Paradigmele lucrării - ”Educație incluzivă social si șanse

pentru viitor in comunități cu probleme”

Doctorand: Apetrăcheoae Alexandra (nume anterior: Triși)1

Cuprins
Introducere in tema..................................................................................................................................1
Paradigma eurosceptic-euroscepticism, diferența intre sens corect stiintific si înțelegere colectiva.....2
Alte paradigme pe care le voi (re)defini sau nuanța în lucrarea de cercetare.........................................5
Proverbe si metafore relevante................................................................................................................7
Bibliografie..............................................................................................................................................8

Introducere in tema
Paradigma are definiții variate, care de care mai interesante și, în funcție de ceea ce urmărim prin
prezenta lucrare ne vom axa pe un sens anume. De exemplu DexOnline preluând din Dicționar
Enciclopedic spune ca aceasta este ”1. Ansamblul formelor flexionare ale unui cuvânt. Tablou al
formelor unui cuvânt, dat ca model pentru flexiunea unei părți de vorbire sau a unei clase din cadrul
unei părți de vorbire, 2. (Înv.) Exemplu, model, pildă. 3. (În filozofia științei, expres legat de Th.
Kuhn) Set de asumpții de fond, de concepte, rezultate și proceduri, un mod global de a privi
fenomenele, instituit, de regulă, de anumite opere științifice, în cadrul căruia se desfășoară cercetarea
(„știința normală”) într-o comunitate științifică și într-o epocă istorică. O paradigma este schimbată
atunci când apar anomalii și disfuncționalități care nu mai pot fi rezolvate în cadrul ei.”2
Conform Wikipedia, paradigma ”este o construcție mentală larg acceptată, care oferă unei
comunități sau unei societăți pe perioadă îndelungată o bază pentru crearea unei identități de sine (a
activității de cercetare de exemplu) și astfel pentru rezolvarea unor probleme sau sarcini”.3
”Regulile derivă din paradigme, dar paradigmele pot ghida cercetarea chiar în lipsa regulilor.
Paradigma este adesea folosit pentru a descrie sistemul de referință care determină felul în care
percepem lumea. Termenul este de regulă folosit pentru a descrie o stare de spirit generală a unei
persoane. Avantajul paradigmelor constă în faptul că ele acționează ca un filtru decisiv, oferindu-ne
un soi de stenogramă cognitivă, o metodă de a gestiona rapid complexitatea informațiilor din lumea
înconjurătoare. Și ca să folosim din nou analogia creierului asemenea unui burete care absoarbe
informațiile din jurul lui, fără paradigme creierul nu ar putea controla fluxul continuu de informații pe
care le are la dispoziție. El nu se poate descurca cu dimensiunea și complexitatea cantităților uriașe de
1
Doctorand in Sociologie, Facultatea de Filosofie si Stiinte Social Politice, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi,
Romania.
2
(DexOnline, 2004-2021), https://dexonline.ro/definitie/paradigma, accesat in 31 ian 2021
3
(Wikipedia, 2019), https://ro.wikipedia.org/wiki/Paradigma, accesat in 31 ian 2021

Pagina 1 din 7
informații și să se folosească de ele în mod eficient. Dezavantajele paradigmelor constă în faptul că
ele se comportă ca niște căști pentru o realitate virtuală, determinând pe ce anume să ne concentrăm și
limitându-ne viziunea asupra lumii înconjurătoare.”4
Excluzând terminologia utilizată in titlu pe care nu o pot analiza in prezenta lucrare din lipsa de
spațiu alocat temei, paradigmele incluse in cercetarea mea își creează universul pornind de la câțiva
termeni aparent simpli, dar care in conștientul colectiv au căpătat alt sens decât cel corect științific.
Mă voi referi aici la axa dintre termenii Euroforic – Eurosceptic si, mai ales, la termenul eurosceptic
pentru ca, deși nuanțat rezultatul ar fi diferit, termenul de Euroforic încă nu a căpătat valente profund
negative și este și mult mai puțin utilizat.

Paradigma eurosceptic-euroscepticism, diferența intre sens corect

stiintific si înțelegere colectiva

Cuvântul “eurosceptic” este un neologism adoptat rapid şi irevocabil, care, conform dicţionarului
Larousse, ca substantiv sau adjectiv, denumește sau caracterizează „ Personne qui doute de la viabilité
ou de l'utilité de la construction de l'Union européenne”5. Conform Wikipedia, “Euroscepticismul este
o ideologie politică legată de scepticism față de Uniunea Europeană și de integrarea europeană în
general. Uneori, acest scepticism este acompaniat de dorința de a păstra suveranitatea și identitea
națiunilor europene în loc de a se crea un stat federal european”6.
Cuvântul eurosceptic este format cu ajutorul procedeului de compunere, prin contopirea prefixului
euro-, respectiv -sceptic. „Azi, în toate limbile în care circulă, scepticismul este confundat cu
neîncrederea, sau cu suspiciunea. Or, cuvântul sceptic (fr. sceptique, engl. sceptic) pătruns în limbile
europene în perioada Renașterii, provine din grecescul skeptikos, care în limba de origine avea sensul
de „observator, examinator “. Prin urmare, sceptic ar trebui să exprime doar o îndoială rezonabilă,
care să refuze dogmatismul”7.
Din nefericire in contextul actual, euroscepticismul este considerat a fi pentru europeni un subiect
tabu, care, odată abordat, te poate expune categorisirii ca “anti-european”. Extrapolând, mai mult sau
mai puțin direct, riști în orice secundă să poți fi categorisit de către auditoriu ca “anti-european,
creator al unei teorii a conspirației sau destule alte lucruri ce nu sunt chiar potrivite pentru o persoană
a cărei singură greșeală a fost să-și exprime opinia, argumentată corespunzător.”8
Este necesar sa menționăm ca termenul eurosceptic nu are, din perspectiva etimologiei
scepticismului, același sens cu cel pentru care este utilizat. Simion 9 ne recomanda înlocuirea

4
Idem (Wikipedia, 2019), https://ro.wikipedia.org/wiki/Paradigma, accesat in 31 ian 2021
5
(Larousse, n.d.), https://www.larousse.fr/dictionnaires/francais/eurosceptique/31736 accesat in 24.01.2020
6
(Wikipedia, 2019), https://ro.wikipedia.org/wiki/Euroscepticism, accesat in 24.01.2020
7
(Prof. Dr. Valeriu Rusu, 2007), p 31
8
(SIMION, 2009), p 72
9
Apud (SIMION, 2009), p 71-74

Pagina 2 din 7
termenului cu altul mai potrivit si îl înaintează pe cel de euro vigilent deși vigilenta are, din nou, cu
totul alt sens si devine mult mai apreciativ decât se înțelege acum termenul de eurosceptic.
O alta filiera logica pe care putem sa o abordam este relativ contradictorie. Anume ca termenul de
eurosceptic este uneori alăturat in mod nedrept de cel de “pro-rus”. Totuși Brexit si, in mod specific,
nașterea ideii de BREXIT care a avut loc foarte aproape de nașterea Uniunii Europene printr-o figura
cunoscuta a vieții politice Europene, ne readuce in atenție un discurs dur care compara Uniunea
Europeana cu URSS. Discursul invocat suna astfel: “Comisia dorește să acționeze ca un GUVERN,
Consiliul de Miniștri ca un SENAT, Curtea de Justiție ca un ARBITRU, şi Parlamentul ca un
CONGRES. Dacă in această conferință se discută despre aceste lucruri, bine atunci, dar nu vreau să
las nici un fel de dubiu asupra poziției noastre. Nu! Nu! Și încă o dată nu! Nu ne vom angaja în aceste
șarade”10. Un text similar, demn de a fi reținut este cel scris de Vladimir Bukovski și Peter Stroilov 11
care compara detaliat si explicit cele 2 entități – Fosta URSS si UE declarând sintetic „Mi-e greu să
înțeleg de ce, după ce de-abia am înfrânt monstrul care ne-a amenințat cincizeci de ani, fiind nu o dată
pe punctul de a ne îngenunchea, ne-am repezit să naștem alt monstru în Europa, foarte asemănător
celui pe care tocmai l-am îngropat12” si continua cu „Lucrurile poate că încep ca o istorie nostimă.
URSS era o uniune de republici socialiste sovietice.... Exact ca Uniunea Europeană de astăzi”13.
Exemplele pot continua cu multe extrase de text si de discurs, pornind de la oameni politici
relevanti din Ungaria14 sau Cehia15, continuând cu analiști politici care observa si evidențiază abateri
de la scopul original si devieri de la competitivitatea economica utilizata ca avantaj inițial si
finalizând cu micii “parerologi” din presa sau din “gura-lumii”. Aceste informații, alăturate cu ideea
de “naționalist” care transpare si din definiția termenului data de Wikipedia 16 poate aduce puncte de
popularitate unei persoane considerata eurosceptica.
Inițial, impresia generala era ca euroscepticismul își mărește densitatea si vehementa odată cu
apropierea de si in vecinătatea Federației Ruse însă exista si excepții care ii fac pe Eurosceptici (chiar
in cazul in care sunt asimilați cu cea mai negativa forma a definiției lor) sa para mai apropiați de
modernitate si trend (cu apropiere de termenul “moda”). Exemplele Sardiniei 17 si Catalaniei18 sunt
doar câteva care arata ca termenul are lipici si in zone mai apropiate de inima UE, existenta unui
partid cu numele ItalExit spune destule iar Brexitul a alimentat suplimentar aceasta direcție chiar in
ciuda problemelor operaționale pe care le întâmpină in implementare.
Așadar, nu numai ca termenul “eurosceptic” este greșit asociat in intelectul colectiv cu “pro-rus”
ci dimpotrivă poate fi un trend al celor care încă păstrează extraordinar de vii amintirile abuzurilor
“integrarii” in URSS si pot face pragmatic o analiza comparativa intre cele doua iar asta ar explica de
10
Primul Ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher, cu ocazia Consiliului European din 26 octombrie 1990, ţinut la
Roma
11
Fost deţinut politic din URSS, a ispăşit o pedeapsă de 12 ani în inchisorile şi lagărele de muncă sovietice
12
(Vladimir Bukovski, 2006),
13
Ibidem, p.32
14
Ex. Viktor Orban
15
Ex. Vaclav Klaus
16
(Wikipedia, 2019), https://ro.wikipedia.org/wiki/Euroscepticism
17
https://blogs.lse.ac.uk/europpblog/2014/10/02/italian-regionalist-parties-will-find-it-difficult-to-import-the-scottish-
model-in-their-push-for-independence/
18
https://blogs.lse.ac.uk/eurocrisispress/2017/11/17/four-graphs-about-catalonia-and-citizens-attitudes-towards-the-eu/

Pagina 3 din 7
ce nașterea euroscepticismului a pornit dinspre marginile ei. Apoi, odată cu apariția problemelor de
implementare si distribuire a resurselor curentul a prins si către zonele centrale sau, cel puțin, mai
îndepărtate de influenta sau ocupația rusa. Excepția data de Margaret Thatcher (dar nu numai) nu
poate decât sa arate încă odată capacitatea vizionara a acestui om politic, fiind printre putinii care au
arătat ca au învățat ceva din istorie.
Pe scurt, Euroscepticismul este necesitatea unei societăți sănătoase, care se întreabă si analizează
înainte de a se arunca spre etichetări malițioase si asocieri insuficient planificate. Da,
Euroscepticismul poate fi un trend, dar aceasta moda nu ar fi posibila daca nu ar fi alimentata de
experiențe negative anterioare, similitudini nefaste, erori de distribuire a resurselor, comunicare
inconsecventa si, nu in ultimul rând, diferențe uriașe intre substratul si caracteristicile celor cărora li
se aplica masuri (aproape) unice. Deși necesar la nivel ideologic, euroscepticismul prin istoria pe care
se bazează, ne poate ajuta sa evidențiem posibilele erori înainte de a le comite, si poate astfel
contribui la îmbunătățirea Uniunii Europene si colaborării dintre statele care o alcătuiesc.
Oricât de mult ne-ar influenta exemplul pozitiv al Statelor Unite ale Americii diferențele de
cutuma, limbaj, valori, motivație, istorie, structura si perspectiva sunt deosebit de dificil de redus
când ele apar manifestate intens nu doar de la un stat la altul, ci de la o regiune la alta, de la un județ
la altul, de la un oraș la altul si chiar in interiorul aceleiași comunități de dimensiuni reduse. E o lupta
pe care Uniunea Europeana ar duce-o mult mai relaxat si cu șanse mai mari de câștig daca ar înțelege
mai bine euroscepticismul si pe eurosceptici, daca le-ar lua argumentele in calcul într-un mod
constructiv si ar găsi soluții punctuale pentru fiecare problema identificata de aceștia, in loc sa ii
eticheteze cu un termen greșit utilizat si sa ii ignore ca si când ar fi vorba doar de o mana de
retrograzi.

Alte paradigme pe care le voi (re)defini sau nuanța în lucrarea de

cercetare

 Educație incluziva si educație incluzivă social

 Șanse pentru viitor (diferențierea intre șanse pentru prezent si șanse pentru viitor)
 Comunități cu probleme vs. comunități defavorizate
 Rolul fondurilor europene intre Upgrade Comunitar si Asistenta Sociala

Pagina 4 din 7
De la specific la general consider ca lucrarea mea mă va ajuta sa nuanțez, definesc si cercetez având
următoarele direcții:
- Încerc pragmatic sa găsesc soluții si sa îmbunătățesc atât din perspectiva mea de Manager
Proiect cat si din cea de Formator pentru cursul de Manager Proiect astfel încât sa obținem cele
mai bune rezultate pe termen lung. Consider ca este irelevant ca avem proiecte fără tăieri
financiare si care raportează atingerea 100% a tuturor indicatorilor daca acestea nu produc
schimbare pe termen lung, mult după încheierea perioadei de sustenabilitate). Acesta este scopul
acestei cercetări si nu poate fi atins decât daca nu încetam sa ne mai prefacem ca nu vedem sau ca
nu exista aceste probleme si ca indicatorii si rezultatele imediate sunt singurele care contează.
- Consider ca o abordare corecta ar putea muta percepția pe care o are majoritatea asupra
Fondurilor Europene si care se apropie mai mult de sensul de Asistenta Sociala 19 decât de
Upgrade Comunitar, iar aceasta percepție exista in ciuda faptului ca cele 5 mari domenii de
finanțare20 sunt formulate astfel încât abia un domeniu ne duce cu gândul spre Asistenta
Sociala/Economie Sociala (întreprinderile mici). Scopul meu este sa aduc soluții care sa ne ajute
sa implementam astfel încât sa obținem un upgrade comunitar de durata, nu doar un ajutor
social temporar al unor categorii defavorizate.

19
(Zamfir E, 1995), p 100
20
cercetare și inovare, tehnologiile digitale, sprijin pentru economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon, gestionarea
durabilă a resurselor naturale, întreprinderile mici

Pagina 5 din 7
- Nu mă consider Euroforică ci mai degrabă Eurorealistă 21 dar scopul lucrării mele va fi acela de a
găsi soluții si preîntâmpina probleme (pornind uneori de la problemele identificate de
eurosceptici) pentru a îmbunătăți Uniunea Europeana, schimbarea generata de investițiile Uniunii,
modul in care aceasta este perceputa, felul in care ne comunicam nevoile către aceasta si stabilim
direcțiile de finanțare.

Proverbe si metafore relevante

Proiectului meu i se potrivește așa zisul ”proverb” „Dă-i unui om un pește și îl vei hrăni o zi.
Arată-i cum să pescuiască și îl vei hrăni pe tot restul vieții lui” atribuit lui Stephen R. Covey care l-a
menționat în „Etica liderului eficient sau Conducerea bazată pe principii22” deși rădăcinile ii sunt
mult mai vechi si vin cel puțin de la Confucius 23, având numeroase variațiuni (care nu afectează
înțelesul). Rostul fondurilor europene nu este acela de a ne prelungi agonia si nici de a ne conduce
precum măgărușul care avea legat de el, de un bat, in fata, un morcov iar scopul cercetării mele este
acela de a îmbunătăți felul in care folosim aceste fonduri pentru a obține rezultate pe termen lung,
schimbarea dorita si evoluția spre care natural tindem si pe care, relativ, ne-o dorim.
Una dintre cele mai mari piedici ale îmbunătățirii raportului cost-beneficiu și a transformării
societății românești cu ajutorul fondurilor europene este rezistența la schimbare. Căutând în
expresiile noastre, mai mult sau mai puțin cunoscute, am găsit-o și pe aceasta „veșnicia s-a născut la
sat24”. Deși sensul inițial din poezia „Sufletul satului25” este total diferit de asocierea pe care o fac
corelând cu lucrarea mea, sunt cuvinte care sensibilizează inima și reușesc, în funcție de sensul si
contextul alocat, sa ne umple de nostalgie sau sa ne facă să simțim ca ducem in spate pietre de moara.
Uneori noua26 ni se pare ca efortul depus si sumele cheltuite sunt mici in raport cu toate cele solicitate
instant (raportări, documentari, rezultate, indicatori imediați, etc) dar sunt uriașe când ne întoarcem
unde am implementat proiecte în trecut și vedem ca, deși toate au fost făcute conform planificării și
am atins toate standardele impuse, schimbarea consistentă și sustenabilă nu este vizibilă, disonanțele
cognitive sunt uriașe27 și rezistența la schimbare își spune cuvântul în lipsa continuității obligativității
si impunerilor. Si atunci, când auzim că „veșnicia s-a născut la sat” ne gândim că trebuie să muncim
mai mult să ieșim din noroaie, că existența unui cămin cultural nu înseamnă că oamenii vor merge la
teatru, că existența unui pod și accesul la spital nu înseamnă ca își vor părăsi mai des comunitățile sau
vor beneficia de serviciile spitalului și, de ce nu, ca tot efortul nostru e in zadar si nu vom reuși
niciodată sa schimbam nimic. Așadar, pentru lucrarea mea, „veșnicia s-a născut la sat” se traduce
prin rezistenta la schimbare28. O schimbare care, ca si satul, își respecta blând mersul firesc si nu se

21
Termen încă nedefinit oficial, cu sens doar intuit.
22
(Covey, 2000)
23
„Dă-i unui om un castron cu orez și-l vei hrăni o zi. Învață-l cum să-și cultive propriul orez și îi vei salva viața”
24
(Blaga, 1922)
25
Idem
26
Experților care implementează proiecte cu finanțare europeană
27
diferențele dintre ce știm ca e bine pentru ca am învățat la un curs si ce facem de fapt in restul carierei sau in propriile
familii – expresie care face referire la beneficiarii cursurilor, de exemplu.
28
Rezistența la schimbare este un mecanism interior de apărare și are rolul de semnal de alarmă pe care mintea noastră îl
trage pentru a ne proteja (de ce anume ne protejează, in acest context, este un subiect prea amplu pentru a fi abordat aici).

Pagina 6 din 7
simte deranjata de agitația, calculele și frământările mele. O schimbare care, oricât ne-am dori noi sa
nu fie așa, oricât instrumente specifice de măsurare si accelerare a impactului social 29 am utiliza, tine
cont de caracteristicile acestui popor30, si se face in ritmul propriu.

Bibliografie
(2004-2021). Preluat de pe DexOnline: https://dexonline.ro/
(2019). Preluat de pe Wikipedia: https://ro.wikipedia.org/wiki/
Blaga, L. (1922, 05 01). Sufletul Satului. Gandirea.
Covey, S. R. ( 2000). Etica liderului eficient sau Conducerea bazată pe principii. . Bucuresti: Ed.
Litera.
David, D. (2015). Psihologia Poporului Român. Iasi: Polirom.
Larousse. (fără an). Larousse. Preluat de pe Larousse.fr:
https://www.larousse.fr/dictionnaires/francais/eurosceptique/31736
Prof. Dr. Valeriu Rusu. (2007, 03 2). În căutarea unei certitudini (II). Viaţa medicală”, anul XIX, nr.
9.
Sandra Oliveira, V. S. (2019). Managementul Impactului Social. Fagaras, Brasov, Romania: Editura
Institutului de Cercetare Făgăraș. Preluat de pe
https://bibliotecadesociologie.ro/download/oliveira-simoes-tornoczi-cibian-2019-
managementul-impactului-social-instrumente-pentru-organizatii-din-societatea-civila-fagaras-
editura-institutului-de-cercetare-fagaras/
SIMION, I. M. (2009). EUROSCEPTICISMUL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ. Analele Universităţii
„OVIDIUS” –Seria Istorie Volumul6.
Vladimir Bukovski, P. S. (2006). Uniunea Europeană...O nouă URSS? Bucuresti: Vremea Noua.
Zamfir E, Z. C. (1995). Politici Sociale. Romania in context European. Bucuresti: Editura
Alternative.

29
Apud (Sandra Oliveira, 2019)
30
Apud (David, 2015)

Pagina 7 din 7