Teoria genetic-cognitiva si structurala, J. S.

Bruner
Originea teoriei
Perspectiva educationala a lui Bruner este bazata pe o psihologie culturala, care
ia in considerare contextul istoric, social si cultural al indivizilor in
interpretarea fenomenelor.
Bruner este interesat, de asemenea, de functionarea unor procese cognitive, mai
exact, de formarea conștiinței si dezvoltarea conceptelor si de rezolvarea de
probleme. Acesta considera ca la baza constituirii conceptelor se afla capacitatea
de a categoriza.
Bruner sustine ca oamenii interpreteaza lumea in termeni de similaritati si
diferente si a lansat ideea unui sistem de codificare al cunoasterii conceptelor
ierarhizat. Categorizarea sta la baza procesarii informatiei.
Conceptia despre invatare
Ca si Piaget , Bruner, recunoaste ca la nastere individul are anumite sisteme
biologice ce se dezvolta odata cu trecerea anilor si care il ajuta sa
interpretezemediul inconjurator, tot in acord cu Piaget, Bruner sustine ca
individul trebuie sa participe activ la dezvoltarea sa prin constructia proprie in
intelegerea Universului, intelegere ce se fundamenteaza pe vechile si noile
cunostinte.
La fel ca Vagotzki, Bruner, recunoaste importanta limbajului in dezvoltare prin
transformarea experientelor cu ajutorul limbajului.
In viziunea lui Bruner, invatarea are un aspect social reflectat prin principiul
reciprocitatii. Reciprocitatea devine un stimulent al invatarii.
Bruner a formulat cateva principii necesare intelegerii dezvoltarii intelectuale:
- dezvoltarea se caracterizeaza prin cresterea treptata, prin instruirea si
autoinstruirea independenta a raspunsului fata de stimuli
- dezvoltarea depinde de interiorizarea evenimentelor intr-un sistem de depozitare
corespunzator mediului, sistem care sa permita achizitii ulterioare
- dezvoltarea individului depinde de capacitatea individului de a-si explica siesi
si altora ceea ce a facut sau va face
- dezvoltarea intelectuala se bazeaza pe o interactiune sistematica si contingenta
intre un indrumator si cel ce invata
- predarea este facilitata de limbaj care intervine ca un instrument cu ajutorul
caruia individul ordoneaza realitatea inconjuratoare
- dezvoltarea intelectuala se caracterizeaza prin cresterea capacitatii individului
de a opera simultan cu mai multe alternative, de a urmari mai multe succesiuni de
fapte simultan
In teoria sa, Bruner a indentificat 3 modalitati de procesare a informatiei, de
cunoastere umana:
modalitatea activa- realizata prin manipularea libera a obiectelor si prin exersare
- modalitatea iconica- se bazeaza pe imagini, mai ales vizuale dar si sonore si
olfactive
- modalitatea simbolica- rep. un salt in dezv. cognitiva in sensul ca imaginile
sunt inlocuitecu simboluri, cuvinte sau alte semne
Utilizarea acestor modalitati nu este conditionata ca la Piaget de apartenenta la
un anumit nivel de varsta; rezolvarea de probleme necesita abordari diferite in
contexte diferite.
Solutii pedagogice
Disciplinele pe care trebuie sa le parcurga elevii sa fie expuse, explicate si
predate in functie de cele 3 modalitati de cunoastere, activa, iconica si
simbolica.
Acordarea atentiei in proiectarea si implementarea procesului de instruire a
dimensiunii culturale; populatia din diferite culturi are modalitati dinstincte in
rezolvarea aceluiasi tip de probleme.
Alegerea mijloacelor si metodelor adecvate.
Invatarea prin descoperire; participarea activa a elevului la invatare.
Cuvinte cheie: psihologie culturala, concept, categorizare, proces de cunoastere
activ, limbaj, aspect social, reciprocitate, proces de cunoastere-activ-iconic-
simbolic, invatarea prin descoperire, ?participarea-activa-reala,
Situatii de invatare- modalitatea activa:
- copilul care invata sa mearga pe bicicleta, manipularea jocului de lego, jocul in
echipa cu mingea, participarea la activitatea de imbracare
Modalitatea iconica:
- constructia unei machete dupa o schita sau un model, invatarea cantecelor si a
poeziilor, constructia de pazzel-uri, intelegerea geometriei in spatiu
Modalitatea simbolica:
- citirea unei harticonceptualizarea unor familii de cuvinte
Orice copil poate fi invatat orice, la orice varsta cu conditia sa fie alese
mijloacele si metodele de educatie corespunzatoare.
Afirmatia nu este in totalitate adevarata pentru ca exista copii care se nasc cu
diferite handicapuri, caz in care procesele psihice nu sunt dezvoltate in
totalitate. In cazul in care copilul nu are nici-un tip de handicap, invatarea este
totusi conditionata de achizitiile care se insusesc in primi ani de viata.
Achizitia limbajului este o conditie necesara pentru dezvoltarea gandirii, daca
acest lucru nu se intampla copilul nu poate face inferentele necesare.
Un exemplu elocvent este al lui Ramu, copilul lup, care a fost gasit pe peronul
unei gari din India. Varsta estimata de specialisti la gasirea lui a fost de 11
ani. Sau incercat diferite metode pentru a-l invata pe acesta sa vorbeasca, si alte
comportamente umane, dar acesta a continuat sa se comporte ca un lup. Neputand sa
se adapteze la noua viata, acesta a murit la varsta de aproximativ 20 ani.