Sunteți pe pagina 1din 9

A vocatul P oporului Nr.

1-2, 2012

Respectarea drepturilor victimei în procedura


acordului de recunoaştere a vinovăţiei prin
prisma armonizării legislaţiei naţionale la
dreptul comunitar

Sergiu FURDUI,
doctor în drept, conferenţiar universitar,
vicepreşedintele Colegiului penal
al Curţii Supreme de Justiţie

The presented opinion, lies in the reasoning according to lawyer. Being aware that this opinion is susceptible of the
which, for the court instance, to the examination of the plea amplifications, thoroughness and scientific and jurispruden-
bargain agreement, are directly incident the constitutional tial developments, in its support, I pointed out the reasons
provisions and of the Community right, and the internati- and the considerations, which are based on the legislation,
onal jurisprudence solutions on the respect and protection doctrine and the magistrate’s practice.
of human rights and fundamental freedoms. I wanted to La 5-8 2011, în oraşul ucrainean Odessa şi-a desfăşurat
analyze the European legislation and jurisprudence of the lucrările Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică cu ge-
human rights protection in the criminal justice system and nericul „Armonizarea legislaţiei procesual-penale în Europa
on the other hand, the way in which it is found this one in contemporană”.
the criminal trial of the Republic of Moldova in order to mark Evenimentul respectiv a fost susţinut de Fondul German
out and to promote the European standards in criminal mat- pentru Colaborarea Juridică Internaţională şi s-a desfăşurat
ter on the examination by court instance of the plea bargain cu concursul Institutului de Drept Penal Internaţional în nu-
agreement mele Max Planc, oraşul Fraiburg, Germania şi al Universităţii
Researching and examining the jurisprudence in cases Naţionale în numele I.I.Mecinikov din Odessa, Ucraina. La lu-
prosecuted in the procedure of the plea bargain agreement, crările Conferinţei au luat parte jurişti de vază din Germania,
I conclude that, the novelty of this procedure, raises, in par- Federaţia Rusă, Republica Moldova şi Ucraina.
ticular, the question on the participation of all parties and Juriştii moldoveni – reprezentanţi ai Curţii Constituţio-
persons involved in the criminal process on the examination nale, Curţii Supreme de Justiţie, Consiliului Superior al Ma-
by the criminal court of the plea bargain agreement. The si- gistraturii, Procuraturii Generale şi Centrului de Combatere
tuations created in the jurisprudence with on different and a Crimei Economice şi Corupţiei – au participat la lucrările
non-unitary solution of this problem require multiple practi- Conferinţei cu 5 rapoarte în care s-au făcut ample evaluări
cal- scientific implications, as their fair solution is important asupra problematicii juridice abordate, cu propunerea so-
for justice. luţiilor tehnice şi legislative privind armonizarea legislaţiei
As a result of the examination and the assessment of procesual-penale a Republicii Moldova la Dreptul Comu-
factual and legal aspects of the legal issue addressed in the nitar. Autorii rapoartelor (domnii Igor Dolea, Ion Arhiliuc,
decision, according to the legal consciousness and on my Vladimir Moşneaga, Vasile Leviţchi şi Ceban Vitalie) au scos
own private belief, formed after the practical and theoretical în evidenţă specificul legislaţiei naţionale şi caracterul său
researches, guiding me by law, I express my opinion that on progresist, aducând astfel o contribuţie preţioasă la cunoaş-
the examination by the court instance of the plea bargain terea şi promovarea Dreptului procesual-penal al Republicii
agreement, it has to be assure the right to participate in the Moldova în Europa.
court session of all parties and persons participated in the Participanţii la discuţii au remarcat importanţa lucrărilor
case trial, i mean that we don’t support the view held by the Conferinţei, exprimând convingerea că, prin concluziile for-
Decision of the Supreme Court of Justice from December 24, mulate, vor contribui la perfecţionarea legislaţiei în materia
2010, ”On the trial of criminal cases in the procedure of the procesual-penală în vederea extinderii colaborării internaţi-
plea bargain agreement”, according to which in this proce- onale a acesteia.
dure participates only the prosecutor, the defendant and his

22
Nr. 1-2, 2012 A vocatul P oporului

Printre subiectele preconizate pe agenda Conferinţei se penal la examinarea de către instanţa de judecată a acordu-
număra şi „Respectarea drepturilor victimei în procesul pe- lui de recunoaştere a vinovăţiei, problema cu privire la drep-
nal” şi, în acest context, voi supune discuţiei problematica tul tuturor părţilor şi persoanelor implicate în procesul penal
respectivă sub aspectul respectării acestui drept în procedu- de a ataca sentinţa adoptată în cazul încheierii acordului
ra acordului de recunoaştere a vinovăţiei prin prisma armo- de recunoaştere a vinovăţiei, precum şi alte probleme care
nizării legislaţiei naţionale la Dreptul Comunitar. Problema conduc la soluţii diferite şi neunitare. Situaţiile create în ju-
abordată scoate în evidenţă aspecte importante ce vizează risprudenţă în legătură cu soluţionarea diferită şi neunitară
dreptul victimei de a participa la examinarea de către instan- a acestei probleme impun multiple implicaţii practico-ştiin-
ţa de judecată a acordului de recunoaştere a vinovăţiei. ţifice, astfel rezolvarea corectă a lor este importantă pentru
Conform Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justi- justiţie.
ţie din 24.12.2010 „Privind judecarea cauzelor penale în În rezultatul examinării şi aprecierii aspectelor de fapt şi
procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei”, con- de drept ale problematicii juridice abordate, conform conşti-
ceptual, s-a stabilit că, la examinarea de către instanţa de inţei juridice şi propriei convingeri intime, formate în urma
judecată a acordului de recunoaştere a vinovăţiei, partici- cercetărilor practice şi teoretice, călăuzindu-mă de lege,
pă numai procurorul, inculpatul şi apărătorul acestuia şi, exprim o altă opinie privind soluţionarea problemei legate
respectiv, hotărârea conţine interpretări judiciare în acest de asigurarea dreptului tuturor participanţilor la procesul
sens. Altfel spus, victima, precum şi alte persoane parti- penal în cadrul procedurii privind acordul de recunoaştere
cipante la procesul penal, potrivit recomandărilor oferite, a vinovăţiei, diferită de cea statuată în Hotărârea Plenului
nu dispun de dreptul de a participa la procedura acordu- nominalizată . Astfel, pentru rezolvarea acestei probleme,
lui de recunoaştere a vinovăţiei. propun următoarea soluţie: la examinarea de către instanţa
Manifestându-mi respectul colegial, totuşi, nu subscriu de judecată a acordului de recunoaştere a vinovăţiei, să fie
integral această hotărâre, deoarece optez pentru o altă solu- îndeplinită legal procedura de citare, fiindu-le asigurat drep-
ţie, şi anume: la examinarea de către instanţa de judecată a tul de a participa în şedinţa de judecată tuturor părţilor şi
acordului de recunoaştere a vinovăţiei, sunt în drept să par- persoanelor implicate în procesul penal, respectiv de a ataca
ticipe toate părţile şi persoanele implicate în procesul penal, sentinţa adoptată în cazul acordului de recunoaştere a vino-
iar sub imperiul soluţiei promovate, exprimându-ne dezacor- văţiei, precum şi alte soluţii, la care mă voi referi în continua-
dul, dorim să ne expunem propriul punct de vedere şi propun re, în contextul opiniei separate. Fiind conştient de faptul că
un set de prevederi cu caracter de recomandare, întru respec- această opinie este susceptibilă de amplificări, aprofundări
tarea şi asigurarea intereselor şi drepturilor tuturor partici- şi dezvoltări ştiinţifice şi jurisprudenţiale, în susţinerea ei, re-
panţilor la procesul penal, prevăzute de legislaţie şi statuate lev următoarele motive şi considerente.
în jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului. Examinarea de către instanţa de judecată a acordului
Opinia, prezentată în continuare, rezidă în raţionamen- de recunoaştere a vinovăţiei, ca fază distinctă a procesului
tul potrivit căruia, pentru instanţa de judecată, la examina- penal, reprezintă activitatea instanţei de judecată, în cadrul
rea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, sunt direct inci- procedurii privind acordul de recunoaştere a vinovăţiei, pri-
dente prevederile constituţionale şi ale dreptului comunitar, vind accelerarea soluţionării procesului penal conform unei
precum şi soluţiile jurisprudenţei internaţionale privind res- proceduri speciale prevăzute în capitolul III, titlul III, Partea
pectarea şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamenta- specială din Codul de procedură penală.
le ale omului. În acest context, mi-am propus să analizez, pe Din denumirea hotărârii Plenului menţionate, rezultă că
de o parte, legislaţia şi jurisprudenţa europeană de protecţie scopul principal al acesteia este de a soluţiona chestiunile
a drepturilor omului în sistemul justiţiei penale şi, pe de altă privind aplicarea prevederilor legale în practica judiciară în
parte, modul în care aceasta se regăseşte în cadrul procesu- legătură cu judecarea cauzelor penale în procedura acordu-
lui penal al Republicii Moldova, în vederea evidenţierii şi pro- lui de recunoaştere a vinovăţiei, oferindu-le instanţelor de
movării standardelor europene în materie penală cu privire judecată explicaţii clare şi eficiente, cu caracter de recoman-
la examinarea de către instanţa de judecată a acordului de dare. Sub aspectul genericului enunţat, această fază proce-
recunoaştere a vinovăţiei. suală penală are următoarea structură:
Aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei obligă 1. Activităţile prealabile examinării de către instanţa de ju-
Curtea Supremă de Justiţie să realizeze activităţi eficiente, decată a acordului de recunoaştere a vinovăţiei (art.504,
conform competenţei delegate prin Lege, pentru realizarea 505 CPP);
integrării armonioase a practicii judiciare naţionale în ordi- 2. Şedinţa de judecată cu privire la examinarea acordului
nea juridică comunitară, astfel încât interpretarea judiciară de recunoaştere a vinovăţiei (art.506 CPP);
şi aplicarea legii de către judecător să devină direct compa- 3. Soluţia instanţei la examinarea acordului de recunoaşte-
tibile cu cele ale jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drep- re a vinovăţiei (art.507 CPP);
turile Omului. 4. Dezbaterile judiciare în cazul acceptării acordului de re-
Cercetând şi examinând jurisprudenţa în cauzele judeca- cunoaştere a vinovăţiei (art.508 CPP);
te în procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei, con- 5. Adoptarea sentinţei în cazul acordului de recunoaştere a
cluzionez că, prin ineditul procedurii respective, se ridică, în vinovăţiei (art.509 CPP).
mod special, problema cu privire la citarea şi, respectiv, par- Una din funcţiile esenţiale ale fazei procesuale penale
ticiparea tuturor părţilor şi persoanelor implicate în procesul respective, prin prisma art.1 CPP, este realizarea actului de

23
A vocatul P oporului Nr. 1-2, 2012

justiţie în interesele tuturor participanţilor la procesul penal, Din analiza textuală a articolelor 506-509 CPP, în sens
deoarece în şedinţa de judecată, atât partea acuzării, cât şi îngust, rezultă că aceste norme conţin modalităţi contradic-
partea apărării dispun de drepturi egale, fiind învestite prin torii, de restrângere a dreptului unei părţi la accesul liber la
legea procesuală penală cu posibilităţi egale pentru susţine- justiţie şi la un proces echitabil, deoarece prevede că „Dez-
rea poziţiilor şi intereselor lor. baterile judiciare se compun din discursurile procurorului,
Lecturând textul normativ din titlul III, Partea generală a apărătorului şi inculpatului...” (art.508 CPP).
Codului de procedură penală, se observă că, de rând cu pro- Totodată, analizând, în sens larg, redacţia articole-
curorul, inculpatul şi apărătorul acestuia, există şi alte per- lor 506-509 CPP, în coroborare cu principiile generale ale
soane participante la procesul penal, care, la fel, se bucură de procesului penal, cu prevederile Constituţiei şi cu normele
un statut juridic autonom, cu drepturi şi obligaţii individuale dreptului comunitar şi ale tratatelor internaţionale la care
bine conturate. Republica Moldova este parte, apreciem că aceste norme nu
Pe această linie de gândire, apreciem că victima (art.58 limitează dreptul persoanei implicate în procesul penal de
CPP), partea vătămată (art.59-60 CPP), partea civilă (art.61- a participa în şedinţa de judecată cu privire la examinarea
62 CPP), partea civilmente responsabilă (art.73-74 CPP), pre- acordului de recunoaştere a vinovăţiei, deoarece nu există o
cum şi reprezentanţii legali şi succesorii acestora (art.77-81 interdicţie referitoare la citarea legală a persoanei respective
CPP) dispun de drepturi şi garanţii procesuale, care trebuie sau restrângerea drepturilor procesuale prevăzute de lege.
respectate pe tot parcursul procesului penal, inclusiv la exa- Această situaţie generează cazul coliziei juridice apărute
minarea de către instanţa de judecată a acordului de recu- între normele procesuale penale generale şi normele proce-
noaştere a vinovăţiei. suale penale speciale, caracterizate prin faptul că primele
Astfel, evidenţiem drepturile de care beneficiază partea vă- norme prevăd dreptul tuturor părţilor şi persoanelor impli-
tămată, recunoscută în această calitate, conform art. 59 CPP, cu cate în procesul penal de a participa în şedinţa de judeca-
acordul victimei, prevăzute de art.60 alin.(1) CPP şi având, în te- tă, respectiv la examinarea de către instanţa de judecată a
meiul art. 19 CPP, accesul liber la justiţie, în şedinţa de judecată, acordului de recunoaştere a vinovăţiei, iar ultimele norme nu
inclusiv şi la examinarea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, prevăd expres acest drept, ci, dimpotrivă, îl restricţionează,
concluzionăm că ea se bucură de un tratament juridico-proce- dacă pornim de la prevederile art.508 CPP, potrivit cărora
dural independent, egal şi echitabil, instanţa fiind obligată să-l dezbaterile judiciare se compun din discursurile procuroru-
respecte în mod necondiţionat şi integral. lui, apărătorului şi inculpatului care pot lua încă o dată cu-
Astfel, nu pot fi acceptate argumentele, reflectate în pro- vântul în formă de replică. Între partea generală şi partea
iectul hotărârii, în prevederile din pct.1.2 al hotărârii Plenului specială există o unitate organică, acestea fiind indisolubil
Curţii Supreme de Justiţie din 24.12.2010, potrivit cărora „... legate între ele, ca părţi componente ale unui act normativ,
interesele părţii vătămate sau ale părţii civile, atât la urmă- de aceea aplicarea normelor procesuale penale speciale este
rirea penală, cât şi în instanţa de judecată, vor fi reprezenta- de neconceput fără aplicarea concomitentă a normelor pro-
te de către procuror, conform Legii cu privire la procuratură cesuale penale generale.
şi articolele 51-53 CPP.” Aceste argumente, iniţial incluse ca Conform art. 314 alin. (2) CPP, instanţa de judecată, la
prevederi explicative, nu au un suport normativ şi sunt de- judecarea cauzei, creează părţii acuzării şi părţii apărării
clarative, deoarece, în virtutea principiilor egalităţii în faţa condiţiile necesare pentru cercetarea multilaterală şi com-
legii şi a autorităţilor şi contradictorialităţii în procesul penal, pletă a circumstanţelor cauzei, iar ţinând cont de prevede-
asigurării dreptului la apărare şi la accesul liber la justiţie, rile art. 315 CPP, aceste părţi sunt egale în drepturi în faţa
părţile din procesul penal beneficiază de anumite drepturi şi instanţei. Aceste norme, de rând cu altele din capitolul I,
libertăţi proprii statutului său juridic legiferat, iar procurorul titlul II, Partea Specială din Codul de procedură penală, re-
nici nu dispune de atribuţii de reprezentare a intereselor păr- glementează condiţiile generale ale judecării cauzei, care
ţii vătămate sau părţii civile în şedinţa de judecată. Faptul se aplică în mod corespunzător atât în procedura deplină,
că în hotărârea redactată, deja, nu este reflectată această cât şi în procedura specială stabilită.
prevedere, demonstrează, că cu adevărat, în situaţia statua- Prin urmare, în toate cauzele penale, inclusiv în cele cu
tă prin hotărâre, nu există mecanismul juridic, care să apere privire la examinarea acordului de recunoaştere a vinovă-
şi să asigure drepturile şi interesele celorlalte părţi ale pro- ţiei, instanţa de judecată urmează să aplice prevederile
cesului penal la examinarea de către instanţa de judecată a menţionate cu privire la nemijlocirea, oralitatea şi contra-
acordului de recunoaştere a vinovăţiei, deoarece procurorul, dictorialitatea judecării cauzei, precum şi la egalitatea în
cu atât mai mult inculpatul şi apărătorul, nu este abilitat cu drepturi a părţilor în faţa instanţei.
acest drept prin lege. În atare situaţie, considerăm că, la examinarea acordu-
În această ordine de idei, nu pot fi solidar cu concluziile lui de recunoaştere a vinovăţiei, instanţa de judecată este
puse la baza hotărârii Plenului menţionate, potrivit cărora, obligată să creeze părţilor condiţii necesare, iar procuro-
la examinarea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, par- rul, victima, partea vătămată, partea civilă, apărătorul, in-
ticipă numai procurorul, inculpatul şi apărătorul acestuia culpatul, partea civilmente responsabilă şi reprezentanţii
şi, astfel, numai aceste persoane urmează a fi citate legal şi lor să beneficieze de drepturi egale în faţa instanţei de ju-
asigurate cu dreptul de a participa în şedinţa de judecată, re- decată în ce priveşte participarea în şedinţa de judecată,
spectiv numai ele având dreptul de a ataca cu recurs sentin- respectiv formularea cererilor şi demersurilor.
ţa adoptată în cazul acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

24
Nr. 1-2, 2012 A vocatul P oporului

Legiuitorul prevede că, în unele cazuri expres stabilite de judecată a acordului de recunoaştere a vinovăţiei, să fie
de lege, urmărirea penală se porneşte în baza plângerii aplicate, în cumul, metodele şi procedeele de analiză juridică
prealabile a victimei, şi anume în cazul infracţiunilor pre- şi interpretare a normelor ce reglementează procedura re-
văzute la art.276 alin.(1) CPP. La fel, au fost prevăzute şi spectivă în raport cu situaţiile litigioase privind soluţionarea
cazurile privind împăcarea părţilor (art.109 CP, art.276 alin. chestiunilor referitoare la aplicarea acestor prevederi lega-
(5)-(7) CPP). Acestea se află sub incidenţa art.504 alin.(2) le de către instanţele de judecată. În acest context, în baza
CPP, adică, în cazul infracţiunii uşoare, mai puţin grave şi generalizării, este necesar şi oportun să fie sistematizate,
grave, este posibilă întocmirea în scris a acordului de recu- evidenţiate, dezbătute şi soluţionate problemele cu care se
noaştere a vinovăţiei. confruntă instanţele de judecată la examinarea acordului de
În această situaţie, este greu, chiar imposibil, de justificat recunoaştere a vinovăţiei .
excluderea participării victimei, recunoscute ca parte vătă- Reproducerea normei de drept (de exemplu: norma
mată şi/sau parte civilă în procesul penal, la procedura de art.504 alin.(1) CPP este citată în pct.1, la alineatul 1, al
examinare a acordului de recunoaştere a vinovăţiei, de vre- hotărârii; norma art.504 alin.(2) CPP este citată în pct.1.1
me ce, după cum am arătat, în şedinţa de judecată părţile au al hotărârii ş.a.m.d.) nu are o semnificaţie juridică pentru
dreptul să se împace şi, drept consecinţă, se impune înceta- instanţa de judecată, deoarece, în virtutea atribuţiilor
rea procesului penal. exercitate, judecătorul examinează nemijlocit normele de
O interpretare rigidă a articolelor 506-509 CPP, în sensul drept din legea aplicată. Totodată, hotărârea explicativă
că, la examinarea acordului de recunoaştere a vinovăţiei cuprinde şi unele prevederi în care, la fel, se reproduce
participă numai procurorul, inculpatul şi apărătorul acestu- textul normativ al normei procesuale penale, fără a fi indi-
ia, conduce la un răspuns negativ la întrebarea dacă şi alţi cat articolul, dar cu unele nuanţe de redactare, nesemni-
participanţi la procesul penal au dreptul de a ataca cu recurs ficative pentru interpretarea judiciară (pct. 6 alin.1; 9; 11 ş.
sentinţa adoptată în cazul acordului de recunoaştere a vi- a.). Asemenea prevederi, la fel, nu prezintă o valoare inter-
novăţiei. Aici, e cazul să semnalăm şi să atenţionăm că, în pretativă şi aplicativă, deoarece practic se transcrie textul
hotărârea Plenului menţionată, nu găsim un răspuns direct normativ.
şi explicit cu privire la această chestiune, foarte importantă În contextul analizat, se mai observă că în pct. 17 din
şi actuală pentru unificarea practicii judecătoreşti, legate de hotărâre se transgresează textul normativ al art. 508 CPP,
dreptul persoanei de a ataca hotărârea primei instanţe şi, re- astfel, în mod nejustificat, după cuvântul „privitor” s-a adă-
spectiv, a instanţei de recurs. ugat cuvântul „ numai”, deoarece, după cum rezultă şi din
La o asemenea interpretare judiciară se utilizează doar o pct. 18 al hotărâri, în cadrul dezbaterilor judiciare pot fi
singură metodă de interpretare a normelor juridice enunţa- invocate şi circumstanţe ce impun recalificarea faptelor
te – metoda gramaticală, care nu este îndeajuns de eficientă săvârşite de inculpat, achitarea sau încetarea procesului,
pentru stabilirea conţinutului normativ –, fără a fi plasate în astfel în dezbaterile judiciare nu se procedează numai la
ansamblul actului normativ şi al întregii legislaţii în vigoare. măsura de pedeapsă.
Călăuzindu-mă de principiile şi metodele de elaborare a Totodată, nu sunt adecvate pentru problematica juri-
hotărârilor explicative ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie dică abordată şi, deci, sunt rupte din contextul interpretă-
în chestiunile privind aplicarea prevederilor legale în prac- rilor judiciare ce trebuiau făcute, explicaţiile aduse în pct.
tica judiciară cu caracter de recomandare pentru organele 25, alineatul 1, din hotărârea menţionată, deoarece art.
de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti, pe care le-am 521 CPP, la care se face referire, reglementează urmărirea
aplicat anterior la elaborarea proiectelor de hotărâri, consi- penală împotriva persoanei juridice, iar din textul norma-
der că activitatea propriu-zisă trebuie să răspundă cât mai tiv nu se întrevede vreo legătură cauzală cu examinarea
precis unei interpretări riguroase, practico-ştiinţifice, clare de către instanţa de judecată a acordului de recunoaştere
şi coerente, astfel încât aceste hotărâri să fie utile şi de un a vinovăţiei.
real folos pentru destinatari. Iată de ce, în asemenea situaţii, La fel, nu sunt întemeiate argumentele expuse în favoa-
pledăm pentru aplicarea tuturor metodelor de interpretare rea soluţiei privind participarea la examinarea acordului de
judiciară recunoscute în doctrină, şi anume: metoda grama- recunoaştere a vinovăţiei numai a procurorului, inculpatului
ticală, metoda sistematică, metoda istorică, metoda logică şi apărătorului acestuia, potrivit cărora, prin asemenea pro-
şi metoda teleologică şi, respectiv, să se efectueze o analiză cedură, se va realiza scopul indicat la pct.1 alin.2 din hotărâ-
juridică dialectică a soluţiilor elaborate. rea menţionată: „obţinerea unei soluţionări cât mai rapide
Este şi cazul ca, din punct de vedere al limitelor interpre- şi eficiente, cu minimum de cheltuieli materiale şi umane...”,
tării normelor juridice prevăzute la articolele 506-509 CPP, să iar dacă în şedinţa de judecată vor participa şi alte părţi şi
fie aplicată, alături de interpretarea literală şi interpretarea persoane implicate în procesul penal, atunci se va îngreuia
restrictivă, şi cea extensivă. Interpretarea extensivă lărgeşte procedura respectivă, se va tergiversa examinarea acordului
conţinutul normei în raport cu formularea ei textuală şi sta- de recunoaştere a vinovăţiei şi, în aşa mod, nu se va obţine
bileşte că voinţa legiuitorului are, de fapt, un caracter mai scopul enunţat.
cuprinzător în raport cu cel întrevăzut în libertatea primară Respingând aceste argumente, subliniem că principiul
a normelor în cauză. operativităţii şi accelerării examinării cauzei în procedură
În viziunea mea, se impune ca, în urma generalizării specială, prin manifestarea sa practică, dispune de un set
practicii judiciare cu privire la examinarea de către instanţa de activităţi specifice şi complexe, menite să contribuie la

25
A vocatul P oporului Nr. 1-2, 2012

examinarea justă şi corectă de către instanţa de judecată a stanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care
acordului de recunoaştere a vinovăţiei. În vederea abordă- va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale
rii ştiinţifice, legale, sistematice şi logice a acestui principiu, cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în
precizăm că operativitatea şi accelerarea examinării de că- materie penală îndreptate împotriva sa. Deşi acest text nu
tre instanţa de judecată a acordului de recunoaştere a vino- consacră expres dreptul de a participa la şedinţa de judeca-
văţiei trebuie să presupună cel puţin următoarele aspecte tă, însuşi termenii utilizaţi în art.6 par.1 din Convenţie impun
importante: promptitudine în desfăşurarea procedurii; cali- concluzia că dreptul de a participa la şedinţa de examinare
tate în efectuarea actelor procedurale; eficacitate optimă în a acordului de recunoaştere a vinovăţiei este unul concret şi
realizarea scopului procedurii respective şi, în mod special, eficient, necesar a fi luat în consideraţie, dat fiind locul pree-
respectarea cu stricteţe a drepturilor şi intereselor procesuale minent, pe care îl deţine dreptul la un proces echitabil într-o
ale tuturor participanţilor la procesul penal. societate democratică. „Din moment ce orice persoană are
Tot aici, subliniem că scopul procedurii privind acordul un asemenea drept (dreptul de a-i fi pledată cauza), el nu
de recunoaştere a vinovăţiei trebuie să derive din conţinutul poate fi conceput altfel, decât subsecvent dreptului de a se
art.1 CPP, care reglementează noţiunea şi scopul procesului adresa tribunalului în faţa căruia îi va fi pledată cauza per-
penal. Din prevederile art.1 alin.(2) CPP rezultă că „ Procesul soanei respective...”1 .
penal are ca scop protejarea persoanei, societăţii şi statului Este regretabil faptul că, deseori, cu ocazia discuţiilor
de infracţiuni...”. practico-judiciare, se exploatează la maximum subiectul
Sub acest aspect, ne pronunţăm împotriva soluţiei, cu privire la impactul jurisprudenţei CEDO asupra celei na-
propuse în pct.21.2 din hotărârea menţionată, cu privire la ţionale, însă, în cazul dat, nu s-au efectuat eforturile nece-
modul de judecare a acţiunii civile în cazul acordului de re- sare pentru a concepe ideea că opinia privind participarea
cunoaştere a vinovăţiei. Această soluţie este criticabilă din tuturor părţilor şi persoanelor implicate în procesul penal
următoarele motive: la examinarea de către instanţa de judecată a acordului de
-- în sensul prevederilor art.387 CPP, soluţionarea acţiunii recunoaştere a vinovăţiei este o creaţie a practicii judiciare
civile de către instanţa de judecată la darea sentinţei de con- europene, reprezentând o garanţie implicită a judecării echi-
damnare nu poate fi condiţionată de faptul dacă inculpatul tabile a cauzei respective. De altfel, Curtea Europeană de la
o recunoaşte integral sau nu; Strasbourg a elaborat acest principiu fundamental, cu ca-
-- în sensul prevederilor art.225 alin.(3) CPP, rezultă că in- racter general, devenit aproape o clauză de stil în exercitarea
stanţa poate să admită în principiu acţiunea civilă, urmând justiţiei, în conformitate cu care, prin tratatul internaţional,
ca asupra cuantumului să se pronunţe instanţa în ordinea unanim recunoscut şi respectat, Convenţia Europeană pen-
procedurii civile, numai în cazul în care, la soluţionarea ac- tru Drepturile Omului, sunt apărate drepturile omului con-
ţiunii civile, pentru a stabili suma acţiunii părţii civile, apare crete şi efective, dar nu teoretice şi iluzorii.
necesitatea de a amâna judecarea cauzei pentru a se admi- Efectivitatea dreptului de acces la justiţie impune ca
nistra probe suplimentare, dar nu după cum se propune – în exercitarea concretă a acestui drept să nu fie afectată de
cazul în care inculpatul nu recunoaşte acţiunea civilă sau o existenţa unor impedimente de drept sau de fapt, care ar fi
recunoaşte parţial. de natură să pună sub semnul întrebării sau, uneori, chiar să
Mai mult ca atât, consider că era necesar de meditat anihileze acest drept fundamental. În acest sens, Curtea Eu-
şi de format o concluzie certă cu privire la cazul în care incul- ropeană a subliniat necesitatea asigurării oricărei persoane,
patul nu recunoaşte acţiunea civilă sau o recunoaşte parţi- participante la proces, „o posibilitate clară şi concretă de a
al, în sensul dacă se poate de apreciat că acesta recunoaşte ataca un act ce constituie o ingerinţă în drepturile sale”2.
vinovăţia. Este un caz destul de delicat, de aceea cred că în La fel, prin limitarea dreptului de a participa la şedinţa
hotărâre este abordat simplist deoarece n-a fost examinat în de examinare a acordului de recunoaştere a vinovăţiei, nu
modul corespunzător. se acordă deplină eficienţă principiilor fundamentale din
În cazul în care nu este efectuată în modul corespunză- Constituţia Republicii Moldova, care are supremaţie asupra
tor interpretarea judiciară a normelor procesuale penale ce legislaţiei procesuale penale (art.2 alin.(3) CPP). Conform
reglementează examinarea de către instanţa de judecată art.20 alin.(2) din Constituţie, nici o lege nu poate îngrădi
a acordului de recunoaştere a vinovăţiei şi, respectiv, nu se accesul la justiţie, iar conform art.16 alin.(1) din Constituţie,
iau integral spre examinare chestiunile privind aplicarea respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire pri-
prevederilor legale în practica judiciară, considerăm că nu mordială a statului.
se acordă deplină eficienţă principiilor generale şi normelor Elementul central al concepţiei puse la baza opiniei este
dreptului internaţional şi ale tratatelor internaţionale la care statuat sub influenţa ideii de justiţie, în care, prin definiţie, se
Republica Moldova este parte, care constituie elemente inte- regăsesc înglobate principiile de egalitate şi echitate, meni-
grante ale dreptului procesual penal şi nemijlocit dau naş- te să asigure corecta şi buna desfăşurare a procesului penal.
tere drepturilor şi libertăţilor omului în procesul penal (art.2 Fiind părţi componente indispensabile ale acestei idei fun-
alin.(2) CPP). damentale, valori-scop ale întregii activităţi judecătoreşti,
Conform articolului 6 par.1 din Convenţia pentru Apăra- principiile enunţate beneficiază de un caracter logic-obiec-
rea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, orice tiv, astfel nu trebuie să facă excepţie din cadrul examinării
persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod de către instanţa de judecată a acordului de recunoaştere a
public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o in- vinovăţiei.

26
Nr. 1-2, 2012 A vocatul P oporului

Principiul egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor, prevă- mă garantează în integralitatea sa dreptul oricărei persoane
zut în art.9 CPP, dă concomitent expresie enunţului solemn la un proces echitabil, ceea ce presupune crearea condiţiilor
din art.1 al Declaraţiei Universale pentru Drepturile Omului:3 optime pentru participarea efectivă în cadrul procesului pe-
„Toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi nal, inclusiv pentru participarea în şedinţa de judecată. Re-
în drepturi.” Acest principiu, care, în esenţă, presupune că, levant în acest sens este, de pildă, că două din cele trei para-
la situaţii juridice egale, urmează să se aplice un tratament grafe ale articolului 6 din Convenţie, ce garantează dreptul
juridic egal, dă satisfacţie şi principului înscris în art.14 din persoanei la un proces echitabil, se referă la protecţia unor
Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, potrivit că- drepturi fundamentale în cadrul procesului penal.
ruia exercitarea drepturilor şi libertăţilor recunoscute în Con- În acest sens, Convenţia Europeană are nu numai rolul de a
venţie, trebuie să fie asigurată fără nici o deosebire bazată pe compatibiliza normele europene cu cele naţionale, ci şi pe acela
criteriile enumerate şi în orice altă situaţie referitoare la ega- de a îndeplini o funcţie proprie de legitimare, pornind de la an-
litatea persoanelor. O semnificaţie, în acest sens, reprezintă samblul valorilor ce se impun atât judecătorului, cât şi legiuito-
şi faptul că unul din obiectivele de guvernare cu privire la rului, care, având o forţă juridică superioară normelor interne,
Reforma justiţiei, la compartimentul-reformarea procedurii constituie pentru acestea un punct de referinţă7.
penale, inclus în Programul de activitate al Guvernului Repu- În jurisprudenţa sa, Curtea de la Strasbourg a reţinut că şi
blicii Moldova „Integrarea Europeană: Libertate, Democra- victimele infracţiunilor beneficiază de aplicarea art.6 §1 din
ţie, Bunăstare” pentru perioada 2011-20144, este asigurarea Convenţia Europeană8. Protecţia drepturilor victimei infrac-
egalităţii părţilor în procedurile penale. ţiunii în cadrul procesului penal (prin garantarea dreptului
În coroborare cu acest principiu fundamental, ce se apli- de acces la justiţie, a dreptului la un proces echitabil, a drep-
că la judecarea cauzelor, principiul egalităţii participanţilor tului de a beneficia de protecţie din partea statului, a drep-
la procesul penal presupune următoarele cerinţe: tului de a fi despăgubită) reprezintă o preocupare constan-
-- dreptul de a se adresa justiţiei pentru apărarea dreptu- tă a jurisprudenţei CEDO, deoarece importanţa protecţiei
rilor, a libertăţilor cetăţeneşti şi a celorlalte interese legitime drepturilor ei în cadrul justiţiei penale este evidentă faţă de
ocrotite de legislaţie. Nici o lege nu poate îngrădi ori înlătura consecinţele deosebit de grave, pe care deschiderea ori închi-
acest drept constituţional; derea unui proces penal le poate avea asupra unor drepturi
-- dreptul la un tratament juridic egal al părţilor pe tot fundamentale ale persoanei respective.
parcursul procesului penal din partea instanţei de judecată; Prin urmare, dreptul la un proces echitabil se aplică atât
-- imparţialitatea instanţei de judecată faţă de partici- în relaţiile dintre părţile procesului penal, cât şi în relaţiile
panţii la procesul penal; dintre acestea şi instanţa de judecată, aceasta din urmă fi-
-- acelaşi sistem de instanţe competente să judece cauza ind obligată să ofere fiecărei părţi şanse şi posibilităţi egale
penală şi acelaşi sistem al gradelor de jurisdicţie în procesul pentru a-şi susţine poziţia procesuală şi pentru a fi asistată
penal pentru toţi participanţii la procesul penal. de un apărător.
În procedura penală, principiul egalităţii persoanelor are Este adevărat că, în cadrul normativ al capitolului III, ti-
legătură cauzală directă cu principiile egalităţii armelor şi tlul III, Partea specială din Codul de procedură penală, se pre-
dreptul la apărare. Codul de procedură penală consacră ex- vede ca, la procedura privind acordul de recunoaştere a vino-
pres aceste principii, reglementând în art.17 şi 24 CPP prin- văţiei, să participe doar procurorul, inculpatul şi apărătorul.
cipiul asigurării dreptul la apărare şi al contradictorialităţii Împărtăşim punctul de vedere, potrivit căruia, la etapa de
în procesul penal. Conform art.17 alin.(2) CPP, instanţa de iniţiere şi încheiere a acordului de recunoaştere a vinovăţiei,
judecată este obligată să asigure participanţilor la procesul participă procurorul, inculpatul şi apărătorul, dar suntem în
penal deplina exercitare a drepturilor lor procesuale, în con- imposibilitate să dăm o asemenea interpretare judiciară la
diţiile acestui cod, iar conform art.24 alin.(4) CPP, părţile în următoarele etape ale procedurii respective: examinarea de
procesul penal îşi aleg poziţia, modul şi mijloacele de susţi- către instanţa de judecată a acordului de recunoaştere a vi-
nere a ei de sine stătător, fiind independente de instanţă, de novăţiei şi dezbaterile judiciare în cazul acceptării acordului
alte organe ori persoane. de recunoaştere a vinovăţiei; ne exprimăm opinia că, la aces-
Aplicând aceste principii, Curtea de la Strasbourg a de- te etape, trebuie să fie citate şi, respectiv, să poată participa
cis că fiecărei părţi trebuie să i se acorde posibilitatea de a în şedinţa de judecată şi alte părţi şi persoane implicate în
prezenta obiecţii la argumentele celeilalte5. O mare parte a procesul penal.
jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului priveş- De aceea, în esenţă, este nelegal, după cum s-a statuat
te protecţia drepturilor omului în cadrul procesului penal. în hotărâre, refuzul a priori al judecătorului de a cita toţi
Aportul Curţii Europene constă, pe de o parte, în relevarea participanţii la procesul penal pentru simplul motiv că
slăbiciunilor reglementărilor penale sau procesuale penale norma respectivă nu prevede expres o asemenea acţiune
naţionale şi, pe de altă parte, în învederarea unei anumite procesuală, fără a fi identificate incidenţele dreptului co-
concepţii europene în materie penală6. munitar asupra prevederilor ce reglementează procedura
Principiul egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor, al asigu- privind acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi, respectiv,
rării dreptului la apărare şi al contradictorialităţii în procesul fără a fi analizate eventualele ipoteze de conflict între nor-
penal se înglobează în art.6 al Convenţiei pentru apărarea ma juridică naţională şi cea internaţională.
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care preve- Semnificative, în acest sens, sunt prevederile art.7 alin.
de şi garantează dreptul la un proces echitabil. Această nor- (5) CPP, din care rezultă că, dacă, în procesul judecării cauzei,

27
A vocatul P oporului Nr. 1-2, 2012

instanţa stabileşte că norma juridică naţională ce urmează a corectă a Convenţiei este necesară studierea prealabilă a
fi aplicată contravine prevederilor tratatelor internaţionale în jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului de la
domeniul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omu- Strasbourg, care unica este în drept prin intermediul de-
lui la care Republica Moldova este parte, instanţa va aplica ciziilor sale să dea interpelări oficiale aplicării C.E.D.O. şi,
reglementările internaţionale în direct, motivând hotărârea deci, obligatorii. Instanţele judecătoreşti sunt obligate să
sa şi informând despre aceasta autoritatea care a adoptat se călăuzească de aceste interpretări.”
norma naţională respectivă şi Curtea Supremă de Justiţie. Dreptul persoanei implicate în procesul penal de a
Totodată, în art.2 alin.(2) CPP, este stipulat că principiile ge- participa la şedinţa de judecată este consfinţit şi în Decla-
nerale şi normele dreptului internaţional şi ale tratatelor in- raţia Universală a Drepturilor Omului din 10 decembrie
ternaţionale la care Republica Moldova este parte constituie 1948 şi în Constituţia Republicii Moldova. În articolul 10
elemente integrante ale dreptului procesual penal şi nemij- din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului se stipulea-
locit dau naştere drepturilor şi libertăţilor omului în procesul ză: „Orice persoană are dreptul, în deplină egalitate, să fie
penal, iar alin.(5) al acestui articol prevede că, în desfăşurarea ascultată în mod echitabil şi public de un tribunal inde-
procesului penal nu pot avea putere juridică legile şi alte acte pendent şi imparţial, care va hotărî fie asupra drepturilor
normative care anulează sau limitează drepturile şi libertăţile şi obligaţiilor sale, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii
omului, încalcă independenţa judecătorească, principul con- în materie penală îndreptată împotriva ei.” Conform art.20
tradictorialităţii, precum şi contravin normelor unanim recu- din Constituţie, orice persoană are dreptul la satisfacţie
noscute ale dreptului internaţional, prevederilor tratatelor efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente
internaţionale la care Republica Moldova este parte. împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi in-
Aderând în anul 1997 la Convenţia Europeană pentru teresele sale legitime şi nici o lege nu poate îngrădi acce-
Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamen- sul la justiţie, iar conform art.26 din Constituţie, dreptul la
tale, Republica Moldova şi-a asumat obligaţia de a garan- apărare este garantat.
ta protejarea drepturilor şi a libertăţilor, proclamate de În context, subliniem că, într-o situaţie asemănătoare,
Convenţie, ale tuturor persoanelor aflate sub jurisdicţia sa. Curtea Constituţională a Republicii Moldova, prin Hotă-
Din prevederile Constituţiei Republicii Moldova (art.4 alin. rârea nr.9 din 20.05.2008 asupra excepţiei de neconsti-
(2)), precum şi din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.55 tuţionalitate a prevederii pct.3 alin.(1) art.401 din Codul
din 14 octombrie 1999 “Privind interpretarea unor preve- de procedură penală al Republicii Moldova9, a stabilit: „Se
deri ale art.4 din Constituţia Republicii Moldova”, rezultă declară neconstituţională prevederea: „...în ce priveşte la-
că, Convenţia Europeană constituie o parte integrantă a tura penală în cazurile în care procesul penal se porneşte
sistemului legal intern şi, respectiv, urmează a fi aplicată doar la plângerea prealabilă a acesteia în condiţiile legii”
direct, ca orice altă lege a RM, cu deosebirea că, Convenţia din pct.3) alin.(1) art.401 din Codul de procedură penală.”
are prioritate faţă de restul legilor interne care îi contravin. Amintim că, în cazul dat, drept temei pentru exami-
În Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.17 narea dosarului a servit sesizarea Curţii Supreme de Jus-
din 19.06.2000 „Privind aplicarea în practica judiciară de tiţie asupra excepţiei de neconstituţionalitate, depusă la
către instanţele judecătoreşti a unor prevederi ale Con- 21 februarie 2008, în conformitate cu prevederile art.24
venţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor şi art.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi
fundamentale”, modificată prin hotărârea Plenului CSJ art.38 şi art.39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. În
nr.10 din 22.12.2008, se menţionează că „…sarcina pri- şedinţa plenară a Curţii Constituţionale, reprezentantul
mordială cu privire la aplicarea Convenţiei revine instanţe- Curţii Supreme de Justiţie a concretizat obiectul sesizării,
lor naţionale şi nu Curţii Europene a Drepturilor Omului de solicitând exercitarea controlului constituţionalităţii pre-
la Strasbourg. Astfel, în cazul judecării cazurilor instanţele vederii pct.3) alin.(1) art.401 CPP în procedura excepţiei
de judecată urmează să verifice dacă legea sau actul, care de neconstituţionalitate. În articolul 401 CPP, sunt speci-
urmează a fi aplicat şi care reglementează drepturi şi liber- ficate persoanele care pot declara apel. Potrivit prevederii
tăţi garantate de C.E.D.O., sunt compatibile cu prevederile contestate a pct.3) alin.(1) art.401 CPP, poate declara apel
acesteia, iar în caz de incompatibilitate instanţa va aplica partea vătămată, în ce priveşte latura penală în cazurile în
direct prevederile Convenţiei, menţionând acest fapt în care procesul penal se porneşte doar la plângerea preala-
hotărârea sa. Concomitent se va ţine cont de faptul că pre- bilă a acesteia în condiţiile legii.
vederile Convenţiei şi ale protocoalelor sale sunt obligato- Din sesizare rezulta că, la Curtea Supremă de Justiţie,
rii pentru Republica Moldova doar din momentul intrării se afla în proces de judecare recursul în anulare înaintat
lor în vigoare pentru R.M., adică de la 12 septembrie 1997. de reprezentantul părţii vătămate împotriva hotărârilor
Astfel, normele Convenţiei se extind doar asupra încălcă- irevocabile pronunţate de Colegiul penal lărgit al Curţii
rilor (pretinselor încălcări) ulterioare acestei date şi nu pot Supreme de Justiţie la 6 iunie 2007 şi de Curtea de Apel
avea efect retroactiv. Aceasta nu se extinde însă asupra Chişinău la 28 noiembrie 2006. La judecarea recursului în
încălcărilor (pretinselor încălcări) care au un caracter con- anulare, Plenul Curţii Supreme de Justiţie urma să aplice
tinuu. Aceste din urmă încălcări sunt acele stări de fapt şi art.452 CPP în coroborare cu pct.3) alin.(1) art.401 CPP.
de drept care au început înainte de 12 septembrie 1997 În şedinţa Plenului Curţii Supreme de Justiţie, reprezen-
şi au continuat şi după această dată. Se atenţionează in- tantul părţii vătămate a invocat neconstituţionalitatea
stanţele judecătoreşti asupra faptului că pentru aplicarea pct.3) alin.(1) art.401 CPP, arătând că norma respectivă con-

28
Nr. 1-2, 2012 A vocatul P oporului

trazice dispoziţiile constituţionale cuprinse în art.16 privind acordului de recunoaştere a vinovăţiei. Fiind întrebaţi în cadrul
egalitatea în drepturi, art.20 privind accesul liber la justiţie, sondajului efectuat, dacă partea vătămată ar trebui să aibă
art.26 privind dreptul la apărare, art.54 privind restrângerea drept de veto la încheierea acordului de recunoaştere a vinovă-
exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art.119 pri- ţiei sau dacă încheierea acordului trebuie să fie condiţionată de
vind exercitarea căilor de atac, deoarece, prin neadmiterea consimţământul părţii vătămate, 41, 16% din respondenţi au
introducerii apelului sau recursului, pune partea vătămată răspuns afirmativ, iar alţii 23, 52% au indicat că partea vătăma-
în condiţii inegale în raport cu alţi participanţi la procesul tă ar trebui să aibă drept de veto, dar nu în toate cazurile”13.
penal. Prin încheierea din 17 decembrie 2007, Plenul Curţii În consecinţă, concluzionăm că, în rezultatul analizei şi
Supreme de Justiţie a ridicat în faţa Curţii Constituţionale interpretării judiciare efectuate cu privire la normele din le-
excepţia de neconstituţionalitate, suspendând judecarea re- gislaţia procesuală penală în vigoare, care reglementează
cursului în anulare. accesul liber la justiţie, dreptul persoanei de a fi citată şi de a
Deoarece întrevedem o situaţie similară şi în cazul exami- participa în şedinţa de judecată, dreptul la apărare, dreptul
nării de către instanţa de judecată a acordului de recunoaş- la o dezbatere judiciară contradictorie, dreptul la recupera-
tere a vinovăţiei, subscriem integral motivele şi aprecierile rea despăgubirilor cauzate prin infracţiune, dreptul la exerci-
Curţii Constituţionale, care au stat la baza Hotărârii nr.9 din tarea căilor de atac, precum şi în rezultatul examinării juris-
20.05.2008. prudenţei internaţionale şi cercetării doctrinei dreptului pro-
Considerăm oportun, în continuare , în susţinerea opi- cesual penal, se impune ca, la examinarea de către instanţa
niei, să evidenţiem şi unele puncte de vedere exprimate în de judecată a acordului de recunoaştere a vinovăţiei, să poa-
doctrină cu privire la problema participării persoanelor im- tă participa toate părţile şi persoanele implicate în procesul
plicate în procesul penal, altele decât procurorul, inculpatul penal, în special victima, constituită ca parte vătămată .
şi apărătorul acestuia, la examinarea de către instanţa de Garantarea şi respectarea acestor drepturi procesuale
judecată a acordului de recunoaştere a vinovăţiei. penale pune în evidenţă raportul juridic din cauza penală,
Astfel, se afirmă că participarea victimei la procesul de direct proporţional, ce există între aceste drepturi şi celelalte
încheiere a acordului de recunoaştere a vinovăţiei trebuie drepturi ale victimei, care au fost încălcate: dreptul la viaţa şi
acceptată şi din cauza că „este necesară o astfel de abordare sănătatea persoanei, dreptul la libertatea, cinstea şi demni-
a fenomenului răspunderii penale, în urma căruia victima să tatea persoanei, dreptul la proprietate etc.
simtă că s-a făcut dreptate”10. În susţinerea acestei idei ştiin- Pornind de la faptul că, la examinarea de către instanţa
ţifice, relevăm o altă sursă informaţională, din care aflăm că, de judecată a acordului de recunoaştere a vinovăţiei, sunt
în SUA, unde tradiţional victima nu are practic nici un rol în vizate interesele şi drepturile nu numai ale procurorului,
cadrul procedurii penale, în ultimul timp se întrevede o miş- inculpatului şi apărătorului acestuia, ci şi ale celorlalţi par-
care ce optează pentru acordarea unor drepturi victimei în ticipanţi la procesul penal, în deosebi ale victimei, pe acest
cadrul acordului de recunoaştere a vinovăţiei11. Tot, la acest fond, dincolo de rezervele sau criticile posibile în adresa opi-
capitol, se menţionează că societatea beneficiază în urma niei promovate, reiterăm concluzia enunţată, potrivit căreia,
participării victimei în două feluri. În primul rând, prin par- la examinarea propriu-zisă, să fie citate legal toate părţile şi
ticiparea victimei, persoana responsabilă de a lua o decizie persoanele implicate în procesul penal ca, după caz, să poa-
va dispune de mai multă informaţie . Mai multă informaţie tă participa în şedinţa de judecată, de rând cu procurorul,
teoretic înseamnă o decizie mai bună. Al doilea beneficiu, pe apărătorul şi inculpatul, precum şi să uzeze de dreptul de a
care îl obţine societatea, este că participarea acesteia pro- ataca cu recurs sentinţa adoptată în cazul acordului de recu-
movează o funcţionare eficientă a sistemului justiţiei penale. noaştere a vinovăţiei.
Ipoteza este că, dacă victimele nu vor fi consultate referitor Din această perspectivă, urmărind scopul elaborării şi
la încheierea unui acord şi, în aşa fel, se vor simţi irelevante şi oferirii recomandărilor optime pentru rezolvarea probleme-
străine, ele nu vor coopera la declararea şi cercetarea infrac- lor juridice importante, ivite cu prilejul examinării de către
ţiunilor. Ca rezultat, sistemul, care într-o oarecare măsură instanţa de judecată a acordului de recunoaştere a vinovă-
depinde de ele, va funcţiona mai puţin eficient12. ţiei, în vederea desfăşurării unei activităţi judiciare de bună
În această ordine de idei, ştiinţa juridică autohtonă invocă calitate sub aspectul unificării jurisprudenţei naţionale şi,
următoarele argumente „...considerăm util de a se prevedea respectiv, ajustării acesteia la standardele şi practicile Curţii
participarea obligatorie a părţii vătămate în cadrul procedurii Europene pentru Drepturile Omului, propun ca hotărârea
de acceptare a acordului. În acest sens, partea vătămată ar pu- Plenului Curţii Supreme de Justiţie „Privind judecarea cauze-
tea fi de un ajutor real judecătorului în verificarea bazei faptice lor penale în procedura acordului de recunoaştere a vinovă-
a acordului şi astfel ar preîntâmpina posibilele abuzuri din ca- ţiei” să cuprindă următoarele prevederi:
drul încheierii unui acord. De asemenea, judecătorul ar trebui să 1) Examinarea de către instanţa de judecată a acordului
asculte şi opiniile părţii vătămate în ce priveşte corespunderea de recunoaştere a vinovăţiei, ca fază distinctă a procesului
compensaţiei pentru pagubele materiale sau vătămările pe penal, reprezintă activitatea instanţei de judecată, în ca-
care le-a avut de suferit. Pentru asigurarea drepturilor părţii vă- drul procedurii privind acordul de recunoaştere a vinovăţiei,
tămate, care este şi parte civilă, considerăm că judecătorul poa- având ca obiectiv accelerarea soluţionării procesului penal
te respinge un acord, dacă nu s-a ajuns nici la o înţelegere în pri- conform unei proceduri speciale, prevăzute în capitolul III, ti-
vinţa restituirii pagubelor materiale produse prin infracţiune... tlul III, Partea specială din Codul de procedură penală.
Practicienii acordă un rol important părţii vătămate în cazul

29
A vocatul P oporului Nr. 1-2, 2012

Examinarea de către instanţa de judecată a acordului de 7) În cazul în care, la examinarea acordului de recunoaş-
recunoaştere a vinovăţiei, prin prisma prevederilor stipulate tere a vinovăţiei, se constată că, în procesul penal, este îna-
în art.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Dreptu- intată acţiunea civilă şi, pentru soluţionarea ei, se impune
rilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, art.20 din Con- administrarea de probe în faţa instanţei, se va dispune dis-
stituţie şi art.1 din Codul de procedură penală, urmează să jungerea ei, urmând ca acţiunea civilă, după caz, să fie solu-
contribuie la soluţionarea justă şi eficientă a cauzei penale ţionată de instanţa civilă;
deduse instanţei, cu respectarea drepturilor şi intereselor 8) În cazul acordului de recunoaştere a vinovăţiei în pri-
participanţilor la procesul penal; vinţa minorului, instanţa va aplica procedura respectivă, cu
2) Instanţa de judecată este obligată să îndeplinească completările şi derogările stipulate la capitolul I, titlul III, Par-
activităţi procesuale pentru buna desfăşurare a şedinţei de tea specială a CPP, care reglementează procedura în cauzele
examinare a acordului de recunoaştere a vinovăţiei şi, sub privind minorii;
acest aspect, va verifica dacă este îndeplinită procedura de 9) În cazul acordului de recunoaştere a vinovăţiei, sentin-
citare a părţilor şi altor persoane participante la procesul ţa poate fi atacată cu recurs de orice parte şi persoană impli-
penal. cată în procesul penal în cauza respectivă.
Şedinţa de judecată începe cu respectarea prevederilor În concluzie, avându-se în vedere ansamblul motivelor
art.354, 356 şi 361 CPP şi dacă a fost îndeplinită legal proce- şi argumentelor expuse, pentru a evita situaţii duplicitare
dura de citare; la interpretarea judiciară, consider cu fermitate – şi în total
3) După îndeplinirea prevederilor art.506 alin.(3) şi (4) dezacord cu soluţia surprinsă în hotărârea explicativă men-
CPP, instanţa acordă cuvântul celorlalte persoane partici- ţionată, că ultima propoziţie din art. 508 CPP necesită a fi
pante în şedinţa de examinare a acordului de recunoaştere modificată în următoarea redacţie legislativă: , , Dezbaterile
a vinovăţiei. După luările de cuvânt, instanţa de judecată va judiciare se compun din discursurile părţilor, participante la
proceda conform art.507 CPP; procesul judiciar care pot lua încă odată cuvântul în formă
4) Procedura deliberării şi pronunţării soluţiei instanţei la de replică”. O eventuală legiferare, în sensul propunerii for-
examinarea acordului de recunoaştere a vinovăţiei se efectu- mulate, ar duce la înlăturarea limitării nejustificate privind
ează conform art.339 şi 340 CPP. participarea părţilor la examinarea de către instanţa de ju-
Înmânarea copiei de pe hotărârea pronunţată se efectu- decată a acordului de recunoaştere a vinovăţiei, astfel con-
ează în conformitate cu prevederile art.399 CPP; tribuind decisiv la realizarea dreptului fundamental la un
5) Instanţa de judecată nu va accepta acordul de recu- proces echitabil în jurisprudenţa Republicii Moldova.
noaştere a vinovăţiei şi va dispune judecarea cauzei în pro- Referinţe:
cedură deplină în cazul în care: 1. C.Bîrsan, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, vol.I, Editura All
a) se constată temeiurile prevăzute de art.332 CPP; Beck, Bucureşti, 2005, p.257;
b) se constată temeiurile prevăzute de art.390 CPP; 2. Hotărârea CEDO din 16.12.1992, în cauza De Geouffre de la Ardelle
c) se constată temeiurile prevăzute de art.391 CPP; contra Franţei, par.34;
3. Declaraţia Universală pentru Drepturile Omului, Adoptata la 10
d) inculpatul nu susţine acordul de recunoaştere a vino- decembrie 1948 la New York ( Republica Moldova a aderat prin
văţiei şi renunţă la declaraţia sa privitor la infracţiunea pusă Hotărârea Parlamentului RM nr.217-XII din 28.07.90), Publicată în
sub învinuire (art.506 alin.(4) CPP); ediţia oficială „Tratate internaţionale”, 1998, volumul 1, pag.11;
e) inculpatul nu recunoaşte acţiunea civilă sau o recu- 4. Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea
Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” pentru perioada 2011-
noaşte parţial, iar cuantumul despăgubirilor stabilite de 2014 din 14.01.2011;
organul de urmărire penală influenţează asupra calificării 5. Hotărârea CEDO din 29 mai 1986, în cauza Feldbrugge vs Ţara de Jos;
infracţiunii imputate prin rechizitoriu; 6. M. Delmas-Marty, Procedures penales d’Europe, Presses Universitaores
f) se constată circumstanţe care conduc la concluzia că de France, 1995, p.29;
7. M. Delmas-Marty, Pour un droit commun, Edition du Seuil, 1994, p.
recunoaşterea vinovăţiei de către inculpat nu a fost făcută în 243;
mod liber, benevol, conştient, fără presiune sau teamă şi/sau 8. Hotărârea CEDO, hotărârea Marii Camere din 12.02.2004 în cauza
cu încălcarea condiţiilor de iniţiere şi încheiere a acordului de Perez vs Franţa;
recunoaştere a vinovăţiei prevăzute la art.505 CPP (art.507 9. Hotărâre asupra excepţiei de neconstituţionalitate a prevederii pct.3)
alin.(1) art.401 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova
alin.(1) CPP); nr. 9 din 20.05.2008, M.O. nr. 99-101/7 din 06.06.2008;
g) se constată circumstanţe care impun recalificarea fap- 10. Igor Dolea, „Un nou concept în procedura penală”, Revista Naţională
tei inculpatului în sensul atenuării (art.325CPP); de Drept nr.4, 2003, p.4;
h) se constată circumstanţe care impun modificarea acu- 11. Mc Coy Candace Politics and plea bargaining: victims rights in
California/ Publisher: Philadelphia: University of Pennsylvania Press,
zării în şedinţa de judecată în sensul agravării (art326 CPP). c 1993. p. 221;
În cazul în care a fost acceptat acordul de recunoaştere a 12. Sarah N.Welling Victim Participation in Plea Bargains, Washington
vinovăţiei, nu se admite modificarea acuzării în dezbaterile University Law Quarterly 1987, no.65, p.308-309;
judiciare în sensul agravării ei; 13. Vasile Rotaru, teza de doctorat „Acordul de recunoaştere a vinovăţiei
ca formă specială a procedurii penale”, 2004, p.113.
6) În cadrul dezbaterilor judiciare, cuvânt se oferă părţilor
şi celorlalte persoane participante în şedinţa de judecată, iar
opiniile formulate în luările de cuvânt urmează a fi relevate
în cuprinsul sentinţei;

30