METODOLOGIA

1. Ce este Metodologia cercetării?

Metodologia cercetării este modul în care înţelegem să derulăm tema
supusă cercetării şi în ce anume va consta aceasta. Este partea cea mai
importantă a proiectului de cercetare şi, în termeni cantitativi, reprezintă
aproximativ jumătate din întinderea proiectului. Metodologia este esenţială
pentru a arăta cum intenţionăm să abordăm tema aleasă, să folosim teoria
cunoscută şi să atingem obiectivele propuse. De metodologie depinde însăşi
cercetarea. Ea este cea care face diferenţa dintre cercetare de calitate şi un
simplu eseu. De aceea, este necesar să demonstrăm că ne-am format o
viziune proprie clară în ce priveşte abordarea demersului nostru ştiinţific.

2. Cum este Metodologia cercetării?

Metodologia nu poate fi standard. Ea trebuie să se plieze pe tema
aleasă, în cazul lucrării noastre, prin:
 Procedura de cerectare – descrie paşii ce urmează a fi parcurşi în
demersul de cercetare.
 Metodele alese, care pot fi cantitative sau/şi calitative. Metodele
cantitative răspund la întrebările ce? şi, mai ales, câţi/câte?. Ele presupun o
activitate de numărare şi constau în statistici, modele matematice etc. Metodele
calitative sunt interactive şi răspund la întrebările cum? şi, mai ales de ce?
(interviu, analiză de conţinut). Abordarea lor este diferită. Cele două tipuri de
metode nu sunt incompatibile şi nu se exclud reciproc. Am folosit ambele
abordări: cantitativă și calitativă. Designul cercetării şi abordarea selectată
depind în mare măsură de temă şi de posibilităţile concrete de cerectare.
 Instrumentele de cercetare. Prin procedee și tehnici de abordare, de
exemplu: selectarea ariei de interes, identificarea problemei, studiul bibliografic
de specialitate, onturarea unei metodologii de lucru, colectarea şi analiza datelor
și formularea concluziilor.
 Rezultatele aşteptate. Această secţiune este menită să reflecte
capacitatea noastră de a elabora propriul demers de analiză şi cercetare a temei
în domeniul ales; capacitatea de a aborda empiric (atunci cînd se poate)
problematica vizată prin definirea unui design metodologic viabil pentru analiza
temei.
 3. De ce tema aleasă este importantă?

Temă aleasă de noi, CADRUL LEGISLATIV AL MASS-MEDIA DIN

R MOLDOVA ȘI ROMÂNIA – STUDIU COMPARAT este importantă datorită
actualității sale, din considerentul cel mai important.....În prezent, România nu
are o Lege a presei, deși au existat încercari de reglementare ale mass-media,
dar, din păcate toate au eșuat sau nu au fost finalizate de către forul legislativ.
De asemenea, am încercat și considerăm că am reușit în mare măsură, să
atingem cateva dintre obiectivele temei propuse și supuse cercetarii noastre și
anume: înţelegere clară a problemei, de ce este îndreptăţită o investigaţie în
acest domeniu, prezentarea datelor într ntr-un mod clar şi concis și nu, în
ultimul rând, datele prezentate să săsusţină toate interpretările şi concluziile să
aducă lămuriri asupra temei supuse cercetării și importanței analizei acesteia.

4. Lista întrbărilor din tema supusă cercetării.

1. Care este metodologia folosită in tema supusă cercetării?
2. Care este motivația temei pe care ați ales-o?
3. Cum ați identificat problema supusă spre cercetare?
4. Care este aria de interes a temei cercetate?
5. Care este raținamentul deductiv al temei cercetate?
6. Care sunt întrebările cheie ale temei cercetate?
7. Care este definiția pe scurt a scopului temei cercetate prin prisma
precizării clare a abordării subiectului?
8. Cum ați colectat și organizat datele care alcătuiesc tema cercetată?
9. În ce măsură se poate demonstra că fiecare etapă a studiului dvs este
corectă?
10.Care este părerea dvs asupra meass-media din R.Moldova? Dar din
România?
11.Care ar fi după dvs rațiunea prin care în prezent în România nu este
reglementată Mass-media?
12. Considerați că reglementarea Mass-media din R.Moldova este un
model de urmat pentru Romînia?
13.Care sunt soluţiile și propunerile de lege ferenda?
14.Care a fost criteriul de abordare în selecția bibliografiei de
specialitate consultate de către dvs?
15. Ce concluzii putem desprinde după lecturarea temei dvs?
 6. Definiții operaționale

1. Mass – media - Mass-media reprezintă principalul instrument al unei

societăţi democratice şi presupune două drepturi fundamentale : dreptul la
informare şi libertatea de expresie
2. Libertatea de exprimare - Libertatea de exprimare face parte
din drepturile omului ale oamenilor și este protejată de  Declarația
Universală din 1948, în Convenţia europeană a drepturilor omului precum şi la
nivelul fiecărui stat democratic.
3. Comunicare in masă - Comunicarea în masă se referă la producerea și
difuzarea mesajelor scrise, vorbite, vizuale sau audiovizuale de catre un sistem
mediatic institutionalizat catre un public variat si numeros.
4. Conducere politică a societății - Practica de guvernare a unui stat
reprezentând sfera de activitate social-istorică ce însumează relațiile, orientările
și manifestările care apar între diversele categorii și grupuri sociale, între
partidele politice, între națiuni ș.a.m.d. în vederea emancipării conceptelor
proprii, în lupta pentru putere sau supremație ideologică, etc.
5. Dreptul la liberă exprimare - Acest drept cuprinde libertatea de
opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără
amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere.
6. Evenimente de presă – Eveniment de o importanță deosebită pentru
o colectivitate umană (sau pentru un individ).
7. Coeziune socială - Coeziunea socială este o caracteristică a unei
societăţi bazată pe conexiuni şi relaţii între unităţi sociale precum indivizi,
grupuri, asociaţii, cât şi între unităţi teritoriale.
8. InstituțiE media - Este o întreprindere comercială, care la rândul ei
este fondată sau aparține unei alte întreprinderi comerciale.
9. Piața media – Spațiul de folosire a mijloacelor și modalităților tehnice
moderne de informare și influențare a opiniei publice, cuprinzând radioul,
televiziunea, presa, internetul etc.; mijloace de comunicare în masă.