Reostate

Reostatele de pornire sunt utilizate pentru a micsora curentul absorbit la pomire de

motoarele electrice. Din punet de vedere al incalzirii, reostatele de pomire se pot dimensiona
pentru o durata scurta de functionare, caz in care nu pot fi folosite si pentru reglarea vitezei
motoarelor. Reostatele de pornire, construite pentru regim de scurta durata, pana la 30 s, si
reostatele de pornire si reglare, construite pentru regim de lunga durata, sunt comandate prin
controlere.

Exista variante constructive de reostate de pornire in c.c. (pentru 110 Vcc; 1,7 12,5 kW) si
de curent alternativ (pentru 500 Vca; 1,7 200 kW). Exista si variante constructive de reostate de
pomire si reglare de curent continuu (pentru 110 Vcc; 2 4 kW) si de curent altemativ (pentru
500 V), construite special pentru anumite tipuri de motoare. Constructiv se deosebesc reostate
plane si reostate cu controler. Un reostat plan sau cu ploturi se compune din elemente
rezistoare (ca in figura 1.25):

a) Borna L se leaga la retea, borna M se leaga la inductorul motorului direct sau prin intermediul
reostatului pentru modificarea curentului de excitatie, iar borna R se leaga la indusul motorului.
Reostatul este astfel construit incat circuitul de excitatie sa nu se poata intrerupe.

b) Este prezentata schema unui reostat plan pentru pornirea unui motor asincron trifazat cu rotor
bobinat. Acesta este format dintr-un rezistor trifazat la care variatia simultana a rezistentelor pe
faza se obtine prin rotirea manetei.

a) b)

Figura 1.25. - Reostatul plan cu 3 borne.

a) pentru pornirea unui motor de c.c.,

b) pentru pornirea unui motor asincron cu rotor bobinat.

Figura 1.26. - Reostate de excitatie pentru generatoare de c.c.

a) pentru excitatie derivatie; b) pentru excitatie separata.

1 - rezistoare, 2 - placa suport; 3, 4, 5 - borne; 6 - contact glisant; 7 - maneta; 8 - ax si 9 - perie.

Reostatele de pornire pot fi comandate si prin controlere. Reostatele cu controler se

folosesc la un numar mai mare de 20 porniri pe ora.
Reostatele de reglare sunt reostate pentru reglarea tensiunii generatoarelor si reostate
pentru reglarea vitezei motoarelor. Reostatele pentru reglarea tensiunii generatoarelor servesc la
modificarea curentului de excitatie a generatoarelor. Se construiesc ca reostate plane si au
dimensiuni relativ mici, fiind parcurse de curentul de excitatie care are intensitate mica. Periile
sunt mai late decat distanta dintre doua ploturi succesive astfel incat circuitul de excitatie sa nu
fie niciodata intrerupt.
Reostatele pentru reglarea vitezei motoarelor se utilizeaza la motoarele de curent continuu
si altemativ. La motoarele de curent continuu cu excitatie derivatie, reglarea vitezei se face prin
modificarea excitatiei si deci reostatul este asemanator cu un reostat pentru reglarea tensiunii
generatoarelor. De obicei, se construiesc aparate complexe, care contin atat reostatul de reglare
a turatiei cat si reostatul de pornire. La motoarele de curent continuu cu excitatie serie si la mo-
toarele asincrone, reostatele de reglare sunt calculate pentru a functiona in regim de lunga durata,
si se pot folosi si ca reostate de pornire. Pentru asigurarea comutatiilor se utilizeza controlere.
Introducerea unor rezistente de reglare in circuitul rotoric al motorului asincron este
insotita de pierderi de energie si din aceasta cauza se limiteaza la durate scurte de timp, in conditii
speciale, ca de exemplu la actionarea electrica a mecanismelor de ridicat si transportat (macarale
si poduri rulante) unde este nevoie de o variatie lina a vitezei de ridicare a sarcinii.