Tractorul pe `n]elesul tuturor

Dan CAZACU, Lauren]iu NORI, Victor VLCU

CAPITOLUL 4

TRANSMISIA TRACTORULUI

Transmisia tractorului este format\ din totalitatea elementelor

prin care se realizeaz\ conducerea mi[c\rii de la arborele motor la
ro]ile motrice, precum [i din cele cu care se face ac]ionarea diferitelor
echipamente de lucru (priz\ de putere, roat\ de curea, instala]ia
hidraulic\ [.a.).
Practic, transmisia `ndepline[te urm\toarele func]ii:
Transmite mi[carea de rota]ie de la arborele motor la ro]ile motrice ale
tractorului;
Pe traseul motor-ro]i motrice, are loc o reducere a tura]iei, `n scopul
m\ririi for]ei de trac]iune (tractorul este o ma[in\ de for]\ nu de vitez\)
astfel: `n timpul func]ion\rii, tura]ia motorului variaz\ `ntre 700 2500
rota]ii pe minut, timp `n care tura]ia ro]ilor motrice variaz\ `ntre 5-100
rota]ii pe minut;

Asigur\ o gam\ variat\ de tura]ii, implicit diferite for]e de trac]iune, acest

lucru fiind posibil datorit\ cutiei de viteze [i a reductorului de tura]ii;
Permite cuplarea [i decuplarea lin\, f\r\ [ocuri, a transmisiei de motor,
att la pornire, oprire ct [i la schimbarea treptelor de vitez\, de acest
lucru fiind responsabil ambreiajul;
Permite realizarea de tura]ii diferite a ro]ilor de pe puntea motric\, la
executarea virajelor, datorit\ diferen]ialului;

59

Tractorul pe `n]elesul tuturor

Dan CAZACU, Lauren]iu NORI, Victor VLCU

Cea mai r\spndit\ transmisie este cea mecanic\ pentru c\ este

simpl\ constructiv, are fiabilitate ridicat\, se `ntre]ine [i repar\ u[or. [i are
rolul de a asigura leg\tura cinematic\ dintre arborele motor [i ro]ile motrice
ale tractorului, sau echipamentul pe care `l ac]ioneaz\, printr-o serie de
elemente de tipul cuplajelor, ro]ilor din]ate, arborilor etc.
Elementele principale ale unei transmisii mecanice sunt:
Ambreiajul;
Reductorul de tura]ie (amplificatorul de cuplu);
Cutia de viteze;
Transmisia central\;
Diferen]ialul;
Transmisiile finale.
AMBREIAJUL
AMBREIAJUL MECANIC
TRANSMITE MI{CAREA PRIN
FRECAREA CE APARE ~NTRE O
PARTE CONDUC|TOARE {I O
PARTE CONDUS|
Ambreiajul este numit uneori [i ambreiaj principal [i este format din trei
p\r]i principale: partea conduc\toare care preia mi[carea de la arborele
motor; partea condus\ care este antrenat\ `n mi[care de rota]ie de c\tre
partea conduc\toare [i mecanismul de comand\. Condi]iile care se pun
ambreiajului sunt: s\ transmit\ mi[carea `n totalitate, f\r\ patinare, s\
`ntrerup\ instantaneu mi[carea [i s\ restabileasc\ transmiterea mi[c\rii f\r\
[ocuri, lent.
Ambreiajul are rolul de a
transmite sau de a `ntrerupe
transmisia mi[c\rii de la arborele
motor la cutia de viteze.

Ambreiajele mecanice cu fric]iune sunt cele mai folosite `n

construc]ia tractoarelor agricole [i realizeaz\ transmiterea mi[c\rii prin
frecarea ce ia na[tere `ntre partea conduc\toare [i cea condus\.

60

Tractorul pe `n]elesul tuturor

Dan CAZACU, Lauren]iu NORI, Victor VLCU

Ambreiajul mecanic cu fric]iune monodisc este foarte r\spndit

la autoturisme, autocamioane [i tractoare. Partea conduc\toare a acestui
ambreiaj este format\ din volant, carcasa acestuia [i discul de presiune,
solidarizate cu arborele motor de la care prime[te mi[carea. Partea
antrenat\ o formeaz\ discul de fric]iune [i arborele ambreiajului, solidarizate
prin caneluri. Mecanismul de comand\ format din pedal\(manet\), prghii,
rulment de presiune, prghii de debreiere. Mi[carea se transmite de la
partea conduc\toare la partea condus\ prin frecare.
La ac]ionarea pedalei de ambreiaj , prin intermediul rulmentului [i a
prghiilor , discul conduc\tor este retras comprimnd arcurile. Discul
condus, cu ferodou, ne mai fiind strns `ntre cele dou\ suprafe]e
conduc\toare, mi[carea se `ntrerupe ob]inndu-se astfel decuplarea
ambreiajului.
Ambreiaje duble mecanice cu fric]iune,
permit transmiterea
concomitent\ a mi[c\rii pe dou\ circuite, de la motor la cutia de viteze [i de
la motor la priza de putere.
Ambreiajele duble, sub aspect constructiv, rezult\ dintr-o reunire,
`ntr-un ansamblu unitar, a dou\ ambreiaje simple permanent cuplate.

Ambreiajul dublu poate fi prev\zut cu comand\ `n serie

(semiindependent\) a celor dou\ ambreiaje simple (o singur\ pedal\ cu
dou\ trepte de decuplare), sau cu comand\ `n paralel (independent\) a
celor dou\ ambreiaje simple (cu dou\ pedale de ac]ionare).
61

Tractorul pe `n]elesul tuturor

Dan CAZACU, Lauren]iu NORI, Victor VLCU

Ambreiajele hidraulice folosite la tractoarele agricole sunt de tip

hidrodinamic.
Func]ionarea lor se bazeaz\ pe folosirea energiei cinetice a unui lichid,
care `n mod obi[nuit este ulei. Un ambreiaj hidraulic este alc\tuit din dou\
corpuri a[ezate fa]\ `n fa]\ [i `nchise `ntr-o carcas\ metalic\ comun\,
umplut\ cu ulei circa 85 % din capacitatea sa. Cele dou\ corpuri sunt
prev\zute cu alveole [i orificii radiale.
Primul corp este solidarizat cu arborele motor [i are rolul de pomp\,
iar cel de al doilea este fixat pe arborele antrenat [i are rol de turbin\.
Cnd motorul este `n stare de
func]ionare, primul corp se rote[te [i
face ca uleiul, sub ac]iunea for]ei
centrifuge, s\ fie trimis cu vitez\ mare
c\tre paletele celui de al doilea corp,
care este astfel ac]ionat `ntr-o mi[care
de rota]ie continuu\, ce este preluat\
de arborele antrenat.
Ambreiajul hidraulic asigur\ o
plecare lin\ de pe loc a tractorului [i
permite varia]ia vitezei de deplasare a
acestuia prin modificarea accelera]iei
motorului. El este asociat uneori cu un
ambreiaj
mecanic
cu
fric]iune
monodisc,
solu]ie
care
`nl\tur\
transmiterea oric\rui [oc c\tre cutia de
viteze.
REDUCTORUL DE VITEZ|
(AMPLIFICATORUL DE CUPLU)
Reductorul cutiei de viteze sau amplificatorul de cuplu realizeaz\
dublarea num\rului treptelor de vitez\, prin posibilitatea ce o ofer\ ca
arborele intermediar s\ capete dou\ tura]ii.

62

Tractorul pe `n]elesul tuturor

Dan CAZACU, Lauren]iu NORI, Victor VLCU

Reductoarele de viteze sau amplificatoarele de cuplu pot fi cu ro]i

din]ate sau planetare.
Reductorul cu ro]i din]ate realizeaz\ modificarea tura]iei arborelui
intermediar, la o cutie `n trepte cu trei arbori longitudinali, folosind pentru
aceasta ro]ile din]ate (4 [i 5) care prin cuplare cu ro]ile din]ate (6 [i 7), dau
raporturi diferite de transmisie.
Cuplnd prima pereche de ro]i (4 cu 6), tura]ia arborelui intermediar va fi
mai mare dect `n cazul cupl\rii celei de a doua perechi de ro]i (5 cu 7). ~n
felul acesta fiecare treapt\ de deplasare se dubleaz\ (vitez\ redus\, vitez\
rapid\). Deplasarea ro]ilor (4 [i 5) pentru a le aduce `n una din cele dou\
pozi]ii de cuplare se face cu ajutorul manetei reductorului (M). Ac]ionarea
reductorului pentru
ob]inerea vitezei "`nceat\" sau "rapid\" se face cu ambreiajul decuplat, ceea
ce constituie un dezavantaj.
Reductorul planetar este `ntlnit la tractoarele moderne. ~n forma cea
mai simpl\ un reductor de acest tip este format din pinionul planetar (1),
solidarizat cu arborele conduc\tor , patru pn\ la opt sateli]i (2) liberi pe
axele lor. Aceste axe sunt fixate pe un disc (3), ce este solidarizat cu
arborele condus.
Reductorul are o coroan\ (4) prev\zut\ cu o dantura interioar\ [i care
se angreneaz\ cu sateli]ii. Aceast\ coroan\ ce se poate solidariza cu
arborele conduc\tor.
Cnd coroana din]at\ (4) este solidarizat\ cu arborele conduc\tor prin
ambreiaj, sateli]ii (4) au rolul unor pene [i ca atare arborele condus prime[te
mi[carea cu acela[i num\r de ture de la arborele conduc\tor obturndu-se
treapta rapid\ de vitez\ . Cnd se `ntrerupe mi[carea coranei din]ate (4),
prin decuplarea ambreiajului , sateli]ii (2) cap\t\ [i o mi[care de rota]ie `n
jurul axei lor, ceea ce atrage o demultiplicare a mi[c\rii discului (3), respectiv
a arborelui condus [i se ob]ine treapta `nceat\ de viteze .
Cuplarea sau decuplarea ambreiajului reductorului se face printr-o
manet\ , f\r\ s\ fie necesar\ oprirea tractorului din deplasarea sa. Acest
fapt atrage m\rirea coeficientului de folosire a timpului [i a capacit\]ii de
lucru a agregatului.
CUTIA DE VITEZE
Cutia de viteze este un ansamblu de arbori [i ro]i din]ate care permite
modificarea `n limite largi a for]ei de trac]iune, `n corela]ie cu rezisten]a la
`naintare.
~n timpul deplas\rii tractorului, for]a de trac]iune a ro]ilor motoare
poate s\ varieze `n limite largi, `n func]ie de condi]iile de deplasare (vitez\,
panta terenului, calitatea drumului). Ca urmare, pentru a se putea realiza
acest lucru, este necesar ca raportul de transmisie a mi[c\rii s\ se modifice
`n func]ie de condi]iile de deplasare.
63

Tractorul pe `n]elesul tuturor

Dan CAZACU, Lauren]iu NORI, Victor VLCU

Cutia de viteze mai asigur\ [i

deplasarea spre `napoi a tractorului, f\r\ schimbarea sensului de rota]ie
al motorului;
- sta]ionarea tractorului cu motorul pornit [i ambreiajul cuplat.
Cutiile de viteze trebuie s\ fie simple, s\ aib\ o func]ionare lipsit\ de
zgomot sau [ocuri, s\ prezinte siguran]\ mare `n exploatare, s\ poat\ fi
`ntre]inute u[or, s\ necesite pentru schimbarea treptelor un efort redus, s\
aib\ o gam\ larg\ de rapoarte de transmisie.
Principiul de func]ionare al unei cutii de viteze poate fi `n]eles u[or cu
ajutorul reprezent\rii grafice urm\toare.
-

Presupunem c\ motorul dezvolt\ o putere astfel `nct, dac\ am

`nf\[ura o sfoar\ de care am prinde o greutate de 1 Kg, pe arborele motor,
aceasta ar fi ridicat\. Pentru a putea ridica o greutate de trei ori mai mare se
utilizeaz\ o cutie de viteze, `n desen aceasta fiind reprezentat\ de cele dou\
pinioane. Prin ac]ionarea unui pinion mare cu ajutorul unui pinion mic, tura]ia
transmis\ scade, `n schimb, cre[te for]a de trac]iune. Astfel, prin utilizarea
cutiei de viteze, acela[i motor poate ridica o greutate de trei ori mai mare.
Cutiile de viteze `n trepte, `n prezent, sunt cele mai folosite `n
construc]ia tractoarelor agricole. Ele sunt alc\tuite dintr-o carcas\ metalic\
`n interiorul c\reia se g\sesc doi, trei sau mai mul]i arbori cu dispunere
longitudinal\ sau transversal\ fa]\ de axa longitudinal\ a tractorului.
Pe ace[ti arbori sunt montate ro]i din]ate de diferite diametre [i cu
num\r diferit de din]i. Arborii se sprijin\, prin intermediul unor lag\re, pe
pere]ii carcasei.

64

Tractorul pe `n]elesul tuturor

Dan CAZACU, Lauren]iu NORI, Victor VLCU

~n reprezentarea grafic\ anterioar\ este prezentat\ o cutie de viteze

cu trei arbori, [i anume, arborele primar care prime[te miscarea de rota]ie
de la motor, arborele intermediar pe care pinioanele sunt fixe [i arborele
secundar pe care pinioanele sunt mobile, acestea fiind deplasate cu
ajutorul manetei de viteze. Mi[carea de rota]ie de la arborele primar se
transmite arborelui intermediar, iar acesta o transmite arborelui secundar,
prin intermediul pinionului cuplat `n acel moment.

Dac\ nu sunt cuplate pinioane `ntre arborele secundar [i cel final,

arborele primar [i cel secundar se rotesc iar arborele final st\ pe loc, acest
moment corespunznd sta]ion\rii cu motorul pornit si ambreiajul cuplat.
65

Tractorul pe `n]elesul tuturor

Num\rul treptelor de deplasare

este dat de num\rul rapoartelor de
transmisie. Pentru cuplarea sau
decuplarea ro]ilor din]ate, cutia de
viteze este prev\zut\ cu un
mecanism de ac]ionare prev\zut
cu un dispozitiv de blocare `ntr-o
anumit\ pozi]ie de cuplare a ro]ilor,
respectiv pentru o anumit\ vitez\.

Mecanismul de ac]ionare a cutiei de

viteze

Dan CAZACU, Lauren]iu NORI, Victor VLCU

PRIN INTERMEDIUL CUTIEI DE

VITEZE SE OB}INE CORELA}IE
~NTRE VITEZ| {I FOR}|
VITEZ| MARE FOR}| MIC|
VITEZ| MIC| - FOR}| MARE
Cu acest tip de cutie de viteze
se pot ob]ine 3...6 trepte de
deplasare `nainte [i 1...4 trepte
pentru mersul `napoi.
~n
construc]ia
tractoarelor
moderne, `n special a celor pe ro]i,
exist\ tendin]a de a se ajunge la 10 16 trepte de deplasare `nainte, ceea
ce determin\ o larg\ posibilitate de
folosire a tractoarelor respective.
La tractoarele agricole cele mai
folosite sunt cutiile de viteze cu doi
sau trei arbori longitudinali.

TRANSMISIA CENTRAL| [i DIFEREN}IALUL

Transmisia central\ [i diferen]ialul vor fi prezentate `mpreun\,
deoarece, unul din elementele transmisiei centarle este montat pe
diferen]ial.
66

Tractorul pe `n]elesul tuturor

Dan CAZACU, Lauren]iu NORI, Victor VLCU

Transmisia central\.
Dup\ ce mi[carea trece
de cutia de viteze, aceasta se
transmite tot `n lungul axei
tractorului. Deci este nevoie de
un mecanism care s\ schimbe
direc]ia acesteia la 900 pentru
a fi transmis\ celor dou\ ro]i
motrice. Acest lucru este
realizat de c\tre transmisia
central\.
Aceasta este format\ dintr-o coroan\ din]at\ [i un pinion numit
pinion de atac. Att coroana ct [i pinionul prezint\ dantur\ practicat\ la
450, prin angrenarea acestora realizndu-se schimbarea direc]iei de
transmitere a mi[c\rii la 900. Pinionul de atac se g\se[te pe arborele ce
vine de la cutia de viteze iar coroana din]at\ este montat\ pe carcasa
diferen]alului.
~ntregul ansamblu este pozi]ionat `n cadrul transmisiei conform figurii
urm\toare.
Diferen]ialul. Diferen]ialul are rolul de a asigura leg\tura cinematic\
dintre transmisia central\ [i arborii planetari [i s\ permit\ diferen]ierea
vitezei unghiulare a ro]ilor motrice cnd tractorul se `nscrie `ntr-un viraj.

Diferen]ialul intervine [i `n situa]ia cnd ro]ile motrice au aderen]\

diferit\ pe suprafa]a terenului pe care ruleaz\.
67

Tractorul pe `n]elesul tuturor

Dan CAZACU, Lauren]iu NORI, Victor VLCU

Dup\ valoarea momentului

transmis celor doi arbori planetari,
diferen]ialele pot fi: simetrice (cnd
momentul transmis celor doi arbori
este egal) [i asimetrice (cnd
momentul care se transmite celor doi
arbori este inegal, `ntr-un anumit
raport).
Dup\
caracteristicile
constructive se `ntlnesc diferen]iale:
cu angrenaje conice, cu angrenaje
cilindrice, cu angrenaje melcate [i cu
came.
Dup\
particularit\]ile
func]ionale diferen]ialele pot fi:
simple,
facultativ
blocate,
autoblocabile.
La tractoarele agricole, cele mai folosite diferen]iale sunt cele cu
angrenaje conice [i facultativ blocate.
Diferen]ialul simplu cu angrenaje conice este format din carcasa
diferen]ialului solidarizat\ prin [uruburi cu coroana transmisiei centrale. ~n
interiorul carcasei se g\sesc dou\ sau patru pinioane satelite montate liber
pe un ax sau pe o cruce cardanic\ (crucea sateli]ilor) [i dou\ pinioane
planetare. Pinioanele planetare sunt permanent cuplate cu pinioanele
satelite [i solidarizate cu arborii planetari.
~n timpul deplas\rii
tractorului pinionul de
atac, primind mi[carea
de la cutia de viteze, o
transmite coroanei [i
odat\ cu aceasta se
rote[te
[i
carcasa
diferen]ialului.
~n func]ionarea
diferen]ialului se disting
trei situa]ii:
tractorul
se
deplaseaz\
`n
linie
dreapt\, ro]ile motrice
au aceea[i aderen]\ cu
suprafa]a solului [i ca
atare se rotesc cu
aceea[i
vitez\
unghiular\ (w1 = w2);
68

Tractorul pe `n]elesul tuturor

Dan CAZACU, Lauren]iu NORI, Victor VLCU

tractorul execut\ un viraj [i ca atare vitezele lor unghiulare se

diferen]iaz\ (w1 w2).
pentru cazurile extreme cnd exist\ pericolul ca tractorul s\ se
`mpotmoleasc\ se blocheaz\ diferen]ialul astfel `nct ambele ro]i se vor
`nvrti cu aceea[i vitez\ unghiular\, practic diferen]ialul este scos din
func]iune.

~n primul caz, pinioanele sateli]i se

rotesc odat\ cu carcasa diferen]ialului
dar joac\ rol de pene `ntre pinioanele
planetare, astfel c\ cei doi arbori
planetari lucreaz\ ca un singur arbore,
imprimnd ro]ilor motrice aceea[i vitez\
unghiular\ ( w1 = w2).
~n cel de al doilea caz, sateli]ii se
`nvrt odat\ cu carcasa diferen]ialului,
dar `n acela[i timp cap\t\ [i o mi[care
de rota]ie `n jurul axei lor, mi[care prin
care diferen]iaz\ viteza unghiular\ a
pinioanelor planetare, respectiv a ro]ilor
motrice.

DIFEREN}IALUL
DIFEREN}IAZ| TURA}IILE
RO}ILOR MOTOARE,
SITUA}IE NECESAR|
PENTRU ~NSCRIEREA ~N
VIRAJE A TRACTORULUI
ROATA DIN INTERIORUL
CURBEI ARE TURA}IE MAI
MIC| DECT CEA DIN
EXTERIORUL CURBEI

La viraje, cu ct roata motric\ din interioarul curbei se `nvrte mai

`ncet dect carcasa diferen]ialului, cu att cea din exterior se `nvrte mai
repede, astfel c\ suma vitezelor unghiulare a ro]ilor planetare, pentru
aceea[i vitez\ de deplasare a tractorului, este constant\ [i de dou\ ori mai
mare dect viteza unghiular\ a carcasei diferen]ialului:
w1 + w2 = 2 wc.
Pentru ungerea pinioanelor ce intr\ `n componen]a diferen]ialului `n
carcasa exterioar\ se introduce un lubrifiant lichid (valvolin\ sau ulei) ce se
69

Tractorul pe `n]elesul tuturor

Dan CAZACU, Lauren]iu NORI, Victor VLCU

controleaz\ periodic [i se schimb\ la intervale de timp prev\zute prin

normative.
Arborii planetari sunt proteja]i la exterior prin cte un man[on tubular
numit tromp\ planetar\.
TRANSMISIA FINAL|
Transmisia final\ are rolul de a transmite mi[carea de rota]ie de la
diferen]ial la ro]ile motrice f\cnd `n acela[i timp [i o demultiplicare a
acesteia.
~n general sunt formate din
arborii planetari pe care sunt fixate
pinioane cilindrice de diametru mic,
acestea antrennd pinioane de
diametru mare. Pot fi simple,
formate doar din dou\ ro]i din]ate [i
realiznd o singur\ treapt\ de
demultiplicare, sau duble, cu dou\
perechi de ro]i din]ate, realiznd
dou\ trepte de demultiplicare. Pe
arborii
pinioanelor
mari
se
monteaz\
ro]ile.
La
exterior
planetarele sunt protejate de de
dou\ carcase denumite trompe.

PRIZA DE PUTERE
Priza de putere serve[te la transmiterea mi[c\rii de rota]ie de la
tractor la ma[inile agricole care lucreaz\ `n agregat cu acesta.
Dup\ cum primesc mi[carea, prizele de putere pot fi asincrone (cu
tura]ie dependent\ de tura]ia motorului primesc mi[carea `nainte de cutia
de viteze) [i prize de putere sincrone (primesc mi[carea dup\ cutia de viteze
tura]ia lor este dependent\ de viteza de deplasare a tractorului). Priza
asincron\ are tura]ia standardizat\ la 540 sau 1000 rot/min, la tura]ia
nominal\ a motorului (indiferent de tipul motorului).
Tura]ia variabil\ (priza sincron\) este folosit\ pentru ac]ionarea
aparatelor de distribu]ie de la unele ma[ini de sem\nat, de plantat [i de
fertilizat, la care tura]ia acestor aparate trebuie s\ fie propor]ional\ cu viteza
de deplasare, `n vederea men]inerii constante a cantit\tii de material la
hectar. Priza sincron\ se utilizeaz\ [i la ac]ionarea ro]ilor motrice ale unor
remorci monoax.
Dup\ gradul de dependen]\ de ansamblurile transmisiei tractorului [i
de comenzile acestora, prizele de putere pot fi de mai multe tipuri:
70

Tractorul pe `n]elesul tuturor

Dan CAZACU, Lauren]iu NORI, Victor VLCU

independente
(cu
comand\ independent\), care
asigur\
cuplarea-decuplarea
prizei [i schimbarea vitezelor
tractorului independent una de
alta (schimbarea vitezei de
mers nu determin\ `ntreruperea
func]ion\rii prizei, iar cuplareadecuplarea prizei se face f\r\
`ntreruperea ac]ion\rii ro]ilor
motrice);

semiindependente
la care cuplarea-decuplarea
prizei sunt posibile numai
dup\ oprirea tractorului,
datorit\
unei
comenzi
comune att pentru priz\ ct
[i
pentru
transmisia
tractorului.
~n cazul prizei de putere semiindependente, comanda celor dou\
ambreiaje se face cu o singur\ pedal\: pe por]iunea superioar\ a cursei
pedalei se comand\ ambreiajul motorului, iar pe por]iunea inferioar\ambreiajul prizei de putere.
Schimbarea vitezelor `ns\ se face f\r\ `ntreruperea transmiterii mi[c\rii
la priza de putere.

dependente caz `n
care
cuplarea-decuplarea
prizei se pot face numai
dup\ oprirea tractorului, iar
la schimbarea vitezelor se
`ntrerupe
transmiterea
mi[c\rii la priza de putere;

De obicei tractoarele sunt dotate cu priz\ asincron\ [i sincron\,

cuplarea [i decuplarea acestora realizndu-se cu ajutorul unei manete ce
ac]ioneaz\ asupra unui man[on glisant.
Arborele canelat al prizei de putere este amplasat, de obicei, `n spatele
tractorului, iar sensul de rota]ie al acestuia este cel al acelor de ceasornic,
v\zut din spatele tractorului.
71

Tractorul pe `n]elesul tuturor

Dan CAZACU, Lauren]iu NORI, Victor VLCU

Schemele cinematice de realizare a diferitelor transmisii la priza de

putere sunt diverse. Exemple de astfel de scheme cinematice sunt
prezentate `n reprezentarea grafic\ urm\toare.
a priza cu tura]ie constant\
[i comand\ dependent\,
ac]ionat\ de la
arborele
ambreiajului 1;
b - priza cu tura]ie variabil\ [i
comand\
dependent\
ac]ionat\ de la arborele
secundar 2 al cutiei de
viteze;
c [i d prize de putere cu
tura]ie constant\ [i comand\
independent\ prev\zute cu
cte un ambreiaj propriu;
e [i f prize de putere cu
tura]ie constant\ [i comand\
semiindependent\, realizat\
de la un ambreiaj simplu 4
sau de la un ambreiaj dublu
5;
h priz\ de putere cu tura]ie
mixt\
[i
comand\
independent\, ob]inut\ printrun reductor planetar 6 cu
func]ie de ambreiaj.
Trebuie re]inut faptul c\ tractoarele moderne au priz\ de putere art
`n fa]\ ct [i `n spate. Aceasta ofer\ posibilitatea antren\rii unui utilaj
pozi]ionat `n fa]a tractorului concomitent cu ac]ionarea unui utilaj
pozi]ionat `n spatele acestuia. Astfel se pot executa mai multe lucr\ri la o
singur\ trecere, de aici rezultnd timpi mai mici de lucru [i economie la
carburant.

72