ESEU

Doctorand: Trisi Alexandra (cas. Apetracheoae)1

Introducere in tema
In dorinta mea de a concepe un eseu prin care sa formulez 3 intrebari si raspunsurile la acestea
intr-un fel cat mai specific cercetarii stiintifice m-am gandit sa abordez o strategie de la general la
specific prin care sa abordez 3 modalitati diferite de formulare a intrebarilor.
Primul tip de intrebare este cel specific mass-media. Concis, evaziv, transmite mesajul intr-un fel
care starneste interesul tocmai prin informatiile care lipsesc. Al doilea tip de intrebare abordat in
prezentul eseu este cel de intrebare naiva, sincera si axata pe descoperire. Are o formulare clara, stim
exact ce urmarim si avem idee despre ce va contine raspunsul la intrebare. Al treilea si cel mai
complex tip de intrebare abordat in acest eseu este intrebarea de cercetare. Deosebit de nuantat si
complex, cu o formulare mai apropiata de tipologia SMART a obiectivelor decat de cea a unei
intrebari, tiparul unei intrebari de cercetare ofera un grad ridicat de specificitate si cuantificare menita
sa ajute in a identifica deosebit de precis limitele cercetarii.

Euroscepticismul – trend sau necesitate?

1. Analiza si raspuns
Cuvântul “eurosceptic” este un neologism adoptat rapid şi irevocabil, care, conform dicţionarului
Larousse, ca substantiv sau adjectiv, denumeşte sau caracterizează „ Personne qui doute de la
viabilité ou de l'utilité de la construction de l'Union européenne”2. Conform Wikipedia,
“Euroscepticismul este o ideologie politică legată de scepticism față de Uniunea Europeană și de
integrarea europeană în general. Uneori, acest scepticism este acompaniat de dorința de a păstra
suveranitatea și identitea națiunilor europene în loc de a se crea un stat federal european”3.
Cuvântul eurosceptic este format cu ajutorul procedeului de compunere, prin contopirea
prefixului euro-, respectiv -sceptic. „Azi, în toate limbile în care circulă, scepticismul este confundat
1
Doctorand in Sociologie, Facultatea de Filosofie si Stiinte Social Politice, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi,
Romania
2
(Larousse, n.d.), https://www.larousse.fr/dictionnaires/francais/eurosceptique/31736 accesat in 24.01.2020
3
(Wikipedia, 2019), https://ro.wikipedia.org/wiki/Euroscepticism, accesat in 24.01.2020

Pagina 1 din 9
cu neîncrederea, sau cu suspiciunea. Or, cuvântul sceptic (fr. sceptique, engl. sceptic) pătruns în
limbile europene în perioada Renaşterii, provine din grecescul skeptikos, care în limba de origine
avea sensul de „observator, examinator “. Prin urmare, sceptic ar trebui să exprime doar o îndoială
rezonabilă, care să refuze dogmatismul”4.
Din nefericire in contexul actual, euroscepticismul este considerat a fi pentru europeni un subiect
tabu, care, odata abordat, te poate expune categorisirii ca “anti-european”. Extrapoland, mai mult sau
mai putin direct, rişti în orice secundă să poţi fi categorisit de către auditoriu ca “anti-european,
creator al unei teorii a conspiraţiei sau destule alte lucruri ce nu sunt chiar potrivite pentru o persoană
a cărei singură greşeală a fost să-şi exprime opinia, argumentată corespunzător.”5
Este necesar sa mentionam ca termenul eurosceptic nu are, din perspectiva etimologiei
scepticismului, acelasi sens cu cel pentru care este utilizat. Simion 6 ne recomanda inlocuirea
termenului cu altul mai potrivit si il inainteaza pe cel de eurovigilent desi vigilenta are, din nou, cu
totul alt sens si devine mult mai apreciativ decat se intelege acum termenul de eurosceptic.
O intrebare buna care se poate naste in urma acestor (re)definiri este daca poate fi o moda sa fii
catalogat eurosceptic sau nu, daca poate naste avantaje sau o identitate diferita (ideal mai buna)
alaturarea imaginii proprii cu termenul “eurosceptic”. Analizand sensul actual si riscurile de
etichetare elaborate in prezenta lucrare pana acum am spune ca nu. Totusi, inainte de a decide este
esential sa mergem si sa analizam mai multe informatii.
O alta filiera logica pe care putem sa o abordam este relativ contradictorie. Anume ca termenul de
eurosceptic este uneori alaturat in mod nedrept de cel de “pro-rus”. Totusi Brexit si, in mod specific,
nasterea ideii de BREXIT care a avut loc foarte aproape de nasterea Uniunii Europene printr-o figura
cunoscuta a vietii politice Europene, ne readuce in atentie un discurs dur care compara Uniunea
Europeana cu URSS. Discursul invocat suna astfel: “Comisia doreşte să acţioneze ca un GUVERN,
Consiliul de Miniştri ca un SENAT, Curtea de Justiţie ca un ARBITRU, şi Parlamentul ca un
CONGRES. Dacă in această conferintă se discută despre aceste lucruri, bine atunci, dar nu vreau să
las nici un fel de dubiu asupra poziţiei noastre. Nu! Nu! Şi încă o dată nu! Nu ne vom angaja în
aceste şarade”7. Un text similar, demn de a fi retinut este cel scris de Vladimir Bukovski şi Peter
4
(Prof. Dr. Valeriu Rusu, 2007), p 31
5
(SIMION, 2009), p 72
6
Apud (SIMION, 2009), p 71-74
7
Primul Ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher, cu ocazia Consiliului European din 26 octombrie 1990, ţinut la
Roma

Pagina 2 din 9
Stroilov8 care compara detaliat si explicit cele 2 entitati – Fosta URSS si UE declarand sintetic „Mi-e
greu să înţeleg de ce, după ce de-abia am înfrânt monstrul care ne-a ameninţat cincizeci de ani, fiind
nu o dată pe punctul de a ne îngenunchea, ne-am repezit să naştem alt monstru în Europa, foarte
asemănător celui pe care tocmai l-am îngropat 9” si continua cu „Lucrurile poate că încep ca o istorie
nostimă. URSS era o uniune de republici socialiste sovietice.... Exact ca Uniunea Europeană de
astăzi”10.
Exemplele pot continua cu multe extrase de text si de discurs, pornind de la oameni politici
relevanti din Ungaria11 sau Cehia12, continuand cu analisti politici care observa si evidentiaza abateri
de la scopul original si devieri de la competitivitatea economica utilizata ca avantaj initial si
finalizand cu micii “parerologi” din presa sau din “gura-lumii”. Aceste informatii, alaturate cu ideea
de “nationalist” care transpare si din definitia termenului data de Wikipedia 13 poate aduce puncte de
popularitate unei persoane considerata eurosceptica.
Initial, impresia generala era ca euroscepticismul isi mareste densitatea si vehementa odata cu
apropierea de si in vecinatatea Federatiei Ruse insa exista si exceptii care ii fac pe Eurosceptici (chiar
in cazul in care sunt asimilati cu cea mai negativa forma a definitiei lor) sa para mai apropiati de
modernitate si trend (cu apropiere de termenul “moda”). Exemplele Sardiniei 14 si Catalaniei15 sunt
doar cateva care arata ca termenul are lipici si in zone mai apropiate de inima UE, existenta unui
partid cu numele ItalExit spune destule iar Brexitul a alimentat suplimentar aceasta directie chiar in
ciuda problemelor operationale pe care le intampina in implementare.
Asadar, nu numai ca termenul “eurosceptic” este gresit asociat in intelectul colectiv cu “pro-rus”
ci dimpotriva poate fi un trend al celor care inca pastreaza extraordinar de vii amintirile abuzurilor
“integrarii” in URSS si pot face pragmatic o analiza comparativa intre cele doua iar asta ar explica de
ce nasterea euroscepticismului a pornit dinspre marginile ei. Apoi, odata cu aparitia problemelor de
implementare si distribuire a resurselor curentul a prins si catre zonele centrale sau, cel putin, mai
indepartate de influenta sau ocupatia rusa. Exceptia data de Margaret Thatcher nu poate decat sa arate
8
Fost deţinut politic din URSS, a ispăşit o pedeapsă de 12 ani în inchisorile şi lagărele de muncă sovietice
9
(Vladimir Bukovski, 2006),
10
Ibidem, p.32
11
Ex. Viktor Orban
12
Ex. Vaclav Klaus
13
(Wikipedia, 2019)
14
https://blogs.lse.ac.uk/europpblog/2014/10/02/italian-regionalist-parties-will-find-it-difficult-to-import-the-scottish-
model-in-their-push-for-independence/
15
https://blogs.lse.ac.uk/eurocrisispress/2017/11/17/four-graphs-about-catalonia-and-citizens-attitudes-towards-the-eu/

Pagina 3 din 9
inca odata capacitatea vizionara a acestui om politic, fiind printre putinii care au aratat ca au invatat
ceva din istorie.
Consecinta acestor rationamente si argumentari ne duc astfel spre raspunsul la intrebare, care nu
poate fi decat unul. Din pacate acesta nu este de tipul alb/negru si nici rezultat al unui exitpoll cu doar
2 variante de raspuns. Pe scurt, Euroscepticismul este necesitatea unei societati sanatoase, care se
intreaba si analizeaza inainte de a se arunca spre etichetari malitioase si asocieri insuficient
planificate. Da, Euroscepticismul poate fi un trend, dar aceasta moda nu ar fi posibila daca nu ar fi
alimentata de experiente negative anterioare, similitudini nefaste, erori de distribuire a resurselor,
comunicare inconsecventa si, nu in ultimul rand, diferente uriase intre substratul si caracteristicile
celor carora li se aplica masuri (aproape) unice. Desi necesar la nivel ideologic, euroscepticismul prin
istoria pe care se bazeaza, ne poate ajuta sa evidentiem posibilele erori inainte de a le comite, si poate
astfel contribui la imbunatatirea Uniunii Europene si colaborarii dintre statele care o alcatuiesc.
Oricat de mult ne-ar influenta exemplul pozitiv al Statelor Unite ale Americii diferentele de
cutuma, limbaj, valori, motivatie, istorie, structura si perspectiva sunt deosebit de dificil de redus
cand ele apar manifestate intens nu doar de la un stat la altul, ci de la o regiune la alta, de la un judet
la altul, de la un oras la altul si chiar in interiorul aceleiasi comunitati de dimensiuni reduse. E o lupta
pe care Uniunea Europeana ar duce-o mult mai relaxat si cu sanse mai mari de castig daca ar intelege
mai bine euroscepticismul si pe eurosceptici, daca le-ar lua argumentele in calcul intr-un mod
constructiv si ar gasi solutii punctuale pentru fiecare problema identificata de acestia, in loc sa ii
eticheteze cu un termen gresit utilizat si sa ii ignore ca si cand ar fi vorba doar de o mana de
retrograzi.

2. Concluziile exercitiului
1. Felul lacunar de formulare al intrebarii mi-a dat libertatea de a aborda mai multe aspecte decat
as fi putut sa o fac daca eram mai precisa, detaliata si specifica in alegerea textului
interogatiei. Chiar folosirea termenului “intre” (Eurocepticismul – intre trend si necesitate?)
ar fi dat o directie a cercetarii care nu ar fi neaparat sustinuta de cercetarea in sine.
2. Am pornit la drum in a raspunde intrebarii cu unele preconceptii mentionate si in text. Chiar
credeam ca o analiza a termenului va evidentia ca euroscepticii sunt retrograzi, pro-rusi, cu
studii cel mult medii si fara o argumentare a pozitiei lor, alimentati de populism ieftin. Am
descoperit informatii noi si am parcurs un drum nebanuit initial. Desi pozitia mea pro-

Pagina 4 din 9
 europeana transpare prin felul in care folosesc euroscepticismul pentru a incuraja intarirea
pozitiei Uniunii Europene, nu mi-am mai putut permite sa fiu la fel de categorica cum
intentionam initial. Este drept insa si ca, tratand strict euroscepticismul si nu euroforismul, nu
am putut aprofunda si elabora mai mult pozitia personala.
3. Am invatat din aceste exercitiu mai multe decat credeam, in primul rand despre
impartialitatea in cercetare. Secundar despre argumentarea si urmarirea firului rosu dictat de
informatii (nu de opinia proprie si perspectiva initiala). Tertiar am aprofundat utilizarea
footnotes-urilor corelat cu referintele bibliografice si comentariile si completarile personale.
4. Sunt putin dezamagita ca nu am reusit sa fiu mai concisa in transmiterea aceluiasi mesaj si
cred ca am depasit putin limitele de spatiu initial planificate. Regret ca nu reusesc sa decid ce
informatie este mai putin relevanta si nu pot sa ajung la aceleasi conluzii sustinute cu mai
putine informatii pentru a reusi sa ma incadrez intr-un numar mai mic de pagini. Voi incerca
sa fiu mai succinta la urmatoarele intrebari, cu riscul de a nu argumenta suficient.

Cum se definesc concis fondurile europene pe axa dintre upgrade si

asistenta sociala?

Pentru a raspunde la aceasta intrebare trebuie intai sa definim fiecare concept esential si,
acolo unde este cazul sa nuantam sensul din perspectiva scopului si a beneficiarilor, scopul fiind cel
care diferentiaza discret directiile impuse de “upgrade” si “asistenta sociala”:

3. Fondurile europene
- in terminologia de specialitate numite Fondurile Europene Structurale și de Investiții
(fondurile ESI) sunt instrumente financiare, administrate de către Comisia Europeană, al căror
scop este să acorde sprijin la nivel structural. Sprijinul financiar din fondurile ESI este
destinat, în principal, regiunilor mai puțin dezvoltate, în scopul de a consolida coeziunea
economică și socială în Uniunea Europeană16.
- Scopul fondurilor: mai multe locuri de muncă, o economie europeană solidă, un mediu
sănătos.

16
(Wikipedia, 2019), https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonduri_structurale

Pagina 5 din 9
 - Fondurile ESI se concentrează în principal pe 5 domenii17:
o cercetare și inovare
o tehnologiile digitale
o sprijin pentru economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon
o gestionarea durabilă a resurselor naturale
o întreprinderile mici

4. Upgrade
Aici avem 3 definitii, similare dar care nuanteaza:
- 1. versiune de produs nouă sau îmbunătățită. 2. trecere la o versiune nouă, îmbunătățită18.
- ameliorer, augmenter, moderniser, actualiser, revaloriser, promouvoir,19
- 1. to make a machine, computer system, etc. more powerful and efficient; to start using a new
and better version of a machine, system, etc., 2. to improve the condition of a building, etc. in
order to provide a better service20

5. Asistenta Sociala
Asistenta Sociala este un asamblu de institutii, programe, masuri, activitati profesionalizate,
servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor, comunitatilor, cu probleme speciale, aflate
temporar in dificultate, care din cauza unor motive de natura economica, socio-culturala, biologica
sau psihologica nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace si eforturi proprii, un mod normal,
decent de viata21.
Obiectivul principal al asistentei sociale este de a veni in ajutorul persoanelor aflati in
dificultate pentru ca acestia sa obtina conditiile necesare unei vieti decente. Acest ansamblu de
masuri urmareste sa dezvolte in randul segmentelor de persoane defavorizate propriile capacitati si
competente pentru o mai pronuntata functionare sociala. Asistentul social, protectorul si militantul
acestei cauze demne, trebuie sa aiba in vedere interactiunea constanta dintre doi factori: individul si
mediul lui de viata socio-economic, politic, cultural, familial, moral, etc, avand cunostinte despre

17
(Comisia Europeana, n.d.), https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/funding-opportunities/funding-programmes/
overview-funding-programmes/european-structural-and-investment-funds_ro
18
(dex) https://dexonline.ro/definitie/upgrade
19
Apud (Larousse, n.d.) https://www.larousse.fr/dictionnaires/anglais-francais/upgrade/621870
20
(Oxford Dictionaries, n.d.) https://www.oxfordlearnersdictionaries.com/definition/english/upgrade_1
21
(Zamfir E, 1995), p100

Pagina 6 din 9
dezvoltarea lui umana, despre personalitatea lui, cat si despre contextul socio-cultural si moral in care
traieste.

6. Concluzii pe scurt
Desi este mult de argumentat si dezbatut, felul in care am pus intrebarea imi permite sa aleg
orice pozitie pe axa continua, chiar si o pozitie incert definita. Pentru ca menirea fondurilor europene
este aceea de a ajuta oamenii si de a imbunatati conditiile de viata, sensul lor se apropie mai mult de
terminologia „asostenta sociala” decat de cea de upgrade, asta desi sprijina imbunatatirea unui sistem
care este cel de functionare al tarii noastre. Termenul upgrade are mai putine sensuri in care este
adresat unor entitati vii si mai mult unor sisteme, masinarii si altele care pot fi asociate structurilor
organizationale care primesc fonduri, dar mult mai putin beneficiarilor persoane fizice in sensul in
care o face asistenta sociala. Imi pare rau ca lipsa de spatiu nu imi permite sa debat si argumenteaz
mai mult dar cu siguranta acest exercitiu deschide porti noi pe care le voi deschide in lucrarea mea de
cercetare.

Care comportamente sociale constructive invatate de elevi la scoala

dupa scoala/cursuri prin programe cu finantare europeana sunt
intarite de generalizarea acestora in mediul familial social
informal si care dintre acestea nu beneficiaza de o astfel de
intarire, in comunitatile beneficiare de fonduri europene din
Nord-Estul Romaniei?
Aceasta intrebare este una selectata din lucrarea mea de cercetare, este o intrebare cu formulare de
cercetare stiintifica si pot raspunde detaliat abia cand voi finaliza cercetarea. Din pacate, desi am
micsorat spatierea si am facut tot posibilul, deja depasesc prea mult limita de spatiu impusa de tema
si nu voi putea detalia raspunsul. Cert este ca trebuie sa definesc atent comportamentele sociale
constructive invatate si apoi sa aplic chestionare pentru a vedea exact ce stiu si au invatat copiii ca
este corect si apoi separat sa masor tot prin chestionare dar si prin interviuri aplicate parintilor si
copiilor pentru a afla exact in ce masura sunt aplicate in viata de zi cu zi aceste comportamente, daca
sunt aplicate.

Pagina 7 din 9
 Bibliografie
(fără an). Preluat de pe https://dexonline.ro/

Advice Innovation. (2019, March 8). Advice Innovation. Preluat de pe www.adviceinnovation.ro:

https://adviceinnovation.ro/?p=2122
Comisia Europeana. (fără an). Preluat de pe https://ec.europa.eu/.

Larousse. (fără an). Larousse. Preluat de pe Larousse.fr:

https://www.larousse.fr/dictionnaires/francais/eurosceptique/31736

Oxford Dictionaries. (fără an). Preluat de pe https://www.oxfordlearnersdictionaries.com

Parlamentul Romaniei. (2001). Legea Administratiei Publice Locale. Legea nr. 215 din 23 aprilie
2001 (*republicată*). Bucuresti, Bucuresti, Romania: Monitorul Oficial.

Prof. Dr. Valeriu Rusu. (2007, 03 2). În căutarea unei certitudini (II). Viaţa medicală”, anul XIX, nr.
9.

Sandra Oliveira, V. S. (2019). Managementul Impactului Social. Fagaras, Brasov, Romania: Editura
Institutului de Cercetare Făgăraș. Preluat de pe
https://bibliotecadesociologie.ro/download/oliveira-simoes-tornoczi-cibian-2019-
managementul-impactului-social-instrumente-pentru-organizatii-din-societatea-civila-fagaras-
editura-institutului-de-cercetare-fagaras/

SIMION, I. M. (2009). EUROSCEPTICISMUL ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ. Analele Universităţii

„OVIDIUS” –Seria Istorie Volumul6.

Vladimir Bukovski, P. S. (2006). Uniunea Europeană...O nouă URSS? Bucuresti: Vremea Noua.

Wikipedia. (2019, 05 30). Preluat de pe Wikipedia: https://ro.wikipedia.org/wiki/

Zamfir E, Z. C. (1995). Politici Sociale. Romania in context European. Bucuresti: Editura

Alternative.

Pagina 8 din 9
 Cuprins
Introducere in tema..................................................................................................................................1
Euroscepticismul – trend sau necesitate?................................................................................................1
a) Analiza si raspuns.........................................................................................................................1
b) Concluziile exercitiului.............................................................................................................4
Cum se definesc concis fondurile europene pe axa dintre upgrade si asistenta sociala?........................5
c) Fondurile europene.......................................................................................................................5
d) Upgrade....................................................................................................................................6
e) Asistenta Sociala..........................................................................................................................6
f) Concluzii pe scurt.........................................................................................................................7
Care comportamente sociale constructive invatate de elevi la scoala dupa scoala/cursuri prin
programe cu finantare europeana sunt intarite de generalizarea acestora in mediul familial social
informal si care dintre acestea nu beneficiaza de o astfel de intarire, in comunitatile beneficiare de
fonduri europene din Nord-Estul Romaniei?..........................................................................................7
Bibliografie..............................................................................................................................................8
Cuprins....................................................................................................................................................9

Pagina 9 din 9