Curs stivuitoristi

Cuprins
1.
2.
3.

Introducere
Notiuni elementare de fizica
Spatii de stabilitate la stivuitoare - Pozitionarea centrului de
greutate
4. Clasificarea stivuitoarelor
5. Parti componente
6. Componente de securitate
7. Diagrama de sarcina
8. Obligatiile stivuitoristului tehnici de lucru
9. Intretinerea stivuitoarelor
10. Accidente
11. Teste

1 Introducere
Inca din cele mai vechi timpuri omul a simtit nevoia de a folosi un utilaj
care sa poata sa ridice sarcini si sa le pozitioneze in locurile dorite. Daca
o macara ridica si deplaseaza sarcini in limita razei de actiune ,
stivuitorul are propietatea ca poate deplasa foarte usor sarcini si le
poate pozitiona cu o usurinta si intr-un spatii in care macaralele nu au
acces.

Inca de la inceput trebuie precizat ca acest curs nu poate acoperi toate

aspectele legate de exploatarea stivuitoarelor dar vom incerca cat este
posibil explicarea notiunilor de baza, a componentelor de securitate care
apar cel mai des si a tehnicilor de operare uzual folosite . Functie de
anul de fabricatie, tipul stivuitorului si solutiile constructive alese de
producator acestea pot suferi modificari.
Avand in vedere necesitatea armonizarii legislatiei Romaniei cu cea a
Uniunii Europene, urmare a aderarii Romaniei la CE, precum si
necesitatea adoptarii unor schimbari care sa aduca legislatia
romaneasca mai aproape de realitatile momentului, normativele tehnice
cat si intreaga legislatie in domeniu au fost modicate treptat in ultimii ani.
Organismul national care se ocupa in tara noastra de introducerea pe
piata, autorizarea de functionare si exploatarea instalatiilor de ridicat
este Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor Recipientelor sub
Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR).
Inspecia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune
i Instalaiilor de Ridicat, este organ de specialitate cu personalitate
juridic n subordinea Ministerului Industriei i Resurselor, si are ca
2

principal obiect de activitate asigurarea n numele statului a proteciei

utilizatorilor i siguranta n funcionare pentru instalaiile, aparatele,
componentele, dispozitivele de siguranta i mijloacele de control.
ISCIR-ul este organizat conform HG 1340 / 2001 si a HG 182 / 2005

1. ISCIR Supraveghere Piata Face parte din cadrul Inspectiei de Stat

pentru Controlul Cazanelor Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor
de Ridicat. Este organismul de supraveghere a pietei din domeniu.
Suprvegherea pietei se realizeaza prin verificarea documentelor
echipamentelor (Declaratie de Conformitate, documentatia tehnica,
partea de exploatare, partea de mentenanta) verificarea autorizatiilor
necesare (autorizare RSVTI, autorizarea societatii, autorizarea
manevrantilor, autorizarea echipamentelor) si de asemenea a starii
tehnice si a modului de exploatare a acestora.
2. ISCIR Inspect Face parte din cadrul Inspectiei de Stat pentru
Controlul Cazanelor Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de
Ridicat. Este acea parte din ISCIR care autorizeaza societati si
personal, acorda avize de curs in vederea derularii acestora. In
teritoriu, ISCIR Inspect este impartit in 5 inspectii. ISCIR Inspect IT
Cluj a fost desfintat, iar cele 4 judete pe care le acoperea au fost
impartite astfel: ISCIR Inspect IT Sibiu acopera si judetele: Cluj,
Bistrita Nasaud, iar ISCIR Inspect IT Oradea acopera si judetele:
Salaj, Maramures.
In anul 2008 Parlamentul Romaniei a adoptat Legea numarul 64. Aceasta
lege stabileste cadrul legal pentru functionarea in conditii de siguranta a
echipamentelor care intra sub incidenta ISCIR. In capitolul patru al acestei
legi sunt prevazute si sanctiunile care se aplica in care nu sunt respectate
prevederile legale in vigoare
Pentru a putea reglemeta domeniul de activitate ISCIR emite acte
legislative. Acestea sunt Ordine ale Inspectorului de Stat Sef respectiv

Prescriptii Tehnice. Acestea se publica in Monitorul Oficial si au caracter de

lege.
In noiembrie 2010 prin HG 1139 se infiinteaza Compania Nationala pentru
Controlul Cazanelor, Instalatiilor de Ridicat si Recipientelor sub Presiune
SA, denumita in continuare CNCIR, ca urmare a reorganizarii prin divizare
a ISCIR, si are ca obiect principal de activitate efectuarea de verificari
tehnice in vederea autorizarii functionarii si de verificari tehnice in utilizare,
pentru toate instalatiile si echipamentele ce intra sub incidenta ISCIR.
Prescriptiile tehnice au fost elaborate de domeni de echipamente. Vom
prezenta cateva exemple de astfel de Prescriptii Tehnice.
a. PT ISCIR R2 / 2010 reglementeaza domeniul ascensoarelor

Prescriptia tehnica ISCIR care reglementeaza activitatile referitoare la

stivuitoarea este PT ISCIR R1 / 2010cerintele tehnice pentru montarea,
punerea n functiune, autorizarea functionarii, supravegherea si verificarea
tehnica n utilizare pentru investigatii/examinari cu caracter tehnic,
ntretinerea, revizia si repararea masinilor de ridicat.
Aceasta prescriptie tehnica face parte din reglementarile tehnice nationale
ISCIR si stabileste conditii minime pe care masinile de ridicat trebuie sa le
indeplineasca astfel incat acestea sa primeasca din partea CNCIR
autorizatia de functionare. PT R1/2010 a fost elaborata in conformitate cu
prevederile legii 319 / 2006 privind protectia muncii si norme metodologice
de aplicare a acesteia, legea 608 privind evaluarea conformitatii produselor
si legea 10 / 95 privind caliatatea in constructii.
Atat PT ISCIR R1/2010, Legea 608/2001, HG 119/2004 si de asemenea
Directiva Europeana 98/37 prevad ca introducerea pe piata a stivuitoarelor
se pot face doar in conditiile in care producatorul sau reprezentatul
autorizat al acestuia in Romania emite o Declaratie de Conformitate pe
care se aplica marcajul CE. Aceasta declaratie de conformitate nu poate fi
emisa decat daca produsele respective au fost certificate de catre un
organism notificat din Uniunea Europeana. Marcajul CE se va regasi in
mod obligatoriu pe placa de timbru si pe toate componentele de securitate.
4

Trebuie subliniat faptul ca pentru ca un stivuitorist sa manevreze in

conformitate cu prvederile PT ISCIR R1 / 2010 un stivuitor trebuie sa fie
indeplinite mai multe conditii :
1. Stivuitoristul sa fie autorizat in conformitate cu prevederile PT ISCIR
CR8 / 2009 si a HG 129 / 2000. Conform Prescriptiilor Tenice
Colectia ISCIR personalul care deserveste instalatiile care intra sub
incidenta ISCIR pot fi autorizati la nivel national sau doar intern
pentru societaile pentru care lucreza. De exemplu stivuitoristii sunt
autorizati la nivel national. Autorizatia lor este valabila pe tot teritoriul
tari indiferent de firma pentru care lucreaza. Spre deosebire de
acestia persoanele care manevreaza transpalete sunt autorizati
intern. Autorizatia lor nu este valabila decat in cadrul societatii care a
eliberato. Pentru a fi admisi la examenul de autorizare cei interesati
trebuie sa aiba 18 impliniti, sa indeplineasca conditiile de sanatate,
fac dovada ca au absolvit cursurile organizate de un furnizor de
formare autorizat si indeplinesc conditiile de practica stabilite de PT
ISCIR CR8/2009.
Pentru a fi inscrisi la curs fiecare persoana trebuie sa intocmeasca un
dosar care sa cuprinda:
a. copie dupa cartea de identitate
b. copie dupa Certificatul de nastere
b. copie dupa actul de schimbare a numelui acolo unde este
cazul
c. copie dupa actul care dovedeste faptul ca a absolvit
invatamantul minim obligatoriu
d. adeverinta medicala din care sa reiasa ca persoana cu pricina
este Apt pentru prestarea activitatii de stivuitorist
e. o poza 3 / 4 recenta
Cursurile vor avea doua parti: o parte de teorie si o parte de practica. La
sfarsitul cursului, cursantii vor trebui sa se prezinte la un examen. Comisia
de examinare va fi compusa dintr-un reprezentant al Consiliului National de
Formare Profesionala a Adultilor, un Inspector ISCIR si un reprezentat al

furnizorului de formare profesionala. Examenul de absolvire va avea de

asemenea doua parti: una de teorie si una de practica.
Persoanele care vor fi declarate admise la examen vor primi urmatoarele
documente: Certificat de Absolvire si Supliment Descriptiv eliberate de
CNFPA respectiv carnetul de autorizare eliberat de ISCIR
In cazul unor abateri ale stivuitoristilor, acestia pot fi sanctionati functie de
gravitatea faptei dupa cum urmeaza:
a) cu sesizarea conducerii unitii deintoare pentru aplicarea de
sanciuni prevzute n regulamentul de ordine interioar;
b) prin consemnarea n carnetul de autorizare a abaterii constatate:
c) cu aplicarea unei amenzi, n cazul cnd abaterea se ncadreaz n
legislaia de stabilire i sancionare a contraveniilor, n vigoare;
d) se poate retrage carnetul de autorizare pe timp limitat sau definitiv,
dup gravitatea abaterii comise;
e) carnetul de autorizare poate fi retras dup comiterea a 5 abateri
consemnate n carnet.
Stivuitoristii se vor prezenta o data la doi ani la un examen medical care
treuie sa reconfirme capabilitatea stivuitoristului de a manevra stivuitorul.
Odata pe an stivuitoristul se va prezenta la un instructaj si examinare.
Rezultatele examinarii vor fi consemnate intr-un process verbal iar carnetul
de autorizare va fi completat corespunzator
Persoanlul care nu are efectuat controlul medical mentionat mai sus sau nu
participa la examinarea anuala isi pierde dreptul de a manevra stivuitoare.
El poate manevra stivuitoare dupa indeplinirea celor doua conditii din
paragraful anterior.
2. Stivuitorul trebuie sa aiba acordata autorizatia de functionare de
catre CNCIR. Intrucat aceasta se obtine doar pentru un interval de
maxim 3 ani responsabilul ISCIR al unitatii trebuie sa urmareasca
efectuarea unor noi inspectii la termenele stabilite. Este interzisa
utilizarea stivuitoarelor care nu au autorizatie de functionare in
termen.

Obtinerea autorizatie de functionare la stivuitoare este un complex de

actiuni la care participa stivuitoristul, Responsabilul ISCIR precum si un
Inspector de la CNCIR.
In vederea obtinerii autorizatiei de functionare responsabilul ISCIR
intocmeste o documentatie care se depune la CNCIR. Aceasta
documentatie trebuie sa contina actele specificate in PT ISCIR R1/2010.
Dintre acestea amintim: scheme electrice si hidraulice, instructiuni de
exploatare si mentenanta, instructiuni de transport, declaratii de
conformitate. Un inspector de la CNCIR verifica documentatia si daca
aceasta este completa vine la locul unde se exploateaza stivuitorul pentru
a verifica daca documentatia depusa este pentru stivuitorul din exploatare
si pentru a face incercarile specifice.
Verificarea concordantei dintre documentatia tehnica si stivuitor se face
prin verificarea placutei de timbru. Se verifica ca datele din documentatia
tehnica sa corespunda cu cele de pe placuta de timbru. Placuta de timbru
este o bucata de tabla sau de material sintetic care se prinde pe stivuitor
printr-un procedeu nedemontabil (sudura-lipire-nituire) Pe placuta de timbru
trebuie sa se afle minim urmatoarele informatii.
Numele producatorului, tipul instalatiei, seria si numarul de fabricatie si nu
in ultimul rand marcajul CE. Pe langa aceste date, producatorul mai poate
trece si alte date considerate de el necesare.
Daca aceasta verificare denota concornadanta dintre stivuitor si
documentatie se trece la efectuarea de verificari. Acestea se impart pe mai
multe categorii:
a. Incercarea in gol: aceasta incercare presupune lucrul cu
stivuitorul astfel incat acesta sa faca toate miscarile posibile
fara ca pe furcile stivuitorului sa se afle o sarcina. Prin
aceasta incercare se verifica buna functionare a stivuitorului
cand acesta nu are sarcina pe furci. Prin aceasata verificare
se urmareste functionarea uniforma fara socuri a
stivuitorului, componentele de securitate trebuie sa
functioneze corespunzator.
b. Incercari in suprasarcina
- static: se face cu sarcina
cu 25% mai mare decat sarcina nominala. Aceasta
suprasarcina se mentine la o distanta de 100 mm fata de sol
7

timp de 10 minute. Se urmareste comportarea stivuitorului la

o suprasarcina: acesta trebuie sa ramana stabil pe roti, sa
nu prezinte deformatii remanente iar instalatia hidraulica sa
se comporte corespunzator. Se vor verifica dupa incercari:
suportul port furci, furcile, catargul si in special sudurile din
partea superioara a catargului si starea anvelopelor.
- dinamic: se face cu o sarcina egala cu sarcina nominala. Se
vor face toate miscarile cu stivuitorul avand pe furci sarcina
nominala. Se urmareste functionarea stivuitorului incarcat cu
sarcina nominal.
c. Incercari diverse:
- Incercarea supapei de
siguranta: se face prin incarcarea stivuitorului cu o suprasacina
mai mare cu 10% decat sarcina nominala.
- Incercarea supapei de retinere: se face prin simularea ruperii unui
furtun din circuitul hidraulic al instalatie de ridicare
d. Incercari de stabilitate: cele mai intalnite astfel de incercari sunt
urmatoarele: se ia cu stivuitorul o sarcina egala cu sarcina nominala si
se ridica la inal timea maxima dupa care se coboara. Stivuitoristul va
opri burusc coborarea furcilor. Stivuitorul trebuie sa ramana stabil pe
roti. O alta incercare de stabilitate este urcarea si coborarea pantelor cu
o sarcina egala cu sarcina nominala. Se urmareste comportarea
stivuitorului in astfel de situatii.
Daca stivuitorul se comporta corespunzator la toate incercarile si
verificarile mentionate mai sus Inspectorul ISCIR va intocmi un proces
verbal prin care se acorda autorizatia de functionare stivuitorului.
Se interzice acordarea autorizatiei de functionare daca:
- documentatia tehnica nu este complete
- componentele de securitate sau frana functioneaza defectuos
- lipsesc sau nu functioneaza dispozitivele de semnalizare
acustice sau optice
- exista pericol de electrocutare
- se descopera fisuri la strucura de rezistenta a stivuitorului
- exista deformatii permanente
- stivuitorul nu s-a comportat corespunzator la incercari
8

- instalatia hidraulica prezinta scapari

- calea de rulare nu este corespunzatoare
3. Unitatea trebuie sa aiba un responsabil ISCIR autorizat (RSVTI).
Acesta poate fi orice persoana care are studii de maistru, technician,
subinginer sau inginer urmeaza un curs si ia examenul cu ISCIR.
4. Pe fiecare stivuitor trebuie sa se gaseasca un registru de
supraveghere a exploatarii. Continutul acestuia este specificat in PT
ISCIR R1/2010 . In registrul de supraveghere au dreptul si obligatia
sa completeze urmatoarele persoane:
a. stivuitoristul: la preluarea stivuitorului, la incetarea lucrului sau
ori de cate ori sesizeaza faptul ca stivuitorul nu functioneaza
corespunzator.
b. Seful echipei de intretinere, reparatii Dupa efectuarea oricarei
interventii la stivuitor trebuie consemnat in registru, sub
semnatura, lucrarea facuta
c. Responsabilul ISCIR are obligatia de a consemna lunar in
registrul de supraveghere starea tehnica a stivuitorului
d. Inspectorul ISCIR poate face consemnari in registru ori de cate
ori face verificari la stivuitor sau la personalul deservent
5. Intretinerea stivuitoarelor trebuie efectuata de catre societati
autorizate ISCIR . Este interzis ca stivuitoristul sa efectueze lucrari de
intretinere si reparatii la stivuitoare. Numai personalul autorizat din
cadrul societatilor autorizate de ISCIR au voie sa desfasoare astfel
de activitati.

2 Notiuni elementare de matematica si fizica

2.1 Forta de greutate

Se numeste forta marimea fizica egala cu produsul dintre masa si
acceleratie F= m x a. .
9

Unitatea de masura a fortei este Newton-ul[N]

Unitatea de masura a masei este kilogramul [kg]
Unitatea de masura a acceleratiei este [m/s 2]
Forta de greutate reprezinta forta cu care un corp este atras de pamant
datorita atractiei gravitationale.Forta de greutate se calculeaza cu
ajutorul formulei G= m x g unde m este masa corpului iar g este
acceleratia gravitationala. Valoarea atractiei gravitationale variaza
functie de altitudine dar in medie s-a considerat ca aceasta poate sa fie
considerate 9,81.
Exemplu de calcul: daca avem un corp cu o masa de 100kg forta de
greutate va fi G=100x9.81=981N

2.2 Centrul de greutate

Cunosterea acestei notiuni este necesara in vederea citirii corecte a
diagramelor de sarcina.
Centrul de greutate al unui obiect este punctul in care se considera
concentrata toata greutatea obiectului.Se va studia cazul in care obiectele
au densitatea omogena in tot volumul lor
La obiectele cu forme geometrice regulate centrul de greutate se afla la
intersectia diagonalelor, la fel ca in desenul de mai jos

10

La obiectele care nu au o forma geometrica regulata aflarea centrului de

greutate se face in felul urmator: se incadreaza corpul intr-un dreptunghi si
se duc diagonalele dupa care functie de configuratia corpului se va
aproxima pozitia centrului de greutate

2.3 Momentul fortei

Cunosterea acestei notiuni este necesara pentru a intelege momentul care
apare datorita actiunii fortei de greutate asupra furcilor stivuitorului.
Momentul fortei este marimea fizica egala cu produsul dintre forta si bratul
fortei.
.

M=FxR

In cazul stivuitorului, momentul fortei apare cand greutatea asezata pe

furcile stivuitorului actioneaza prin intermediul fortei de greutate asupra
acestora

Exemplu:

11

Daca avem o bara incastrata ca in exemplul de mai sus momentul fortei F

este produsul dintre forta si bratul acesteia.
Daca R=3m si forta F = 400N momentul fortei este M= F x R = 400 x 3
=1200 Nm

3. Spatii de stabilitate la stivuitoare si pozitionarea centrului de

greutate total si importanta acestuia asupra stabilitatii stivuitorului
Pentru a intelege unele dintre masurile de siguranta care trebuie respectate
in momentul in care se lucreaza cu stivuitorul este bine sa vedem care este
suprafata de stabilitate a unui stivuitor. Pentru ca un stivuitor sa fie in
echilibru stabil, proiectia pe orizontala a centrului sau de greutate trebuie
sa se afle in spatiul de stabilitate a stivuitorului.
Vom vedea in cele ce urmeaza care sunt spatiile de stabilitate la stivuitoare
. Pentru aceasta am desenat mai jos trei tipuri de stivuitoare diferite intre
ele atat prin numarul de roti cat si prin pozitionarea acestora.

In Desenul 1 am prezentat un stivuitor cu trei roti. Spatiul de stabilitate la

un astfel de stivuitor este cuprins intre centrul rotilor de pe puntea fata si
centrul rotii de pe puntea spate

12

Desenul 1

In Desenul 2 am prezentat un stivuitor cu patru roti a carui roti de pe

puntea spate sunt pozitionate una langa cealalta. In acest caz spatial de
stabilitate este un trapez format intre mijlocul rotilor de pe puntea fata si
mijlocul celor de pe puntea spate. Aceste tipuri de stivuitoare au cea mai
mare suprafata de stabilitate.

Desenul 2

13

In Desenul 3 este prezentat un stivuitor cu patru roti. In cazul acestui

stivuitor spatiul de stabilitate este un triunghi. Aceasta se datoreaza faptului
ca pe puntea spate stivuitorul se sprijina intr-un singur pivot.

Desenul 3

Vom arata in continuare felul in care variaza pozitia centrului de greutate

functie de forma sarcinilor care trebuie ridicate.
In primul caz centrul de greutate general, aflat pe linia ce uneste centrul de
greutate al stivuitorului si cel al sarcinii se afla in interiorul spatiului de
stabilitate astfel sistemul format din stivuitor si sarcina se afla in echilibru
stabil

Centrul de greutate general: stivuitor plus sarcina

14

Greutatea
sarcinii1600kg
CG
Greutatea stivuitorului
1600kg
CG

Punctul de sprijin

In cel de-al doilea caz, avem aceeasi greutate. Datorita formei diferite a
sarcinii centrul de greutate se deplaseaza in fata ajungandu-se intr-un
echilibru instabil. Centrul de greutate general cade exact pe baza spatiului
de stabilitate

15

Centrul de greutate general: stivuitor plus sarcina

Greutatea
sarcinii1600kg

Greutatea stivuitorului
1600kg

CG

CG

Punctul de sprijin

In cel de-al treilea caz se prezinta situatia in care avem aceeasi sarcina dar
datorita formei stivuitorul se va rasturna. Forta de greutate a sistemului
stivuitor sarcina cade in afara suprafetei de sprijin .

16

Centrul de greutate general: stivuitor plus sarcina

Greutatea
sarcinii1600kg
Greutatea stivuitorului
1600kg
CG
CG

Punctul de sprijin

Daca ar fi sa privim dintr-o alta perspectiva sistemul stivuitor sarcina,

acesta ar putea fi privit ca o balanta punctul de sprijin fiind axul rotilor din
fata . Daca momentul fortei format din forta de greutate a stivuitorului si
distanta dintre acesta pana la axul fata este mai mare decat momentul
fortei format din forta de greutate a sarcinii, stivuitorul se afla in pozitie
stabila, daca insa raportul dintre momente se schimba atunci stivuitorul se
va rasturna.

4. Clasificarea stivuitoarelor

17

Putem clasifica stivuitoarele in mai multe categorii dar un stivuitor poate

face parte in acelasi moment din mai multe categorii.
Dupa forma constructiva stivuitoarele se pot clasifica in translatoare
stivuitoare (4.1) si stivuitoare autopropulsate (4.2)
4.1 Translatoare stivuitoare

translatoare stivuitoare
Translatoarele stivuitoare sunt echipamente specifice magaziilor. Acestea
au gabarit redus si pot oferi o exploatare foarte buna a spatiilor din
depozite. De asemenea aceste echipamente sunt foarte usor de manevrat,
manevrarea sarcinilor putandu-se face repede si in siguranta. In principiu,
translatoarele stivuitoare au principalele parti componente: catargul
principal, calea de rulare superioara, calea de rulare inferioara,rotile
inferioare si superioare,motoreductoarele pentru translatie stivuitor,
translatie masa de ridicare, ridicare masa-cabina, cabiana si componentele
de securitate. Acestea din urma vor fi dicutate in capitolul Componente de
Securitate.

4.2 Stivuitoare autopropulsate

4.2.1 dupa tipul de cauciucuri: cu banda sau cu anvelope

18

4.2.2 dupa tipul de sol pe care se pot deplasa: pentru sol neted sau
pentru sol accidentat

Stivuitor care se poate deplasa pe sol neted. Garda la sol este joasa . Se
pot folosi atat anvelope cat si bandaje le roti. Se folosesc doar in locuri
amenajate , curti ateliere, magazii.

19

Stivuitoarele de teren accidentat se folosesc in general pe santiere, acolo

unde este necesar ca stivuitorul sa aiba garda la sol mai ridicata iar
anvelopele sa fie de constructie speciala astfel incat sa faca posibila
deplasarea si in conditii de noroi sau zapada.
Cele mentionate mai sus ar fi singurele diferente intre stivuitoarele
destinate manevrarii pe teren neted si cele pe teren accidentat
4.2.3 dupa tipul de actionare a motorului principal: stivuitoare
actionate electric, care folosesc combustibil lichid (benzina sau
motorina) , gazos (GPL gaz petrolier lichefiat) sau pot folosi
combinatii mixte ale celor de mai sus

GPL

electric

20

combustibil lichid

4.2.4 dupa numarul de roti : cu trei sau mai multe roti

4.2.5 Dupa pozitionarea furcilor: frontal sau lateral sau pe brat

telescopic

pozitionare frontala a furcilor

21

pozitionare laterala a furcilor

asezate pe brat telescopic

22

4.2.6 Dupa gradele de libertate ale furcilor: cu furci fixe, cu furci

deplasabile stanga dreapta, cu furci retractabile, cu furci care au o miscare
tridimensionala si cu furci asezate pe brat telescopic

stivuitor cu furci cu miscare

tridimensionala
4.2.7 dupa numarul de furci: cu una sau mai multe perechi de furci

23

stivuitor cu doua perechi de furci

4.2.8 dupa tipul catargului: simplex, duplex si triplex
Clasificarea stivuitoarelor dupa tipul catargului are in vedere posibilitatea
de telescopare a catargului stivuitoarelor
4.2.9 tipul furcilor : clasice sau profilate

5.Partile componente ale unui stivuitor

5. Contragreutatea

1. Scaunul si centura de siguranta

24

4.. Axa spate si

cauciucuri
3. Placa de timbru si diagrama de
arcina

2. Axa fata si cuciucuri

Desen 1 Parti componente generale

2.Volan

3. Maneta ridicare
coborare furci

4. Inclinare catarg

1. Maneta de
directie

5.Frana de
parcare

7.Frana

6.Acceleratie

25

1. Temperatura lichidului de racire

Ceasuri de bord
2.Incarcarea bateriei
3. Indicator presiune
de ulei

5. Contorul orar

4. Indicatorul de
combustibil

Desen 3 - Ceasurile de bord

1 Catargul
5. Lantul Gall
4. Cilindru hidraulic

2. Suport port furci

3. Furci

26

Indiferent de solutia constructive aleasa pentru cabina stivuitorului un lucru

va fi comun la toate: stivuitoristul va putea vedea din pozitia normala
de lucru intrea lungime a catargului in momentul telescoparii
acestuia. Pentru a putea realiza acest lucru acoperisul cabinei
stivuitorului este confectionata sub forma de gratar. Nu este permisa
motarea pe tavanul cabinei a materialelor care ar putea obstructiona
vizibilitatea stivuitoristului.

1. Grlaj deasupra capului

Lumina de semnalizare

6. Componente de securitate

27

Prin componente de securitate se inteleg toate elementele ale unui stivuitor

care au un rol in evitarea accidentelor si in asigurarea exploatarii in
siguranta a acestuia.

6.1 Componente de securitate la translataoare stivuitoare

Datorita faptului ca translatoarele stivuitoare sunt un gen atipic de
stivuitoare este necesar studierea componentelor de securitate separate de
cel al celorlate stivuitoare.
Limitatoare fine cursa translator stivuitor si cabina. Aceste limitatoare sunt
niste contacte electrice care in contact cu declansatorul nu permit
deplasarea in continuare in aceeasi directie dar permit deplasarea in sens
invers. Se regasesc la sfarsitul cursei la deplasare a translatorului stivuitor
cat si la sfarsitul cursei cabinei.
Limitatoare de viteza: aceste componente de securitate actioneaza in
momentul in care viteza cu care coboara cabina este mai mare decat cea
normala. In acel moment se produce decuplarea electrica a translatorului
stivuitor si de asemenea se actioneaza un nou component de securitate
paracazatoarele. Paracazatoarele sunt elemete de siguranta care au
forma unor pene si actineaza intre cabina si catargul translatorului stivuitor
impanand cabina in momentul in care aceasta depaseste o viteza stabilita
de producator.
Contact electric de cablu moale la limitatorul de viteza este un contact
electric care la ruperea sau slabirea cablului care actioneaza limitatorul de
viteza decupleaza alimentarea translatorului cu energie electrica.
Contact electric de cablu moale la cablul de ridicare este un contact
electric care la ruperea sau slabirea cablului de tractiune decupleaza
alimentarea translatorului cu energie electrica.

28

Contactul electric de la intrarea in cabina este montat sub bara care

limteaza accesul in cabina. In momentul in care bara se ridica translatorul
stivuitor chiar aflat sub tensiune nu mai poate face nici o miscare. Miscarea
utilajului este permisa doar cu bara apasand contactul electric
Limitator de sarcina depinde solutia constructive aleasa. Poate fi un
system resort-contact electric. La o anumita intindere a resortului,
insemnand o anumita sarcina contactul electric poate decupla alimentarea
cu energie electrica.
Limitator de pozitie de lucru este un contact electric care este construit
normal deshis si se afla sub scaunul stivuitoristului. Doar in momentul in
care stivuitoristul se aseaza pe scaun circuitul se inchide iar stivuitorul
poate fi manevrat
Contactul electric general. Este un contact electric de tip ciuperca prin
apasarea caruia se intrerupe alimentarea cu current electric a utilajului.
Soneria are rol de a atentiona persoanele din apropiere de faptul ca utilajul
se va pune in miscare.
6.2 Componente de securitate la stivuitoarele autopropulsate.
Pentru ca se pune un accent din ce in ce mai mare pe siguranta in
exploatare a echipamementelor, exista o adevarata batalie intre
producatorii de stivuitoare in ceea ce priveste proiectarea si construirea
unor stivuitoare cat mai sigure in exploatare. Vom arata in cele ce urmeaza
mai multe componente de securitate care se regasesc la stivuitoare cu
precizarea ca ele nu se vor regasi la toate stivuitoarele. Fiecare producator
alege si dezvolta sistemele de siguranta pe care le crede esentiale.
a. Limitatoare fine de sfarsit de cursa la ridicarea furcilor
Aceste limitatoare pot avea mai multe solutii constructive. Una dintre este
realizarea limitarii cu ajutorul unor supape de refulare in circuitul hidraulic.
Furcile urca pe catarg pana in momentul in care lovesc opritorii mecanici.
Mentinand maneta in pozitie de ridicare a fucilor comandam pompa care
continua introducerea uleiului hidraulic in circuit. Volumul circuitului fiind cel
maxim se produce o crestere a presiunii din circuit.
29

In momentul in care presiunea ajunge la o valoarea prestabilita supapele

de refulare se deschid iar uleiul hidraulic se intoarce in rezervor.
O alta solutie constructiva presupune amplasarea unor contacte electrice in
partea superioara a catargului. In momentul in care suportul portfurci
loveste aceste contacte se deschide circuiul electric intrerupandu-se
actionarea stivuitorului.

b. Limitatoare basculare catarg : Functioneaza dupa acelasi principiu

ca si limitatorul sfarsit cursa ridicare furci. Pompa hidraulica introduce ulei
in circuitul hidraulic iar pistonul impinge catargul in fata. In momentul in
care acesta ajunge in pozitia maxima presiunea din circuit incepe sa
creasca pana la o valoare la care se deschide supapa de refulare.
c. Limitatoare de sarcina. Limitatoarele de sarcina la stivuitoare
functioneaza pe acelasi principiu ca si cele de fine cursa. Sa explicam
fenomenul: actionand maneta de ridicare a furcilor in sistemul hidraulic se
produce o anumita presiune determinate de marimea sarcinii. Daca sarcina
depaseste cu 10% sarcina nominala presiunea care se creaza in sistemul
hidraulic duce la deschiderea unei supape de refulare care permite uleiului
hidraulic sa treaca inspre rezervor si nu permite ridicarea sarcinii. Nu toate
stivuitoarele au acest sistem de limitare, de aceea trebuie subliniata inca
odata necesitatea cunoasterii si aplicarii corecte a diagramelor de sarcina

30

d. Claxonul. Este necesara semnalizarea sonora a intentiei de deplasare

a stivuitorului ori decate ori acesta porneste de pe loc .
e. Semnalul sonor de mers inapoi. Semnalul sonor de mers inapoi a
inceput sa fie folosit la toate utilajele considerandu-se ca manevra de mers
inapoi este deosebit de periculoasa, stivuitoristii neasigurandu-se la
exectuarea acestei manevre, semnalul sonor este vital mai ales atunci
cand in spatele stivuitorului se afla persoane. La unele tipuri de stivuitoare,
pe langa semnalul acustic de mers inapoi pentru a semnaliza intentia
stivuitoristului, se pot aprinde si luminile de avarie
f. Centura de siguranata. La stivuitoarele care sunt dotate cu centura de
siguranta folosirea acesteia este obligatorie. Aceasta se fixeaza pe oasele
bazinului si nu pe burta stivuitoristului. Montarea pe oasele bazinului se va
face cu pretensionare. Centura de siguranta trebuie sa fie in permanent
contact cu oasele bazinului pentru a preintampina un eventual soc in cazul
unui accident. Fixarea centurii de siguranta pe burta stivuitoristului poate
duce la leziuni interne in cazul unui accident. In cazul centurilor de
siguranta in trei puncte de prindere, ramura ei care va trece peste torace va
fi fixata in scobitura umarului.

g. Contact electric de pozitie de lucru. Una dintre cele mai periculoase

practici ale stivuitoristilor o constitue manevrarea stivuitorului atunci cand
stivuitoristul nu se afla pe scaunul din cabina. Pentru a preintampina acest
lucru unii producatori au montat sub scaun un contact electric iar scunul lau construit deplasabil pe inaltime astfel incat manevrarea stivuitorului sa
fie posibila doar in cazul in care stivuitoristul se afla pe scaun.
Contactul electric de pozitie de lucru mai poate fi sub forma unei pedale
care trebuie mentinute apasate permanent cu piciorul stang.
h. Senzor de luminozitate. Pe stivuitor este montat un sensor de
luminozitate . In momentul in care stivuitorul intra intr-o zona in care
luminozitatea nu mai permite operarea stivuitorului in conditii de siguranta

31

senzorul de luminozitate comanda instantaneu aprinderea sistemului

propriu de iluminare.
i. Dispozitiv de asigurarea stabilitatii: Pentru imbunatatirea sigurantei in
timpul efectuarii de viraje firmele producatoare au dezvoltat diferite
sisteme.
Unul dintre primele sisteme fost realizat prin montarea pe sasiul
stivuitorului a unei piulite si a unui surub. Prin infiletarea surubului in piulita
se poate regla distanta dintre acesta si puntea spate a stivuitorului. Cu cat
distanta dintre surub si puntea spate este mai mica cu atat stivuitorul se va
inclina mai putin in curbe
Un alt sistem este realizat prin tampoane de cauciuc montate pe sasiu. In
momentul inclinarii stivuitorului tamponul de cauciuc se sprijina pe puntea
spate limitand inclinarea stivuitorului
Un alt dispozitiv consta dintr-un cilindru hidraulic comandat de o
componenta electronica. Dispozitivul electronic sesizeaza inclinarea
stivuitorului iar cand aceasta ajunge la valoarea maxima admisa, comanda
cilindrul care rigidizeaza legatura dintre sasiu si puntea spate a stivuitorului,
impiedicand inclinarea. Dispozitivul este conceput si pentru evitarea
rasturnarii -in momentul inclinarii catargului dispozitivul electronic intervine
intrerupand actionarea stivuitorului.

k. Contactul electric general. Este un contact electric de tip ciuperca

prin apasarea caruia se intrerupe alimentarea cu current electric a utilajului.
l. Girofarul : pentru a se face remarcat atat in locurile cu luminozitate
buna cat si in locurile cu luminozitate scazuta pe stivuitor se poate monta
un girofar
m. Supapa de retinere. Face legatura dintre furtunul hidraulic si cilidrul
hidraulic care actioneaza furcile.
Aceasta supapa are rolul de a nu permite caderea furcilor respectiv a
sarcinii in cazul in care un furtun s-ar sparge.
Vom prezenta modul de actionare a supapei de retinere. Atat timp cat
presiunea din circuit ramane intre anumite limite, uleiul poate circula dintr-

32

un sens in altul prin supapa. In cazul spargerii unui furtun, presiunea din
acea zona a circuitului scade brusc, ajungand la presiunea admosferica.
Uleiul din partea superioara a circuitului va tinde sa egalizeze presiunea
apasand brusc pe supapa. Aceasta se va aseza pe inel inchizand circuitul
si nepermitand uleiului sa iasa din circuit, respectiv sarcinii sa coboare.

7. Diagrama de sarcina
Diagrama de sarcina la stivuitoare poate sa difere de la un producator la
altul si de la un tip de stivuitor la altul. Diagramele prezentate mai jos au
un rol informative si nu se vor folosi niciodata in situatii reale.

33

In exemplele de mai jos se va tine cont de distant dintre centrul de greutate

a sarcinii si baza furcilor

7.1 Diagrame de sarcina in reprezentare grafica

3500
3000
2500
2000

Series1

1500
1000
500
0
0

500

1000

1500

34

2000

c. Diagrama de sarcina mai poate fi regasita si tabelar ca in

exemplul de mai jos. In tabelul de mai jos sunt reprezentate
pe prima linie distantele in mm de la baza furcilor la centrul
de greutate al sarcinii iar in randul urmator greutatea sarcinii
exprimata in kilograme In cazul in care centrul de greutate
nu se regaseste exact in valorile indicate in table ci intre ele
pentru o mai mare siguranta se va considera sarcina
maxima admisa cea regasita la valoarea distantei imediat
mai mari. De exeplu pentru un centru de greutate aflat la o
distanta de 750 mm fata de baza furcilor se va alege
valoarea de la 800mm adica 2300kg.
mm
Kg

500 600 700 800

9900 1000 1100
3200 3000 2700 2300 1900 1400 900

1200
600

1300
200

La unele stivuitoare nu este dat decat sarcina maxima. In general sarcina

maxima este considerate la o distanta de 500mm fata de baza furcilor
In situatiile in care se depaseste diagram de sarcina se ajunge in situatia 3
din capitolul 6 in care stivuiotorul se poate rasturna. In afara pericolului de
rasturnare depasirea diagramei de sarcina poate duce la deteriorarea sau
chiar ruperea furcilor si a ansamblului catarg.

300
700
800
1000
1100
1400
1000

500
1100
1300
1500
1600
1800
900
35

900
1300
1500
1700
2000
2100
800

1100
1500
1700
1900
2300
2500
700

1300
1600
1800
2000
2500
2900
600

1500
1700
1900
2200
2700
3200
500

3000
2700
2300
2000
1800
1500

In exeplul de mai sus greutatea care poate fi ridicata depinde de distanta

dintre central de greutate al sarcinii si baza furcilor dar si de inaltimea de
ridicare

8.Principalele obligatii ale stivuitoristilor, tehnici de lucru

8.1 Principalele obligatii ale stivuitoristilor inaite de inceperea
lucrului.
Inainte de inceperea lucrului stivuitoristul trebuie sa se asigure ca utilajul pe
care il va folosi este in perfecta stare de functionare. In cazul in care se
constata defectiuni ale stivuitorului nu se va incepe lucrul si se va anunta
echipa responsabila cu reparatiile.
Verificarea stivuitorului va incepe printr-o inspectie exterioara a acestuia:
se vor verifica daca exista fisuri la furci, catarg sau sasiul utilajului. In
general aceste fisuri apar in locrile unde sunt parti asamblate prin sudura.
Nu se va neglija partea hidraulica furtunele si racordurile trebuie verificate
in vederea depistarii eventualelor scurgeri. In locurile greu accesibile unde
nu exista posibilitatea de a vizualiza intreaga suprafata a racordurilor se
36

poate folosi o bucata de carton care se va introduce sub racordul

respective. In cazul in care exista scurgeri acestea se vor observa pe
carton. Se va verifica cilindrul hidraulic de telescopare, respective de
inclinare a catargului. In cazul in care se observa ulei remanent pe
suprafata cilindrului se va anuta echipa de reparatii in vederea remedierii
defectiunilor. Se va verifica daca sub stivuitor exista pete de ulei. Daca
aceasta nu este posibil inainte de pornirea stivuitorului, aceasta verificare
se va face dupa pornirea acestuia. Stivuitorul va fi mutat cu o lungime de
stivuitor mai in fata si se va certa daca au fost sau nu scurgeri de ulei sau
alte lichide.

Se va verifica lantul Gall atat in ceea ce priveste uzura cat si in ceea ce

priveste intinderea acestuia. Se va verifica mentinerea tolerantei rotilor de
ghidaj in parametrii proiectati pentru a preintampina iesirea acestora din
locasuri.

Dupa verificarea exterioara a stivuitorului se va trece la verificaerea

nivelului de ulei al motorului cat si a celui hidraulic. Se va verifica nivelul
lichidului de racire a motorului Se vor verifica conductele si racordurile
aflate sub capota.
La inceputul fiecarui schimb se vor verifica starea tehnica a cuciucurilor.
Presiunea aerului din cauciucuri trebuie sa fie cea prescrisa de producator.
O presiune mai mare poate duce la explozia acestora cand stivuitorul se
afla in sarcina iar o presiune mai mica duce la pierderea stabilitatii
stivuitorului sau chiar la taierea anvelopelor atunci cand stivuitorul se afla in
sarcina.
Dupa ce s-au efectuat aceste verificari se poate trece la verificarile cu
motorul pornit. Dupa pornirea motorului se vor verifica:jocul la volan,
functionarea normala a directiei si a componentelor de securitate.

37

8.2 Obligatiile stivuitoristului in timpul lucrului. Tehnici de lucru.

Inainte a face orice miscare cu stivuitorul, stivuitoristul trebuie sa

semnalizeze inceperea acesteia prin clanxonare. In acest fel el
atentioneaza persoanele aflate in imediata apropiere a stivuitorului de
intentia sa evitand accidentele stupide : trecerea cu roata stivuitorului
peste piciorul unei personae aflata in apropierea stivuitorului. Tot in
vederea evitarii unor astfel de accidente este recomandata purtarea
bocaniclor cu bombeu metallic de catre personalul care lucreaza in
apropierea stivuitoarelor. Multe accidente s-au intamplat prin trecerea rotii
stivuitorului peste piciorul persoanei aflate in apropierea stivuitorului.
Bombeul metalic al bocancului este suficient de rezistent pentru a suporta
trecerea stivuitorului protejand astfel piciorul

Unul dintre primele lucruri pe care un stivuitorist trebuie sa le ia in

consideratie este solul pe care se deplaseaza. Stivuitoristul trebuie sa
verifice traseul pe care urmeaza sa se deplaseze si sa planifice toate
miscarile pe care le va face. Trebuie sa ia in considerare daca solul este
neted sau accidentat, daca se vor urca sau cobori suprafete inclinate, daca
gabaritul stivuitorului poate patrunde pe traseu si nu in ultimul timp calitatea
solului daca acesta este un sol dur sau unul moale, mlastinos.

Asigurarea directiei de deplasare se face la stivuitoarele clasice prin

virarea rotilor spate. Aceasta mod duce la un stil deosebit de a conduce
stivuitorul. Acesta are o raza de viraj mult mai mare. Acest lucru trebuie luat
in seama mai ales cand intram cu stivuitorul intr-o intersectie sau viram
dupa coltul unei cladiri. La stivuitoarele mai noi si care executa operatii mai
complexe s-a introdus un sistem in care pot vira toate cele patru rotile.

Stivuitor
38

Centru de viraj
Autoturism

Centru de viraj

Transportarea sarcinilor pe furcile stivuitorului se va face inclinind catargul

spre stivuitor si ridicand furcile 15-25 cm de la sol. Inclinarea furcilor inspre
stivuitor are drept scop micsorarea distantei dintre centrul de greutate al
sarcinii si centrul de greutate a stivuitorului si de asemenea pastrarea
centrului de greutate in interiorul triunghiului de stabilitate. Inclinind catargul
inspre stivuitor se obtine si o mai buna stabilitate a sarcinii .

900

700

900

39

Deplasarea cu furcile ridicare si catargul inclinat in fata este interzisa

indiferent daca pe furcile acestuia sunt sau nu sarcini

GRESIT

Ridicarea furcilor de la sol nu trebuie sa depaseasaca 30cm decat in situatii

deosebite. In situatiile in care cand solul sau alte obstacole obliga
stivuitoristul sa ridice sarcina mai sus deplasarea se va face cu mare grija
dupa depasirea obstacolului furcile stivuitorului se vor cobora la 30 cm fata
de sol.

15-30 cm

Asezarea obiectelor pe lamele stivuitorului nu se va face la voia intamplarii.

Acestea vor urma anumite reguli pentru a evita rasturnarea in timpul
deplasarii. Astfel se vor pune pe lamele stivuitorului obiectele mai mari
urmand ca peste acestea sa se puna in forma piramidala urmatoarele
obiecte. In cazurile in care este posibil este bine ca obiectele (greutatile) sa
fie legate intre ele cu ajutorul sforilor sau a benzilor adezive.

40

Obiectele transportate cu ajutorul stivuitorului nu se vor agata de catarg

sau de componentele acestuia ci se vor pune pe furcile acestuia. Prinderea
obiectelor de catarg poate duce la defectarea acestuia si a componentelor
lui.
In cazul in care se doreste asezarea unor corpuri inguste pe lamele
stivuitorului acestea se vor aseza conform desenului de mai jos. Asezand
obiectele mai grele la baza catargului se urmareste pozitionarea centrului
de greutate al corpurilor cat mai aproape de catarg astfel incat centrul de
greutate general sa nu iasa din triunghiul de stabilitate

Gresit

Corect

800 mm

700 mm

In cazul in care obiectele asezate pe lamele stivuitorului impiedeca

observarea drumului pe care se doreste deplasarea, stivuitoristul va trebui
sa faca deplasarea cu spatele stivuitorului inainte sau va apela la ajutorul
41

unui coleg care il va dirija. Este recomandat ca in masura in care culuarul

de stivuire si manevra pe care dorim sa o facem permit deplasarea
stivuitorului se va face in astfel de cazuri cu spatele pentru ca stivuitoristul
sa poata aprecia exact situatia in care se afla. .

Transversarea liniilor de cale ferata se va face prin locuri special

amenajate. Daca acestea nu exista transversarea se va face in diagonala
luindu-se toate masurile de siguranta
Unul dintre lucrurile importante pe care un stivuitorist trebuie sa le stie este
ca niciodata nu trebuie sa permita stationarea sub furcile stivuitorului fie ele
cu sarcina sau fara a oamenilor. De asemenea nu se vor transporta pe
furcile stivuitorului sau pe vreo alta parte a stivuitorului personae. Singura
persoana care are voie sa se afle pe stivuitor in momentul in care acesta
functioneaza este stivuitoristul autorizat ISCIR. Stivuitorul nu este taxi.

42

In cele ce urmeaza vom arata cum trebuie manevrat stivuitorul se

deplaseaza pe o suprafata inclinata. Vom intalni trei cazuri: stivuitorul se
deplaseaza cu sarcina pe furci, stivuitorul se deplaseaza fara sarcina pe
furci, stivuitorul se deplaseaza perpendicular pe directia pantei.
In prima situatie in care stivuitorul se deplaseaza cu sarcina pe furci
acesta va urca panta cu fata stivuitorului si o va cobori cu spatele ca in
desenul de mai jos.

URCARE

COBORARE

In cea de-a doua situatie in care stivuitorul nu are sarcina pe furci

deplasarea se va face invers: se va cobora cu fata si se va urca cu spatele

43

Cea de-a treia situatie cea in care stivuitorul se deplaseaza perpedicular

pe directia pantei este interzisa de a fi efectuata. De asemenea este
interzisa intoarcerea in panta rampa.

In toate cele trei situatii de mai sus regula este dictata de pozitionarea
centrului de greutate. Proectia acestuia pe orizontala trebuie sa cada in
triunghiul de stabilitate.

44

Cunoasterea traseului pe care urmeaza sa se faca deplasarea este

obligatoriu. Se va tine cont de spatiul de deasupra stivuitorului asfel incat
catargul sa nu loveasca eventualele obstacole si de asemenea locul in care
se va pozitiona sarcina va permite telescoparea catargului fara ca acesta
sa loveasca tavanul sau alte obstacole
Stivuitoristul nu trebuie sa iasa din cabina stivuitorului in timpul deplasarii
acestuia. Daca stivuitoristul procedeaza ca in imaginea de mai jos risca ca
atunci cand trece prin spatii mai inguste acesta sa fie prins intre stivuitor si
perete. Tot pentru a evita acest lucru este interzis persoanelor sa
calatoreasca agatati de stivuitor sau asezati pe partile laterale. De
asemenea daca stivuitoristul este in cabina nu risca ca in cazul in care
sarcina sau bucati din ea cad de pe furcile stivuitorului sa cada pe el.
Tot aici trebuie subliniat faptul ca manevrarea stivuitoarelor cand
stivuitoristul nu este in cabina este interzisa
Deplasarea cu stivuitorul se va face astfel incat sa nu fie pusa in pericol
viata nici a stivuitorului si nici a celor din jurul sau. Nu se impune o viteza
minima sau maxima in deplasarea cu stivuitorul dar asa cum am mai spus
stivuitorul nu este nici masina de formula unu si nici avion. La unele
stivuitoare dotate cu calculatoare de bord, acestea pot limita viteza de
deplasare functie de stabilitatea stivuitorului. In momentul in care stivuitorul
are tendinta de a se inclina calculatorul reduce automat viteza si
actioneaza stitemele de stabilitate.
Este interzisa incercarea de a trage cu ajutorul lamelor stivuitorului sarcini
aderente la sol.
Nu este pernisa impingerea cu lamele stivuitorului a unor sarcini sau a altor
autovehicole.
Nu este permisa ridicarea obiectelor a caror sarcina nu poate fi detrminat.
Spre exemplu nu vom ridica cu ajutorul stivuitorului echipamente aflate
in situatii care nu ne permit evaluarea corecta a manevrelor pe care le vom
face; care nu permit o planificare exacta a lucrarii
45

Desi este un lucru essential in manevrarea unui stivuitor putini stivuitoristi

stiu ce trebuie sa faca in acest caz: rasturnarea stivuitorului.
Echipamentul de protectia muncii casca de protectie - si purtarea centurii
de siguranta sunt esentiale pentru ca stivuitoristul sa se salveze.
In cazul in care stivuitoristul observa tendinta de rasturnare a stivuitorului
trebuie sa procedeze dupa cum urmeaza: nu v-a incerca sa sara din
stivuitor, mai mult acesta se va sprijini cu talpile de podeaua stivuitorului, se
va tine cu minile de volan si se va inclina in directia inversa rasturnarii. Este
obligatoriu ca stivuitoristul sa ramana pe scaunul stivuitorului; incercarea
de a sari din stivuitor poate fi fatala pentru stivuitorist.
In cadrul manevrelor de incarcare a camionelor, stivuitoristii vor trebui sa ia
urmatoarele masuri de siguranta: va cere soferului sa opreasca motorul si
sa actioneze frana de parcare. In cazul in care se considera utila rotile
camioanelor vor fi blocate cu cale. Aceste masuri de siguranta trebuie luate
deoarece trebuie evitata miscarea camionului atunci cand se executa
incarcarea acestuia.
??????????????????????????????????????????????????????

46

8.3 Principalele obligatii ale stivuitoristului dupa incetarea lucrului

La sfarsitul lucrului parcarea stivuitorului se va face in locul special
amenajat pentru parcare. Stivuitorul trebuie parcat intr-un loc retras unde
sa nu impiedice desfasurarea altor activitatii. Nu se va parca in apropierea
colturilor cladirilor.
????????????????????????????????????????????????????????????
??????

47

In pozitia de parcare stivuitorul trebuie sa aiba toate comenzile pe pozitia

neutru.
O atentie deosebita se va acorda pozitiei lamelor. Acestea nu se vor lasa
ridicate. Pozitia de stationare v-a fi cu lamele coborate la sol astfel incat sa
culce pe sol cu intreaga suprafata. Pozitionarea lamelor stivuitorului intr-un
alt fel poate duce la accidente. Persoane neatente se pot impiedica de
acestea.
Stivuitorul se va parca pe cat este posibil pe o suprafata plana. Daca acest
lucru nu este posibil se vor lua masuri suplimentare de protectie impotriva
deplasarii stivuitorului dupa parcarea acestuia. Blocarea rotilor cu ajutorul
unor pene este cea mai cunoscuta metoda. Trebuie precizat ca indiferent
de locul unde parcam stivuitorul se va actiona frana de parcare.

48

Stivuitoristul are obligatia de a scoate cheia din contact si de a inchide usa

cabinei. Cheia stivuitorului nu trebuie lasata la indemana oricui. Ea va fi
incredintata doar personalului autorizat. Incredintarea stivuitorului altor
personae decat celor autorizate ISCIR atrage in cazul unui accident
intreaga raspundere asupra persoanei care a facut incredintarea.
In cazul electrostivuitoarelor dupa terminarea lucrului in funtie de nivelul de
incarcarea a bateriilor acesta se va deplasa la locul de reincarcare a lor.
Locul de incarcare a bateriilor trebuie sa fie special ales functie de tipul de
baterie si de solutiile constructive alese . In general aceste locuri vor fi bine
ventilate si se vor lua toate masurile necesare pentru evitarea accidentelor
si incendiilor.

49

Alimentarea cu combustibili lichizi se va face respectand urmatoarele

reguli: motorul v-a fi oprit, nu se va alimenta in apropierea locurilor cu foc
deschis, se avea la indemana un stingator de incediu iar in cazul in care
vor fi scurgeri accidentale de carburanti pe pamant se vor lua masuri de
curatire a locului respective imediat.
9. Intretinerea stivuitoarelor
In calitatea dumneavoastra de stivuitoristi aveti obligatia de a efectua
inspectia zilnica inainte de incepera lucrului. Acest lucru constituie un mare
ajutor pe care il acordati echipei care asigura intretinerea stivuitorului.
Defectiunile constatate de dumneavoastra la timp pot duce la scaderea
timpului de stationare a stivuitorului si de asemenea la economi insemnate.
Intretinerea corespunzatoare duce la cresterea duratei de viata a
stivuitoarelor .
Intretinerea stivuitoarelor se face la intervale de timp precizate de
producator. Acesta trebuie sa puna la dispozitia beneficiarilor graficele de
efectuare a lucrarilor de intretinere. Aceste grafice stabilesc ata durata de
timp cat si lucrarile care se vor efectua. Vom arata in cele de mai jos
lucrurile care se verifica la diferite interval de timp. Intervalele de timp si
lucrurile care se verifica difera de la un producator la altul
La verificare inainte de inceperea lucrului se vor verifica urmatoarele:
- Scurgeri de ulei, antigel, combustibil
- Functionarea sistemului de iluminat
- Starea gratarului de protectie a incarcaturii si a suportului potfurci
- Starea suruburilor cilindrilor de basculare a catargului
- Starea structurii de protectie a stivuitoristului
- Fixarea mani curente
- Functionarea corespunzatoare a pedalei de acceleratie, frana si
a manetei franei de parcare
- Starea centurii de siguranta
- Functionarea claxonului
- Jocul liber al volanului minter 15 si 30 mm
- Incarcarea bateriilor sau nivelul combustibilului
- Functionarea indicatoarelor de bord
50

- Starea si functionarea lanturilor de ridicare

- Functionarea motorului
- Functionarea franei de serviciu
- Verificarea nivelului de ulei de la motor
- Verificarea nivelului de antigel
- Verificarea nivelului de ulei hidraulic
- Verificarea nivelului lichidului de frana
- Verificarea piulitelor de fixare a rotilor
- Verificarea pneurilor si a jentilor
- Verificarea catargului si a furcilor
- Verificarea piedici furcilor
- Verificarea stari bateriei
In cazul depistarii de probleme stivuitoristul va lua masurile care se
impugn. Astfel in cazul constatari scaderi nivelului lichidelor va
completa cu lichidul respectiv, in cazul altor problem minore de
exemplu slabirea unui surub va remedia defectiunea iar in cazul
unor lucruri mai complicate va chema echipa de intretinere.
Urmatoarele perioade de verificare sunt in general: la 50 de ore de
lucru sau saptamanal, la 200 de ore sau lunar, la 1200 de ore sau
semestrial si la 2400 de ore sau annual. La aceste interval se vor
verifica si efectua lucrarile care se impun pentru alte componente
cum ar fi: schimbarea filtrelor, schimbarea de ulei la diferntial, motor
etc

10. Accidente - avarii

51

Principalala cauza a accidentelor este comportamentul riscant al

stivuitoristilor: in locul unei conduite conforme cu normele de
exploatare a stivuitoarelor, stivuitoristi manifesta neglijenta si
manevreaza stivuitorul fara a tine cont de norme elementare de
siguranta.
Detinatorul sau utilizatorul au obligatia de a anunta ISCIR in cel mai scurt
timp posibil orice avarie sau accident in vederea efectuarii cercetarilor
tehnice. Situatia in care a aparut accidental va ramane neschimbata pana
la sosirea Inspectorilor de la ISCIR. Aceasta situatie se va mai modifica
doar daca mentinerea ei ar constitui un pericol pentru viata persoanelor
sau ar crea situatii periculoase.
Accident 1.
In acest caz accidental se produce datorita neatentiei stivuitoristului. Acesta
nu este atent la traseul parcurs, observa pietonul in ultimul moment si
franeaza brusc. Desi stivuitorul se opreste sarcina cade peste pieton.
Indicatii : Fiti atenti la traseul parcurs si circulati cu stivuitorul astfel incat
sa aveti in fiecare moment control atat asupra stivuitorului dar si asupra
sarcinii.

52

Accident 2.
In exemplul de mai jos accidentul se petrece datorita ridicarii unei persoane
aflate pe un palet. Aceasta clca pe marginea paletului si cade.
Indicatii : Ridicarea persoanelor cu ajutorul stivuitoarelor se va face doar
cu ajutorul nacelelor special proiectate in acest scop. Aceste nacele trebuie
sa aiba o inaltime de minimum 1200 mm, usa naceleli sa se deschida
inspre interiorul nacelei, platforma nacelei trebuie construita din tabla
striata si gaurita sau din sisteme tip fagure. Nacela va fi prevazuta cu un
sistem de prindere de suportul port furci sau de furci

53

Accident 3
Una dintre cele mai frecvente greseli ale stivuitoristilor este aceea de a nu
se asigura la mersul inapoi. Pentru a atentiona persoanle aflate in jurul
stivuitorului de intentia stivuitoristului de a merge cu spatele s-a montat la
multe stivuitoare un dispozitiv care emite un semnal sonor la mersul inapoi
Indicatii : Asigurati-va intotdeauna in momentul in care vreti sa mergeti cu
spatele ca nu sunt persoane in spatiul de manevra

54

Accident 3: Accidentul din imagini se produce datorita faptului ca

stivuitoristul nu respecta reguli esntiale la stationarea stivuitoarelor. Oricat
de plan ar parea solul acesta are totusi o oarecare inclinatie care poate
determina deplasare stivuitorului .
Indicatii: In momentul in care coboram din stivuitor trebuie sa oprim
motorul sa tragem frana de mana si a pozitionam lamele pe sol.

55

Accident 4
Accidentul din imagine se produce deoarece soferul porneste camionul in
timp ce stivuitoristul incarca marfa .
Indicatii: Inainte de incepe incarcarea unui camion soferul trebuie sa
opresca motorul camionului sa lase camionul in viteza, sa actioneze frana
de mana si sa coboare din cabina

56

11 TESTE

57

Adevar
at
Fals
Este obligatia stivuitoristului sa completeze in registrul de
evidenta supravegherii
Centul de greutate este punctul in care se considera
2
concetrata intreaga greutate a corpului
Stivuitorul poate fi manevrat de orice persoana care are 18
3 ani
1

Stivuitorul nu trebuie verificat la inceperea lucrului daca s-a

verificat in ziua trecuta
Presiunea din pneuri nu influenteaza buna utilizare a
5 stivuitorului
4

Stivuitorul poate functiona chiar daca se obseva fisuri mici

la catarg dar cu o sarcina mai mica
Diagrama de sarcina are caracter orientativ - ea nu este
7
obligatorie pentru stivuitorist
Este permisa deplasarea stivuitorului pe o directie
8
perpendiculara pe directia pantei
Cand se parcheaza stivuitorul lamele acestuia trebuie sa
9
atinga pamantul pe intreaga suprafata
Autorizatia ISCIR trebuie sa se afle asupra stivuitoristului
10
cand acesta manevreaza stivuitorul
In registrul de evidenta supravegherii pot completa:
11 stivuitoristul, seful echipei de intretinere/reparatii,
responsabilul ISCIR, inspectorul ISCIR
Sarcina trebuie asezata pe furci astfel incat centrul de
12
greutate al ei sa fie cat mai aproape de baza furcilor
Putem incredinta stivuitorul unei persoane spre manevrare
13 chiar daca aceasta nu are autorizatie ISCIR daca aceasta
are carnet de sofer
Stivuitorul se va opri si se va anunta echipa de interventii
14 daca in timpul lucrului se constata ca acesta nu
functioneaza corespunzator
6

58

Presiunea din pneuri trebuie sa fie mai mica decat cea

15 prescrisa de producator pentru a asigura o mai mare
stabilitate stivuitorului
Urcarea unei pante cand stivuitorul nu are sarcina pe furci
16
se va face cu fata
Diagrama de sarcina a unui stivuitor ne arata sarcina
17 maxima admisa care poate fi ridicata functie de distanta
centrului de greutate a sarcinii fata de baza lamelor
Dupa incetarea lucrului stivuitoristul are obligatia de a
18 consemna in registrul de evidenta supravegherii starea
acestuia.
Traversarea cailor ferate se face doar in locuri special
19 amenajate
20

Limitatorul de sarcina are rolul de a nu permite asezarea

nici unei sarcini pe furcile stivuitorului

59

Adevar
at
Fals
In registrul de evidenta supravegherii pot completa:
1 stivuitoristul, seful echipei de intretinere/reparatii,
responsabilul ISCIR, inspectorul ISCIR
Sarcina trebuie asezata pe furci astfel incat centrul de
2
greutate al ei sa fie cat mai aproape de baza furcilor
Putem incredinta stivuitorul unei persoane spre manevrare
3 chiar daca aceasta nu are autorizatie ISCIR daca aceasta
are carnet de sofer
Stivuitorul se va opri si se va anunta echipa de interventii
4 daca in timpul lucrului se constata ca acesta nu
functioneaza corespunzator
Presiunea din pneuri trebuie sa fie mai mica decat cea
5 prescrisa de producator pentru a asigura o mai mare
stabilitate stivuitorului
La un stivuitor rotile care vireaza sunt cele de pe puntea
6
spate
Daca stivuitorul se inclina putin in fata in momentul in care
7 ridicam sarcina aceasta inseamna ca aceasta reprezinta
sarcina maxima admisa
Cand avem o sarcina pe furcile unui stivuitor urcarea pe o
8
panta se va face cu spatele
Stivuitorul se va parca in locuri ferite, lamele atingand cu
9
intreaga suprafata solul
La electrostivuitoare incarcarea bateriilor se va face in
10
locuri special amenajate in acest sens
Este obligatia stivuitoristului sa completeze in registrul de
11
evidenta supravegherii
Centrul de greutate este punctul in care se considera
12
concetrata intreaga greutate a corpului

60

Stivuitorul poate fi manevrat de orice persoana care are 18

ani
Stivuitorul nu trebuie verificat la inceperea lucrului daca s-a
14
verificat in ziua trecuta
Presiunea din pneuri nu influenteaza buna utilizare a
15
stivuitorului
La inceputul lucrului se verifica amanuntit instalatia de
16 ridicare, furcile, furtunele hidraulice, lantul Gall, rolele de
ghidaj si partea de suduri a catargului
Dupa ridicarea sarcinii de la sol vom inclina catargul in fata
17
pentru o mai buna vizibilitate
Triunghiul de stabilitate a stivuitorului este cuprins intre
18 mijlocul rotilor de pe puntea fata si punctul de sprijin de pe
puntea spate
In caz de ploaie sau de soare puternic, grilajul acoperisului
19
cabinei poate fi acoperit cu tabla
Pneurile uzate pot provoca accidente prin explozia lor.
20
13

Adevar
at
Fals
1
2
3
4

La inceputul lucrului se verifica amanuntit instalatia de

ridicare, furcile, furtunele hidraulice, lantul Gall, rolele de
ghidaj si partea de suduri a catargului
Dupa ridicarea sarcinii de la sol vom inclina catargul in fata
pentru o mai buna vizibilitate
Triunghiul de stabilitate a stivuitorului este cuprins intre
rotile fata si punctul de sprijin de pe puntea spate
In caz de ploaie sau de soare puternic, grilajul acoperisului

61

cabinei poate fi acoperit cu tabla

5 Pneurile uzate pot provoca accidente prin explozia lor.
Urcarea unei pante cand stivuitorul nu are sarcina pe furci
6
se va face cu fata
Diagrama de sarcina a unui stivuitor ne arata sarcina
7 maxima admisa care poate fi ridicata functie de distanta
centrului de greutate a sarcinii fata de baza lamelor
Dupa incetarea lucrului stivuitoristul are obligatia de a
8 consemna in registrul de evidenta supravegherii starea
acestuia
Traversarea cailor ferate se face doar in locuri special
9
amenajate
Limitatorul de sarcina are rolul de a nu permite asezarea
10
nici unei sarcini pe furcile stivuitorului
In registrul de evidenta supravegherii pot completa:
11 stivuitoristul, seful echipei de intretinere/reparatii,
responsabilul ISCIR, inspectorul ISCIR
Sarcina trebuie asezata pe furci astfel incat centrul de
12
greutate al ei sa fie cat mai aproape de baza furcilor
Putem incredinta stivuitorul unei persoane spre manevrare
13 chiar daca aceasta nu are autorizatie ISCIR daca aceasta
are carnet de sofer
Stivuitorul se va opri si se va anunta echipa de interventii
14 daca in timpul lucrului se constata ca acesta nu
functioneaza corespunzator
Presiunea din pneuri trebuie sa fie mai mica decat cea
15 prescrisa de producator pentru a asigura o mai mare
stabilitate stivuitorului
Pe timpul deplasarii cu stivuitorul furcile acestuia se vor
16
mentine la o distanta de 15 - 25 cm fata de sol
In cazul in care stivuitorul se rastoarna este indicat ca
17
stivuitoristul sa incerce sa sara din el pentru a se salva
Trebuie sa ne deplasam cu stivuitorul cu o viteza cat mai
18 mare pentru ca la viteze mari sarcina este mult mai stabila
pe furci.

62

Cand ajungem la coltul unei cladiri vom reduce viteza

19 pentru a putea opri in siguranta in cazul in care observam
pietoni sau alte vehicole
Inainte de a transporta o sarcina este obligatoriu sa
verificam traseul pe care urmeaza sa ne deplasam pentru
20
a verifica starea terenului si a ne edifica asupra manevrelor
pe care urmeaza sa le facem

63