Sunteți pe pagina 1din 17

MIHAI SIMIONOV INSTALATII DE PROPULSIE NAVALE.

LINII DE ARBORI

Cap. 7. Reductoare cu roti dintate utilizate la liniile de arbori navale 7.1.Tipuri de instalatii de propulsie navale cu transmisie prin reductor Instalatiile de propulsie cu transmisie prin reductor s-au realizat ndeosebi cu masini de propulsie de tipul motoarelor semirapide, iar n unele cazuri (nave militare de mare viteza) si cu motoare rapide. In ultimii ani, n cadrul acestor instalatii de propulsie navale s-au utilizat si motoare lente, turatia propulsorului ajungnd la 50 60 rot/min. La aceste instalatii de propulsie se introduce n plus fata de cele cu transmisie directa, reductorul (reductoarele, n cazul instalatiilor de propulsie cu mai multe linii de arbori) si cuplajele. Masina de propulsie poate fi amplasata paralel cu planul diametral sau n planul diametral al navei, pe un postament mai nalt. Instalatiile de propulsie navale cu mai multe masini de propulsie cuplate prin intermediul unui reductor la o singura linie de arbori se utilizeaza, n general, la navele mici (sub 10000 tdw). Pentru navele mai mari, sau la navele cu putere instalata mare, se vor utiliza mai multe linii de arbori.

Fig. 7.1.

Fig. 7.2.
133

MIHAI SIMIONOV INSTALATII DE PROPULSIE NAVALE. LINII DE ARBORI

Fig. 7.3.

Fig. 7.4. In fig. 7.1 este prezentata schema unei instalatii de propulsie cu o masina de propulsie, arborele cotit al masinii si linia de arbori sunt situate pe directii paralele. In fig. 7.2 este prezentata tot o schema a unei instalatii de propulsie cu o masina de propulsie, flansa de cuplare a arborelui cotit si linia de arbori fiind coaxiale. In fig.7.3 este prezentata schema unei instalatii de propulsie cu doua motoare de propulsie, tata si fiu, cu turatii diferite. Aceste tipuri de instalatii de propulsie sunt utilizate pe navele de pescuit. In timpul navigatiei libere, toata puterea furnizata de motoare este transmisa la elice. Cnd apar consumuri energetice suplimentare, motorul fiu completeaza puterea furnizata de motorul tata sau generatorul electric de arbore. Pentru a face posibila cuplarea sau decuplarea motoarelor de la reductorul de turatie, se utilizeaza cuplaje elastice. In fig. 7.4 este prezentata o instalatie de propulsie cu doua masini de propulsie cuplate la reductor coaxial prin intermediul unui pinion. Cele doua motoare de propulsie sunt cuplate la reductorul de turatie prin intermediul cuplajelor elastice.
134

MIHAI SIMIONOV INSTALATII DE PROPULSIE NAVALE. LINII DE ARBORI

In fig. 7.5, instalatia de propulsie este prevazuta tot cu doua motoare, dar de aceasta data cuplate la reductor prin doua pinioane. Distanta dintre motoare si mecanismele aferente, n comparatie cu schema prezentata n fig. 7.4., fiind mai mare.

Fig. 7.5.

Fig. 7.6.

Fig. 7.7.
135

MIHAI SIMIONOV INSTALATII DE PROPULSIE NAVALE. LINII DE ARBORI

Fig. 7.8.

Fig. 7.9.

Fig. 7.10. In fig. 7.6 este prezentata o instalatie de propulsie navala n care cele doua motoare de propulsie se afla cuplate la reductor de aceiasi parte a axei
136

MIHAI SIMIONOV INSTALATII DE PROPULSIE NAVALE. LINII DE ARBORI

liniei de arbori. Aceasta conceptie este foarte des ntalnita n constructiile navale. In aceasta situatie, toti arborii sunt amplasati la acelasi nivel. Instalatia de propulsie cu doua pinioane si doua roti ngemanate (fig. 7.7) este utilizata atunci cnd distantele dintre rotile dintate trebuie sa fie corelate cu dimensiunile principale ale motoarelor, privind valoarea naltimii acestora, datorita spatiului permis n compartimentul de masini. In fig. 7.8 este prezentata o instalatie de propulsie cu trei motoare de propulsie, un motor fiind situat deasupra liniei de arbori. Aceasta asezare este tipica pentru instalatiile de propulsie la care postamentul motorului poate fi amplasat n pupa navei, n apropierea peretelui picului pupa. In fig. 7.9 este prezentata o instalatie de propulsie cu patru motoare de propulsie, motoarele fiind doua cte doua coaxiale. Acesta solutie prezinta costuri mai ridicate n comparatie cu cea prezentata n fig. 7.10, deoarece angrenarea va fi mai lenta, reducnd eficienta instalatiei. Instalatia de propulsie din fig. 7.10 are tot patru motoare de propulsie si patru pinioane, cele doua motoare dinspre pupa navei avnd postamentele mai apropiate dect n situatia anterioara. Toate cele patru motoare sunt cuplate la reductorul de turatie prin cuplaje elastice. In figurile 7.11-7.14 sunt prezentate diverse variante constructive de prize de putere pentru cuplarea la reductoarele de turatie a diversilor consumatori de putere (generatoare electrice de arbore, pompe,).

Fig. 7.11.

137

MIHAI SIMIONOV INSTALATII DE PROPULSIE NAVALE. LINII DE ARBORI

Fig. 7.12.

Fig. 7.13.

Fig. 7.14.

138

MIHAI SIMIONOV INSTALATII DE PROPULSIE NAVALE. LINII DE ARBORI

7.2. Clasificarea reductoarelor navale Reductoarele utilizate n domeniul naval se pot clasifica astfel : dupa raportul de transmisie ; dupa momentul transmis ; din punct de vedere constructiv. Dupa valoarea momentului transmis, vom ntalni : a) reductoare de moment redus se folosesc pentru instalatiile de propulsie cu putere redusa (pna la 150 250 kW), n acest caz raportul de transmisie este situat n limitele i = 2,5...5 ; b) reductoare de moment mediu se utilizeaza n componenta instalatiilor de propulsie cu motoare semirapide sau chiar lente, raportul de transmisie realizat fiind i = 1,5...4,5 ; c) reductoare de moment mare se folosesc pentru instalatiile de propulsie navale cu turbine, raportul de transmisie realizat fiind i = 5...60 -

Fig. 7.13.
139

MIHAI SIMIONOV INSTALATII DE PROPULSIE NAVALE. LINII DE ARBORI

a) b) c) d) e) f)

Din punct de vedere constructiv, reductoarele pot fi : cu roti dintate cilindrice avnd dantura exterioara ; cu roti dintate cilindrice avnd dantura exterioara si interioara ; cu roti dintate conice ; cu un arbore conducator la intrare si un arbore condus la iesire ; cu un arbore conducator la intrare si mai multi arbori condusi la iesire ; cu mai multi arbori conducatori la intrare si mai multi arbori condusi la iesire.
In continuare vor fi prezentate principalele tipuri de reductoare utilizate n

140

MIHAI SIMIONOV INSTALATII DE PROPULSIE NAVALE. LINII DE ARBORI instalatiile de propulsie navale.

Fig. 7.14.

Fig. 7.15.

141

MIHAI SIMIONOV INSTALATII DE PROPULSIE NAVALE. LINII DE ARBORI

Fig. 7.16.

Fig. 7.17.

Reductorul prezentat n fig. 7.13, de o constructie simpla, cu o treapta de reducere, este cu roti dintate cilindrice cu dantura exterioara si are ncorporat lagarul de mpingere. Arborele condus nu are acelasi sens de rotatie fata de arborele conducator si se afla n acelasi plan orizontal (axa longitudinala a motorului si axa liniei de arbori sunt dezaxate pe orizontala). Dantura rotilor este de obicei nclinata iar lagarele sunt de regula de tipul rulmentilor. Aceste reductoare se folosesc pentru instalatii de propulsie navale de mica putere si au raportul de transmisie i = 1,5...5 . In fig. 7.14 este prezentat un reductor asemanator celui din fig. 7.13, are de asemenea ncorporat lagarul de mpingere, iar arborele conducator si arborele condus se afla n acelasi plan vertical (axa longitudinala a motorului si axa liniei de arbori sunt dezaxate pe verticala). Un reductor foarte des ntalnit este prezentat n fig. 7.15, la care miscarea de la arborele conducator (pinionul arborelui conducator) se transmite prin mai multe pinioane satelit. In acest caz solicitarile danturii sunt mult mai mici. Sensul de rotatie al arborelui condus este invers sensului de rotatie al arborelui conducator. La acest tip de reductor distanta dintre axa arborelui si axa arborelui conducator este zero (arborele condus este coaxial cu arborele conducator). In cazul instalatiilor de propulsie navale se folosesc n mod frecvent reductoare cu doua trepte de reducere (fig. 7.16 si fig. 7.17). Aceste tipuri de reductoare, construite si la Renk-Resita, au nglobat un cuplaj de frictiune
142

MIHAI SIMIONOV INSTALATII DE PROPULSIE NAVALE. LINII DE ARBORI

care permite cuplarea si decuplarea motorului si au un raport de transmisie i = 3...5 . In fig. 7.18 este prezentat un reductor de tipul cu mai multi arbori conducatori si mai multi arbori condusi. Aceste tipuri de reductoare se utilizeaza n cadrul instalatiilor de propulsie navale cu mai multe motoare de propulsie. La iesirea din reductor exista un arbore principal pentru actionarea propulsorului si mai multi arbori secundari necesari pentru actionarea unor agregate auxiliare (pompe, generatoare electrice de arbore,). La acest tip de reductor vom ntlni : - doi arbori conducatori si trei arbori condusi ; - cuplaje de frictiune, ce permit obtinerea mai multor regimuri de functionare (motorul din Bb functioneaza iar cel din Tb este oprit, motorul din Bb este oprit iar cel din Tb functioneaza, functioneaza ambele motoare). O problema importanta n cazul acestor reductoare este cea a distantei L1 (fig. 7.19), pentru cuplarea masinilor de propulsie.

Fig. 7.19.

143

MIHAI SIMIONOV INSTALATII DE PROPULSIE NAVALE. LINII DE ARBORI

Conform R.N.R. :
L1 = 2 D1 D + 2 2 = D1 + D2 . 2 2

Daca

D2 = i , atunci D1

L1 = D1 (1 + i ) = Bm + lm .

Rezulta
D1 = Bm + lm . 1+ i

In relatiile de mai sus, s-au facut urmatoarele notatii : D1 - diametrul rotii dintate a arborelui condus ; D2 - diametrul rotii dintate a arborelui conducator ; lm - distanta dintre motoare (trebuie sa fie de cel putin 0.6 m, conform normelor R.N.R.) ; Bm - latimea batiului motorului de propulsie. 3. Alegerea reductoarelor de turatie navale Alegerea reductoarelor din componenta instalatiilor de propulsie navale se face n functie de doua marimi : A= Pe f nm
nm , n

raportul de transmisie realizat i =

unde Pe , [CP], - puterea efectiva a motorului de propulsie ; - nm , [rot/min], - turatia motorului ;


144

MIHAI SIMIONOV INSTALATII DE PROPULSIE NAVALE. LINII DE ARBORI - n , [rot/min], - turatia arborelui condus (arborele intermediar sau

portelice) ; f - factor de corectie care depinde de tipul navei (destinatia navei respectiv de clasa ei de gheata) si de registrul naval de clasificatie sub care se preiecteaza nava (instalatia de propulsie). In prospectele reductoarelor sunt indicate o serie de grafice, cum este si cel prezentat n fig. 7.20, dupa care se alege reductorul dorit. -

Fig. 7.20.

Fig. 7.21.
145

MIHAI SIMIONOV INSTALATII DE PROPULSIE NAVALE. LINII DE ARBORI

Din diagrama prezentata, n functie de marimea A (de exemplu A=34.5) si de valoarea raportului de transmisie I (de exemplu i=3.05), va rezulta un punct situat ntre curbele 1000 si 1120. Se alege numarul 1000 (n exemplul ales, reductorul ales este HSCZ-1000). Cu numarul ales se intra ntr-un tabel (tabelul 7.1), din care rezulta caracteristicile reductorului ales (fig. 7.21) (lungimea A, latimea de constructie H, masa, diametrul flansei de cuplare la arborele condus,). Tabelul 7.1.

146

MIHAI SIMIONOV INSTALATII DE PROPULSIE NAVALE. LINII DE ARBORI

7.4. Instalatia de ungere si racire a reductoarelor navale Reductoarele navale au instalatie separata de ungere cu ulei de vscozitate diferita de a celui utilizat la masina de propulsie. De asemenea, rolul instalatiei de ungere este si de a elimina un debit de caldura.

Fig. 7.22. Instalatia de ungere a unui reductor. In fig. 7.22 este prezentata schema unei instalatii de ungere a unui reductor, avnd urmatoarele elemente componente : 1 rezervor de ulei peentru sistemul de ungere al reductorului ; 2 filtre grosiere ; 3, 3 pompe de ulei ;
147

MIHAI SIMIONOV INSTALATII DE PROPULSIE NAVALE. LINII DE ARBORI

4 filtre fine ; 5 termoregulator ; 6 schimbator de caldura ; 7 rezervor gravitational de ulei ; 8 conducta de ungere ; 9 conducta de preaplin. In cazul n care pompa 3 nu functioneaza, pentru recircularea uleiului se pune n functiune pompa de rezerva 3. La unele reductoare de putere mai mica poate sa existe o legatura directa pentru ungere (10). Instalatia de ungere a reductoarelor este prevazuta cu urmatoarele aparate de masura si contrul : indicatoare de nivel la rezervoarele de ulei, manometre pentru indicarea presiunii nainte si dupa filtre, termometre nainte si dupa schimbatorul de caldura (racitor).

Fig. 7.23. Instalatie de ungere a reductoarelor navale.


148

MIHAI SIMIONOV INSTALATII DE PROPULSIE NAVALE. LINII DE ARBORI

La unele instalatii de ungere a reductoarelor navale mai exista si filtre magnetice pentru retinerea particulelor metalice fine. In fig. 7.23 este prezentata o alta schema de instalatie de ungere a reductoarelor navale. Elementele componente ale instalatiei sunt : 1- ventil de nchidere ; 2- ventil de suprapresiune ; 3- pompa de ulei; 4- sorb de ulei ; 5circuit de racire cu apa a uleiului de ungere ; 6- filtru de ulei si racitor de ulei ; 7- pompa de pornire si de rezerva ; 8- electromotor de actionare a pompei de rezerva. In timpul functionarii normale, uleiul de ungere este antrenat prin intermediul pompei de ungere antrenate de la priza de putere a reductorului. Cnd pompa 3 se defecteza, automat pompa de rezerva 7 intra n functiune. Deoarece la pornire turatia furnizata de motorul de propulsie este scazuta, intra n functiune pompa de pornire 7, deoarece presiunea asigurata de pompa antrenata de la priza reductorului este scazuta. Cnd presiunea uleiului ajunge la aproximativ 0.6 kgf/cm2, pompa de ulei antrenata de la reductorul de turatie intra automat n functie, pompa 7 fiind decuplata. Instalatia de ungere este simpla sau dubla cu mari performante.

149