Sunteți pe pagina 1din 2

PĂRŢILE PRINCIPALE CONSTRUCTIVE ALE TRACTORULUI.

TRANSMISIA

Transmisia tractorului reuneşte totalitatea organelor şi subansamblurilor cu ajutorul cărora se


transmite energia mecanică de la motor la organele de deplasare ale tractorului şi asigură în acelaşi
timp funcţionarea echipamentului de lucru în toate regimurile de exploatare.
Ea asigură, totodată, posibilitatea opririi tractorului cu motorul în funcţiune, deplasarea tracto-
rului cu diferite viteze, mersul înapoi, executarea virajelor etc.
La tractoarele pe roţi, transmisia este compusă din următoarele ansambluri:
 ambreiaj – face legătura elastică între motor şi celelalte ansambluri ale transmisiei;
 reductor – necesar pentru micşorarea vitezelor de lucru ale tractoarelor;
 cutie de viteze – permite deplasarea tractorului cu diferite viteze de lucru înainte sau îna-
poi;
 transmisie centrală – schimbă direcţia mişcării, de pe axa longitudinală a tractorului pe axa
roţilor motoare şi demultiplică mişcarea primită de la motor;
 diferenţial – permite efectuarea virajelor, prin transmiterea mişcării la roţi cu viteze pro-
porţionale cu drumul parcurs la deplasarea tractorului în curbă;
 transmisie finală – formează ultima treaptă de reducere a turaţiei.
La tractoarele pe şenile, transmisia este asemănătoare cu a tractoarelor pe roţi, deosebindu-se
prin aceea că, de obicei, au şi cuplaj de legătură (montat între ambreiaj și cutia de viteze), iar diferenţi-
alul este înlocuit (în majoritatea cazurilor) prin două ambreiaje laterale (montate între transmisia cen-
trală şi transmisiile finale), necesare la virajul tractorului.

Ambreiajele mecanice

Rolul: - să decupleze transmisia de motor la oprirea temporară a tractorului cu motorul în


funcţiune precum şi la schimbarea treptelor de viteze;
- să asigure demararea în bune condiţii;
- să limiteze valoarea maximă a momentului de răsucire în organele transmisiei şi mo-
torului îndeplinind astfel şi rolul de cuplaj de siguranţă;
- să acţioneze unele mecanisme de lucru (priza de putere).
Construcţia: orice ambreiaj mecanic este alcătuit din:
 partea conducătoare – solidarizată cu volanta motorului;
 partea condusă – care preia mişcarea de la partea conducătoare prin frecare;
 mecanismul de acţionare – prin care se cuplează şi se decuplează cele două părţi;
 carterul.

Ambreiajul mecanic monodisc, simplu, normal cuplat (fig. 1)

Fig. 1 – Schema ambreiajului monodisc, simplu, permanent cuplat:


1 – volantă; 2 – placă de închidere; 3 – şuruburi; 4 – disc de presiu-
ne; 5 – disc de fricţiune; 6 – arcuri de presiune; 7 – păhărele; 8 –
arborele ambreiajului; 9 – pedală; 10 – arc de rapel; 11 – tijă; 12 –
furcă; 13 – manşon de debreiere cu rulment de presiune; 14 – pârghii
de debreiere; 15 – şuruburi de decuplare; 16 – arcuri de menţinere

Aceste ambreiaje sunt întâlnite la tractoarele pe roţi de 65 şi 80 CP. Ele asigură transmiterea
mişcării numai la un grup de organe şi anume spre cutia de viteze. Se numesc normal cuplate deoarece

1
mecanismul lor de comandă face ca ambreiajul să fie tot timpul cuplat, decuplarea realizându-se
numai la acţionarea pedalei de comandă.
Cutia de viteze este necesară pentru:
 modificarea momentului motor la roţile motoare şi a vitezei de deplasare;
 deplasarea tractorului înapoi;
 staţionarea îndelungată cu motorul în funcţiune.
Acţionarea cutiilor de viteze se face direct, semiautomat sau automat.