Atelierul3

Discursul juridic
Prof.univ.dr. avocat Gabriela Lup_an
Formator INPPA lai

1. Introducere
A_a cum pentru muzic melodia este cel mai important mijloc de expresie, pentru domeniul
dreptului, limba reprezint mijlocul de expresie suprem, iar textele de lege constituie atât
principalul instrument al dreptului, cât i obiectul acestuia.
Exist un limbaj juridic, iar totalitatea termenilor juridici alctuiesc vocabularul juridic.
Alturi de acestea exist i discursul juridic, deoarece dreptul recurge la retoric pentru a expune
i a formaliza ideile, pentru a enuna argumente, pentru a stabili legturile i a le prezenta sub o
form convingtoare, agreabil i u_or de îneles de cât mai muli.
Formulri de genul "admitei cererca reclamantului, cu cheltuieli", "inculpatul recunoa_te
^i regret fapta", "pentru argumentele dezvoltate pe larg în concluziile scrise depuse la dosar,
admitei/respingei cererea" sunt _abloane lipsite de orice valoare retoric i care arunc oserioas
umbr nu numai asupra avocatului respectiv, ci i asupra profesiei de avocat, abreaslei în ansamblu
e1.

Pe baza principiilor oralitii i contradictorialiti, care guverneaz procesul civil,

discursul judiciar (pledoaria) reprezint principalul martor al efortului avocatuluiîn construirea
cazului, al claritii raionamentului _i al forei argumentelor, ancorate într-o interpretare atextului
de lege _i a probelor adminsitrate.
In acest materialmi-am propus s prezint câteva idei despre discursul judiciar, cel folosit
de un avocat în sala de judecat. Menionez c alturi de avocat, într-un proces penal, i
procurorul poate utiliza discursul judiciar pentru a-i susine acuzarea i a obine condamnarea
celui trimis în judecat.

2. Destinatarii discursului juridic

Inc de la începutul construciei discursului juridic, este important de _tiut cine sunt
destinatari, deoarece in funcie de ace_tia se folosesc anumite tehnicile de comunicare, un anumit
limbaj,o anumit strategie etc,. Aceste elemente pot fi diferite sau/_i pot fi combinate, de la caz la
caz.

Discursul judiciar are ca destinatari pe urmtorii :

- instana de judecat ;
- adversarul:
-auditoriul;
- propriul client.
Discursul judiciar reprezint un element important în formarea i consolidarea reputaiei
profesionale a avocatului, de aceea nici un avocat nu trebuie s renune la a susine pledoaria în

1
faa instanei. O pledoarie apreciat de succes poate s conduc la lrgirea clientelei, la aprecierea
confrailor i chiar a instanei.

3. Momentulsusinerii discursului juridic

3.1. Din punct de vedere al desf_urrii procesului civil, discursul juridic se susine în
momentul prevzut de art. 392 din C.p.civ intitulat "deschiderea dezbaterilor în fond'"
Discursul judiciar poate avea siun suport scris, sub forma notelor de concluzii scrise, depuse
la dosarul cauzei imediat dup susinerea pledoariei sau în condiiile art. 394 alin.2 din
Cp.civ.
3.2. Un discurs judicar poate fi susinut în faa aceluia_i complet de judecat i de 2 ori,
bineîneles, în momente diferite avute în vedere de art. 392 i ale art. 400 din C.p.civ. (dup
repunerea pe rol a cauzei, dac în timpul deliberrii, instana consider c sunt necesare
probe/lmuriri noi).
3.3. Amintim _i art. 399 alin.3 din C.p.civ. potrivit cruia în faa completului de divergen
constituit în condiile art. 398 alin. 3 din C.p.civ., prile vor putea din nou pune concluzii, _i
implicit, s susin discursul judiciar, asupra chestiunilor aflate în divergen.
3.4. De asemenea, menionm i situaia prevzut de art. 393 din C.pciv, care
reglementeaz posibilitatea ca dezbaterile pe fond s fie fragmentate, i de aici implicit i
discursul judiciar, în sensul c, pentru motive temeinice, dezbaterile începute la un termen pot
fi continuate pentru o alt zi.

4. Etapa pregtiri discursului juridic

Discursul juridic, find de esen argumentativ este un proces complex, care nu sedesf_oar
ab initio numai în instan. Pregtirea discursului începe cu mult timp înainte de momentul
susinerii lui în faa instanei, prin studiu în bibliotec, consultarea de cri de teorie i practic
judectoreasc, a analizrii fiecrei piese din dosar care are rol de prob, prin cunoa_terea în
amnunt a questio facti _iquestio iuris (situaia de fapt _i expunerea problemelor de drept), prin
valorificarea la maxim a gre_elilor de procedur sau de fond ale adversarului, prin valorificarea
experientei i competenei profesionale a avocatului în cauz.
In etapa pregtirii pledoariei trebuie definitivate urmtoarele aspecte :
Obiectul procesului ;
Punctele forte ale procesului;
Punctele slabe al aprrii noastre i remediile sale;
Punctele puternice ale adversarului;
Calea de consecin

5. Elemente de mnetod
In funcie de posibiliti, de experien<a i de temperamentul fiecruia, avocai au la îndemân
urmtoarele treimetode de alctuire a pledoariei :

2
 redactarea în scris a textului pledoariei (recomandat avocatului lipsit de
experien, precum i avocatului emotiv). Chiar i a_a, discursul în faa instanei
trebuie s fie susinut liber, forma liber a discursului atrage auditoriul, intimideaz
adversarul _i cucereste aprecierea instanci. Foile pe care este redat textul pledoariei
reprezint doar un suport pentru situaia în care avocatul se pierde în _irul
argumentelor, în redarea unor texte etc. :
-fixarea în minte a schemei pledoariei, a principalelor argumente pro si contra. O
asemenea metod se combin cu improvizaia în întregime a formei în care va fi
susinut pledoaria, fiind adesea folosit de pârât, în funcie de calitatea i coninutul
pledoariei reclamantului. ;
- metoda notelor scrise, care alctuiesc esena coninutul pledoariei. Aceast metod
este cea mai folosit de avocai, ea presupune redactarea unui plan, frazele sunt
sugerate prin cuvinte-cheie, iar spontaneitatea i improvizaia, precum i inspiraia
din momentul susinerii în faa instanei reprezint cheile succesului pledoariei.
Subliniem c se pot constitui variante i combinaii ale acestor metode, în funcie de cauz, de
adversar side poziia procesual a clientului, fr aneglija i probatoriul administrat.

6. Tipuri de avocai pledani

Intr-o cauz civil, se poate reine c exist dou tipuri de avocai pledani, în funcie de
pledoarie aleas :
avocatul cu pledoarie structurat logic, care pune accentul pe concluziile analizelor,
sintezlor, analogilor i deducilor, fãcând o demonstraie asupra situaiei de fapt i cea
de drept cu scopul de a convinge instana de "dreptatea" clientului su ;
-avocatul cu pledoarie structurat afectiv, accentul fiind pus pe sentimente, situaii de fapt,
pe mesajul persuasiv, scopul fiind de a îndeprta instana de spiritul critici de exagerarea
unor mijloace de prob în vederea aplicrii acelor texte care ar conduce la ci_tigarea
procesului.
De la o spe la alta, în funcie de interesele clientului i de sansele sale de câ_tig, de calibrul
adversarului, uneori chiar i în funcie de compeltulde judecat, avocatul alege una dintre cele
dou variante de pledoarii. Sau, de ce nu, poate s le si combine !
7. Coninutul discursului judiciar
In discursul judiciar, scopul de regul este unul _i anume, acela de a stabili adevrata stare
de lucruri, care va conduce la statuarea adevruluijudiciar prin pronunaea hotrârii judectore_ti
de ctre instan. Cu toate acestea, mijloacele de realizare a acestui obiectiv de c·tre avocatul în
cauz sunt foarte diferite.
Menionez c orice tip de discurs se caracterizeaz prin utilizarea anumitor tehnici i
strategii argumentative, care, fr a avea neaprat un scop argumentativ declarat, urmre_te s
acioneze asupra credinelor _i reprezentrilor auditoriului.
In structura discursului trebuie s se identifice mai multe etape desemnate prin termeni
consacrai în retorica antic latin i cunoscui în practica judiciar, dup cum urmeaz:

3
 -erOrdium reprezint introducerea, este pregtirea de ordin psihologic, care
include prezentarea pårii într-un proces civil sau a inculpatului într-un proces civil, un expozeu
scurt i clar al tezeicare va fi demonstrat, i care are drept scop trezirea interesului pentru cauz,
îndreptarea atcnici spre cel care vorbe_te;
- propositio saupropunerease identific cu fraza care anun succint faptele i propunerea
avocatului, adicàexpunerea a ceea ce dore_te avocatul s obin de la instan;
-divisio, diviziunea sau împrirea include prile tratate intr-o ordine clar, logic;
-narratio, naraiunea presupune subiectul, expunerea clar, concis i credibil afaptelor
- confirmatio, confirmaia este demonstrarea punctului de vedere propriu, prin care sunt
susinute argumentele în favoarea clientului;
-refutatio, refutaia sau respingerea presupune combaterea argumentelor adversarului ;
- digressio, digresiunea, cu rol esenial în contextul general al pledoariei, trebuie s fie
concludent, s nu plictiseasc sau s oboseasc instana;
-peroration, peroraia sau încheierea presupune sintetizarea rezultatelor demonstraiei i
concluzia.
Rolul esenial în pledoarie îl are argumentarea, bazat pe raionamente bine ordonate
referitoare la situaia concret comunicarei care trebuie s conving instana de adevrul ori falsul
faptelor.
In ceprive_te constructia discursului oratoric, aceasta cuprinde:
inventio - arta descoperirii i alegerii argumentelor,
dispositio - arta organizärii argumentelor,
elocutio - arta înfrumuserii discursului,
acio (pronuntiatio) - arta gestului in construcia discursivitii in pledoarie.
Pe parcursul sustinerii discursului su, avocatul trebuie s aib capacitatea de a construi,
de a inventa, de a se adapta la noi situaii, trebuie s aib flexibilitate în gândire i in limbaj,
prezen de spirit in sesizarea elementelor care trebuie evideniate,el trebuie s foloseasc frazele
într-osuccesiune logic, så utilizeze argumentum afortiori (dintr-un motiv mai puternic, cu atât
mai mult), argumentum ad judicium (bazat pe judecata asupra naturii lucrurilor), argumente
deductive, care presupun implicaia logic, relaia cauz-efect.

In discursul su, avocatul folose_te o anumit strategie argumentativ. În literatura se

noteazá c "legturile pragmatice de tip argumentativ sunt marcate prin diferii conectori:
cauzali, de susinere a argumentelor ori de respingere a contraargumentelor
(conjunctiile intrucât, fiindc£, deoarece, adverbul cum devenit conjuncie prin
conversiune, locuiunile conjunctionale pentru c, din cauz cà, din pricin cà),
concesivi, de rezervá sau dezacord fa de argumentele interlocutorului (conjunctia
de_i, locutiunileconjuncionale chiar dac, chiar s£,yi duc£, m·car dacà, mnàcar sà);
-adversativi, care marcheaz contradicia argumentativà (conjunctile dar, iar, insà, ci,
locuiunea conjuncional numai c),
Explicativi(adverbul adic, anume),

4
 de precizare (adverbele tocmai, chiar, locuiunea adverbial cel puin),
concluzivi (conjunciile deci, a_adar, locuiunile conjuncionale prin urmare, în
concluzie)".
În discursuljudiciar, poate maimult decât în oricare tip de discurs, terminologia adecvat,
expresivitatea i claritatea frazelor sunt foarte importante i dau greutate discursului. Utilizarea
unor figuri de stil, a unor maxime i proverbe, butadele, eufemismul, aluzia, ironia, antiteza
faptelor, interogaia retoric nu este strin unui bun avocat orator. S nu uitm c dorina oricrui
avocat este de a realiza în sala de judecat un discurs persuasiv, atât pentru auditoriu, cât mai
ales pentru instan.
Discursul juridic cuprinde o serie de componente i dimensiuni - faptul, norma, proba,
expresivitatea- care, prin legtura pe care avocatul o face între ele cu miestrie i profesionalism,
contribuie la realizarea persuasiuni. Numai împreun, aceste elemente pot s-l conduc pe
avocat s-_i ating scopul specific al discursului juridic construit de el, s câ_tige cauza pentru
clientul su.

In loc de concluzii:
Convingerea mea este c într-un dosar aflat pe rolul instanei în stare de judecat, discursul
juridic cu ocazia pledoariei prilor poate face diferena în obinerea unei soluii favorabile.
Pledoaria poate fi considerat cheia de bolt în activitatea avocatului pledant.
Dac distincia dintre persuasiune i convingere este întotdeauna imprecis, iar legea las
soluia la aprecierea judectorului, care ii va construi convingerea în funcie de ceea ce prevede
legea i de aprecierea probelor, a_a cum acestea au fost interpretate de pri i de instan, atunci
va avea succes avocatul care prin discursul su a ajuns nu numai în minteajudectorului (acolo
unde se afl textele legale, dreptul în forma sa normativ), ci, mai ales i în sufletul acestuia ( acolo
unde se afl frumuseea i umanitatea dreptului).
Nu exist reete pentru a întocmi o pledoarie de succes, deoarece ea se na_te la un moment
determinant, dintr-un complex de factori obiectivi i subiectiv, Mäiestria avocatului este de a
pregti acest moment dinainte si în amnunt. Me_ete_ugul peldoariei nu vine de la sine, ci se înva
_i se exerseaz.

BIBLIOGRAFIE
1.G. Boroi, M. Stancu, Drept procesual civil, Ediia a 5-a, Editura Hamangiu, Bucure_ti, 2020
2.V. M. Ciobanu,T.C. Briciu, C. C. Dinu, Drept procesual civil, Ediia a II-a, Editura Naional,
Bucure_ti, 2018
3. A.T. Neac_u, Comunicare judiciar eficient, Editura Wolters KIluwer, Bucure_ti, 2016
4. M. Dinu, Eficiena judiciar: listele de verificare. Cum s conduci orice proces ctre succes,
Editura Universul Juridic, Bucure_ti, 2017
5. Perelman, Chaim _iOlbrechts-Tyteca, Lucie, Tratat de argumentare. Noua Retoric, traducere
de Aurelia Stoica, Ed. Universitii ,Alexandru loan Cuza" la_i, 2012.
6. Manolescu, Mircea, Arta avocatului. ^apte prelegeri, Bucure_ti, Editura Humanitas, 1998.
7. Rovena-Frumu_ani, Daniela, Analiza discursului. lpoteze i ipostaze, Buicure_ti, Editura
Tritonic, 2005.
8. Silvia Pitiriciu, THE ARGUMENTATIVE JUDICIAL DISCOURSE LINGUISTIC
HIGHLIGHTS,În http://www.diacronia.ro/roindexing/details/V535/pdf
9. Diana Maciu, Aspecte actuale ale discursului juridic, în AUT, XLI, 2003, p. 113-128,
htp://www. diacronia.ro/ro indexing/details/A6337/pdf