UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

DEPARTAMENTUL DE FORMARE PENTRU CARIERA DIDACTICĂ ȘI ȘTIINȚE

SOCIO-UMANE

Programul de formare psihopedagogică în vederea

certificării competențelor pentru profesia didactică Nivelul I

Portofoliu didactic

Ștefănescu G.C. Denisa-Elena

Email: stefanescu.denisa98@gmail.com
Telefon: 0744616127

Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor

Controlul și Expertiza Produselor Alimentare
Anul III – Grupa 1131

ANUL UNIVERSITAR
2019-2020

1
Cuprins
1.Eseu ............................................................................................................................................................ 3
2.Prezentare Power Point privind utilizarea unei metode de predare-învatare sau tehnici de grup în
activitatea didactică ...................................................................................................................................... 8
3.Harta conceptuală .................................................................................................................................... 13
4.Proba scrisă de evaluare .......................................................................................................................... 14
5.Fișă de autoevaluare ................................................................................................................................ 17

2
1.Eseu

Personalitatea și rolurile manageriale ale

cadrului didactic în clasa de elevi

1.Introducere
O caracteristică foarte importantă pe care orice profesor trebuie să o aibă este
reprezentantă de personalitatea managerială. Aceasta personalitate dezvoltă atât relația dintre
profesor și elevi, cât și modalitatea în care profesorul se dezvoltă.
O persoană, pentru a fi un bun cadru didactic, trebuie să posede calități precum:
corectitudine, modestie, dragoste de copii, fermitate, răbdare, optimism, stăpânire de sine. Acesta
trebuie să conștientizeze că în mâinile lui se află nu numai viitorul copiluilui, ci și al națiunii al
cărui membru este.
2.Personalitatea de bază(PB)
Personalitatea de bază (PB) reprezintă o structură internă a persoanei, mobile și flexibilă,
cu care individul va intra în câmpul profesional psihopedagogic. Aceasta contine două
dimensiuni: personalitatea reală și aptitudinea psihopedagogică.
Personalitatea reală este un ansamblu de procese, funcții și tendințe interne care
reprezintă caracteristicile interioare ale individului.
Aptitudinea psihologică a profesorului include o serie de caracteristici, din care nu
trebuie să lipsească: raționalitatea, înlocuirea controlului cu participarea, stimularea elevilor,
opțiunea strategică pentru comunicare, formare, motivare. Aceasta are un rol foarte important în
relația cadru didactic-elev deoarece cadrul didactic are capacitatea de a-i motiva pe elevi astfel
încât aceștia sa vină la scoală cu placere și să le stârnească curiozitatea în legătură cu materia
predată.
Profesorul nu este doar transmiţătorul de informaţii care se rezumă la a da indicaţii
elevilor în privinţa modului de învăţare şi a materialelor pe care trebuie să le înveţe ci şi un
antrenor care, prin întrebări analitice, stimulând gândirea elevilor, creează premise pentru ca
aceştia, prin aflarea independentă a răspunsurilor, să ajungă la o mai bună înţelegere a
problemelor. Trezirea interesului elevilor, stimularea motivaţiei acestora este, în bună parte, un
rezultat al conducerii procesului instructiv.

3
3. Câmpul psihopedagogic (CP)
Campul psihopedagogic reprezintă contextul psiho-social extern în care are loc activitatea
pedagogică. Acesta este mai mult decât un câmp al percepției, conștiinței, experienței. Acesta
reprezintă si un spațiu de viață descris cu ajutorul statutului socio-economic și a influențelor
externe. Influențele externe pot fi: sociale, politice, familiale, factori ergonomici, norme
deontologice, forme interacționale și situații psihopedagogice.
4. Reprezentarea psiho-pedagogică (RPP)
Reprezentările se realizează prin stabilirea unei relații sistem între domeniul ce trebuie
reprezentat și mediul intern în care el este reprezentat. Reprezentările sociale sunt un proces de
reconstrucție a realului care coordonează simultan stimului și reacția.
Dintr-o perspectivă pedagogică, reprezentările sunt foarte variate și în legătură directă cu
câmpul psihopedagogic. Acestea pot fi:
Didactice, în care sunt incluse opinii, percepții, și atitudinea profesorului față de
proiectare, strategie, interacțiuni și evaluare.
Socio-educaționale, care surprind diferențele dintre elevi după statutul părinților, poziția
familială, sexul, rasa, etnia, naționalitatea.
Deontologice reprezentate de semnificațiile pe care profesorul le dă normelor prevăzute
în codurile deontologice scrise, sau tradiția și maniera în care acestea sunt traduse în
comportamente de rol.
Formarea acestor reprezentări este dependentă de câmpul psihopedagogic, oferind
reprezentării seturi de stimuli care vor fi procesați în interiorul structurii cognitive pe baza unor
reguli.
5. Credințele-convingerile psihopedagogice (CPP)
În ceea ce privește dimensiunea anxiologică, relația stabilită între subiect și un anumit
fenomen este un raport axiologic, subiectul respectiv intrând în relație cu valoarea fenomenului
de etică, estetică, existență sau nonexistență.
Dimensiunea obiectivă se bazează și asupra credințelor sociale, caracterul ilogic,
irational. Pe de altă parte, nici o idee cu un conținut ilogic nu este de la sine irațională sau
neobictivă. Credința poate fi impregnată cu iraționalizare, dar în globalitatea sa rămâne
obiectivă.
Dimensiunea psihologică face referire în totalitate la psihicul uman. Stuctura psihologică
a credinței este reprezentată de trei planuri: planul cognitive, planul afectiv și planul volitiv.
Credințele psihopedagogice faciliteaza interacținea planului ideatic cu cel
comportamental, astfel încât cadrul didactic ce are o credință se distinge prin clarviziune și
siguranță față de cei care nu o au.Schimbarea credințelor psihipedagogice este mai dificilă
4
deoarece investiția afectivă este mai profund ancorată în sistemul de personalitate și este
protejată printr-un act de voință.

6. Personalitatea cristalizată (PC)

Fundamentele concrete pentru construcția personalității cristalizate sunt plasticitatea si
flexibilitatea personalității de bază. Aceasta are următoarele componente interne: competență
științifică, competență psihosocială, competență managerială și competență psiho-pedagogică.
În ceea ce privește competența științifică, se au în vedere abilitățile necesare pentru
manipularea cunștiințelor, pentru a putea selecta și transmite informația, astfel încât informația să
fie corectă și ușor de înțeles pentru elevi.
Competența psihosocială are la bază capacitatea cadrului didactic de a forma relații
adecvate cu elevii prin adaptarea la diferite stiluri educaționale, entuziasm, înțelegere, prietenie.
Competența managerială are în vedere capacitatea de gestionare a situațiilor specifice din
clasă. Profesorul trebuie să știe cum să isi planifice și gestioneze timpul astfel încât să fie la zi cu
activitatea clasei, dar și să îi ajute pe elevi, pe cât de mult posibil, să înteleagă subiectul predat.
Competența psihopedagogică face referire la capacitatea de determinare a gradului de
dificultate al unui conținut, capacitatea empatică, capacitatea de accesibilitate a informației
didactice. Această competență este forte importantă deoarece profesorul trebuie să se gandesca
ca are mult mai multe conoștiințe decât elevii și trebuie să le explice totul pe întelesul lor, cu
exemple concrete.
7. Stilul educational
Conceptul de stil educaţional îşi are originea în aria cercetărilor privind comportamentul
didactic al profesorului și relaţiile dintre profesor și elevi. Stilul desemnează un sistem unitar de
mijloace de acţiune (de concepţie şi de execuţie) cu un caracter relativ stabil prin care organele
decizionale şi de execuţie contribuie la realizarea obiectivelor. Pentru o schimbare a stilului
educațional nu este nevoie de o schimbare a trăsăturilor de personalitate, ci de o reconstruție și o
reechilibrare între cele doua existente deja. Aspectul stilului educațional pune în valoare câteva
detalii importante pentru analiza implicațiilor stilului educațional în situațiile de criză. Acest
element transformă stilul educațional într-o variabilă formă de specificitate a unui autentic stil
managerial al profesorului în clasa de elevi.
8. Stilul managerial
Stilul de management exprimă modalitățile în care cadrul didactic își exercită atribuțiile
ce îi revin în planificarea, organizarea, antrenarea și coordonarea activității, fiind definit, în
principal, de atitudinea față de elevi. Stilul de management reflectă modul în care un profesor
gândește și acționează. Acesta este un process prin intermediul căruia o persoană sau un grup de
personae identifică, organizează, activează, influențează resursele umane și tehnice ale clasei de

5
elevi în scopul realizării obiectivelor propuse. Liderii motivați de sarcină vor fi mai eficienți atât
în situații favorabile cât și nefavorabile.
Concepția lui Reddin privitoare la stilul managerial prevede o grilă tridimensională de
analiză a comportamentului managerial, adică orientarea pe relație, orientarea pe sarcină și
orientarea pe eficiență. Nivelurile de analiză ale stilului managerial au în vedere următoarele
dimensiuni: nivelul cognitiv, nivelul strategic și cel instrumental.
9. Rolurile manageriale ale cadrului didactic
Specifice rolurilor manageriale sunt amplitudinile diferite pe care le capătă cadrul
didactic și continuitatea și simultaneitatea lor. Nici unul dintre roluri nu poate fi conceput
independent, ele corelându-se reciproc. Esența roluriloe manageriale ale cadrului didactic în
clasă este orientarea și dirijarea elevilor si materialelor către realizarea obiectivelor proiectate în
condiții de eficiență maximă.
Principalele roluri manageriale cuprinde următoarele aspecte: planificarea, organizarea,
decizia educațională, controlul și evaluarea, consilierea.
Planificarea cuprinde un sistem de decizii privitoare la o serie de hotărâri de obiective și
la viitoarele mijloace, acțiuni, resurse și etape pentru realizarea acestora. Cea mai importantă
problemă a planificării o constituie corelația optimă dintre obiective-resurse-timp.
Organizarea presupune atât cunoașterea mijloacelor operative cât și a locului și a rolului
precis al fiecărui membru al clasei.
Prin organizarea acțională profesorul armonizează activitatea clasei la disciplina sa,
dozează sarcinile de lucru, creează motivația participării elevilor, diversifică modul de antrenare
a lor, coordonează programe pe diferite obiective. Profesorul organizează relația între educația
formală, educația non-formală şi informală, învățarea frontală, pe grupe şi individuală, îmbinarea
metodelor, mijloacelor şi formelor de organizare a procesului educațional.
Organizarea structurală urmăreşte eficientizarea resurselor materiale şi umane prin
coordonarea strategică a acestora şi obținerea unor sisteme fiabile. În cadrul managementului
clasei organizarea devine mai activă pentru rolul de diriginte în cazul învățătorilor, dar este
valabilă pentru orice cadru didactic ce predă la clasă.
Controlul nu este numai un mecanism reglator de ansamblu, ci este un suport pentru
activități, cum ar fi cele de îndrumare, stimulare a inițiativelor, generalizare a unor experiențe
Principalele funcții ale controlului sunt: supravegherea, conexiunea inversă, prevenirea
eventualelor situații de criză educațională, corecție şi perfecțiune.Controlul are mai mult un rol
reglator şi de ajustare a activităţii şi atitudinii elevilor.
Decizia educațională este considerată de managementul actual principala funcție a
procesului de conducere, deoarece aceasta poate armoniza obiectivele cu resursele şi cu oamenii
devenind motorul, centrul vital al procesului.

6
 Evaluarea reprezintă verificarea măsurii în care scopurile şi obiectivele dintr-o etapă
managerială dată au fost atinse. Evaluarea de această natură este atât de tip cantitativ, cât şi
calitativ.
Consilierea este o relaţie specială, dezvoltată între cadrul didactic (managerul clasei) şi
elevul în nevoie, cu scopul de a-l aproba şi este normal că cel mai bine poate face acest lucru
cadrul didactic,persoana din şcoală care-l cunoaşte cel mai bine.
10. Factorii determinanți ai managementului clasei de elevi
Factorii determinanți ai managementului clasei de elevi sunt: recrutarea și selecția
cadrelor didactice și formarea cadrelor didactice.
Selecția cadrelor didactice constă în evaluarea a unul sau mai mulți candidați prin prisma
unui post vacant în învățământ și în a evidenția o concordanță cât mai bună între candidat și
munca sa. Selecția unui candidat pentru profesia didactică are ca scop atât de a descoperi
candidatul potrivit postului, cât și aceea de a satisface nevoile și aspirațiile personale și
profesionale ale candidatului prin concordanță cu atracția oferită de munca la catedră.
În ceea ce privește formarea cadrelor didactice, există un proces complex pe care o
persoană trebuie să-l parcurgă pentru a ajunge la performanța dorită: acțiune de formare,
eficiență pedagogică, modificare de comportament, variație de randament, performanță și
ameliorare cantitativă și calitativă a activității.
11. Concluzii
Activitatea profesională cere de la fiecare persoană o pregătire profesională
corespuzătoare cerinţelor profesiei alese pentru a putea face faţă obligaţiilor profesionale. Nu
întâmplător fiecare profesie necesită o pregătire profesională înainte de a ne încadra în câmpul
muncii. Aceste cerinţe se referă şi la profesia de pedagog. Înainte ca persoana să se ridice la
nivelul măiestriei profesionale este necesar ca ea să posede la început cele mai simple, mai
elementare înclinaţii, aptitudini profesionale. Personalitatea și rolurile manageriale ale cadrului
didactic au o importanță majoră în dezvoltarea ulterioara a elevilor. Daca profesorul știe sa îsi
organizeze ora și să se impună în fața elevilor, ii poate ajuta pe aceștia să acumuleze mult mai
ușor informațiile și sa devină niște adulți responsabili în viitor.
Bibliografie

[1]. Romiță B. Iucu, “Managementul clasei de elevi”, editura Poliform, 2006

[2]. Trofaila L., “Aptitudinile pedagogice-componenta a maiestriei profesionale la viitorii
pedagogi”, UST
[3]. Vinnicenco E., “The formation of teacher’s managerial style”, UPS
[4]. Handy, C., The Gods Of Management: The Changing Work of Organisations. Oxford
University Press, 1996

7
2.Prezentare Power Point privind utilizarea unei metode de
predare-învatare sau tehnici de grup în activitatea didactică

8
9
10
11
12
3.Harta conceptuală

13
4.Proba scrisă de evaluare

A. Conținutul evaluat
Cod Arii de conţinut Subarii de conţinut
1.1 Dimensiunile atomului
C1 1.Prezentarea atomului 1.2 Masa atomului
1.3 Caracteristicile atomului
2.1 Definiția atomului
C2 2.Structura atomului 2.2 Definiția elementului chimic
2.3 Definirea simbolului chimic

B. Obiective operaționale evaluate

Se urmărește să se verifice dacă elevii sunt capabili să:
O1 -Să prezinte dimensiunile atomului si caracteristicile acestuia pe baza enunturilor oferite;
O2 -Să denumeasca elementele chimice pe baza simbolul chimic si invers;
O3 -Să calculeze numărul atomic Z și respectiv numărul de masă A, aplicand algoritmul de calcul
cunoscut din lectia invatata.

C. Testul de evaluare

1. Completați spațiile libere:

a) Denumirea de atom vine de la cuvântul grecesc…… (0,5p)
b) Atomul este o particulă extrem de redusă ca …. și ……… (0,5p)
c) Masa atomului este de ordinul….(0,5p)
d) Diametrul atomului este de ordinul……. (0,5p)

2. Citiți cu atenție următoarele afirmații. Precizați în dreptul fiecărui enunț dacă considerați
că afirmația este adevărată (A) sau falsă (F).
a) Atomii sunt vizibili cu ochiul liber;(0,5p)
b) Totalitatea atomilor de același fel formează un element chimic;(0,5p)
c) Atomul este cea mai mica particular dintr-o substanță ce nu poate fi divizată în particule
mai simple, prin procedee chimice obișnuite.(0,5p)

14
 3. Realizați corespondența între coloanal din dreapta (denumirile simbolurilor chimice) și
coloanal din stânga (simbolul chimic).(1,5p)
Simbolul chimic Denumirile simbolurilor chimice
a) H 1) Clor
b) Cl 2) Oxigen
c) N 3) Hidrogen
d) O 4) Azot

4. a) Scrieti simbolurile chimice pentru urmatoarele elemente :

carbon (……) ; aluminiu (………..) ; fier (……..) ; calciu (……) (2p)
b) Scrieți denumirile elementelor chimice care au următoarele simboluri chimic:
F (….); B(…); S(….); Na(…..).

5. Știind că elementul chimic notat cu X are pentru numărul atomic Z valorea 6 și prezintă 6
neutroni. Calculați numărul de masa A aplicând algoritmul de calcul cunoscut. (2p)

Se acordă 1 punct din oficiu.

D. Diagrama obiective-itemi
Item 1 Item 2 Item 3 Item 4 Item 5
Obiectiv 1 x x
Obiectiv 2 x x
Obiectiv 3 x

E. Baremul de corectare și etalonul de rezolvare

Barem de corectare
Nr. Itemi Răspunsul corect Barem de corectare
Item 1 a) Atomos
b) Masă și dimensiune 2p
c) 10-27kg
d) 10-10m
Item 2 a) F

15
 b) A 1,5p
c) A
Item 3 a-3
b-1 1,5p
c-4
d-2
Item 4 a) carbon (C); aluminiu (Al);
fier (Fe); calciu (Ca)
b) F (Fluor); B (Bor); 2p
S (Sulf); Na (Sodiu).
Item 5 Z=A-n; A=Z+n; 6=A-6; 2p
A=6+6; A=12.
Din oficiu 1p

Etalon de rezolvare

1. Completați spațiile libere:

a) Denumirea de atom vine de la cuvântul grecesc atomos (0,5p)
b) Atomul este o particulă extrem de redusă ca masă și dimensiune. (0,5p)
c) Masa atomului este de ordinul 10-27kg (0,5p)
d) Diametrul atomului este de ordinul 10-10 m. (0,5p)
2. Citiți cu atenție următoarele afirmații. Precizați în dreptul fiecărui enunț dacă considerați
că afirmația este adevărată (A) sau falsă (F).
a) Atomii sunt vizibili cu ochiul liber; F (0,5p)
b) Totalitatea atomilor de același fel formează un element chimic; A (0,5p)
c) Atomul este cea mai mica particular dintr-o substanță ce nu poate fi divizată în
particule mai simple,prin procedee chimice obișnuite. A (0,5p)
3. Realizați corespondența între coloanal din dreapta (denumirile simbolurilor chimice) și
coloanal din stânga (simbolul chimic). (1,5p)
Simbolul chimic Denumirile simbolurilor chimice
a) H 1) Clor
b) Cl 2) Oxigen
c) N 3) Hidrogen
d) O 4) Azot
a-3 b-1 c-4 d-2

16
 4. a) Scrieti simbolurile chimice pentru urmatoarele elemente :
carbon (C) ; aluminiu (Al) ; fier (Fe) ; calciu (Ca) (2p)
b) Scrieți denumirile elementelor chimice care au următoarele simboluri chimic:
F (Fluor); B (Bor); S (Sulf); Na (Sodiu).
5. Știind că elementul chimic notat cu X are pentru numărul atomic Z valorea 6 și prezintă
6 neutroni. Calculați numărul de masa A aplicând algoritmul de calcul cunoscut. (2p)
Z=A-n; A=Z+n; 6=A-6; A=6+6; A=12.

5.Fișă de autoevaluare

FIŞA DE AUTOEVALUARE A ACTIVITĂŢII

desfăşurate de către student în perioada în care a urmat cursurile
MODULULUI PSIHOPEDAGOGIC

I. NUMELE ŞI PRENUMELE: Stefanescu Denisa-Elena

ELEMENTELE DE CONTACT (telefon, e-mail): 0744616127,
Stefanescu.denisa98@gmail.com
ANUL, SERIA, GRUPA: Anul de studii 3, Seria C.E.P.A., Grupa 1131
FACULTATEA: Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinta Materialelor

II. MOTIVELE ce v-au determinat să optaţi pentru modulul psihopedagogic (alegeţi una
sau mai multe variante de răspuns, bifând cu X în căsuţa sau căsuţele corespunzătoare):
vocaţie
alternativă la profesia de inginer
la sugestia părinţilor
la sugestia colegilor
alte motive ………….

III. APRECIERI privind COMPETENŢELE dobândite:

TIPUL DE CALIFICATIVE
COMPETENŢĂ INDICATORI EXC.
INSUF SUF. BINE F. BINE
1.1. Cunoaşterea şi respectarea
particularităţilor de vârstă şi
individuale ale elevilor în
proiectarea şi realizarea lecţiilor

17
 1.2. Proiectarea eficientă a activităţii
instructiv-educative - selectarea
conţinuturilor
- alegerea strategiilor de
1. Competenţe instruire
psihopedagogice - alegerea metodelor și
instrumentelor de evaluare

1.3. Realizarea eficientă a activităţii

instructiv-educative
- adaptarea la situaţia concretă de
învăţare
2.1. Organizarea grupului de elevi
2.2. Utilizarea eficientă a bugetului
de timp alocat activităţilor
2. Competenţe
didactice
manageriale
2.3. Luarea deciziilor în funcţie de
situaţie
2.4.Prevenirea şi soluţionarea
conflictelor
3.1. Comunicarea facilă şi expresivă
3. Competenţe de 3.2. Îmbinarea eficientă a
comunicare comunicării verbale,
nonverbale şi
paraverbale
3.3. Ascultarea activă

IV. a) Ce materiale aţi elaborat pentru evaluarea pe parcurs la disciplinele aparţinând

Programului de formare psihopedagogică?

Referate
Comunicări pentru sesiunile de comunicări ştiinţifice studenţeşti
Proiecte de lecţie
Planificări calendaristice
Instrumente de evaluare
Interviu de cunoaștere a elevilor

b) Numiţi materialele alese la punctul IV a!

În cadrul Programului de formare psihopedagogica am elaborat, pentru evaluarea pe
parcurs, materiale precum:
• referate,
• proiecte de lecție,
• planificări calendaristice,
• teste de evaluare

18
 • fisa de observarea a lectiei
• interviu de cunoaștere a elevilor.
c) În ce măsură elaborarea acestor materiale v-a ajutat în pregătirea dumneavoastră
psihopedagogică?

Foartemult
Mult
Puţin
Deloc

V. După terminarea studiilor, veţi opta pentru cariera didactică?

Da
Nu
Nu ştiu

VI. După absolvirea Programului de formare psihopedagogică, intenţionaţi să continuaţi, la

masterat, studiile de formare pentru profesia didactică?

Da
Nu
Nu ştiu

19