Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metoda si metodologia sunt in fapt „un fir al Ariadnei”, care, insusite si bine stapanite, nu te lasa sa
te ratacesti in jungla informatiilor si faptelor stiintifice
4. Care sunt cele trei niveluri de metode ale metodologiei cercetarii stiintifice ?
Metodologia cercetarii stiintifice (ca, de altfel, si a altor stiinte) estealcatuita din trei niveluri de
metode: metode de maxima generalitate,specifice tuturor stiintelor; metode proprii unui grup de
stiinte; metode specifice fiecarei stiinte.
Stiinta este un fenomen complex, care poate fi privita din diferite puncte de vedere (o baza a
conceptiei despre lume si natura, o forma a constiintei sociale, o componenta a culturii spirituale, o
componenta a fortelor de productie) si care este definita prin cele mai diferite formule.
Dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul civil, dreptul familiei, dreptul
muncii, dreptul penal, dreptul agrar, dreptul procesual penal, dreptul procesual civil. Un loc aparte il
ocupa dreptul international public si dreptul international privat.
11. Care sunt cele patru componente ale stiintei ?
12. Care dintre cele patru componente confera superioritate stiintei fata de cunoasterea
comuna ?
Aceasta structura (in special prin componentele c si d) ii confera stiintei superioritatea neta fata de
cunoasterea comuna.
Aceasta este o activitate teoretica sau experimentala fundamentala care are ca scop principal
acumularea de noi cunostinte privind aspectele fundamentale ale fenomenelor si faptelor
observabile, fara sa aiba in vedere o aplicatie deosebita sau specifica.
Reprezinta o activitate de investigare originala in scopul acumularii de noi cunostinte, dar orientata,
in principal, spre un scop sau un obiectiv practic specific.
18. Din care sectie a Academiei Romane fac parte stiintele juridice ?
Sectiei de Stiinte Economice, Juridice si de Sociologie
Revista de studii si cercetari juridice• Revista de Drept Comercial• Curierul judiciar• Revista Dreptul
• Revista de Drept Public• Revista de Criminalistica• Revista de Drept Comunitar• Curentul juridic
23. Care sunt cele patru etape ale metodologiei cercetarii stiintifice ?
b) documentarea – invatarea;
26. Care sunt principiile si criteriile care stau la baza alegerii temei de cercetare stiintifica ?
Principii generale de alegere a temei de cercetare: temele mai complexe se incredinteaza, pentru
elaborare, unor echipe mai mari; temele complexe se pot diviza in parti distincte si pot fi
incredintate unor echipe
mai mici sau unor persoane individuale; cercetatorul poate si trebuie sa-si aleaga tema care i se
potriveste ca aspiratie, pregatire, ca si in raport cu resursele disponibile; cercetatorul poate
propune tema de cercetare pe care doreste sa o realizeze; riscul in cercetarea stiintifica este mai
mare decat in alte activitati; alegerea temei poate majora sau micsora acest risc.
Principiile alegerii temei se aplica prin utilizarea si a unui set de criterii, dintre care retinem:
• cunostintele cercetatorului sunt un criteriu important; o tema poate sa implice un mare volum de
documentare – invatare, iar termenul de realizare a temei nu-i ingaduie sa aprofundeze
cunostintele necesare;
• inclinatiile cercetatorului sa se potriveasca, intr-un grad cat mai inalt, cu cerintele, continutul si
natura temei de cercetare;
Proiectul temei include: etapele ulterioare de cercetare stiintifica; documentarea directa (practica):
date, fapte, informatii, factorii – cauze care determina fenomenul juridic si formularea de ipoteze
operationale; modul de prelucrare a informatiilor si termenele de prelucrare; termenul de verificare
a ipotezelor si de fundamentare a concluziilor stiintifice; termenul la redactare a lucrarii si termenul
de sustinere publica; operatiunile de asistenta, implementare si termenele necesare; cheltuielile
necesare fiecarei etape; consumul de timp necesar consultarii specialistilor in diferite etape de
realizare a lucrarii.
interconexiuni.
- informatia stiintifica
- informarea
Informatia stiintifica, produs specific al cercetarii stiintifice, este o marfa sub forma unei idei care
are atributele oricarei marfi (adica cerere, oferta si pret). Bateson arata ca informatia stiintifica este
„o diferenta care creeaza diferenta”, adica este o idee care, utilizata corespunzator,creeaza o alta
idee; pe baza
- culegerea surselor
- studierea surselor
- utilizarea surselor
• documentarea directa,
- primare, secundare, tertiare, microformate:
- periodice sau neperiodice, rezultate din prelucrarea documentelor primare: reviste de referate;
reviste de titluri; sinteze documentare; ghiduri bibliografice;
- periodice si, mai ales, neperiodice, rezultate din prelucrarea documentelor secundare, sub forma
de: bibliografii; culegeri de traduceri; sinteze de referate;
Documentarea directa are o importanta speciala, vizand cunoasterea fenomenului juridic real, asa
cum se prezinta el in practica, in totalitatea insusirilor si trasaturilor lui concrete.
Etapa utilizarii datelor trebuie sa se faca prin confruntare cu teoria juridica, daca sustin o ipoteza
sau alta; sa faciliteze formularea altor ipoteze; sa corecteze vechea teorie si sa asigure noi enunturi
teoretice, noi
concluzii stiintifice
datelor si formularii concluziilor. Cercetatorul trebuie sa cunoasca reteaua de institutii care poseda
date statistice, care efectueaza studii si cercetari,care dispune de toate sursele de informare,
teoretica si practica, inclusiv prin Internet.
53. Care sunt cele doua momente importante ale explicarii fenomenului juridic ?
A. Ipoteza
Ipoteza este o presupunere, o conjectura, in baza careia urmeaza sa se explice problema juridica,
diferenta constatata intre teoria juridica existenta si practica juridica; cauza (ele) si factorul (ii) care
determina evolutia unui fenomen juridic.
55. Pe ce se intemeiaza ipoteza fenomenologica ?
Se intemeiaza mai mult pe aspecte si laturi exterioare, mai de suprafata (de aceea, ipotezele
fenomenologice au mai mult un rol auxiliar)
Acelea formulate prin considerarea elementelor rezultate din analiza structurii interne a sistemului,
a fenomenului cercetat.
Relatia cauzala are importanta pentru formularea ipotezei si explicarea fenomenului juridic
Dintre toate formele de legaturi (conexiuni) examinate, relatia cauzala este cea mai importanta
pentru formularea ipotezei si explicarea fenomenului juridic. „A sti cu adevarat inseamna a sti prin
intermediul
- relatia de conditionare
- relatia de interdependenta
Scenariul este o proiectie a unui proces (fenomen) juridic pornind de la premise extrase din
realitate si de la una sau mai multe ipoteze succesive de comportament al diferitilor factori sau
agenti, in scopul de a formula decizii si strategii juridice
Metoda istorica. Stiinta juridica prezinta dreptul in evolutia lui istorica, studiind in acelasi timp si
modul in care s-au format o serie de categorii cu care ea lucreaza in momentul de fata, cum sunt:
tipul de drept, esenta dreptului, forma dreptului, functiile dreptului.
Metoda logica se gaseste in stransa legatura cu metoda istorica.Unitatea dintre aceste aspecte
logice si cele istorice ale fenomenului constituite un principiu de baza al filosofiei si metodologiei
care este valabil si pentru stiintele juridice.
69. Care sunt cei trei pasi importanti pentru fundamentarea concluziilor stiintifice ?
- stabilirea masurii in care relatiile ipotezelor cu faptele empirice (trainicia lor) constituie o expresie
a realitatii practice.
70. Care sunt cele trei etape ale redactarii lucrarii stiintifice ?
b) Redactarea propriu-zisa
c) Definitivarea redactarii.
Este o continuare a proiectului si planului preliminar de structura a lucrarii. Acestea includ si multe
intentii, care pana la sfarsit nu se realizeaza integral. Planul final cuprinde doar rezultatele
cercetarii; el verifica gradul de includere a tuturor rezultatelor; o buna succesiune si coerenta.
74. Care sunt regulile specifice care trebuie respectate in redactarea lucrarii ?
ordinea scrierii autorilor; fiecare subdiviziune sa aiba obiect propriu; sa se asigure buna succesiune
a subdiviziunilor; instrumente de investigatie utilizate; sa se evidentieze clar contributiile proprii in
capitole, paragrafe;ideile de baza ale lucrarii; ilustrari grafice; tabele cu date (reguli); citate;anexe;
trimiteri bibliografice (la sfarsitul lucrarii, la sfarsitul fiecarui capitol;in subsolul paginii; in text);
indexul de termeni; indexul de nume; rezumatul lucrarii.
asezarea in text; evidentierea pasajelor importante; scrierea titlurilor, notelor; evitarea erorilor si
omisiunilor.
Functiile sustinerii publice: mai buna popularizare a unor idei, teze,directii, solutii; afirmarea
tinerilor; intensificarea vietii stiintifice: noi creatii; corectii asupra celor vechi; abandonarea celor
vechi; cunoasterea unor noi domenii ce au nevoie de sustinere (financiara).
Pregatirea expunerii:
elaborarea planului prezentarii: sa mearga pe ideile textului scris; idei principale, argumente;
contributii personale; cunoasterea auditoriului (structura profesionala): nivel de pregatire; nivel de
interes;
pregatirea personala a vorbitorului: sa-si controleze atitudinea, mimica, gesturile; sa evite
intreruperi prelungite; sa evite excesul de sentimentalisme;
pregatirea materialului si tehnicilor auxiliare: benzi, tiplane, scheme, planse, grafice; incadrarea in
timp; evitarea monotoniei;
pregatirea auditoriului: sa vina persoane interesate; afisarea; titlul stiintific al vorbitorului; lucrari
stiintifice ale vorbitorului.
sa expuna in ritm bine ales, cu pauze,pentru a fi inteles; schimbari de ritm si de ton; dialog cu
persoane din auditoriu; sa insiste asupra problemelor necunoscute si interesante; sa evite
improvizatii; sa se incadreze in timpul prevazut; sa rezerve 1 – 2 minute pentru diferiti factori
perturbatori; sa stie sa previna sau sa elimine tensiunile din randul asistentei.
- o lucrare stiintifica ampla care abordeaza unitar concluzii, principii, teorii in limitele unei stiinte
precum si metodele de investigatie.
- (se inrudeste cu tratatul) prezinta cunostintele, tezele, concluziile, principiile, teoriile unei stiinte in
mod sistematic si in conformitate cu principiile didactice destinate formarii profesionale a
specialistilor.
- este o lucrare de cercetare stiintifica veritabila, care solutioneaza unele probleme si formuleaza
altele noi, atat in planul ipotezelor cat si al metodelor de cercetare,prefigureza noutatile si
tendintele viitoare de dezvoltare din stiinte,cu dimensiuni intre 20-100 pag;
- este o forma prescurtata a unui studiu in care se redau principalele probleme, concluzii si
propuneri in vederea publicarii in reviste de specialitate; are dimensiuni reduse, de regula pana la
20 de pagini.
- este rezultatul unui studiu stiintific in care se cuprind principalele constatari si solutii practice
pentru un agent economic (firma, stat), in special cand studiul s-a facut la comanda, pe baza de
contract.
- rezultatul partial sau final al unui studiu stiintific, cu caracter de informare,sau de dezbatere
stiintifica inaintea publicarii, pe circa 10 pag.
- este rezultatul unui studiu stiintific individual sau in grup, destinat prezentarii intr-o dezbatere
stiintifica, cu o tematica de regula restransa (conferinta, simpozion), cu dimensiune intre 10-20
pagini
- este o forma de participare la o reuniune stiintifica prin care autorul comenteaza, apreciaza si
corecteaza concluziile sustinute de un autor de comunicare sau de referat stiintific.Ea se expune
oral pe durata a circa 5 minute; in forma scrisa, ea cuprinde pana la 6 pagini.
- sunt forme relativ distincte de semnalare a aparitiei unor lucrari stiintifice, de evaluare cat mai
exacta a mesajului stiintific si de plasare a unei lucrari stiintifice in randul celorlalte din literatura
domeniului, existente in tara sau in strainatate.
- o lucrare stiintifica care se sustine la sfarsitul celor trei ani de facultate, tratand o problema de
specialitate, pe 50 – 100 de pagini;
- o lucrare stiintifica care se sustine la sfarsitul celor trei ani de facultate, tratand o problema de
specialitate, pe 50 – 100 de pagini;
Teza de doctorate si lucrarea de licenta sunt lucrari stiintifice asimilabile unora din cele prezentate
mai inainte. Ele reprezinta faza de inceput a unei cariere stiintifice si didactice, si respectiv, de
terminare a studiilor universitare.
- o lucrare stiintifica care se sustine la sfarsitul celor doi ani de masterat, tratand o problema de
specialitate, pe 50-100 de pagini