Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea Afaceri Internationale
Anul II

PROIECT
La disciplina: „Managementul afacerilor
internationale”

Coordonator: Autor:
Prof. Univ. Dr. Ioan Ghizdavu-Huditean
Bogdan Adina

1
 2008

PROIECT
La disciplina: „Managementul afacerilor
internationale”

Abordarea eticii in managementul afacerilor

internationale

2
“Încearcă să nu fii un om de succes, ci un om de
valoare! “(Albert Einstein)

3
 CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………….PAG. 5

1. CONCEPTUL DE ETICA IN AFACERILE

INTERNATIONALE………………………………………….....PAG.7

2. IMPACTUL SI IMPORTANTA ETICII IN LUMEA

CONTEMPORANA……………………………………………..PAG.11
2.1. ETICA SI LUMEA CONTEMPORANA……….………..PAG.11
2.2.IMPORTANTA ETICII PENTRU MANAGERI………...PAG.12
2.3.CORUPTIA-PRICIPALA PROBLEMA IN ETICA
LUMII CONTEMPORANE……………………………….PAG.13

3. ETICA-APLICAREA SI INCALCAREA EI IN MARILE

FIRME INTERNATIONALE…………………………………...PAG.15
3.1.APLICAREA NORMELOR ETICE………………………PAG.15
3.2.COMPORTAMENTE NEETICE, INCALCAREA
DREPTURILOR OMULUI, EXPLOATAREA
EXCESIVA A RESURSELOR SI LISTA
POATE CONTINUA………………………………………PAG.16

4. CONCLUZII…………………………………………………….PAG.18

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………PAG.20

GLOSAR DE TERMENI…………………………………………..PAG.21

LISTA FORMELOR GRAFICE………………………………….PAG.22

4
ANEXE……………………………………………………………...PAG.23

Introducere

Etica in afaceri este un subiect pe care multi oameni il i-au in raspar: pe unii ii amuza
copios iar altora li se pare o gluma proasta. In lumea noastra, invatam din clasa intaia
matematica, gramatica, istoria, geografia, etc., insa etica nu o studiem niciodata la scoala.
Nu este o disciplina “exacta”, si dupa cum se crede nici destul de importanta pentru a sta
langa celelalte materii “umaniste”. Asa se face ca fiecare isi incropeste o imagine
personala, extrem de aproximativa, daca nu chiar eronata despre ceea ce inseamna etica.
(1)

Observatorii hipercritici ai mediului de afaceri comit mai multe erori care le ingusteaza
perspectiva si le stramba judecata. Pe de o parte confunda comportamentul etic cu
altruismul umanitar, pe de alta parte generalizeaza fara temei faptele scandaloase care se
petrec realmente in lumea afacerilor trecand cu vederea normalitatea activitatii de afaceri,
in care onestitatea si corectitudinea sunt regula si nu exceptia.(2)

Etica in afaceri este un domeniu academic si un subiect de dezbatere publica destul de

recent, atat de recent incat inca nu s-au pus intrebari de genul “Cine este autorul care a
propus si a impus termenul etica in afaceri ?” sau “Cui apartine cu adevarat primul
articol, eseu sau tratat de etica in afaceri?”. (2)

Ca mai toate noutatile din ultimul secol, si business ethics este o “inventie” americana.
Pentru unii originea transatlantica a noii discipline este o garantie de seriozitate,
performanta si calitate; pentru altii dimpotriva, orice vine de peste ocean trebuie sa fie
ceva teribil de rudimentar, superficial. Indiferent cum este privita, etica in afaceri a luat
rapid amploare in spatiul nord-american, de unde s-a raspandit apoi mai ales in tarile in
care se poate vorbi cu adevarat despre economie de piata si stat de drept. In Romania,
acest eventual interes este abia pe cale sa se nasca.(2)

Etica în afaceri e produsul unei piete mature, în care firmele şi-au înţeles rolul în
societate şi au învăţat să comunice şi să facă din comunicare un instrument de profit. În
activitatea unei firme, etica se regăseste sub formă de instrumente de decizie, instrumente
pentru diagnosticarea şi rezolvarea conflictelor etice, sisteme de valori ce definesc o
cultură organizaţională, coduri etice, principii ce stau la baza strategiilor de comunicare
de marketing, instrumente în managementul resurselor umane. Toate acestea sunt
concepute pornind de la ideea că managementul etic este, cel puţin pe termen mediu şi
lung, un management profitabil.

5
 Motivul alegerii acestei teme este atat importanta acestui subiect, cat si incercarea
explicarii acestui concept din mai multe puncte de vedere.

Importanta eticii in lumea afacerilor internationale de astazi este influentata de mai

multi factori dintre care mentionez: puterea si influenta firmelor private in crestere,
schimbarea naturii afacerilor, modificarile suferite de strategiile si structurile
manageriale, procesul de globalizare, sustenabilitatea.
Obiectivele propuse in acest proiect ar fi:
- definirea conceptului de etica in afaceri
- impactul eticii in lumea contemporana
- importanta eticii in afacerile internationale
- legatura coruptie- etica
- exemplificarea incalcarii eticii dar si aplicarea acesteia in marile firme multinationale

Una dintre problemele majore cu care m-am confruntat in incercarea de a explica acest
termen a fost lipsa unor surse credibile de documentare asupra eticii din economia
romaneasca actuala. Publicatiile romanesti de specialitate in domeniul economic, desi in
plin progres, nu au inceput inca sa fie interesate de etica in afaceri. Iar presa romaneasca,
desi abunda in dezvaluiri incediare, nu poate fi luata in calcul din cel putin 2 motive. In
primul rand o ancheta jurnalistica nu are caracter probatoriu, exprimand opiniile si
parerile ziaristilor. Al doilea motiv, mult mai important: presa demasca si infiereaza
ilegalitatile comise fie de catre functionari publici ori intreprinzatori privati. Or, etica in
afaceri nu tine de hotie, frauda, delapidare, etc., Tot ceea ce este ilegal este totodata
imoral, insa reciproca nu este valabila.

6
(1) Dan Craciun “Etica afacerilor- un spectacol prea adesesa ratat” Revista Cultura nr. 3
(2) “Etica in afaceri” Prof.univ.dr. Dan Craciun, Bucuresti 2004

CAPITOLUL 1
CONCEPTUL DE ETICA IN AFACERILE INTERNATIONALE

1.1. Conceptul de etica in afaceri

Sociologul Raymond Baumhart intr-unul din studiile sale, a pus intrebarea “Ce este
etica?”mai multor afaceristi americani si a primit urmatoarele raspunsuri tipice:

- “Etica are de a face cu ceea ce sentimentele mele imi spun ca este bine sau rau”
Multi oameni sunt tentati sa asocieze etica si sentimentele, gandindu-se probabil la un soi
de vibratie empirica fata de aproapele nostru. Dar etica nu este necesar legata de anumite
stari afective. Acestea sunt schimbatoare, capricioase si nu pe deplin supuse ratiunii,
astfel incat foarte frecvent tocmai sentimentele sunt acelea care ne indeamna sa ne
abatem de la normele etice.
- „Etica este legată de credinţa mea religioasă”.
Etica nu se află într-o relaţie necesară nici cu religia .Ce-i drept, majoritatea religiilor
susţin standarde etice înalte. Dar dacă etica n-ar fi decât un apanaj al religiei, atunci ea nu
ar fi valabilă decât pentru persoanele religioase. Or, etica se adresează în egală măsură
ateilor şi sfinţilor, astfel încât nu poate fi în nici un caz confundată cu religia sau pe
deplin subordonată ei.
- “A fi etic inseamna sa respecti legea”
A te comporta etic nu e totuna cu a respecta legea. Nu rareori legea incorporeaza anumite
convingeri morale pe care le impartasesc numerosi cetateni ai unui stat. Dar legea ca si
sentimentele se pot abate fata de ceea ce este etic.
- “Etica reprezinta modele de comportament acceptate in societate”
A fi etic nu se confunda cu a te conforma pe deplin unor modele de conduita acceptate
in societate. In multe cazuri, majoritatea oamenilor cultiva intr-adevar tipare
comportamentale juste sub aspect etic, dar nu intotdeauna. Uneori aceste modele
sociale de comportament se pot afla in conflict cu principiile etice. Se poate intampla
ca intreaga societate sa fie moralmente corupta. Pe de alta parte daca a te comporta etic
ar fi totuna cu a imita modelele sociale acceptate, atunci pentru a stii ce este corect din
punct de vedere etic, individul ar trebui sa afle ce anume se considera acceptabil in
societatea din care face parte. (3)

R.T. De George, unul dintre autorii cei mai preominenti in acest domeniu defineste
etica in afaceri drept “perspectiva etica, fie implicita in comportament, fie enuntata
explicit, a unei companii sau a unui individ ce face afaceri”. Comportamentul si
declaratiile pot fireste sa se contrazica, astfel incat despre o corporatie se poate spune

7
 uneori ca, desi afiseaza un credo etic pus, chipurile in serviciul comunitatii, daunele
teribile provocate mediului inconjurator arata care ii sunt adevaratele convingeri.(2)

Andrew Crane si Dirk Matten intr-un foarte recent tratat intitulat Business Ethics.
A European Perspective propun o definitie si mai scurta: “Etica in afaceri este studiul
situatiilor, activitatiilor si deciziilor de afaceri in care se ridica probleme in legatura cu
ceea ce este moralmente bine si rau.”(4)

Lasand de-o parte opiniile oamenilor de afaceri americani si alte opinii in legatura cu
termenul etica, ar trebui sa ne intrebam ce se intelege prin etica in Romania. La noi,
termenul etica are cel putin 2 semnificatii diferite:
- In primul rand etica se refera la asa numitele moravuri, cutume si obiceiuri
traditionale specifice diferitelor culturi. In Occident, preturile afisate in magazine
nu sunt, de regula, negociabile; in Orient tocmeala dintre vanzator si cumparator
este aproape obligatorie. Lumea apuseana pune mare pret pe punctualitate in timp
ce in America Latina sau in Africa, se considera ca un om este cu atat mai
important si mai vrednic de stima cu cat isi permite sa intarzie mai mult. In
Occident, comisioanele acordata “pe sub masa” unor oficiali carora li se solicita un
contract sau anumite facilitati fiscale ori comerciale sunt considerate total imorale;
nu acelasi lucru se poate spune despre tarile in curs de dezvoltare, unde mituirea
functionarilor publici este o practica obisnuita.
- In al doilea rand, prin etica se intelege ansamblul de valori si norme care definesc,
intr-o anumita societate, omul de caracter si regulile de comportare justa, demna si
vrednica de respect a caror incarcare este blamabila si vrednica de dispret. In
aceasta acceptiune etica promoveaza anumite valori, precum cinstea dreptatea,
curajul, sinceritatea, marinimia, altruismul, etc. In firescul limbii romane,
ansamblul acestor reguli de buna purtare se numesc morala, iar conditia omului
care aspira sa traiasca potrivit unor idealuri si principii cat mai inalte se numeste
moralitate.

"Dicţionarul explicativ al limbii române", prin ediţia sa din 1975 defineşte etica ca fiind:
"ştiinţa care se ocupă cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istorică, cu
conţinutul lor de clasă şi cu rolul lor în viaţa socială; totalitatea normelor de conduită
morală corespunzătoare unei anumite clase sau societăţi" (5)

O înţelegere a eticii este critică pentru noi ca indivizi, pentru că o etică sănătoasă
reprezintă însăşi esenţa unei societăţi civilizate. Etica este fundaţia pe care sunt clădite
toate relaţiile noastre. Ea înseamnă ansamblul nostru de a ne relaţiona faţă de patroni, faţă
de angajaţi, de colegi, de clienţi, de subordonaţi, de furnizori, faţă de comunitatea în care
ne aflăm şi unii faţa de alţii. Etica nu se referă la legăturile pe care le avem cu altii ci la
calitatea acestor legături. (6)

Studierea eticii ca disciplină practică numită şi "etica aplicată", ca ultim curent în

abordarea acestei ştiinţe, a avut o contribuţie foarte importantă atât în domeniul dreptului
cât şi al medicinii în care etica legală şi etica medicală sunt subiecte bine stabilite.
Această abordare a dreptului şi medicinii au avut o importantă contribuţie la dezvoltarea

8
Business Administration ca disciplină de studiu, în special în SUA. De exemplu
Universitatea Harvard, la lansarea Facultăţii de Business a adoptat modelele pedagogice
dezvoltate de facultăţile sale de drept şi medicină, în care abordarea etică a disciplinei are
un rol important. Aceasta s-a datorat şi faptului că unii profesori şi oameni de afaceri au
considerat necesar impunerea în practica afacerilor a valorilor acceptate de către
comunitatea mai larga. (7)

Potrivit specialiştilor în conceptul de etică aplicată intră etica profesională, etica

afacerilor şi etica mediului ambiant.

Etica profesioala impune stabilirea unor reguli interne în fiecare profesie, care pot lua
forma ,, bunelor practici” a ,, codurilor etice”, sau a ,, codurilor deontologice”, prin care
se definesc modalităţile practice de rezolvare a problemelor cu care se confruntă membrii
unei profesiuni şi rolul social al profesiunii respective.
Etica afacerilor este o formă particulară a eticii, care se referă la comportamentul
agenţilor economici, a angajaţilor, patronilor şi managerilor. O mai numesc şi ,,etica
economiei”, care determină scopurile şi normele cărora le sunt supuse finalităţile
activităţilor economice private şi publice.
Etica afacerilor se referă la stabilirea unui echilibru între performanţele economice şi cele
sociale ale firmei.
Etica managementului, este o componentă a eticii în afaceri având ca obiect
determinarea a cea ce este bun , corect sau just, în deciziile şi acţiunile care afectează alte
persoane.
Specialistii prezintă următoare abordări ale eticii în management:
- abordarea utilitaristă, potrivit căreia conduita unei persoane se poate determina
numai prin efectele comportamentului acesteia
- abordarea deontologică, potrivit căreia valoarea morală a unei acţiuni trebuie
interpretată în funcţie de intenţia persoanei care a luat decizia, care, în
management, presupune respectarea şi protejarea drepturilor individuale.
- abordarea în termenii dreptăţii sociale, care protejează pe cei slab reprezentaţi,
dar care poate stimula comoditatea, abordare care are nuanţări multiple de care
trebuie să se ţină seama în management.(8)
În cadrul anexei 1, prezint un scurt inventar al problemelor care ţin de morală, din
cadrul unei organizaţii, pornind de la funcţiunile firmei.

In lumea afacerilor parerile cu privire la etica sunt impartite.

1. PRO - cei care sunt de acord cu etica afacerilor, o sustin prin argumente cum ar fi:
cresterea potentialului angajatilor, un mediu ambiant mai protejat, imbunatatirea opiniei
publice cu privire la intreprinderea respectiva, sustierea actiunilor caritabile, obtinerea de
profit pe termen lung.
2. CONTRA - acestia sunt “neoficial” impartiti in 2 categorii
2.1. “Spectatorii” – Privesc lumea afacerilor din afara ei, au o notiune confuza
asupra eticii, sunt vinovati de neglijenta si comit de cele mai multe ori o eroare decisiva:
acestia nu realizeaza faptul ca etica in afaceri nu se ocupa cu furturi, delapidari, fraude,
etc., Toate aceste tin de resortul justitiei, iar daca aceasta nu isi indeplineste functiile sale
sociale, raul este cautat in alta parte.

9
 2.2. “Actorii” – Privesc mediul de afaceri pe dinauntru, nici acestia nu sunt bine
informati si mereu confunda etica cu “sfintenia”. De cele mai multe ori isi justifica
actiunile astfel: “Noi nu suntem sfinti ca sa traim facand bine aproapelui; noi suntem
oameni de afaceri, iar meseria noastra este aceea de a face bani”.Pentru unii manageri,
etica in afaceri este o absurditate, e ca si masurarea timpului in kilograme si a distantelor
in litri.
Si in ceea ce priveste responsabilitatea sociala parerile sunt impartite.
Responsabilitatea sociala este obligaţia fermă a unei firme, dincolo de obligaţiile legale
sau cele impuse de restricţiile economice, de a urmării obiective pe termen lung care sunt
în folosul societăţii.

ARGUMENTE PRO ARGUMENTE CONTRA

Presiunea opiniei publice Violarea legilor pietei
Asigurarea profitului pe termen lung Determiarea finalitatii firmei prin actiuni
extraeconomice
Respectarea obligatiilor morale Costuri ridicate
Imbunatatirea imaginii publice Cresterea, peste limite, a puterii in societate prin
implicarea si in domenii extraeconomice
Imbunatatirea conditiilor de mediu Lipsa de specialisti in probleme sociale
Promovarea pe termen lung a intereselor Dificultatea de a urmari utilizarea resurselor
actionarilor
Evitarea unor reglementari din partea Inexistenta unui larg sprijin social
guvernului
Asumarea unor responsabilitati sociale, pe
masura puterii care o au in societate
Existenta resurselor pentru sprijinul actiunilor
caritabile
Ratiunea: superioritatea profilaxiei asupra
tratamentului
Tabelul 1. Argumente pro/contra responsabilitatii sociale (8)

(2) “Etica in afaceri” Prof.univ.dr. Dan Craciun, Bucuresti 2004

(3) “Issues in Ethics” publicat in toamna anului 1987
(4) Business Ethics: A European Perspective: Managing Corporate Citizenship and Sustainability in the
Age of Globalization , Andrew Crane & Dirk Matten

10
Oxford University Press, USA (December 9, 2003)
(5) Dictionarul explicativ al limbii române, Academia Româna, Institutul de Lingvistica "Iorgu Iordan",
Editura Academiei Române, 1975
(6) Prof. Linda K. Trevino, Katerine A. Nelson – “Managing Business. Ethics (manual)”, Editura Jhon
Willey & Sons Inc., New York, SUA,1995
(7) Laurie J Mullins – “Management and Organizational Behavior”, Editura Pitman
Publishing, London, UK, 1996
(8) MANAGEMENTUL AFACERILOR INTERNATIONALE , Ioan BOGDAN, Editura Universitatii
Lucian Blaga din Sibiu
CAPITOLUL 2
IMPACTUL SI IMPORTANTA ETICII IN LUMEA
CONTEMPORANA

2.1. Etica si lumea contemporana

Influenta firmelor private asupra societatii este mai mare decat a fost pana in prezent,
iar politicile imorale, frecvent intalnite in mediul de afaceri pot sa provoace imense daune
si prejudicii indivizilor, comunitatilor si mediului. Cresterea interesului fata de etica
in afaceri este influentat si de schimbarea naturii insesi a afacerilor in contextul
ultimelor decenii, in care a luat o amploare evidenta procesul de globalizare. Firmele
comerciale devin tot mai transfrontaliere, mai complexe si mai dinamice decat au fost
pana acum. In consecinta apar probleme noi, iar certitudinile valoric-normative ale
mediilor de afaceri locale sunt inlocuite de relativitatea unui context multinational si
multicultural,in care criteriile corectitudinii morale difera si se modifica rapid.

Cresterea importantei acordate eticii in afaceri se explica si prin modificarile suferite

de strategiile si structurile corporatilor. Curente recente in teoria si practica manageriala,
precum total quality management, ca si procesele de restructurare si redimensionare a
firmelor de top, au condus la abordarea multor practici traditionale de conducere a
proceselor economice. Ierarhiile manageriale stufoase si rigide s-au aplatizat
considerabil. In consecinta autoritatea si raspunderea decizionala s-au dispersat din ce
in ce mai mult in cadrul firmei: decizii importante sunt luate la niveluri ierarhice tot
mai joase si de catre tot mai multi angajati. Iata de ce se impune ca fiecare salariat, nu
numai top managementul sa inteleaga cat mai bine complexitatea problemelor de natura
etica.

Lista schimbarilor majore care influenteaza cresterea importantei eticii in afaceri este
incompleta; multe alte aspecte pot intra in discutie. Cert este faptul ca Europa tot mai
mult neaga faptul ca etica in afaceri este doar un trend trecator, afirmatie instalata de
“imperialismul cultural” nord-american. Astfel se configureaza un consens tot mai deplin
asupra importantei acestui subiect, fie ca e vorba de studenti, profesori, functionari
guvernamentali sau consumatori, dar mai ales de firmele comerciale. In mai toate
universitatile din Europa s-au introdus in ultimii ani cursuri de etica in afaceri;
numarul articolelor publicate in presa pe teme de business ethics a crescut enorm; pe
internet se pot gasi in acest moment peste 20.000. de webpages si circa 1.200. de carti
dedicate exclusiv eticii in afaceri. Se poate chiar vorbi despre o noua industrie in
domeniu: in corporatiile moderne exista deja directori pe probleme de etica (corporate

11
ethics officers); a crescut numarul consultantilor independenti in materie de etica a
afacerilor; sunt tot mai viguroase si prezente pe pietele de capital trusturile de ethical
investment; de mare autoritate si influenta se bucura activitatile de audit, monitorizare
si evaluare etica, de curand initiate si dezvoltate de firme prestigioase precum McKinsey,
PriceWaterhouseCoopers si altele.

In pofida scurtei istorii de pana acum, acest domeniu a cunoscut in ultimele doua
decenii evolutii tematice si conceptuale sesizabile, mai ales sub influenta efectelor de
globalizare si a noului concept de sustenabilitate.

2.2. Importanta eticii pentru manageri

Exista 7 valori esentiale pe care o companie ar trebui sa le aiba in vedere, prin

managerii si angajatii sai, pentru o desfasurare cat mai etica a activitatii sale, si anume:
consideratie -fata de semenii sai
veghere -in pastrarea standardelor etice
creativitate -in economisirea resurselor si in protectia mediului
servirea -clientilor cat mai bine
corectitudine -fata de furnizori, beneficiari, personalul angajat, asociati, comunitate
transparenta - eliminarea minciunii in comunicarea cu partenerii, clientii, furnizorii,
personalul angajat, organele statului
interdependenta -fata de comunitatea in care traiesc si isi desfasoara activitatea
De asemenea exista 12 provocari morale in viata de afaceri:
- aprecierea demnitatii muncii;
- bunele relatii in afaceri;
- deservirea impecabila a clientilor;
- moralitate in achizitionare, moralitate in desfasurarea competitiei;
- tratarea personalului cu demnitate si respect;
- remunerarea corecta a personalului;
- respectarea legilor;
- protejarea mediului inconjurator;
- incheierea de afaceri fara mituire;
- mentinerea onestitatii in afaceri;
- supravietuire in caz de schimbari majore.(9)

Chiar daca un muncitor este cinstit sau este onest si are o inalta moralitate, exemplu dat
de sefii sai si de top-managerii il pot determina sa treaca cu vederea practicile neetice ale
altora sau poate chiar sa le adopte.
Top-managerii au puterea de a dicta politica unei organizatii si de a da tonul din punct
de vedere moral. Ei au si o mare responsabilitate de a folosi judicios aceasta putere, ei pot
si trebuie sa serveasca drept modele de comportament etic pentru intreaga organizatie.
Nu numai prin comportamentul lor de zi cu zi care trebuie sa fie intruchiparea
principiilor inalte de etica dar si prin comunicarea in intreaga organizatie a asteptarilor
similare de la angajati, si prin incurajarea rezultatelor pozitive.
Din pacate de la conducerea de la varf se sugereaza uneori subtil ca, cei din conducere
nu vor sa stie de practicile ilegale sau neetice ale angajatilor. si daca practica

12
personalului, aflat in conducerea de varf a organizatiei, este cunoscuta pentru folosirea
resurselor organizatiei pentru placeri personale, angajatii de la nivelurile mai joase sunt
susceptibili de a proceda la fel.
Fiecare manager este intr-o pozitie de influenta asupra subordonatilor. Toti managerii
trebuie sa actioneze ca modele etice bune si sa dea tonul moralitatii in aria lor de
responsabilitate. Trebuie avut grija ca aceasta sa se faca de o maniera pozitiva si
informala.

Stabilirea de obiective si comunicarea asteptarilor de importanta majora este foarte

importanta in aceasta privinta. Un surprinzator 64% din 238 de directori executivi dintr-
un studiu au raportat ca se simt sub presiunea de a-si compromite standardele personale
pentru a atinge obiectivele companiei.

Un studiu al revistei "Fortune", din SUA, a aratat ca 34% din subiecti considera ca
presedintele de companie poate crea un climat etic prin stabilirea de obiective rezonabile
"astfel incat subordonatii sa nu simta presiuni in directia luarii unor decizii neetice".
Evident ca un sef poate incuraja fara sa vrea practici neetice exercitand prea multa
presiune pentru atingerea unor obiective prea dificile.(10)

2.3.Coruptia- principala problema in etica lumii contemporane

O cercetare facuta de Banca Mondiala arata faptul ca 51 % dintre firmele romanesti

ofera mita pentru a-si inlesni afacerile, acesta fiind un procent foarte ridicat in comparatie
cu firmele din celelalte state central si est-europene unde acest procent se situeaza la
nivelul de 20 %, in aceste conditii aproape 4% din venitul anual al firmelor reprezinta
bani destinati oferirii de mita.
Transparency International, o organizatie internationala a carui obiectiv il reprezinta
lupta impotriva coruptiei, efectueaza anual un amplu studiu de evidentiere a acestui
fenomen in 180 de tari.
Iata cateva dintre rezultatele obtinute pentru anul
2006:
LOCUL TARA NOTA
1 Finlanda 9.4
12 Luxemburg 8.4
16 Germania 7.8
25 Spania 6.7
40 Ungaria 5.3
56 Grecia 4.6
64 Bulgaria 4.1
66 Turcia 4.1
70 Romania 3.7
Tabelul 2. Topul tarilor din punct de vedere al coruptiei (12)
(10-coruptie la nivel mic;1-coruptie intensa)
***Intregul studiu pentru anul 2006 este prezentat in anexa 2.***
In anul 2007 situatia pentru Romania nu s-a schimbat, insa alte tari au avut schimbari
semnificative.

13
Austria, Bahrain, Belize, Bhutan, Jordan, Laos, Macao, Malta, Mauritius, Oman, Papua
Noua Guinea, si Thailanda au inregistrat scaderi, in timp ce Costa Rica, Croatia, Cuba,
Republica Ceha, Dominica, Italia, Macedonia, Namibia, SeychellesAfrica de Sud si
Suriname au inregistrat cresteri.
In ceea ce priveste cei mai corupti presedinti, lista este condusa de catre Mohamed
Suharto- Indonezia(1967–1998), Ferdinand Marcos- Filipine (1972–1986), ultimul din
cei 10 fiind Joseph Estrada- Filipine (1998–2001).
Intr-un alt studiu realizat de Banca Mondiala asupra managerilor, acestia au declarat ca
principalul obstacol in realizarea afacerilor il constituie coruptia, evidentiata de catre
subiecti in procent de 18%, in tarile dezvoltate, in tarile in curs de dezvoltare in proportie
de 54% -din care face parte si Romania-, iar in tarile din cadrul CSI in proportie de 84%.
Din aceasta cauza multe companii straine, importante surse de finantare, si-au retras
activitatea.
"Romania este in afara zonei de interes al investitorilor", este titlul unui articol publicat
in cotidianul Curierul National, dar care reflecta practic o realitate, cauzata de un climat
instabil din punct de vedere juridic si financiar, dar si ca efect al prezentei pe scara larga a
birocratiei si coruptiei in tara noastra.
Cauza principala a coruptiei o reprezinta lipsa unui sistem de valori bine determinat si
indoctrinarea societatii romanesti, timp de aproape 50 de ani, in mod barbar, cu
ateismului materialist. Odata cu prabusirea sistemului social comunist, neexistand o
limitare morala si etica, alta decat cea comunista, nu a mai existat nimic care sa impiedice
oamenii aflati in posesia parghiilor politice, economice, juridice si sociale sa le foloseasca
in interesul personal sau al cercului de prieteni apropiati. Acest lucru fiind posibil si
datorita faptului ca morala nu poate fi impusa prin lege, pentru ca un om care nu accepta
morala si etica nu va accepta nici legile care ar impune-o, si le-ar eluda oricum .
Coruptia este influentata in mare masura de nivelul saraciei. Romania a inregistrat
progrese semnificative in ceea ce priveste reducerea saraciei insa beneficiile cresterii
economice nu au reusit sa ajunga la toate segmentele populatiei.

ANUL RATA NATIONALA RATA SARACIEI IN RATA SARACIEI IN

A SARACIEI(%) RURAL(%) URBAN(%)
2000 35.9 47.8 25.9
2001 30.6 44.7 18.8
2002 28.9 42.4 17.6
2003 25.1 38 13.8
2004 18.8 27.3 11.6
2005 15.1 23.5 8.1
2006 13.8 22.3 6.8
Tabelul 3. Nivelul saraciei in Romania (rural/urban) intre 2000 si 2006 (11)

14
(9) David Murray, "Cele 7 valori esentiale. IMM-urile si beneficiarii lor"
(10) Jhon R. Shermerhorn – “Management and Organizational Behavior. Essentials”, Editura John Wiley
& Sons Inc., New York, SUA, 1996
(11) www.worldbank.org
(12) http://www.infoplease.com/ipa/A0781359.html
CAPITOLUL 3
ETICA – INCALCAREA SI APLICAREA EI IN MARILE FIRME
(CERCETARE STIINTIFICA DOCUMENTARA)

3.1. Aplicarea normelor etice

În ultimii ani se observă că în mediul de afaceri românesc implicarea firmelor în

rezolvarea problemelor comunităţii a devenit o constantă.
Un studiu realizat la nivel european de către MORI (Market Opinion Research
International) relevă faptul că 70% din consumatorii europeni preferă produsele sau
serviciile unei firme care este implicată în rezolvarea unor probleme sociale sau de
mediu. Acelaşi studiu arată că aproape jumătate din aceşti consumatori ar fi dispuşi să
plătească mai mult pentru produsele/serviciile unei firme responsabile pe plan social, si
corecte din punct de vedere etic.
Avon Cosmetics România a lansat în septembrie 2003 campania împotriva cancerului
la sân, prin care şi-a propus să informeze femeile de riscurile pe care le presupune această
boală şi, în acelaşi timp, să strângă fonduri pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale din
domeniu. Componenta campaniei axată pe strângerea de fonduri a constat în lansarea
unor produse destinate adunării de fonduri pentru această cauză (produse specifice
domeniului: rujuri, produse promoţionale: pixuri, tricouri, insigne etc.). Componenta
campaniei de informare şi conştientizare a cuprins un singur produs de promovare,
ursuleţul de pluş, care a fost susţinut printr-o campanie TV şi prin campanii de
advertising în reviste pentru femei. Suma strânsă de Avon Cosmetics România pe
parcursul anului 2003 a fost de 154 000 de dolari şi s-au colectat de asemenea fondurile
necesare pentru achiziţionarea unui detector ganglionar cu raze gamma în valoare de
50 000 de euro.
Kraft Foods Romania a dezvoltat un program de marketing comunitar “Împreună
pentru copii”, în anul 2002. Acest proiect a pornit de la un studiu asupra nevoilor
prioritare din România şi în urma unor consultări cu angajaţii, a constat în renovarea şi
dotarea cu mobilier a unor spitale de pediatrie cu o parte din venitul obţinut din vânzările
produselor companiei. La finalul proiectului, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, au fost
alese şase spitale de pediatrie din Piteşti, Botoşani, Sibiu, Bârlad, Cluj-Napoca şi Iaşi. Au
fost destinaţi îmbunătăţirii condiţiilor de tratament şi spitalizare a copiilor din România

15
peste 200 000 USD, proveniţi din cumpărăturile de produse purtând sigla Kraft Foods
efectuate de consumatorii români. Fiecare spital a primit prin acest proiect câte un miliard
de lei, sumă pe care a folosit-o pentru renovarea şi dotarea secţiilor de pediatrie.
Exista si firme mai mici cum ar fi Data Group International, Level 7 Software, Idea
Design&Print şi Stu Art Ambient Design care incurajeaza responsabilitatea sociala a
companiilor cat si comportamentul etic al acestora.
Insa nu exista o firma interationala care sa fie in totalitate corecta din punct de vedere
etic, deoarece este pur si simplu imposibil sa controlezi concerne internationale cu mii de
fabrici furnizoare, atat de bine incat sa le poti “achita”.

3.2. Comportamente neetice, incalcarea drepturilor omului, exploatarea excesiva a

resurselor, si lista poate continua

Exemplele prezentate in continuare ilustreaza foarte bine la ceea ce trebuie sa se astepte

din partea “investitiilor” firmelor internationale, tarile din “lumea a treia”. Marile firme
isi obtin produsele in mare parte in tari in care mana de lucru este ieftina. Daca privim
acest lucru pozitiv, el ar insemna ca aceste firme asigura acolo milioane de locuri de
munca si pun astfel bazele pentru dezvoltare si bunastare. Realitatea este insa alta: plata
muncitorilor din fabrici, plantatii este orientata dupa cele mai mici salarii din zona, iar
uneori este chiar sub acestea. Firmele vestice nu numai ca exploateaza milioane de
muncitori, dar au si control total asupra resurselor naturale. Lumea e pe dos: Angola,
Brazilia, Indonezia, Nigeria, Congo, si majoritatea tarilor in curs de dezvoltare dispun de
resurse naturale substatiale(petrol, aur, diamante, cupru, lemn de esenta, cafea, cacao,
banane).In calitate de “proprietare” ale acestor resurse, ele sunt privite obiectiv ca fiind
mult mai bogate decat tarile industrializate. Cu toate acestea, o mare parte din populatia
acestor tari este infometata, nu are acces la medicamente sau educatie. In fiecare zi mor
100.000. de oameni din cauza foamei si nu pentru ca traiesc in zone aride, ci pentru ca
resursele le-au fost “rapite” inca din intunecatii ani ai perioadei coloniale.
Cele mai multe tari in curs de dezvoltare nu au posibilitatea de obtinere si scoatere pe
piata a resurselor. Din acest motiv ar fi necesar si plin de sens ca astea firme sa
investeasca in acele tari. Privind mai indeaproape, in putine cazuri se poate vorbi de
investitii reale.
Coca-Cola are motto-ul “Peste tot unde avem afaceri, ne consideram drept un partener
al societatii”. Firma se situeaza pe primul loc in topul celor mai valoroase 60 marci din
lume (intregul top este prezentat in anexa 3). Dupa “O.K.”, “Coca-Cola” este cel mai
inteles cuvant din lume.
La 20 iulie 2001, sindicatul columbian Sinaltrainal, impreuna cu United Steel Workers
of America si International Labour Rights Fund, a depus la Florida, o plangere importiva
concernului Coca-Cola si a partenerilor sai din Columbia. In plangere se mentioneaza ca
escadroanele paramilitare ale mortii care comisesera crime,rapiri, torturi asupra
membrilor sindicatelor, le-au savarsit in calitate de agenti ai firmei. (13)
8 sindicalisti au fost ucisi, iar alti 65 au fost amenintati cu moartea. In total, in
Columbia, au fost omorati in ultimul deceniu mai mult de 1.800. de membrii de sindicat.
La 31 martie, sidicatul a obtinut o victorie partiala: judecatorul federal a acceptat plagerea

16
impotriva firmelor care imbuteliau bauturile pentru Coca-Cola, insa nu direct impotriva
concernului.
La 8 august 2001, Coca-Cola a fost condamnata in SUA la plata a 192.5 mil.$ pentru
discriminarea muncitorilor afro-americani. (14)
Dupa relatarile postului britanic BBC, Coca-Cola a poluat suprafete mari de teren
agricol din sud-vestul Indiei, cu substante extrem de toxice. In plus a consumat o cantitate
imensa de apa, care a dus la o seceta catastrofala pentru fermierii locali. (15)
McDonald’s este cel mai mare achizitor de carne de vita din lume. In America de Sud
suprafete imense de padure sunt distruse pentru a oferi pasunile necesare cirezilor de vite.
Pentru acestea se importa furaje din tari in care majoritatea populatiei sufera de foame.
Pentru cultivarea furajelor sunt sustrase suprafetele agricole de la productia locala de
alimente.
McDonald’s comercializeaza si asa numitele “Happy-Meals”. In aceste meniuri, copii
primesc figurine Disney. In vara anului 2000 un grup de consumatori din Hong-Kong, a
dat publicitatii un raport cu privire la munca prestata de copii, falsificarea actelor de
identitate pentru ascunderea varstei, in 5 fabrici care produceau figurinele. Pentru o
munca de 8 ore muncitorii primeau circa 1.49 euro/zi. Insa o zi “normala” de munca era
mult mai lunga, ajungand la chiar 15 ore pe zi. Abia cand s-a dovedit ca 100 de copii cu
varste intre 12 si 13 ani lucrau chiar si 12 ore pe zi, a fost trimisa o echipa de control in
fabrici.
Organizatia de protectie a animalelor PETA (People for the Ethical Treatment of
Animals) a recurs la metode drastice pentru a demonstra practicile de crestere a
animalelor din fermele furnizoare. Grupuri de activisti au impartit in fata restaurantelor
McDonald’s pachete asemanatoare celor “Happy-Meals”, doar ca in interiorul lor se aflau
imagini si jucarii care imitau animalele sacrificate cu cruzime. Rezultatele nu s-au lasat
mult asteptate, si firma a anuntat in august 2000 ca pe viitor vor respecta conditiile de
crestere si sacrificare a animalelor.
Motto-ul firmei “Angajament international in favoarea copiilor” a fost iarasi rasturnat
in momentul in care postul de televiziune BBC a prezentat un reportaj despre copii cu
varste intre 15 si 16 ani, care munceau la filialele McDonald’s chiar pana la ora 2
dimineata.(16)
Procter&Gamble anunta la 21 februarie 2001, producerea si comercializarea in comun
cu Coca-Cola a marcilor Pringles, Cappy, Punica, etc. Mai ales productia de sucuri din
fructe trebuie privita critic datorita provenientei sale. Concentratul de fructe in mare parte
provine din Brazilia unde muncitorii sunt platiti cu mai putin de 12 euro pe zi. Din acest
motiv, copii trebuie sa lucreze pentru a-si ajuta familia, astfel imbolnavindu-se si suferind
intreaga viata.(17)
De asemenea ii este reprosata prezenta in Myanmar. Dictatura militara de acolo, isi
sprijina puterea pe utilizarea sistematica a muncii silnice si a torturii. Concernul
producator de articole textile Levi Strauss, care a parasit tara din acest motiv, decalara:
“nu este posibil sa faci afaceri in Myanmar fara sa sprijini in mod direct regimul militar si
fara incalcarile grave ale drepturilor omului savarsite de acesta. (18)
In Irlanda, i s-a reprosat in 1996, ca din cauza unei sparturi intr-o instalatie de productie
a articolelor cosmetice, a poluat pentru o lunga perioada de timp apa potabila, locuitorii
fiind nevoiti sa apeleze la apa adusa de cisterne.

17
 In iunie 1999, gruparea americana de protectie a animalelor PETA a acuzat concernul
de utilizarea de produse pentru care s-au facut testari pe animale, fara ca acest lucru sa fie
legal. (19)

(13) http://www.local.attac.org/berne/docs/menschenrechtsverletzungen.pdf
(14) "Coca-Cola faces another discrimination suit", Reuters, 21.08.2001
(15) “BBC finds carcinogens in Coca-Cola plant waste”, BBC, 25.07.2003
(16) BBC NEWS 24.04.2002
(17) "BITTERE ORANGE" - PORTOCALE AMARE, Brodura editata de Agentia Sudwind, Viena, 1997
(18) "Social report spin attacked", The Guardian, 09.11.2000.
(19) Ethical Consumer Research Supplement 66, 8/2000
CAPITOLUL 4
CONCLUZII

In aceasta lucrare am dorit urmarirea unor obiective clare, care consider ca sunt bine
explicate pentru a defini complet termenul de “etica in afaceri internationale”
Deci, etica in afaceri, in ciuda faptului ca multi o considera o prostie, nu inseamna doar
“intreprindere”, ci inseamna si mediu, consumatori, furnizori, etc.

Definitiile eticii au fost de mai multe tipuri, pentru a evidentia diferentele de opinii si
pentru a evidentia impactul culturii asupra perceptiei oamenilor. Pentru a face clar faptul
ca etica nu are legatura cu religia, legi, etc. am prezentat pe scurt studiul unui sociolog
renumit si rezultatele acestuia.

In capitolul 2, am prezentat importanta eticii si impactul acesteia. Desi in Romania,

efectele sunt slab resimtite, in alte tari, etica nu doar ca s-a intins, ci chiar a avut o
crestere imensa in mintea managerilor si a angajatilor. Clietii sunt tot mai interesati de
modul de obtinere al produselor pe care le consuma.
Coruptia are un efect foarte negativ in respectarea eticii. Aceasta incurajeaza
comportamente neetice fata de angajati, clienti, furnizori,functionari publici, etc.
De aceea, soluţia ieşirii din criza economică şi politică a societăţii româneşti o
reprezintă: întoarcerea la valorile morale sănătoase şi promovarea lor în toate mediile
sociale şi prin toate mijloacele disponibile. În România prima reformă ce trebuia să fi fost
făcută este, nu reforma politică şi economică, ci reforma morală prin promovarea unui
sistem de valori sănătos cu un standard moral şi etic înalt. Iar, în prezent, strategia
promovată de forţele politice pentru depăşirea crizei economice ar trebui să ţină seama
de această interdependenţă între morala şi mediul economic.

Capitolul 3, din punctul meu de vedere este cel mai concludent, deoarece realitatea nu
poate fi ascunsa. Am dat exemple clare in care firme de renume finanteaza proiecte
pentru a-si imbunatati imaginea, pentru a ajuta comunitatea. Insa in partea a doua am dat
exemple negative, care puteau continua la nesfarsit daca nu exista o limita de redactare a
lucrarii.

18
 Singurii care pot face ceva pentru ca firmele de renume sa inceteze comportamentele
inumane si totodata neetice, sunt consumatorii. Este indiferent daca cineva cumpara
pantofi sport de la Nike sau Fila sau de la o firma necunoscuta, deoarece pantofii sport
comercializati in mod cinstit nu exista. De asemenea nu se stie cu exactitate daca intr-un
telefon mobil de la Nokia sau Motorola se gasesc materii prime cu care sunt finantate
razboaie in Africa.
Actiunile de boicot cu tel precis, cum ar fi campania Stopp-Esso sau boicotul organizat
de opozitia din Myanmar impotriva tuturor firmelor care coopereaza cu regimul militar
din aceasta tara au sens, deoarece amenintarea unui boicot cel putin aduce problema in
atentia opiniei publice.
In ceea ce priveste alimentele, clientii ar trebui sa gandeasca astfel: cu cat locul de
producere si prelucrare este mai aproape, cu cat cultivarea a fost mai ecologica si cu cat
exista mai putin ambalaj, cu atat mai bine.

Solutia clara, pe care vreau sa o prezint in finalul lucrarii, pentru a fi ideea de baza este:
schimbarea mentalitatii oamenilor.

19
 BIBLIOGRAFIE

1. Dan Craciun - Etica in afaceri – Bucuresti, 2004

2. Ioan Bogdan – Managemetul afacerilor internationale – Editura

Universitatii Lucian Blaga, Sibiu

3. Klauss Werner/ Hans Weiss – Noua carte neagra a firmelor de marca

– Editura Aquila, 2004

4. Dictionarul explicativ al limbii române, Academia Româna, Institutul

de Lingvistica "Iorgu Iordan", Editura Academiei Române, 1975

5. Jhon R. Shermerhorn – Management and Organizational Behavior.

Essentials, Editura John Wiley & Sons Inc., New York-SUA, 1996

20
 Glosar de termeni

Globalizarea:
Este termenul întrebuinţat pentru a descrie un proces multicauzal care are
drept rezultat faptul că evenimente care au loc într-o parte a globului au
repercusiuni din ce în ce mai ample asupra societăţilor şi problemelor din
alte părţi ale globului.
Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbărilor în
societăţi şi în economia mondială care rezultă din comerţul internaţional
extrem de crescut şi din schimburi culturale. Descrie creşterea comerţului
şi a investiţiilor datorită căderii barierelor şi interdependenţei dintre state.
În context economic, este des întâlnită referirea aproape exclusivă la
efectele comerţului şi în particular la liberalizarea comerţului sau la
liberul schimb.

Sustenabilitatea:
Proprietatea unor efecte ale unei interventii (program sau proiect) de a se
mentine intr-o perioada medie sau lunga de timp

Responsabilitate sociala:
Obligaţia fermă a unei firme, dincolo de obligaţiile legale sau cele
impuse de restricţiile economice, de a urmării obiective pe termen lung
care sunt în folosul societăţii.

Total quality management:

Managementul calitatii totale este o strategie organizationala
fundamentata pe ideea ca performanta in atingerea unei calitati
superioare este realizata doar prin implicarea cu perseverenta a intregii
organizatii in procese de imbunatatire permanenta. Obiectivul este
cresterea eficientei si eficacitatii in satisfacerea clientilor.

Concern:
Rezultă prin unirea a mai multor firme într-un ansamblu economic sub o

21
 conducere unică. Un concern constă din centru şi poate avea o serie de
filiale, companii.

Lista formelor grafice

Tabelul 1 - Argumente pro/contra responsabilitatii sociale - pag.9

Tabelul 2 - Topul tarilor din punct de vedere al coruptiei - pag.12

Tabelul 3 - Tabelul 3. Nivelul saraciei in Romania (rural/urban)

intre 2000 si 2006 - pag.13

22
 ANEXE
ANEXA 1
INVENTAR AL PROBLEMELOR DE MORALA DIN CADRUL ORGANIZATIEI
PORNIND DE LA FUNCTIUNILE FIRMEI

A. Cercetare-dezvoltare:
- respectarea libertăţii de a încerca idei şi produse noi;
- încurajarea creativităţii în activitatea de cercetare-dezvoltare;
- realizarea de investiţii care să vizeze creşterea competitivităţii şi a calităţii
produselor;
- asigurarea celor mai bune condiţii tehnico-materiale şi de resurse umane
pentru eficientizarea activităţilor de concepţie tehnică etc.
B. Producţie
- utilizarea la nivel cât mai ridicat a capacităţii de producţie;
- folosirea raţională a resurselor firmei;
- reducerea consumurilor specifice;
- realizarea unor produse/servicii de calitate;
- garantarea siguranţei utilizării produselor;
- efectuarea periodică a controalelor şi luarea celor mai bune măsuri de
corecţie a abaterilor;
- corectitudine la ambalare şi etichetare;
- creşterea preocupărilor pentru respectarea disciplinei tehnologice etc.
C. Comercial – marketing:
- informarea corectă a clienţilor în legătură cu caracteristicile produsului;
- realizarea de contracte cu furnizori responsabili, autorizaţi, competitivi,
demni de încredere;
- practici corecte pentru toate elementele mixului de marketing: preţ,
produs, promovare, distribuţie;
- alegerea cu atenţie a agenţilor comerciali;
- respectarea strictă a contractelor de vânzare;
- fundamentarea pe criterii de performanţă a deciziilor de aprovizionare;
- evitarea practicilor de concurenţă neloială etc.
D. Financiar-contabilă:
- gestionarea corectă, realizarea de documente şi registre exacte şi complete;

23
 - evidenţe şi analize financiare reale;
- protejarea tuturor activităţilor financiare şi informaţionale;
- evitarea supraîncărcării nejustificate a costurilor;
- evitarea neraportării unor venituri sau a practicilor de evaziune fiscală;
- determinarea şi gestionarea corectă a costurilor de producţie;
- adoptarea celor mai bune decizii financiare etc.
E. Managementul resurselor umane:
- salarizarea şi distribuirea echitabilă a veniturilor;
- previzionarea atentă a necesarului de resurse umane;
- practici corecte la angajare, evaluare, promovare, retrogradare, concediere
etc.;
- asigurarea siguranţei locului de muncă;
- respectarea vieţii personale;
- evitarea discriminărilor de orice fel;
- încurajarea dezvoltării profesionale;
- soluţionarea eficientă a problemelor sindicaliştilor etc

ANEXA 2
TRANSPARENCY INDEX
29 Estonia 6.5
LOCUL TARA PCT. 30 Israel 6.1
1 Finland 9.4 31 St. Vincent and the 6.1
2 Denmark 9.4 Grenadines
3 New Zealand 9.4 32 Qatar 6
4 Sweden 9.3 33 Malta 5.8
5 Singapore 9.3 34 Macao 5.7
6 Iceland 9.2 35 Taiwan 5.7
7 Switzerland 9 36 United Arab 5.7
8 Netherlands 9 Emirates
9 Canada 8.7 37 Dominica 5.6
10 Norway 8.7 38 Botswana 5.4
11 Australia 8.6 39 Cyprus 5.3
12 Luxembourg 8.4 40 Hungary 5.3
13 United Kingdom 8.4 41 Czech Republic 5.2
14 Hong Kong 8.3 42 Italy 5.2
15 Austria 8.1 43 South Korea 5.1
16 Germany 7.8 44 Malaysia 5.1
17 Japan 7.5 45 South Africa 5.1
18 Ireland 7.5 46 Bahrain 5
19 France 7.3 47 Bhutan 5
20 USA 7.2 48 Costa Rica 5
21 Belgium 7.1 49 Cape Verde 4.9
22 Chile 7 50 Slovakia 4.9
23 Barbados 6.9 51 Latvia 4.8
24 St. Lucia 6.8 52 Lithuania 4.8
25 Spain 6.7 53 Jordan 4.7
26 Uruguay 6.7 54 Mauritius 4.7
27 Slovenia 6.6 55 Mauritius 4.7
28 Portugal 6.5 56 Greece 4.6
57 Namibia 4.5

24
58 Samoa 4.5 Libya
59 Seychelles 4.5 108 Burkina Faso 2.9
60 Kuwait 4.3 109 Djibouti 2.9
61 Cuba 4.2 110 Egypt 2.9
62 Poland 4.2 111 Eritrea 2.8
63 Tunisia 4.2 112 Guatemala 2.8
64 Bulgaria 4.1 113 Moldova 2.8
65 Croatia 4.1 114 Mozambique 2.8
66 Turkey 4.1 115 Rwanda 2.8
67 El Salvador 4 116 Solomon Islands 2.8
68 Colombia 3.8 117 Uganda 2.8
69 Ghana 3.7 118 Benin 2.7
70 Romania 3.7 119 Malawi 2.7
71 Senegal 3.6 120 Mali 2.7
72 Brazil 3.5 Zambia
73 China 3.5 121 Sao Tome and 2.7
74 India 3.5 Principe
75 Mexico 3.5 122 Ukraine 2.7
76 Peru 3.5 123 Comoros 2.6
77 Morocco 3.5 124 Guyana 2.6
78 Suriname 3.5 125 Mauritania 2.6
79 Georgia 3.4 126 Nicaragua 2.6
80 Grenada 3.4 127 Niger 2.6
81 Saudi Arabia 3.4 128 Timor-Leste 2.6
82 Serbia 3.4 129 Viet Nam 2.6
83 Trinidad and Tobago 3.4 130 Zambia 2.6
84 Bosnia and 3.3 131 Burundi 2.5
Herzgegovina 132 Honduras 2.5
85 Gabon 3.3 133 Iran 2.5
86 Jamaica 3.3 134 Libya 2.5
87 Lesotho 3.3 135 Nepal 2.5
88 Kiribati 3.3 136 Phillipines 2.5
89 FYR Macedonia 3.3 137 Yemen 2.5
90 Maldives 3.3 138 Cameroon 2.4
91 Montenegro 3.3 139 Ethiophia 2.4
92 Swaziland 3.3 140 Pakistan 2.4
93 Thailand 3.3 141 Paraguay 2.4
94 Madagascar 3.2 142 Syria 2.4
95 Panama 3.2 143 Gambia 2.3
96 Sri Lanka 3.2 144 Indonesia 2.3
97 Tanzania 3.2 145 Russia 2.3
98 Vanuatu 3.1 146 Togo 2.3
99 Algeria 3 Nigeria
100 Armenia 3 147 Angola 2.2
101 Belize 3 148 Guinea-Bissau 2.2
102 Dominican Republic 3 149 Nigeria 2.2
103 Lebanon 3 150 Azerbaijan 2.1
104 Mongolia 3 151 Belarus 2.1
105 Bolivia 2.9 152 Congo, Republic 2.1
106 Albania Iran 2.9 153 Côte d´Ivoire 2.1
154 Ecuador 2.1
107 Argentina 2.9 155 Kazakhstan 2.1

25
 Uzbekistan 13 Hewlett-Packard 20.6
156 Kenya 2.1 14 Cisco Systems 18.9
Bangladesh 15 Toyota 18.9
157 Kyrgyzstan 2.1 16 Citibank 17.4
158 Liberia 2.1 17 Gilette 17.4
159 Sierra Leone 2.1 18 Sony 16.4
160 Tajikistan 2.1 19 American Expres 16.1
161 Zimbabwe 2.1 20 Honda 15.2
Iraq 21 Compaq 14.6
162 Bangladesh 2 22 Nescafe 13.7
163 Cambodia 2 23 BMW 13
164 Central African 2 24 Kodak 11.9
Republic 25 Heinz 11.8
165 Papua New Guinea 2 26 Budweiser 10.7
166 Turkmenistan 2 27 Xerox 9.7
167 Venezuela 2 28 Dell 9.5
168 Congo, Democratic 1.9 29 Gap 9.3
Republic of 30 Nike 8
169 Equatorial Guinea 1.9 31 Volkswagen 7.8
170 Guinea 1.9 32 Ericsson 7.8
171 Laos 1.9 33 Kellog's 7.4
172 Afghanistan 1.8 34 Louis Vuitton 6.9
173 Chad 1.8 35 Pepsi Cola 6.6
174 Sudan 1.8 36 Apple 6.6
175 Tonga 1.7 37 MTV 6.4
176 Uzbekistan 1.7 38 Yahoo! 6.3
177 Haiti 1.6 39 SAP 6.1
178 Iraq 1.5 40 Ikea 6
179 Myanmar 2 41 Duracell 5.9
180 Somalia 2 42 Philips 5.5
43 Samsung 5.2
44 Gucci 5.2
45 Kleenex 5.1
46 Reuters 4.9
ANEXA 3 47 AOL 4.5
60 DINTRE CELE MAI VALOROASE 48 Amazon.com 4.5
MARCI DIN LUME 49 Motorola 4.4
50 Colgate 4.4
MARCA VALOARE 2000 51 Wrigley's 4.3
(MIL$) 52 Chanel 4.1
1 Coca-Cola 72.5 53 Adidas 3.8
2 Microsoft 70.2 54 Panasonic 3.7
3 IBM 53.2 55 Rolex 3.6
4 Intel 39 56 Hertz 3.4
5 Nokia 38.5 57 Bacardi 3.2
6 General Electric 38.1 58 BP 3.1
7 Ford 36.4 59 Moet & Chandon 2.8
8 Disney 33.6 60 Shell 2.8
9 McDonald's 27.9
10 AT&T 25.5
11 Marlboro 22.1
12 Mercedes 21.1

26