațională

5.1. Accesarea fondurilor europene
5.1.1. Scop
5.1.2. Context actual
5.1.3. Obiective
5.2. Departamentul accesare fonduri europene și relații internaționale – interfața
TRANSGAZ în accesarea de finanțări și cooperarea cu partenerii externi
5.2.1. Direcția Fonduri Europene
5.2.2. Direcția Relații Internaționale
5.3. Mecanismul – Conectarea Europei
5.3.1. Programul Operațional Infrastructura Mare
5.4. Cooperarea cu Comisia Europeană
5.5. Relațiile cu organismele naționale și internaționale
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
48
CAPITOLUL I. PREZENTARE S.N.T.G.N. TRANSGAZ SA

1.1. Scurt istoric și prezentarea S.N.T.G.N. Transgaz SA
În România, gazul metan a fost descoperit în anul 1909, în zona Sărmăşel,

judeţul Mureş. O activitate organizată în industria gazelor naturale a debutat în
România la începutul secolului XX, când, pe baza primelor descoperiri, rezervele
comerciale au fost puse în producţie şi astfel, s-au efectuat livrări comerciale de
gaze în scopuri casnice şi industriale (pentru iluminat, încălzit şi producerea de
metanol, carbonat de sodiu şi negru de fum).
Prima organizaţie de profil, din România şi din Europa, a luat fiinţă în

1912 la Turda care, având prevăzut în obiectul de activitate transportul şi
valorificarea gazelor naturale din zăcământul Sărmăşel, a început construirea unei
conducte de transport gaz metan, în lungime de 55 km şi diametrul de 153 mm de
la Sărmăşel la Turda, lucrările fiind finalizate în anul 1914.
În anul 1917, oraşul Turda devenea primul oraş din Europa iluminat cu gaz natural.
48
În perioada 1917 – 1925 s-a realizat alimentarea cu gaz metan a primelor

oraşe din Transilvania: Turda, Târnăveni şi Mediaş.
Necesitatea reglării presiunii gazelor la livrarea acestora din conductele de
transport către societăţile de distribuţie sau consumatorilor industriali a impus
montarea, în anul 1925 la Mediaş a primei staţii de reglare măsurare-predare a
gazelor naturale.
Instalaţii similare s-au montat în anii 1927 – 1928 la Turda şi Câmpia Turzii.
Scăderea presiunii gazelor naturale, în zăcământul Sărmăşel, a determinat
necesitatea comprimării gazelor naturale pentru asigurarea cu gaze a oraşului
Turda. Astfel în anul 1927 se monta prima staţie de comprimare din Europa, la
Sărmăşel.
48
Anul 2000 a reprezentat un an de răscruce în evoluţia industriei gaziere din

România.
În conformitate cu Hotărârea nr. 334 /28 aprilie 2000, a Guvernului

României, Societatea Naţională de Gaze Naturale "ROMGAZ" S.A. Mediaş a fost
restructurată şi reorganizată, prin separarea completă a principalelor activităţi din
"lanţul de gaze" în entităţi separate:
- două societăţi naţionale - "TRANSGAZ" S.A. Mediaş (pentru transportul gazelor

naturale) şi "DEPOGAZ" S.A. Ploieşti (pentru depozitarea gazelor naturale)- două
societăţi comerciale de distribuţie a gazelor naturale - "DISTRIGAZ NORD„S.A.
Tg. Mureş şi "DISTRIGAZ SUD" S.A. Bucureşti
- o societate comercială de exploatare - producţie - "EXPROGAZ" S.A. Mediaş.
Sectoarele industriei gaziere au fost astfel definite ca fiind exploatarea,

transportul și distribuția.
Transportul gazelor naturale în România, atât prin conducte de înaltă presiune,

cât și prin conducte de joasă presiune este realizat de Societatea Națională de
Transport Gaze Naturale Transgaz SA Mediaș.
48
"TRANSGAZ" S.A. are ca scop îndeplinirea strategiei naţionale stabilite

pentru transportul, tranzitul internaţional, dispecerizarea gazelor naturale şi
cercetarea-proiectarea în domeniul transportului de gaze naturale prin efectuarea,
cu respectarea legislaţiei române, de acte de comerţ corespunzătoare obiectului de
activitate aprobat prin Actul Constitutiv.
"TRANSGAZ" S.A. este operatorul tehnic al sistemului naţional de

transport şi răspunde de funcţionarea acestuia în condiţii de calitate, siguranţă,
eficienţa economică şi protecţie a mediului înconjurător.
"TRANSGAZ" S.A. este persoană juridică română având forma juridică de

societate pe acțiuni și își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române.
Sediul "TRANSGAZ" S.A. este în România, municipiul Mediaș, Piața C.I. Motaș
nr.1, jud. Sibiu.
Emblema constă în reprezentarea grupurilor de litere "TRANSGAZ",cu

caractere de culoare albastră, cu o grafie specială, iar dedesubt, cu caractere de
dimensiuni mai mici, de culoare neagră, grupul de litere “MAGISTRALA
ENERGIEI”; iar în stânga este plasat un cerc de culoare albastră în interiorul căruia
se află reprezentarea unor conducte; cercul este încadrat de arce de cerc, de culoare
gri.
48
1.2. Portofoliul de produse și servicii.

Domeniul de activitate al "TRANSGAZ" S.A. este Cod CAEN 495 –
Transporturi prin conducte.
Materia primă ce este transportată o reprezintă gazul natural. Acesta trebuie să
întrunească anumite condiții pentru a putea fi transportat prin conductele SNT de la
producători către distribuitori.
De primă importanță, în procesul de livrare a gazelor, atât pentru uz
industrial cât și pentru utilizarea publică, este siguranța celor care îl folosesc.
Odorizarea este procesul prin care se imprimă gazelor un miros caracteristic
şi uşor detectabil de către persoane cu simţ olfactiv normal.
Având în vedere caracterul inodor al gazelor naturale, odorizarea se face cu
scopul măririi gradului de siguranţă în exploatarea conductelor de distribuţie şi a
instalaţiilor de utilizare industrială şi casnice. Pentru combinate chimice la care
odorizantul contravine procesului tehnologic, gazele naturale nu se vor odoriza.
Gazele naturale primite de la furnizori, atât din România cât şi din import au
în mod obişnuit un miros foarte slab, aproape imperceptibil sau în cazul unui gaz cu
o puritate avansată în metan nu se sesizează nici un miros, de aceea, este necesar să
se procedeze la o odorizare complementară sau odorizare completă a acestor gaze.
"TRANSGAZ" S.A. are ca obiect principal de activitae Cod CAEN 4950
– Transporturi prin conducte, iar pe lângă acesta are și alte obiecte secundare de
activitate, printre care:
 Cod CAEN 1623 – Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie,
pentru construcții;
 Cod CAEN 2562 – Operațiuni de mecanică generală;
 Cod CAEN 2599 – Confecții metalice;
 Cod CAEN 3311 – Repararea articolelor fabricate din metal;
 Cod CAEN 3812 – Colectarea deșeurilor periculoase, precum și multe
alte obiecte secundare de activitate.
1.3. Analiza clienților și furnizorilor.
Prin obiectul principal de activitate, respectiv, prin locul său în industria gaziera din
România (și nu numai),Transgaz este placa turnantă, unitatea determinantă atât
pentru partenerii din amonte
(producători, furnizori) dar și pentru cei din aval (utilizatori, consumatori).
A. Clienți. Asigurarea accesului terților la Sistemul National de Transport
(SNT) în condiții nediscriminatorii, de eficiență economică și transparentă
reprezintă una din condițiile de bază pentru funcționarea corespunzătoare a pieței
de gaze naturale.
48
Transportul intern și internațional. Serviciul transport intern gaze naturale

asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin Transgaz din programul propriu şi anume,
de a oferi utilizatorilor reţelei servicii de acces la SNT in baza unor condiţii şi
clauze contractuale echivalente, nediscriminatorii şi transparente.
Contractele de transport semnate cu beneficiarii serviciilor sunt conforme
contractului-cadru reglementat şi asigură cadrul legal pentru prestarea serviciilor
ferme şi întreruptibile de transport.
Prestarea serviciului de transport intern desemnează ansamblul de activităţi
şi operaţiuni desfăsurate pentru şi în legătură cu rezervarea capacităţii de transport
şi transportul prin SNT al cantităţilor determinate de gaze naturale.
Transportul cantităţilor de gaze naturale se realizează de la punctele de
predare/preluare comercială de la intrarea în SNT până la punctele de
predare/preluare comercială de la ieşirea din SNT, gazele naturale necesare
acoperirii pierderilor din SNT fiind în responsabilitatea Transgaz.
Printre principalii clienți, distribuitori de gaze naturale către utilizatorii atât
casnici, cât și cei noncasnici, se numără: SC Distrigaz Sud SA, EON Gaz România
SA, SC Petrom.
B. Furnizori. Principalii furnizori ai gazului, ce este transportat către
consumatori prin SNT, sunt următorii: SNGN Romgaz SA, SC Petrom SA, SC
Depomureș SA, SC Amgaz SA.
48
CAPITOLUL II – ANALIZA MEDIULUI CONCURENȚIAL AL S.N.T.G.N.

TRANSGAZ SA
2.1. Mediul concurențial al firmei.
În cazul industriei gazelor naturale din România, unde există monopoluri
naturale și costuri nerecuperabile ridicate, reglementarea efectuată de Autoritatea
Națională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN) poate proteja
simultan dreptul firmei de a funcționa (permițând investiții în capital și rețele cu o
durată de viață ridicată) și dreptul consumatorului de a fi servit.
În domeniul gazului, concurența în cadrul pieței este promovată în domeniile

producerii și vânzării (distribuției) către clienții mari, dar rămân semnificative
monopoluri naturale. Dublarea parțială a rețelei de gaze (respectiv conductă
dedicată) poate fi eficientă doar pentru clienții mari. Dat fiind că presiunile pot fi
modulate, în anumite limite fizice, posibilitatea concureței între rețelele de gaz
devine practică datorită liberalizării. Această concurență ar putea avea două surse:
în primul rând, producția de gaz (extracția și prelucrarea gazului brut) poate fi
efectuată de mulți producători cu contracte de alimentare pe teremen lung cu
extractorii zăcămintelor de gaze; în al doilea rând, furnizorii de la distanță (de ex.
Gazprom din Siberia, prin conducte transeuropene; aprovizionări competitive cu
gaz din Marea Britanie, Norvegia , Algeria).
În vederea asigurării unui cadru organizat privind alocarea în regim echitabil
și nediscriminatoriu a gazelor naturale din intern și din import, a fost înființat
Operatorul de Piață, organizat în cadrul Dispeceratului Național de gaze Naturale
București, din structura S.N.T.G.N.Transgaz SA. Astfel, actualul Operator de
Piață:
48
 stabilește lunar cotele procentuale cantitative ale amestecului de gaze

naturale din producția internă și necesarul de import pentru toți furnizorii/
distribuitorii de gaze licențiați, precum și pentru consumatorii eligibili;
 monitorizează zilnic achizițiile/ consumurile de gaze intern/ import;
 întocmește lunar raportul privind achizițiile de gaze naturale din producția
internă și din import de către fiecare operator de pe piața de gaze din
România și de fiecare consumator eligibil, transmițând dozajul import/ total
consum, în vederea facturării gazelor.
2.2. Modele de analiză strategică a mediului concurențial.

Pentru a putea caracteriza piața gazelor naturale este necesară efectuarea unei
analize SWOT a acesteia, în care să fie identificate punctele tari, punctele slabe,
oportunitățile și amenințările cu care se confruntă acest sector.
Puncte tari
• România are o tradiție îndelungată în industria energetică, beneficiind de
expertiză în industria de gaze naturale;
• România dispune de rezerve semnificative de gaze naturale;
48
• Liberalizarea aproape completă a sectorului de gaze naturale, înaintea

altor țări membre UE;
• Personalul din sectorul gazelor naturale este bine pregătit profesional, cu
un grad scăzut de fluctuație către alte sectoare;
• Infrastructură complexă și diversificată: rețea națională de transport de
gaze naturale;
• Existența unui cadru instituțional și legislativ adaptat la principiile pieței
interne din UE;
• România nu are probleme cu respectarea angajamentelor Protocolului de
la Kyoto;
• Interconectarea sistemelor de transport al gazelor naturale cu sistemele
similare ale țărilor vecine.
Puncte slabe
 O serie de instalații de producere, transport și distribuție a energiei parțial
învechite și depășite tehnologic, ce nu respectă cerințele de mediu;
 O dependență crescândă de importul de hidrocarburi, în sectorul gazelor
naturale, depinzând pentru moment depuțini furnizori interni;
 Pierderi mari în rețelele de transport și distribuție de gaze naturale;
 Eficiență energetică redusă pe lanțul producție – transport – distribuție –
consumator final;
 Performanțe sub potențial ale companiilor de gaze naturale cu capital de
stat;
 Existența unor distorsionări de prețuri la consumatorii finali;
 Capacitate redusă de cercetare – dezvoltare- diseminare în sectorul
gazelor naturale.
48
Modele de analiză strategică a mediului concurențial.
Oportunități
 România are o poziție geografică favorabilă pentru a participa activ la
dezvoltarea proiectelor de magistrale pan – europene de gaze naturale;
 Existența piețelor fizice și financiare de energie, precum și acces la piețe
regionale de energie electrică și gaze naturale cu oportunități de realizare a
serviciilor de sistem;
 Climat investițional atractiv atât pentru investitorii străini, cât și
autohtonii, inclusiv în procesul de privatizare a diferitelor companii;
 Creșterea încrederii în funcționarea pieței de capital din România,
deschizându-se posibilitatea listării cu succes la Bursă a companiilor de
gaze naturale;
 Liberalizarea integrală a piețelor de energie și gaze naturale până în 2020;
 Noi surse de finanțare a investițiilor prin accesarea fondurilor structurale;
 Tehnologiile gazului natural se potrivesc foarte bine cu cele pentru
dezvoltarea resurselor regenerabile;
 Arderea gazului natural în centrale are potențialul de a reduce emisiile de
bioxid de carbon;
 Utilizarea gazului în cogenerare va dubla producția de energie electrică
produsă pe bază de gaz UE.
Amenințări
 Implementarea destul de lentă a legislației europene, dominată în sectorul
gazului natural de directive;
 Rezervele exploatabile de gaze naturale sunt limitate, în condițiile în care
nu au fost descoperite noi zăcăminte importante;
48
 Riscul ca liberalizarea piețelor de gaze naturale să se realizeze numai la

nivel național;
 Limitarea acțiunii de reglementare de către prevederile politicii sociale;
 Volatilitatea prețurilor la gazele naturale pe piețele internaționale;
 Ca urmare a tendințelor de concentrare în industria energetică, există
posibilitatea apariției unor efecte negative asupra concurenței în sectorul
energetic la nivel european;
 Existența unor arierate la nivelul unor companii din sector și a sistemului
de compensare financiară între agenții economici pe piața energiei;
 Ponderea ridicată a populației ce prezintă un grad de vulnerabilitate ridicat
la prețuri ale energiei apropiate de nivelul mediu european;
 Lipsa de instrumente fiscale pentru susținerea programelor de investiții în
eficiența energetică, utilizarea resurselor regenerabile și dezvoltarea
serviciilor energetice.
În ceea ce privește distribuția gazelor naturale, analiza pe baza cotelor de

piață indică existența unei structuri de tip oligopol, în condițiile în care două firme
dețin 90% din cota de piață (Romgaz 49,11% și Petrom 41%).
Pentru a analiza gradul de concentrare pe piața gazului natural folosim

metoda cotelor de piață în vederea determinării unui indicator sintetic – Indicele
Herfindahl – Hirschman (IHH), prin luarea în calcul a numărului total de
concurenți și cota de piață (de producție) a fiecăruia, utilizând formula:
48
în care Si reprezintă cota de piață (de producție) a fiecăreia dintre cele “n” firme
concurente.
Indicele Herfindahl – Hirschman se determină ca sumă a pătratelor cotelor

de piață ale tuturor concurenților din piața relevantă.
O piață este cu atât mai competitivă cu cât IHH are valoarea mai redusă
(fiecare firmă are o capacitate redusă de a o influența prin preț, cantitate, mod de
comercializare). Teoretic, competitivitatea este nulă în condiții de monopol pur și
maximă când fiecare firmă are o putere nulă de a influența piața, IHH având
valoarea zero (sau aproape). În condiții de monopol absolut (pur) IHH = 1.
48
CAPITOLUL III. ANALIZA POTENŢIALULUI UMAN ŞI MATERIAL AL

FIRMEI S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. MEDIAȘ
3.1. Analiza asigurării firmei cu resurse umane.
Misiunea Direcției Organizare Resurse Umane din cadrul S.N.T.G.N.

Transgaz SA este de a asigura organizației angajați competenți și motivați, care să
permită realizarea eficientă a obiectivelor organizaționale și creșterea
performanțelor.
Sunt apreciate competențele profesionale, integritatea și valorile etice ale
angajaților societății.
Strategia societăţii în domeniul resurselor umane urmăreşte acoperirea
necesităţilor operaţionale ale organizaţiei, prin utilizarea eficientă a resurselor
umane. În acest domeniu avem în vedere definirea cerinţelor prin elaborarea
normativelor pentru activităţile de bază, identificarea şi înlăturarea eventualelor
limite restrictive ale disponibilului de resurse umane care, prin natura lor, ar putea
afecta implementarea şi derularea proiectelor in curs de realizare.
48
Politica societăţii în domeniul personalului vizează asigurarea personalului

necesar în corelare cu obiectivele de dezvoltare ale societăţii, anticiparea
eventualelor fluctuații de deficit sau surplus de personal. Principalele direcţii de
acţiune sunt:
 atragerea, pregătirea profesională în cadrul unor planuri de dezvoltare
profesională şi menţinerea personalului calificat cu aptitudinile, cunoştinţele
de specialitate şi competenţele necesare;
 reducerea dependenţei de recrutare din exterior, atunci când se constată un
deficit de personal calificat în domeniile de activitate în care se aplica
tehnologii noi, prin derularea de programe de perfecţionare a angajaţilor;
 dezvoltarea de către managerii structurilor organizatorice, folosind principii
şi programe de mentorat, a unor echipe bine pregătite şi flexibile, echipe
capabile de a se adapta la un mediu dinamic, în continuă schimbare;
 promovarea discuţiilor constructive şi a schimbului de cunoștințe şi
informaţii legate de activitate, pentru creşterea solidarităţii în cadrul
companiei;
 îmbunătăţirea utilizării personalului prin introducerea unor modele
organizatorice flexibile.
3.1.1 Analiza asigurării cantitative cu forţă de muncă

acţiune sunt:
1. atragerea, pregătirea profesională în cadrul unor planuri de dezvoltare

48
2. reducerea dependenţei de recrutare din exterior, atunci când se constată un

3. dezvoltarea de către managerii structurilor organizatorice, folosind principii

4. promovarea discuţiilor constructive şi a schimbului de cunoștințe şi

companiei;
5. îmbunătăţirea utilizării personalului prin introducerea unor modele

În vederea realizării unei analize cantitative a personalului sunt utilizați următorii

indicatori:
 numărul efectiv de lucrători – reprezintă numărul de salariați prezenți la
muncă indifferent de perioada de timp lucrată. În anul 2017 acesta era de
4268 salariați.
 Numărul mediu admisibil de salariați (Na) – reprezintă efectivul personalului
care se justifică din punct de vedere economic, în funcție de gradul de
îndeplinire a programului de producție și de nivelul programat al
productivității muncii.
N0  IQ
Na 
100
N0 = numărul mediu programat de personal

IQ = indicele producţiei
4800 x 105
N0 = 4800 Na 
100
= 5040
48
IQ = 105%
 efectivul fiscal - reprezintă numărul salariaților care figurează sau au figurat

în evidenţele firmei indiferent de perioada de timp lucrată şi care au
beneficiat de o anumită remuneraţie = 4268.
În cadrul analizei cantitative cu forță de muncă trebuie să se țină cont atât de
caracteristicile activității productive, cât și de complexitatea sa tehnică și
organizatorică.
Actuala structura organizatorica, aprobata de consiliul de administratie in
sedinta din luna iulie 2007, este una de tip mixt: ierarhica – functionala cu stat
major, combinata cu elemente ale structurii matriciale.
In acest mod se imbina avantajele unei structuri piramidale: unitatea de

actiune, unitatea de conceptie, corelarea obiectivelor, armonizarea resurselor,
standardizarea procedurilor,ansamblu informational,operativ,verificare eficienta,
disciplina, etc. cu acela al structurii functionale: unitatea de conceptie, utilizarea
optima a specialistilor, aplicarea “celei mai bune practici” (metodologii, proceduri),
autonomie functionala si operationala, initiativa, etc.
De asemenea, structura actuala asigura echilibrul descentralizare –

autonomie: coborarea raspunderii la cel mai jos nivel, conducerea prin
obiective/bugete, o strategie pe termen mediu si lung bine conturata.
TRANSGAZ – S.A. este condusa de adunarea generala a actionarilor si de

consiliul de administratie. Consiliul de administratie deleaga conducerea societatii
catre directorul general al „Transgaz” S.A.. Directorul general al „Transgaz” S.A.
reprezinta societatea in relatii cu tertii.
Din datele de mai sus rezultă că, numărul angajaților a crescut din anul 2010
până în anul 2015 cu 603 angajați, ajungând la 3808 angajați.
48
În ceea ce priveşte structura personalului în funcţie de sex, în anul 2017,

numărul total al angajaţilor, 4268, este format din 2388 barbaţi şi 1880 femei, iar
structura personalului în functie de categoriile de varsta, se prezinta asa cum se
observa in graficul de mai jos:
Tabel 3.1. – Distribuţia pe sexe şi pe grupe de vârstă
Distribuţia pe
Distribuţia pe grupe de vârstă
sexe
Bărba < 20 21 – 30 31-40 51-60 > 60
Femei 41-50 ani
ţi ani ani ani ani ani
2388 1880 30 1100 1800 795 500 43
56% 44% 1% 26% 42% 19% 11% 1%
Total: 100% Total: 100%
Ponderea forţei de munca de sex masculin în total personal este de 56% şi

ponderea personalului de sex feminin este de 44%. În ceea ce priveşte structura
personalului în funcţie de categoria de vârstă, observăm că aceasta este echilibrată,
societatea dispunând atât de personal cu experienta, cat si de personal tanar,
caracterizat de o putere de munca, forta si energie.
3.1.2 Analiza mişcării personalului
Actuala structură organizatorică, aprobată de consiliul de administrație în

ședința din luna iulie 2007, este una de tip mixt: ierarhică – funcțională cu stat
major, combinată cu elemente ale structurii matriciale.
În acest mod se îmbină avantajele unei structuri piramidale: unitatea de

acțiune, unitatea de concepție, corelarea obiectivelor, armonizarea resurselor,
standardizarea procedurilor, ansamblu informațional, operativ, verificare eficientă,
disciplină, etc. cu acela al structurii funcționale: unitatea de concepție, utilizarea
48
optimă a specialiștilor, aplicarea “celei mai bune practici” (metodologii, proceduri),

autonomie funcțională și operațională, inițiativă, etc.
De asemenea, structura actuală asigură echilibrul descentralizare –

autonomie: coborarea răspunderii la cel mai jos nivel, conducerea prin
obiective/bugete, o strategie pe termen mediu și lung bine conturată.
TRANSGAZ - S.A. are în structura sa entități funcționale (departamente, direcții,

servicii, birouri, compartimente, etc.) și entități de producție (exploatări teritoriale,
sectoare, laboratoare, ateliere, etc.), constituite în baza normelor de structura
aprobate de consiliul de administratie.
Prezentarea miscarii personalului in anul 2015
Tabel 3.2. – Prezentarea IEŞIRILOR

FUNCŢIA/MESERIA MOTIVUL NR.SALARIAŢI
DIRECTOR la cerere 2
DEPARTAMENT
ȘEF SERVICIU la cerere 7
INGINERI la cerere 23
ŞOFERI la cerere 10
MUNCITORI la cerere 32
CALIFICAŢI
MUNCITORI la cerere 36
NECALIFICAŢI
MUNCITORI disciplinar 2
NECALIFICAŢI
PERSONAL CALIFICAT pensie 15
PERSONAL pensie 16
NECALIFICAT
Tabel 3.3 - Prezentarea INTRĂRILOR
48
FUNCTIA/MESERIA NR.SALARIATI
SEF BIROU 5
INGINERI 16
ȘOFERI 12
MUNCITORI CALIFICAȚI 35
MUNCITORI
27
NECALIFICAȚI
PERSONAL CALIFICAT 12
PERSONAL
4
NECALIFICAT
Pentru caracterizarea mişcării salariaţilor se pot folosi următorii indicatori:

a) coeficientul plecărilor – se stabileşte ca raport între numărul total al
salariaţilor care pleacă din firmă într-o anumită perioadă din diverse cauze (P)
şi numărul mediu efectiv al salariaţilor din perioada respectivă ( N 1 ).
P
Kp   100
N1
143
Kp = 3808
x 100 = 3.75 %
b) coeficientul intrărilor caracterizează intensitatea intrării salariaţilor şi se

determină ca
raport între numărul salariaţilor intraţi în firmă (I) şi numărul mediu efectiv al
salariaţilor din perioada analizată ( N 1 ).
I
KI   100
N1
111
KI = 3808
x 100 = 2, 91 %
c) coeficientul circulaţiei totale se determină prin raportarea numărului total al

salariaţilor
48
plecaţi şi intraţi în firmă într-o anumită perioadă de timp şi numărul mediu efectiv
al salariaţilor din perioada respectivă ( N 1 ).
IP
KC   100
N1
254
KC = 3808
x 100 = 6.67 %
d) coeficientul de fluctuaţie caracterizează ponderea ieşirilor nejustificate în

numărul mediu
efectiv al salariaţilor din perioada analizată ( N 1 ).
F
KF   100
N1
134
KF = 3808
x 100 = 3.51 %
Dimensiunile fluctuaţiei determină modul în care personalul se integrează la

locul de muncă, climatul de muncă, relaţiile ce apar la nivelul locului de muncă,
satisfacţia muncii, gradul de cointeresare materială, condiţiile oferite la locul de
muncă, etc.
e) Coeficientul înlocuirilor caracterizează gradul de intensitate al înlocuirilor
şi se
calculează raportând numărul salariaţilor intraţi în firmă şi a celor plecaţi într-o
anumită perioadă.
I
K   100
P
106
K= 134
x 100 = 79.10 %
În studierea fluctuaţiei şi circulaţiei salariaţilor o importanţă deosebită o

reprezintă indicatorii ce caracterizează structura plecărilor pe locuri de muncă într-
o anumită perioadă.
48
Prin limitarea mişcării salariaţilor se creează premisele creşterii stabilităţii

forţei de muncă care se poate caracteriza prin următorii indicatori:
1. Gradul de stabilitate( Gs )se determina pe baza relaţiei :
Gs  1  K c
Gs = 1- 0.0667 = 0, 9333

acţiune sunt:
1. atragerea, pregătirea profesională în cadrul unor planuri de dezvoltare

2. reducerea dependenţei de recrutare din exterior, atunci când se constată un

3. dezvoltarea de către managerii structurilor organizatorice, folosind principii

4. promovarea discuţiilor constructive şi a schimbului de cunoștințe şi

companiei;
5. îmbunătăţirea utilizării personalului prin introducerea unor modele

48
3.1.3 Analiza calificării forţei de muncă.

Salariaţii sunt diferenţiaţi pe nivele de calificare care sunt stabilite in funcţie
de complexitatea lucrărilor şi importanţa muncii. Cu cât ponderea salariaţilor
calificaţi va fi mai mare cu atât aprecierile privind calificarea vor fi mai favorabile.
Fiecare firma trebuie să–şi stabilească prin contractul colectiv de munca propriul
sistem de calificare a salariaţilor ce trebuie corelat cu sistemul de salarizare
avându-se in vedere posibilităţile financiare ale acesteia.
Tabel 3.4. – Distribuţia în funcţie de studii

Distribuţia în funcţie de studii
Studii superioare Calificaţi Necalificaţi
1517 1333 958
40 % 35 % 25 %
Total :100%
Indicatorii specifici ce caracterizează calificarea personalului sunt:

Coeficientul mediu al calificării ( C ) se determină ca medie aritmetică
ponderata între categoria de calificare ( ci ) şi numarul de salariati pe fiecare
categorie de calificare ( Li )
n
L c i i
1517 x 2  1333 x 1,2  958 x 1 5591.6
C i 1
n = = = 1.4683
3808 3808
Li 1
i
În continuare sunt prezentate categoriile de calificare :

1. muncitori: - necalificati = 1; - calificati = 1,2
48
2. personal administrativ încadrat în functii pentru care conditia de pregatire este:

- liceala = 1,2 – postliceala = 1,25
3. personal de specialitate încadrat pe functii pentru care conditia de pregatire este:
- scoala de maistri = 1,3 - studii superioare de scurta durata = 1,5
4. personal încadrat pentru functii pentru care conditia de pregatire este cea de:
- studii superioare = 2
3.1.4. Analiza timpului de muncă

Creşterea eficienţei firmei este nemijlocit legată de folosirea completă a
fondului de timp de muncă. Principalii indicatori ce caracterizează folosirea
timpului de munca sunt :
a) Fondul de timp calendaristic (T) se calculează ca produs între numărul
mediu desalariaţi ( L ) şi numărul de zile calendaristice(z)
ale perioadei analizate atunci când se exprimă în om-zile
sau fondul de timp calendaristic exprimat în om-zile şi
durata normala a unei zile de lucru în ore (h) atunci când
indicatorul se exprimă în om-ore .
T (om  zile)  L  z ;
T (om  ore )  L  z  h
T (om – zile) = 3808 x 365= 1.389.920

T ( om – ore) = 3808 x 365 x 8 = 11.119.360
b) Fondul de timp maxim disponibil ( Tmax ) se calculează : ca diferenţa între

fondul de timp calendaristic(T) şi fondul de timp afectat repausului săptămânal,
sărbătorilor legale , zilelor nelucrătoare şi zilelor afectate concediilor de odihnă( Tl
)
48
Tmax (om-zile) = 1.389.920 – 533.120 = 856.800

T = Fond de timp calendaristic = 3808 x 365 = 1.389.920
Fond de timp afectat repausului săptămânal 2zile/săptămână/angajat = 3808 x 2
x5 2=396.032
Fond de timp afectat sărbătorilor legale 11zile/an/agajat = 3808 x 11 = 41.888
Zile afectate concediilor de odihnă 25 zile/an/angajat = 3808 x 25 = 95.200
Tl = 396.032 + 41.888 + 95.200 = 533.120
c) Gradul de programare a fondului de timp calendaristic ( K T ):
Tmax
KT   100
T
856.800
KT = 1.389.920
x 100 = 61.64 %
d) Gradul de utilizare al fondului de timp calendaristic ( KuT )

Tl 533.120
KuT  = = 0.3835
T 1.389.920
3.1.5. Analiza eficienţei utilizării resurselor umane

În vederea menţinerii capacităţii de transport a S.N.T. în condiţii de eficienţă,
randament şi securitate, programului de mentenanţă al S.N.T.G.N. TRANSGAZ
S.A., prevede şi lucrări de curăţire a cavităţii interioare a conductelor, operaţiuni
foarte complexe, de o mare responsabilitate şi cu grad ridicat de risc, activități ce
sunt realizate cu sprijinul unor specialiști.
Indicatorul de efciență a productivității muncii se calculează fie ca raport între
efctele obținute (rezultatele) și eforturile făcute de firmă (resursele umane) sau
invers.
48
Productivitatea medie a muncii se poate determina astfel:
Productivitatea valorică a muncii : Wv 

PQ

q p
L L
36.006.713
Wv  = 55.652
647
În funcţie de modul de exprimare a cheltuielilor de muncă deosebim

următorii indicatori de productivitate :
a) Productivitate medie anuală a muncii :
Q
Wa 
L
2.034.667
Wa   3145
647
b) Productivitate medie zilnică:

Q 2.034.667
Wz  = = 8,61
T (om  zile) 236.155
c) Productivitate medie orară:

Q 2.034.667
Wh  = = 1,07
T (om  ore ) 1.889.240
3.1.6. Analiza posibilităţilor de sporire a productivităţii muncii

Productivitatea muncii este rezultanta unei multitudini de factori între
care un loc important îl ocupă calitatea factorului uman implicat în desfăşurarea
oricărui proces productiv.
Un astfel de exemplu îl reprezintă analiza activităților de mentenanță, unde
factorul uman este mai mult decât necesar.
În perioada lunilor iunie – august 2008, astfel de lucrări de curăţire

(godevilare), au fost realizate pe conductele magisterale de tranzit ce traversează
teritoriul românesc prin zona Dobrogei spre ţările de pe culuarul balcanic, Bulgaria,
48
Turcia, Grecia, Macedonia, folosindu-se echipamente de curăţire proprii, apoi

echipamente de inspecţie şi diagnosticare ale unei firme specializate.
Cu această ocazie, pentru prima dată în sistemele de transport gaze naturale

din zona de est a Europei, s-a folosit un echipament denumit “Active Cleaning”
specializat pentru îndepărtarea “Prafului Negru” termen ce desemnează depunerile
din interiorul conductelor, în special ale oxizilor şi sulfaţilor de fier, impurităţi care
pot genera fenomene de coroziune şi implicit de uzură asupra pereţilor conductelor
iar prin antrenarea lor de fluxul de gaze, pot afecta echipamentele aflate în
instalaţiile tehnologice de filtrare şi măsurare.
Derularea şi urmărirea acestor operaţiuni de către personalul de specialitate

al Departamentului, al Serviciului de resort cât şi al specialiştilor străini, au asigurat
încheierea cu succes a curăţirii şi diagnosticării, rezultatele obţinute confirmând
integritatea conductei, a capacităţii sale de transport nemodificate, oferind de
asemenea informaţii detaliate privind toate caracteristicile tehnice ale acesteia.
48
3.2. Analiza gestiunii mijloacelor fixe

Mijloacele fixe reprezintă elementele indispensabile realizării obiectului de
activitate al unei firme. Potrivit standardelor internaţionale de contabilitate
mijloacele fixe reprezintă imobilizări corporale destinate a fi utilizate în producţia
de bunuri si servicii, pentru a fi închiriate la terţi sau în administraţia întreprinderii
pe o perioada mai mare de un exerciţiu contabil.
3.2.1. Analiza dinamicii structurii şi stării funcţionale a mijloacelor fixe

Analiza mişcării mijloacelor fixe este necesară întrucât procesul de
îmbătrânire al acestora este obiectiv, deprecierea fizică sau morală a mijloacelor
fixe implică reînnoirea acestora, iar dezvoltarea sau restrângerea activităţii
economice atrage după sine creşterea sau diminuarea stocului de mijloace fixe .
Mişcarea capitalului fix se poate analiza pe baza balanţei mijloacelor fixe
care se prezintă astfel:
M f 0  M f i  M f e  M f1
, unde :
M f0
si M f - mijloace fixe la începutul şi sfârşitul perioadei
1
M fi
- mijloace fixe intrate în cursul perioadei
M fe
- mijloace fixe ieşite în cursul perioadei
Analiza mişcării capitalului fix se realizează pe baza a doi indicatori :
1. Coeficientul reînnoirii capitalului fix ;
Mfi
Ki   100
Mf
1850
Ki = 19525
x 100 = 9.50 %
2. Coeficientul scoaterii din funcţiune a capitalului fix ;

M fe
Ke   100
Mf
48
2524
Ke = 19525
x 100 = 12.93 %
Structura mijloacelor fixe îndeplineşte o funcţie importantă în eficienţa

generală a activităţii firmei de orientare a investiţiilor către acele categorii de
mijloace fixe care concura nemijlocit la obţinerea producţiei .
Schimbările structurale ce intervin la nivelul mijloacelor fixe se pot calcula
prin determinarea ponderii fiecărei categorii de fonduri fixe ( M f )in volumul totali
al mijloacelor fixe ( M f ).
M fi
g  100
Mf
Tabel 3.5. – Principalele grupe de mijloace fixe

Mijloace fixe 2015
Grupa 1 Construcţii (stații, garaj,hale) 27.525.413
Grupa 2 Instalaţii tehnice, mijloace de transport 53.201.566
Mobilier, aparatură birotică, alte
Grupa 3 12.365.321
mijloace fixe
Total 93.092.300
27.525.413
g1 = 93.092.300
x 100 = 29.56 %
53.201.566
g2 = 93.092.300
x 100 = 57.14 %
12.365.321
g3 = 93.092.300
x 100 = 13.28 %
Starea mijloacelor fixe se caracterizează prin determinarea unor indicatori

precum
U 
A 
38.252.365
 0,411
M f 93.092.300
48
1. coeficientul mediu de uzură ( U ) ce se determină prin raportarea sumei

amortizării cumulate (  A ) la suma valorii de inventar complete ale mijloacelor
fixe(  M f ).
Modificarea mărimii ratei oferă informaţii despre politica de investiţii a

firmei,creşterea ratei indică învechirea mijloacelor fixe ,diminuarea ratei indică
înnoirea lor iar stabilitatea acesteia demonstrează menţinerea stării actuale .
1. gradul de reînnoire ( Gr ) rezultat ca raport între valoarea fondurilor fixe
intrate prin
investiţii ( M f inv ) şi valoarea totală a fondurilor fixe ( M f ) ,indică eficienţa
programului de investiţii în raport cu capacităţile existente .O valoare mare a
indicatorului exprimă preocupările firmei pentru dezvoltarea capacitaţilor
productive pentru obţinerea unui volum ridicat de producţie datorat noilor mijloace
de muncă ce intra în funcţiune. Creşterea nejustificată a acestui coeficient
determină o serie de riscuri legate de modificări ale conjuncturii economice
,modificări tehnologice rapide ,neasigurarea sporului de productivitate vizat sau
neasigurarea vânzării produselor realizate cu noile capacitaţi.
M f inv
Gf 
Mf
9.536.651
Gf 
93.092.300 = 0,102 %
2. gradul de modernizare ( Gm ) reprezintă ponderea în totalul mijloacelor

fixe ( M f ) a
celor modernizate( M f ). m
M fm
Gm 
Mf
2.463.254
Gm  = 0,026%
93.092.300
48
3.2.2. Analiza folosirii extensive a mijloacelor fixe
Îmbunătăţirea folosirii extensive a mijloacelor fixe presupune utilizarea deplină

a parcului aflat în dotarea firmelor şi se poate caracteriza printr-o serie de
indicatori:
1. Coeficientul de instalare a parcului inventar ( K inst ) se determină ca
raport între
mijloacele fixe instalate ( M f ) indiferent daca acestea funcţionează sau nu şi
inst
numărul de mijloace fixe existente în inventar .

M f inst
K inst   100
Mf
inv
19.525
K inst   100 = 100%
19.525
Analiza gradului de utilizare extensivă a mijloacelor fixe se poate completa

cu analiza timpului de funcţionare a acestora ,analiză care utilizează balanţa
timpului de lucru . Balanţa timpului de lucru oferă datele necesare analizei gradului
de utilizare a fondului de timp evaluat în om-zile şi om-ore în vederea descoperiri
rezervelor disponibile de timp şi a cauzelor utilizării incomplete a acestuia şi
cuprinde o serie de indicatori:
1. Fondul de timp calendaristic ( Tc ) se determină astfel :

Tc  M f  Z  24
M f
- mijloace fixe
Z - numărul de zile calendaristice
Tc  19.525  365  24 = 171.039.000
48
2. Fondul de timp nominal ( Tn ) se determină scăzând din fondul de

timp calendaristic ( Tc ) timpul corespunzător duminicilor şi sărbătoririlor legale (
Ts ).
Tn  Tc  Ts = 171.039.000 – 29.521.800 = 141.517.200
Ts = 19.525[ (1 x 52) + 11] x 24 = 29.521.800
3. Fondul de timp disponibil ( Td ) se determina prin scăderea din fondul
de timp
nominal ( Tn ) fondului de timp pentru întreruperi programate( Tr ) (reparaţii
capitale programate ) şi a opririlor tehnologice programate( To ) .
Td  Tn   Tr  To 
Tr = 5210 x 30 x 24 = 3.751.200 ( 5210 utilaje , 30 de zile pt

reparatii )
To = 852 x 15 x 24 = 306.720 ( 852 utilaje , 15 de zile de
opriri )
Td = 141.517.200 – (3.751.200 + 306.720 ) = 137.459.280
4. Fondul de timp programat ( T pr ) reprezintă diferenţa dintre fondul de
timp
disponibil( Td ) şi timpul aferent schimbărilor neprogramate ( Tsn ).
T pr T d Tsn
Tsn = 550 x 10 x 24 = 132.000 ( 550 utilaje, 10 zile pentru

schimbari)
Tpr = 141.517.200 – 132.000 = 141.385.200
5. Fondul de timp efectiv ( Te ) exprimă mărimea timpului efectiv de
funcţionare a
maşinilor şi utilajelor şi se determină ca diferenţa între fondul de timp programat(
T pr ) şi timpul aferent întreruperilor accidentale (neprogramate) ( Ta )
48
Te  T pr  Ta
Ta = 240 x 10 x 24 = 57.600 (240 utilaje,10 zile pt intreruperi

accidentale)
Te = 141.517.200 – 57.600 = 141.459.600
Pornind de la indicatorii ce formează balanţa timpului de lucru se pot calcula o
serie de indici:
1. Indicele utilizării fondului de timp disponibil ( I fd ) care se determină ca
raport între
timpul efectiv ( Te ) şi timpul disponibil ( Td ).
Te
I fd   100 = 141.459.600 x 100  99.96%
Td 141.517.200
2. Indicele utilizării fondului de timp programat ( I fp ) se calculează prin

raportarea
timpului efectiv( Te ) la timpul programat ( T pr ).
Te
I fp   100 = 141.459.600 x 100  1.005%
T pr 141.385.200
48
CAPITOLUL IV. CERCETARE ȘI DEZVOLTARE ÎN CADRUL S.N.T.G.N.

TRANSGAZ S.A.
4.1. Obiective
 Creşterea fiabilităţii şi siguranţei în funcţionarea Sistemului Naţional de

Transport Gaze Naturale;
48
 Creşterea flexibilităţii Sistemului Naţional de Transport;

 Asigurarea continuă, la parametrii contractaţi ai gazelor naturale la
consumatori;
 Creşterea productivităţii muncii în activitatea de transport gaze naturale.
4.2. Direcții de cercetare
 Inginerie tehnologică pentru lucrări de dezvoltare şi reabilitare a sistemului
de transport gaze naturale;
 Dezvoltarea tranzitului internaţional de gaze naturale;
 Diversificarea surselor externe de aprovizionare cu gaze naturale;
 Modernizarea echipamentelor;
 Modernizarea staţiilor de comprimare gaze naturale;
 Modernizarea staţiilor de reglare şi măsurare gaze naturale;
 Modernizarea odorizării gazelor naturale;
 Reducerea consumurilor tehnologice;
 Diminuarea vârfurilor de consum;
 Creşterea randamentelor în instalaţiile de utilizare gaze naturale;
 Eficienţa şi conservarea energiei;
 Elaborarea de normative şi prescripţii tehnice specifice activităţii de
transport gaze naturale.
În perioada 1997-2004 activitatea de cercetare-dezvoltare din cadrul S.N.T.G.N.
TRANSGAZ S.A. s-a desfăşurat, in principal, prin intermediul Sucursalei de
Cercetare si Proiectare pentru Transport Gaze Naturale Mediaş.
Luând in considerare valorile exprimate in USD, se remarca o creştere a
volumului activităţii pe total cu 36% in perioada 2001-2004 fata de 1997-2000.
Aceasta creştere se datorează dezvoltării activităţilor de cercetare-dezvoltare,
respectiv creşteri activităţii de cercetare cu 42% si a activităţii de proiectare cu
48
31%. In ceea ce priveşte activitatea de cercetare se remarca o creştere cu 62% a

ponderii finanţării acesteia din surse proprii TRANSGAZ.
Urmare a activităţii de cercetare desfăşurate, in perioada 1997-2004 au fost
asimilate o serie de produse, astfel:
În perioada 1997-2000 s-au asimilat un număr de 8 produse, după cum
urmează:
 în anul 1997, in cadrul temei A.5: Sisteme şi echipamente de automatizare şi
protecţie avansate. Studii şi cercetări privind realizarea într-o concepţie
unitară a unor sisteme, instalaţii şi echipamente de automatizare locală s-au
asimilat:
o Robinet de reglare pneumatic normal închis şi normal deschis.
o Robinet de reglare pneumatică tripoziţional.
 în anul 1998, in cadrul temei A.3: Studii şi cercetări privind preluarea
vârfurilor de consum gaze, prin utilizarea în procesele de ardere a
amestecului propan-aer-gaze naturale s-au asimilat:
o Arzător cu aer insuflat şi aer aspirat cu amestec propan-aer-gaze
naturale.
 în anul 1999, in cadrul temei A.3: Studii şi cercetări privind conservarea
mediului prin diminuarea emisiilor de NO x şi CO rezultate din procesele de
ardere a gazelor naturale s-au asimilat:
o Arzător radiant cu aer aspirat cu emisii reduse de NO x şi CO.
o Instalaţie automată de odorizare gaze prin metoda injecţiei.
 în cadrul temei A.1: Studiu privind utilizarea eficientă a combustibilului în
procesele de ardere la încălzitoarele de gaze naturale din industria gazieră s-a
asimilat:.
o Opritor de flacără pentru încălzitoarele de gaze naturale.
48
 în anul 2000, in cadrul temei A.9: Studii şi cercetări privind utilizarea

propanului în sistemul de alimentare cu gaze a localităţilor care înregistrează
vârfuri ridicate de consum în perioadele reci s-a asimilat:
o Instalaţie de ardere având funcţionare cu amestec de gaze naturale-
propan-aer.
 în cadrul temei A.10: Studii şi cercetări privind protecţia mediului prin
diminuarea emisiilor poluante, rezultate din procesele de ardere a gazelor
naturale s-a asimilat:
o Arzător toroidal cu flacără radiantă având emisii poluante scăzute.
În perioada 2001-2004 s-au asimilat un număr de 16 produse, după cum
urmează:
 în anul 2001, in cadrul Programului de Cercetare – Dezvoltare al
TRANSGAZ pe anul 2001 s-au asimilat:
o recipiente pentru încărcare, stocare, manipulare, transport şi alimentare
cu odorizant la instalaţiile de odorizare a gazelor.
o Separator ciclon prevăzut cu dispozitiv automat de evacuare din
instalaţiile de separare.
o Asimilarea unei game de indicatoare magnetice de nivel şi dispozitive
de evacuare automată a lichidelor din separatoarele verticale şi
orizontale Pn.25; 40 şi 64 bar.
o Asimilarea unui SRM tipizat, echipat cu elemente compatibile
SCADA.
o Asimilarea unui separator de ulei pentru staţiile de comprimare şi
staţiile de reglare-măsurare gaze.
48

o Instalaţie automată de odorizare a gazelor prin eşantionarea debitului
de gaze.
o Dispozitiv pentru încălzirea gazului de comandă la pilotul
regulatorului de gaze din SRM-uri, fără aport de energie.
o Asimilarea unor încălzitoare indirecte de gaze pentru SRM-urile
existente.
o Dispozitiv de siguranţă pentru blocare la sub şi suprapresiune Dn.50,
echipat cu senzor inductiv de rotaţie.
o Robinet regulator normal închis Dn.25, Pn.64, echipat cu un senzor de
proximitate magneto-inductiv.
o Regulator de presiune cu acţionare directă pentru gaze echipat cu două
sesizoare de proximitate magneto-inductive.
o Supapă de siguranţă la suprapresiune echipată cu două sesizoare de
proximitate magneto-inductive.
o Robinet de descărcare cu diafragmă servo-controlată, echipat cu
sesizor inductiv cu semnal unificat pentru mişcări de translaţie.
o Robinet cu ventil sferic cu acţionare manuală echipat cu sesizor
inductiv de rotaţie (unghiular).
o Robinet cu sertar din oţel turnat cu tijă ascendentă echipat cu două
sesizoare de proximitate magneto-inductive.
o Robinet cu sertar din oţel turnat echipat cu două sesizoare de
proximitate magneto-inductive.
48
4.3. Dezvoltarea sistemului național de transport

Principalele direcţii de dezvoltare
 Reconsiderarea sistemului naţional de transport;
 Reabilitarea sistemului naţional de transport gaze naturale;
 Dezvoltarea si modernizarea sistemului naţional de transport în noi zone de
consum;
 Interconectarea sistemului de transport gaze din România cu sistemele
similare ale ţârilor învecinate, în scopul diversificării surselor de
aprovizionare din import;
 Dezvoltarea activităţii de tranzit a gazelor naturale.
48
CAPITOLUL V. COOPERAREA INTERNAȚIONALĂ
5.1. Accesare fonduri europene

5.1.1. Scop
Integrarea TRANSGAZ la nivel european, ca o companie de prestigiu, prin
participarea activă în proiecte de interes regional şi european şi prin parteneriate
dinamice cu companii de profil, reprezintă miza cooperării la nivel internațional.
5.1.2. Context actual
În contextul actual, în care noi coridoare de transport pentru gazele naturale

sau noi solutii alternative sunt necesare pentru diversificarea surselor de
aprovizionare și creșterea siguranței energetice a Statelor Membre ale Uniunii
Europene, implementarea cât mai rapidă a Planului de Dezvoltare a Sistemului
Național de Transport Gaze Naturale (SNTGN) - prin realizarea unor proiecte care
48
să creeze viitoare magistrale de transport cu impact regional semnificativ - este de o

importanță majoră pentru rolul strategic al României în domeniul energetic.
5.1.3. Obiective
Analizând volumul de investiții necesare realizării implementarii Planului de

dezvoltare, se impune accesarea programelor de finanțare ale Uniunii Europene,
fondurile nerambursabile, reprezentând în mod cert o prioritate în acest sens, intr-
un domeniu reglementat.
Îndeplinirea obiectivelor strategice necesită o strânsă colaborare a Transgaz

cu instituțiile românești (ministere, agenții, organisme intermediare, autorități
competente, etc), cu Directoratul General pentru Energie din cadrul Comisiei
Europene, cu Operatorii Sistemelor de Transport Gaze naturale din țările învecinate
(Bulgaria, Ungaria, Moldova, Ucraina, Serbia), dar și cu companii din sectorul
gazelor naturale și cu alți Operatori ai Sistemelor de Transport Gaze Naturale din
Uniunea Europeană (Spania, Franța, Belgia, Grecia, țările Central Sud-Est
Europene) și din tari non-UE, dar cu impact în special asupra zonei Balcanice și a
Coridorului Sudic de transport al gazelor naturale (Turcia, Azerbaijan,
Turkmenistan, Georgia și Iran).
5.2. Departamentul accesare fonduri europene și relații internaționale –

interfața TRANSGAZ în accesarea de finanțări și cooperarea cu partenerii
externi
5.2.1. Direcția Fonduri Europene prin serviciile specializate identifică
oportunitățile de finanţare din fonduri europene şi gestionează procedurile de
accesare a finanţărilor nerambursabile pentru proiectele TRANSGAZ, care vizează
modernizarea/retehnologizarea/dezvoltarea Sistemului Naţional de Transport Gaze
Naturale (SNTGN), asigurând:
48
 interfața cu partenerii de proiect și cu toți consultanții de specialitate, cu

autoritățile naționale și internaționale competente, pe toată perioada
implementării proiectelor cu finanțare nerambursabilă
 colaborarea cu Autoritățile de Management și Organismele Intermediare,
Departamentul pentru Energie, Directoratele Generale de specialitate din
cadrul Comisiei Europene precum și cu partenerii de proiecte, interni și
externi sau auditorii interni și internaționali.
5.2.2. Direcția Relații Internaționale asigură interfaţa dintre companie şi partenerii
externi (companii și asociații naționale și internaționale), monitorizând constant
evoluția proiectelor comune cu aceștia, contribuind astfel în contextul
TRANSGAZ la:
 îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene privind creșterea gradului de
interconectivitate
 crearea unei piețe unice integrate în vederea asigurării securității livrărilor de
gaze naturale
 facilitarea cooperării cu organismele şi instituţiile europene, precum şi cu toţi
participanţii la procesul de creare a pieţei energetice interne a Uniunii
Europene
 reprezentarea companiei şi promovarea imaginii sale, precum şi a proiectelor
internaţionale în care societatea este implicată, atât în cadrul diverselor
congrese sau simpozioane internaţionale cât şi în faţa investitorilor interesaţi
în acţiunile companiei.

5.3.Mecanismul Conectarea Europei
Exercițiul financiar al Comisiei Europene, 2014–2020 vine să asigure, prin
Mecanismul Conectarea Europei, finanțări nerambursabile pentru realizarea
proiectelor eligibile din zona rețelelor de transport energetice și digitale,
interconectate, elemente importante pentru finalizarea pieței unice europene. În
plus, investițiile în infrastructuri-cheie cu o valoare adăugată pentru UE pot stimula
competitivitatea Europei pe termen mediu și lung într-un context economic dificil,
marcat de creștere lentă și rigoare bugetară.
48
Astfel de investiții în infrastructură, considerate Proiecte de Interes Comun

(PCI), sunt esențiale pentru realizarea obiectivelor de creștere durabilă ale UE,
prezentate în cadrul Strategiei Europa 2020, precum și a obiectivelor „20-20-20”
ale UE în materie de energie și climă.
„Planul de dezvoltare al Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale
pentru perioada 2014 – 2023”, are în vedere realizarea unor proiecte importante de
dezvoltare a infrastructurii de transport şi a capacităţii acesteia.
Poziția geostrategică şi resursele de gaze naturale din potențialele exploatări
off-shore din Marea Neagră pot ajuta România să devină un jucător semnificativ în
regiune, însă doar în condițiile în care va putea dezvolta şi adapta SNTGN la
scenarii de transport reale şi sigure şi TRANSGAZ va reuși să-si reducă efortul
financiar propriu prin atragerea unor finanțări nerambursabile.
Structurile responsabile de Accesarea Fondurilor Europene monitorizează
continuu toate posibilitățile de obţinere a unor fonduri nerambursabile, prin
corelarea criteriilor de eligibilitate ale diverselor programe de finanțare de la
nivelul Comisiei Europene şi / sau cele gestionate de România, cu proiectele
TRANSGAZ.
Astfel, pentru accesarea fondurilor nerambursabile oferite prin Mecanismul
„Conectarea Europei” (Connecting Europe Facility), TRANSGAZ a depus două
aplicații – acceptate de către Comisia Europeană – suma alocată ambelor fiind de
peste 180 milioane euro.
Aceste 2 proiecte au fost întocmite în integralitate în fazele lor de dezvoltare
prin eforturi interne ale companiei fără costuri externe de consultanță:
1. Conducta de transport gaze naturale între Bulgaria şi Austria, via România şi
Ungaria (BRUA)
48
2. Întocmirea Proiectelor Tehnice pentru cele 3 Stații de Comprimare, aferente

traseului BRUA.
5.3.1.Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM)

De asemenea, prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM),
gestionat de Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Fondurilor
Europene, s-au alocat aproximativ 55 milioane euro pentru Axa Prioritară 8,
Obiectivul Strategic 8.2 „Creşterea gradului de interconectare a Sistemului
Naţional de Transport a Gazelor Naturale cu alte state vecine” Criteriile de
eligibilitate impuse de POIM au fost îndeplinite de proiectul „Dezvoltări ale SNT
în zona de Nord – Est a României în scopul îmbunătățirii aprovizionării cu
gaze naturale a zonei, precum și a asigurării capacităților de transport spre
Republica Moldova”.
Documentele necesare depunerii Aplicaţiei sunt în pregătire, depunerea
acesteia fiind programată în cursul anului 2016.
Proiectele TRANSGAZ evidențiate în „Planul de dezvoltare al Sistemului Naţional
de Transport Gaze Naturale pentru perioada 2014 – 2023” determina un efort
investițional deosebit, realizarea acestora fiind în corelare cu scenariile de transport
din zona sud-est europeană, cu resursele de gaze din potențialele exploatări off-
shore din Marea Neagră cât şi cu cele din Coridorul Sudic European, în scopul
creşterii posibilităților de alimentare din mai multe surse actuale şi viitoare.

5.4.Cooperarea cu Comisia Europeană
TRANSGAZ colaborează instituțional cu Directoratul General pentru
Energie din cadrul Comisiei Europene, pentru promovarea culoarelor de transport
48
prin România și pentru identificarea timpurie a programelor de finanțare derulate

de Comisia Europeană.
Compania TRANSGAZ este implicată, de asemenea, în activitatea
Grupurilor Regionale: „Southern Gas Corridor” și „NSI East” și a Grupurilor de
lucru „Central East South Europe Connectivity”.
5.5. Relațiile cu Organisme naționale şi internaționale

TRANSGAZ a aderat de-a lungul timpului și și-a păstrat calitatea de
membru în cadrul unor organisme naționale și internaționale de profil (asociații
economice/din energie, camere de comerț, asociații de petrol și gaze, comisii mixte,
federații și forme asociative reprezentative sectorului gazier internațional) .
Avantajele și beneficiile afilierii la aceste organizații sunt în principal:
 promovarea companiei și a obiectivelor și intereselor acesteia,
 accesul la informații actualizate în domeniul reglementărilor, politicilor,
inovațiilor, standardelor și produselor în domeniul industriei gaziere,
 participarea la diverse evenimente naționale și internaționale (conferințe,
seminarii, forumuri, simpozioane, cursuri de specialitate).
BIBLIOGRAFIE :
Conf.dr. Constandache – Note de curs

Pagini de internet:
*** www.transgaz.ro
*** www.wikipedia.ro
48
48

AEF - Transgaz

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AEF - Transgaz

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA "OVIDIUS" DIN CONSTANŢA

Analiza economico – financiară a

Studenți: Chiș Mirvana Diana

Capitolul V. Cooperarea internațională

CAPITOLUL I. PREZENTARE S.N.T.G.N. TRANSGAZ SA

În România, gazul metan a fost descoperit în anul 1909, în zona Sărmăşel,

Prima organizaţie de profil, din România şi din Europa, a luat fiinţă în

În perioada 1917 – 1925 s-a realizat alimentarea cu gaz metan a primelor

Anul 2000 a reprezentat un an de răscruce în evoluţia industriei gaziere din

În conformitate cu Hotărârea nr. 334 /28 aprilie 2000, a Guvernului

- două societăţi naţionale - "TRANSGAZ" S.A. Mediaş (pentru transportul gazelor

- o societate comercială de exploatare - producţie - "EXPROGAZ" S.A. Mediaş.

Sectoarele industriei gaziere au fost astfel definite ca fiind exploatarea,

Transportul gazelor naturale în România, atât prin conducte de înaltă presiune,

"TRANSGAZ" S.A. are ca scop îndeplinirea strategiei naţionale stabilite

"TRANSGAZ" S.A. este operatorul tehnic al sistemului naţional de

"TRANSGAZ" S.A. este persoană juridică română având forma juridică de

Emblema constă în reprezentarea grupurilor de litere "TRANSGAZ",cu

1.2. Portofoliul de produse și servicii.

Transportul intern și internațional. Serviciul transport intern gaze naturale

CAPITOLUL II – ANALIZA MEDIULUI CONCURENȚIAL AL S.N.T.G.N.

În domeniul gazului, concurența în cadrul pieței este promovată în domeniile

 stabilește lunar cotele procentuale cantitative ale amestecului de gaze

2.2. Modele de analiză strategică a mediului concurențial.

• Liberalizarea aproape completă a sectorului de gaze naturale, înaintea

Modele de analiză strategică a mediului concurențial.

 Riscul ca liberalizarea piețelor de gaze naturale să se realizeze numai la

În ceea ce privește distribuția gazelor naturale, analiza pe baza cotelor de

Pentru a analiza gradul de concentrare pe piața gazului natural folosim

Indicele Herfindahl – Hirschman se determină ca sumă a pătratelor cotelor

CAPITOLUL III. ANALIZA POTENŢIALULUI UMAN ŞI MATERIAL AL

3.1. Analiza asigurării firmei cu resurse umane.

Misiunea Direcției Organizare Resurse Umane din cadrul S.N.T.G.N.

Politica societăţii în domeniul personalului vizează asigurarea personalului

Politica societăţii în domeniul personalului vizează asigurarea personalului

1. atragerea, pregătirea profesională în cadrul unor planuri de dezvoltare

2. reducerea dependenţei de recrutare din exterior, atunci când se constată un

3. dezvoltarea de către managerii structurilor organizatorice, folosind principii

4. promovarea discuţiilor constructive şi a schimbului de cunoștințe şi

5. îmbunătăţirea utilizării personalului prin introducerea unor modele

În vederea realizării unei analize cantitative a personalului sunt utilizați următorii

N0 = numărul mediu programat de personal

 efectivul fiscal - reprezintă numărul salariaților care figurează sau au figurat

In acest mod se imbina avantajele unei structuri piramidale: unitatea de

De asemenea, structura actuala asigura echilibrul descentralizare –

TRANSGAZ – S.A. este condusa de adunarea generala a actionarilor si de

În ceea ce priveşte structura personalului în funcţie de sex, în anul 2017,

Ponderea forţei de munca de sex masculin în total personal este de 56% şi

3.1.2 Analiza mişcării personalului

Actuala structură organizatorică, aprobată de consiliul de administrație în

În acest mod se îmbină avantajele unei structuri piramidale: unitatea de

optimă a specialiștilor, aplicarea “celei mai bune practici” (metodologii, proceduri),

De asemenea, structura actuală asigură echilibrul descentralizare –

TRANSGAZ - S.A. are în structura sa entități funcționale (departamente, direcții,

Prezentarea miscarii personalului in anul 2015

Tabel 3.2. – Prezentarea IEŞIRILOR

Tabel 3.3 - Prezentarea INTRĂRILOR

Pentru caracterizarea mişcării salariaţilor se pot folosi următorii indicatori:

b) coeficientul intrărilor caracterizează intensitatea intrării salariaţilor şi se

c) coeficientul circulaţiei totale se determină prin raportarea numărului total al

d) coeficientul de fluctuaţie caracterizează ponderea ieşirilor nejustificate în

Dimensiunile fluctuaţiei determină modul în care personalul se integrează la