1. Scheme cinematice ale transmisiilor mecanice ale tractoarelor.

2. Regimul de calcul al transmisiei mecanice la solicitări statice (tractoare 4×4).

Regimul de calcul la solicitarile statice se stabileste din urmatoarele considerente:
- Calitatile de tractiune ale tractorului sunt limitate dupa momentul dezvoltat de motor (tractorul este
imcarcat pana cand motorul se opreste) Spunem ca momentul nominal al motorului este redus la piesa
care se calculeaza
- Calitatile de tractiune ale tractorului sunt limitate de aderenta (este incarcat pana patineaza complet).
Spunem ca reducem momentul dat de aderenta la piesa ce o calculam.
Algoritmul de calcul pentru determinarea momentelor la solicitari statice (in 3 etape)
1. Se determina momentul din conditia motorului (reducem mom nominal al motorului la piesa care se
calculeaza)
Mcm = Mn*i’*η’
Unde i’ – raporul de transmisie de la motor la piesa de calcul; η’ – randamentul de la motor la piesa;
2. Se determina momentul din conditia de aderenta (reducem momentul din conditia de aderenta la piesa
calculata)
Mcφ = (Z*φ*r)/(i’’*η’’)
itr = i’*i’’
ηtr = η’*η’’
unde: Z – sarcina; φ – coef de aderenta; r – raza rotii; i’’ – rapoortul piesa-roata; η’’ – randament motor-
piesa; itr – raportul total de transmitere al transmisiei;
3. Se compara cele doua momente si ca moment de calcul se va adopta valoarea cea mai mica
Mc = min (Mcm; Mcφ)
- Daca Mcm > Mcφ – tractorul patineaza complet
- Daca Mcφ > Mcm – motorul se opreste
4. Regimul de calcul al transmisiei mecanice la solicitări statice (tractoare 4×2).
Singura diferenta dintre calcul pt 4x4 si 4x2 este ca la 4x2 in loc de G1(sau G) se va folosi G2, greutate
corespunzatoare puntii fata.
5. Amplificatoare de cuplu. Rol, clasificare, scheme (recunoaşterea tipului amplificatorului), funcţionare,
rapoarte de transmitere.
CARACTERISTICI
- se montează între ambreiajul principal şi cutia de viteze;
- au două rapoarte de transmitere: ia  ia1  1 şi 1; ia  ia2  1;
- trecerea de la un raport de transmitere la celălalt se face fără întreruperea fluxului de putere;
- treapta principală de lucru (cuplată în mod obişnuit) este treapta ia2 = 1 (la această treaptă
randamentul amplificatorului de cuplu este maxim, apropiat de unu). Treapta ia1 > 1 se foloseşte
numai pentru depăşirea unor obstacole temporare.
CLASIFICARE
1) amplificatoare de cuplu planetare: a) cu cuplaj unisens,
b) fără cuplaj unisens;
2) amplificatoare de cuplu neplanetare: a) cu cuplaj unisens,
b) fără cuplaj unisens.
Schema de plasare in transmisie a amplificatorului de cuplu
AMPLIFICATOARE DE CUPLU PLANETARE
Amplificatorul de cuplu din figura 2., a se montează între ambreiajul principal şi arborele primar al
cutiei de viteze. El se compune dintr-un ambreiaj de blocare A, un cuplaj unisens C cu role şi un mecanism
planetar cu o treaptă. Partea condusă a ambreiajului A este legată de braţul portsatelit H. Când ambreiajul de
blocare este cuplat, roata centrală 1 şi braţul portsatelit au aceeaşi viteză unghiulară şi, prin urmare, întregul
mecanism formează din punct de vedere cinematic un singur corp, raportul de transmitere fiind, deci, egal cu
unitatea (se obţine treapta ia  i a2  1 ). În acest caz, puterea ajunge la arborele de ieşire prin două fluxuri
de putere (fig. 3., a), micşorându-se, astfel, momentul de calcul al ambreiajului A.

amplificator de cuplu planetar; planetar unisens neplanetar

În schema din figura 2., d, între arborele 1 al ambreiajului principal şi arborele primar 2 al cutiei de
viteze se află montat ambreiajul A al amplificatorului de cuplu. Dacă acest ambreiaj este decuplat, mişcarea
se transmite de la arborele 1 la arborele 2, prin intermediul angrenajelor 3 – 4, 6 – 7 şi al cuplajului unisens
C, care uneşte roata 4 cu arborele 5. Dacă ambreiajul A se cuplează, arborele 5 se roteşte mai repede în
comparaţie cu roata 4, din care cauză cuplajul unisens “se decuplează ”. În felul acesta, se obţin două
rapoarte de transmitere: ia2 = 1 (când A este cuplat).

RAPOARTE DE TRANSMITERE
Indiferent de tipul amplificatorului avem ia1 = 1,23..1,35.
La unele constructii puteam avea ia1 = 1,5...1,6
Amplificatoarele de cuplu cu valori mai mari ale lui ia1 sunt mai eficiente pentru demarajul în trepte.
6. Prize de putere mecanice. Rol, clasificarea prizelor mecanice, scheme (recunoaşterea tipului prizei).
ROL
sunt echipamente de lucru destinate transmiterii puterii de la motorul tractorului la organele de lucru ale
maşinilor şi utilajelor cu care tractorul lucrează în agregat.
CLASIFICARE
- prize de putere mecanice;
- prize de putere hidraulice;
- prize de putere electrice.
PRIZE DE PUTERE MECANICE
transmiterea puterii motorului se realizează printr-o transmisie mecanică, antrenarea utilajelor făcându-se
printr-un arbore de ieşire denumit arborele prizei de putere (APP).
- Prize de putere dependente
- Prize de putere semiindependente
- Prize de putere independente
- Prize de putere sincrone si combinate
(vezi desenele de la pagina 50-52 din pdf CURS)
 7. Parametrii constructivi şi funcţionali standardizaţi ai prizelor de putere.
sunt standardizate două turaţii nominale pentru turaţia arborelui prizei de putere: 540 şi, respectiv, 1000
rot/min. Sensul de rotaţie al arborelui prizei de putere este cel orar pentru un observator care este plasat în
spatele tractorului şi priveşte în direcţia de mers înainte a tractorului.
În cazul prizelor de putere sincrone sunt standardizate două game de turaţii: arborele de ieşire al prizei
trebuie să asigure 3,3…3,5 rotaţii, respectiv, 6,1…6,5 rotaţii pe o distanţă de 1 m parcursă de tractor.
Arborii de tipul 1 au caneluri dreptunghiulare. (540 rot/min; Puterea la APP >48 kw)
Arborii de tipul 2 şi 3 au caneluri în evolventă (1000 rot/min; puterea la APP: 48...92 respectiv 92...185)
Alte elemente standardizate:
- poziţia arborelui prizei de putere faţă de planul longitudinal de simetrie al tractorului,
- poziţia arborelui prizei de putere faţă de sol
- poziţia arborelui prizei de putere faţă de bara de tracţiune
- zona de protecţie în jurul arborelui prizei de putere
8. Mecanisme de suspendare. Rol, clasificare, schemă, parametrii constructivi şi funcţionali standardizaţi,
scheme hidraulice de acționare a mecanismului de suspendare.
Mecanismul de suspendare reprezintă un sistem de bare articulate care serveşte pentru cuplarea la tractor
a maşinilor purtate.
În funcţie de modul de cuplare la tractor, maşinile şi utilajele se împart în următoarele trei tipuri de bază:
tractate, semipurtate şi purtate.
o Maşinile tractate (remorcate) se cuplează la tractor prin intermediul unei articulaţii, cu ajutorul
dispozitivelor de tracţiune şi de remorcare, având un sistem de rulare propriu care preia greutatea
maşinii în lucru şi la deplasarea în gol
o Maşinile semipurtate se sprijină atât pe tractor, prin intermediul dispozitivului de cuplare cu articulaţie,
cât şi pe sistemul de rulare propriu, realizându-se astfel, un transfer parţial de sarcină de pe maşină pe
tractor
o Maşinile purtate sunt maşinile a căror greutate în poziţie de transport este preluată în întregime de
corpul tractorului şi se cuplează la tractor prin intermediul unui dispozitiv numit mecanism de
suspendare
MECANISMELE DE SUSPENDARE ÎN TREI PUNCTE
realizează o legătură articulată în trei puncte, atât la
tractor cât şi la maşina agricolă, cu ajutorul a trei bare,
denumite tiranţi. În figura 1 este prezentată schema unui
asemenea mecanism, care se compune din: 1 – arbore de
antrenare; 2 – braţe de ridicare; 3 –tije de ridicare,
denumite adesea şi tiranţi verticali (braţe întinzătoare); 4 –
tiranţi inferiori (laterali); 5 – tirant superior sau central.
Mecanismul se montează pe tractor prin articulaţiile A, B
şi C (formând triunghiul de cuplare la tractor).
Maşina/utilajul agricol 6 se cuplează, tot prin articulaţii,
în punctele E, F şi G (formând triunghiul de cuplare la
maşină). Mecanismul este acţionat de cilindrul hidraulic
C.H

PARAMETRI CONSTRUCTIVI SI FUNCTIONALI STANDARDIZATI

1) Poziţia articulaţiilor A, B şi C pe corpul tractorului
a. poziţia reciprocă a acestor articulaţii; b. poziţia articulaţiilor B şi C faţă de sol.
2) Lungimea tiranţilor inferiori între articulaţii.
3) Poziţii funcţionale:
a. poziţia articulaţiilor E şi F faţă de sol (în poziţiile limită, inferioară şi superioară); b. cursa de ridicare.
4) Dimensiunile şi poziţia triunghiului de cuplare D, E, F (reciprocă şi faţă de
planul de simetrie al tractorului).
5) Dimensiunile articulaţiilor D, E, F.

9. Mecanisme de direcție la tractoare pe șenile.

(de studiat Fig 1 pag 65)
La curs a spus ca ne poate da acest tabel dar sa schimbe pozitia coloanelor A2, f2, A1, f1 ) (tabelul de la
mecs de directie planetar foloseste alte notatii)