Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
4
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
Ce este ISCIR ?
Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, a Recipientelor sub presiune si Instalatiilor de Ridicat
sau ISCIR pe scurt, a fost infiintata ca o organizatie tehnica de stat, prin Legea nr. 491/12.02.1910 si
Legea nr. 1050 / 04. 04. 1928.
Structura organizatorica si domeniul sau de activitate au fost largite succesiv prin legi, decrete si
hotarari guvernamentale, ultima data prin HG 1340/2001 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei
Partea I nr.37/27.01.2002.
Prin HG 1340/2001 ISCIR a fost reorganizat si cuprinde 2 unitati cu activitati distincte, dupa cum
urmeaza :
• ISCIR – INSPECT care reprezinta Organismul de inspectie pentru supraveghere tehnica si
verificare in functionare. Elaborator de prescriptii tehnice in domeniul sau de activitate
• ISCIR – SP care reprezinta Organismul de control pentru supravegherea pietei in domeniul de
activitate al ISCIR
Prescriptiile tehnice ce reglementeaza pregatirea, autorizarea si activitatea operatorilor de macarale
sunt:
Ce este un Macaragiu?
Macaragiu – persoană instruită şi autorizată care manevrează macarale, indiferent de tipul şi
destinaţia acestora si in mod special, privitor la acest curs:
macaragii autorizaţi pentru comandă de la sol: Grupa E: manevrează de la sol prin cutie cu
butoane, comandă radio şi infraroşu orice tip de macara.
Instruirea se va desfasura pe parcusul a 120 ore de teorie si 240 ore de practica, conform graficului
de desfasurare a cursului anexat prezentului suport.
5
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
Deoarece operarea podurilor rulante este o meserie care implica un risc si o responsabilitate ridicata,
acest curs se va baza pe 3 mari aspecte:
Desfăşurarea cursului:
Cursul de specializare – autorizare ISCIR în meseria de Stivuitorist se desfăşoară pe parcursul a 360
ore, din care 120 sunt alocate pentru partea teoretică si 240 pentru partea practică.
Orarul sapămânal de instruire va curpinde 16 ore de instruire teoretică şi 10 ore de instruire practică.
Durata de desfăşurare fiind 10 săptămâni.
6
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
b.Macarale deplasabile.
-pe căi cu şine de rulare:
7
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
n1
i= ;
ne
ni-turaţia arborelui de intrare;
ne-turaţia arborelui de ieşire.
-puterea la arborele de intrare;
-momentul de torsiune la arborele de ieşire;
-numărul de trepte;
-randamentul.
Carcasele reductoarelor sunt formate din corp şi capac iar suprafaţa de separaţie între
acestea se prelucrează astfel încât să se etanşeze.Ungerea angrenajelor se asigură cu ulei prin
capacele special prevăzute cu jojă sau indicator de nivel şi orificiu de golire pe fundul băii.Lagărele
folosite sunt cu rulmenţi iar în carcasă avem capace pentru verificarea stării angrenajelor şi găurile de
aerisire prevăzute cu dopuri.
Mecanismele macaralei.
Sunt părţi componente ale macaralelor care folosesc la ridicarea şi coborârea sarcinilor,
deplasarea şi rotirea macaralelor.
Întâlnim următoarele mecanisme:
-mecanismul de ridicare-coborâre a sarcinii;
-mecanismul de basculare a braţului;
-mecanismul de rotire;
-mecanismul de deplasare al macaralei;
-mecanismul de deplasare al căruciorului de sarcină;
-mecanism de telescopare braţ;
-alte mecanisme specifice operaţiilor pe care instalaţia trebuie să le execute:deplasare masă,
închidere-deschidere, dispozitiv de prindere, rotire dispozitiv de prindere,etc.
Pentru podurile rulante, principalele mecanisme sunt:
-mecanismul de ridicare-coborîre a sarcinii;
-mecanismul de deplasare (translaţie) al macaralei;
-mecanismul de deplasare (translaţie) al căruciorului de sarcină.
Mecanismul de ridicare-coborire
Se compune, în principal, din:
-motorul de acţionare;
-cuplajul aflat între motor şi reductor;
-frâna amplasată pe semicupla spre reductor;
-reductor;
-tambur pentru înfăşurarea cablului;
-cablu de tracţiune;
-rolele de abatere cablu;
-dispozitivul de prindere a sarcinii;
-dispozitivele de siguranţă (componente de securitate):limitatori de sfîrşit
de cursă la ridicare şi coborîre, limitatorul de sarcină sau de moment, siguranţa la cârlig.
Mecanismul de basculare (înclinare) a braţului
Serveşte la modificarea momentului de sarcină la macaralele cu braţ prin modificarea
corespunzătoare a proiecţiei orizontale a lungimii braţului.
-arborii de transmisie;
-cuplajele arborilor de transmisie;
-lagărele arborilor de transmisie;
-roţile macaralei (motoare şi libere);
-dispozitive de siguranţă (componente de securitate): limitatori de sfîrşit de cursă,
tampoane, opritori, limitatoare de apropiere între macarale care circulă pe aceeaşi cale de rulare,
dispozitive de blocare la şine, piese de reazem, curăţitoare de şine, limitatoare de oblicitate,
dispozitive de oprire în caz de vînt.
Mecanismul de deplasare (translaţie) al căruciorului de sarcină.
Este asemănător cu mecanismul de deplasare al macaralei.
Mecanismul de translaţie cărucior la macarale turn cu braţ orizontal.
Căruciorul de sarcină este tractat prin cablu, troliul mecanismului fiind amplasat pe
contrabraţul macaralei.
1 – mecanism de translaţie;
2 – mecanism de ridicare a sarcinii;
3 – cablu tracţiune cărucior;
4 – cablu de ridicare sarcină.
MACARALE SIMPLE
Palanul (fig.1)- macara formata din scripeti cu axe deplasabile sau nedeplasabile in
jurul carora sint infasurate lanturi sau cabluri prevazute cu mufle mobile sau imobile.Cu
ajutorul palanului se poate ridica o sarcina folosind o forta mai mica decit greutatea acesteia
functie de numarul scripetilor si al numarului de ramuri.
Neglijind frecarea, putem scrie Q = n x F, unde
Q - sarcina de ridicat,
n – numarul de ramuri de cablu,
F – forta cu care se trage de cablu.
Tambur
F F
2 1
Palan cu 2 ramuri
F F
Q=2F
Fig.1
Palanul diferential.Fig.2
Este compus din doua roti 1 si 2 solidarizate intre ele si prevazute cu un carlig 3, pentru
prindere, rola de ghidare 4 de care se agata sarcina de ridicat.Lantul 5 se infasoara peste toate rotile
palanului.
Daca asupra ramurii a a lantului se aplica o forta de tractiune P pe roata profilata de raza R
se va infasura o lungime de lant mai mare decat lungimea de lant desfasurata in acelasi timp de pe
roata r si sarcina se va ridica.
Este un palan cu autofrinare.Aceasta se obtine deoarece asupra rotilor 1 si 2, solidarizate intre
ele, actioneaza forte periferice care produc momente de sens invers.Pentru coborirea sarcinii este
necesar sa se aplice o forta de tractiune pe ramura b, ceea ce are ca urmare desfasurarea de pe
roata 1 a unei lungimi de lant care se infasoara pe roata 2 deci sarcina coboara.
Forta de actionare necesara ridicarii rezultă din conditiile de echilibru ale rotilor.
11
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
2 1
5 3
4
6
P
7
Ca organ flexibil de ridicare se utilizează un lanţ sudat calibrat 6 care se înfăşoară peste roata
de acţionare 1 şi peste roata de ghidare 7 cu cârlig pentru sarcină.
Dezavantajul acestui tip de palan este că are un randament scăzut, de aceea sunt mai
utilizate palanele cu angrenaj planetar.
Electropalanul
Este un aparat de ridicat independent alcătuit din următoarele componente:
-motor electric;
-frînă;
-reductor cu roţi dinţate cilindrice;
-tobă;
-palan cu organ flexibil de ridicare şi cîrlig de sarcină;.
Electropalanele pot fi fixe sau mobile.
Capacităţile de ridicare ale electropalanelor:
-0,125... 5 tf pentru electropalanele fixe;
-0,125....15 tf pentru electropalanele mobile.
Vitezele de ridicare ale electropalanelor: 3....15 m/min;
Înălţimile de ridicare: 6.....30 m.
12
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
PODUL RULANT
Este o macara cu câmp de acţiune paralelipipedic, la care scheletul metalic este compus dintr-o
construcţie orizontală având la capete roţi de rulare care se deplasează pe şine de rulare paralele
situate la înălţime; pe construcţia orizontală se mişcă mecanismul sau instalaţia de ridicare propriu-
zisă (cărucior, macara cu braţ etc.).
Este încadrat în grupa E de deservire conform PT R 1-2003.Colecţia ISCIR.
Componenţă:
-şasiul;
-platforma fixă cu dispozitivele de calare;
-platforma rotitoare;
-braţul;
-contragreutatea;
-mecanismul de ridicare a sarcinii cu mufla;
-mecanismul de basculare (înclinare) braţ;
-mecanismul de telescopare braţ (la cele cu braţ telescopic);
-mecanismul de rotire a braţului;
-componentele de securitate (dispozitive de siguranţă), instalaţia de comandă şi
semnalizare;
-cabina macaragiului.
13
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
Sunt poduri rulante cu carlig intalnite in majoritatea halelor industriale. Ele sunt destinate manevrarii in
spatii inchise (hale industriale, centrale electrice, depozite, etc) sau in aer liber a sarcinilor.
a) Constructia metalica
Constructia metalica a macaralelor formeaza scheletul pe care sunt montate mecanismele de lucru si
preiau incarcarile provenie din masa proprie, sarcina, presiunea vantului, forte de inertie, etc,
transmitandu-le dupa caz prin calea de rulare la constructia in care se monteaza macaraua sau la
fundatia caii de rulare sau a macaralei. Este formata din grinzi principale si grinzi de capat, asamblate
prin sudura si suruburi. Pe constructia metalica se afla podete de circulatie cu latimea de minimum 40
cm, iar in dreptul aparatajului electric 50 cm. Podetele de circulatie trebuie prevazute cu balustrade.
b) Caruciorul
Este format dintr-un sasiu a carui constructie metelica trebuie exectutata din OL 37 pana la OL
52. Cariuciorul circula pe sine aflate pe grinzile principale. Carucioarele podurilor rulante seunt
acatuite din trei parti principale :
- mecanismul de ridicare, alcatuit din sistemul de infasurare al cablului, denumit si palan si
mecanismul de antrenare al palanului. Sistemul de infasurarea al cablului este la randul sau
alcatuit din mufla, tambur de cablu, bloc de role si rola de egalizare. Mecanismul de antrenare
este alcatuit din motor electric, cuplaje, frana, reductor si cuplaj pentru tambur.
- mecanismul de translatie este alcatuit din roti de rulare, reductor, frana, cuplaj si motor
electric
- sasiul alcatutid in grinzi asamblate intre ele prin sudura, grinzile obtinandu-se din profile
laminate, profile indoite din table subtiri, chesoane sau grinzi cu inima plina din table sudate
14
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
2
1
4 5
6 7
3
T T
15
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
Limitatorul se montează pe ramura fixă a cablului care este trecut peste roata fixă 2 montată
pe suportul 1 şi rola de deviere 3 fixată pe tija cu furcă 4 care apasă resortul 5 cu tensiune reglabilă
prin piuliţa 6.Limitatorul este susţinut de cablul trecut peste rola de egalizare.Cablul este deviat de la
poziţia verticală prin acţiunea resortului.
Sub acţiunea sarcinii cablul tinde să se îndrepte şi acţionează asupra contactului 7 oprind
mişcarea de ridicare cînd este depăşită sarcina maximă de lucru.Posibilitatea de folosire a acestui
limitator este dată de rigiditatea cablului.
Limitatorul de sarcina electronic
Permite realizarea functiei de cantarire a sarcinii si limitare a cuplului dat de sarcina.
Este compus din traductoare de forta, juguri, ax, rola de cablu si rola de egalizare.
4.Limitatoare de moment
5.Indicatoare pentru sarcini maxime admise corespunzatoare razei de actiune si regimului de lucru
(echipare brat, stare calata sau nu, pozitie brat);
6.Intreruptor avarie – în cazul acţionării electrice.
7.Dispozitive de retinere a fluidului din cilindri (supape de blocare).
8.Contacte de siguranţă (la uşi, chepenguri, dispozitive de calare, etc);
9.Siguranţe la cârlig.
10.Anemometrul pentru măsurarea intensităţii vântului.
Anemometrul este un generator electric la care forţa electromotoare este proporţională cu
turaţia.Rotorul este acţionat de 3 palete sub formă de cupe.La vitezele prescrise ale vântului
tensiunea generatorului atinge tensiunea de anclanşare a unor relee prin care se pune în funcţiune
presemnalizarea , semnalizarea şi deconectarea translaţiei (deplasării) sau calarea macaralei.
Acestea declanşează un semnal acustic (sirenă) sau un semnal optic (bec roşu) la depăşirea
vitezei vîntului exprimată prin presiunea acestuia:
-25 daN/m2 (v = 20 m/s), la macarale portal;
-15 daN/m2 (v = 15,6 m/s), la celelalte macarale.
DISPOZITIVE DE SEMNALIZARE
1.Acustice:
-actionate de macaragiu -claxoane, hupe, sonerii, clopote electrice;
-actionate automat de componentele de securitate avand rolul atentionarii macaragiului: limitatorul de
moment, unele limitatoare de sfarsit de cursa, anemometrul, dispozitivul de sesizare a intrarii in camp
electric periculos.
2.Optice:
-prezenta tensiune la bornele intreruptorului general in pozitia declansat;
-prezenta tensiune in instalatie in pozitia anclansat;
-semnalizare optica a gradului de incarcare (in procente):de exemplu galben la sarcina de 90 % si
rosu la sarcina de 100 %;
-semnalizare lipsa presiune de ulei sau de aer comprimat la automacaralele cu actionarile respective;
-becuri de balizare la brate turn;
-nivele bidirectionale sau aparate similare la platforma fixa sau sasiu pentru indicarea orizontalitatii.
STABILITATEA AUTOMACARALELOR
16
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
-şasiu rigid cuplat la suspensii independente pe roţi sau osii pentru a fi împiedicată
torsionarea în timpul lucrului (deplasării);
-rigidizarea suplimentară a zonei centrale (unde este montată suprastructura
automacaralei pe coloana de rotire);
-calarea punţilor oscilante în vederea deplasării cu sarcină în cârlig;
-calarea platformei fixe.
Relaţia pentru verificarea stabilităţii unei macarale este:
M R ≤ CM S , unde:
M R - momentul de răsturnare;
M S - momentul de stabilitate;
C - coeficient de stabilitate funcţie de condiţiile de lucru şi destinaţia macaralei.
DIAGRAMA DE SARCINĂ
Limitatorul de moment
Este componenta de securitate cu rolul de a preîntâmpina pierderea stabilităţii
normale a automacaralelor (macaralelor cu braţ).
Evită posibilitatea distrugerii macaralei prin depăşirea capacităţii de ridicare pentru
poziţia respectivă a braţului.
17
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
Limitatorul de moment trebuie să fie sensibil şi la factorii care pot influenţa sarcina
cum sunt: sarcinile date de vânt, panta terenului,forţele de inerţie mari sau oscilaţiile încărcăturii.
De regulă, limitatorul de moment înregistrează permanent o mărime care este funcţie
de două variabile: sarcina şi deschiderea.
Părţi funcţionale ale limitatorului de moment al sarcinii:
1.Traductorul de forţă :
-cilindru hidraulic de măsurare a presiunii din cilindrul de basculare braţ;
-arbore excentric cu rol de transformare a mişcării liniare în mişcare de rotaţie;
-bucşă canelată ce preia mişcarea circulară şi o transmite unei bare de torsiune fixată
la un capăt.Deformarea barei de torsiune este proporţională cu presiunea din cilindrul hidraulic.
2.Modulul de declanşare:
-3 came electroconducătoare pe care sunt trasate curbele de declanşare ale
limitatorului;acestea sunt rotite prin intermediul unei pârghii acţionate de braţ;
-palpatoare ce se deplasează pe came fiind acţionate de un braţ antrenat de bara de
torsiune de la traductorul de forţă;
3.Bloc de selectare lungime braţ
-tambur de cablu acţionat în dublu sens, came de acţionare, palpatori, suporţi, capace.
4.Transmisia prin cablu :tambur de cablu, rolă de întindere şi deviere,suporţi, cablu.
5.Sistem de avertizare optic şi acustic:
În cazul limitatoarelor de moment semiautomate este necesar să fie asigurate cel puţin patru semnale
în exterior:
-semnalul de unghi al braţului (unghiul făcut de braţ cu orizontala);
-semnalul razei de acţiune a braţului;
-semnalul proporţional cu sarcina de lucru (cuprinde efectul a trei
variabile;lungimea braţului, unghiul braţului cu orizontala, valoarea sarcinii);
-semnalul cilindrului de basculare dat de traductorii de presiune.
Aceste semnale pot fi introduse într-un procesor (calculator) care le compară cu
semnale de referinţă ale momentului dat de lungimea braţului, sarcină şi ungiul făcut cu orizontala.
Înălţimea de ridicare este distanţa maximă (măsurată pe verticală) între limita inferioară şi
limita superioară a axei dispozitivului principal de suspendare (cîrlig, ochet) sau de apucare a sarcinii.
Înălţimea de ridicare se notează H şi este exprimată în m.
18
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
Momentul nominal este valoarea maximă a produsului dintre masa sarcinii şi raza de
acţiune.Se exprimă în tm.
M = max (Q x R).
Valoarea acestui produs se limitează fie din condiţia de stabilitate la răsturnare a macaralei ,
fie din condiţiile de rezistenţă a elementelor ei structurale.
Grupa de funcţionare reprezintă ansamblul de parametri specifici condiţiilor de funcţionare şi
se referă la frecvenţa de utilizare şi la nivelul de solicitare.Există 8 grupe de funcţionare notate cu
M1.....M8.
De exemplu, un mecanism aflat în grupa M5 de funcţionare poate avea o durată totală efectivă
de funcţionare de 12 500 de ore, ceea ce corespunde unei utilizări intermitente în regim intensiv
conform STAS 4662-1990.
Spaţiul de siguranţă între gabaritul macaralei şi gabaritul de liberă trecere trebuie să fie
lăsat liber.Spaţiile de siguranţă minime ce trebuiesc lăsate sunt:
-spaţiul de siguranţă superior, 100 mm;
-spaţiul de siguranţă lateral, 100 mm;
-spaţiul de siguranţă pe orizontală, 400 mm;
-spaţiul de siguranţă inferior pe vericală, 200 mm.
Ampatamentul este distanţa dintre osiile roţilor macaralei sau ale căruciorului.
QS
R
19
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
Frînele sunt destinate să realizeze fie oprirea mecanismului după încetarea acţionării acestuia, fie
limitarea vitezei mişcării.
20
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
Sunt alcătuie din unul sau mai multe organe mobile (rotitoare) montate pe un arbore al
mecanismului şi unul sau mai multe organe fixe ce se solidarizează cu scheletul mecanismului..Cînd
organele fixe sunt apăsate pe cele rotitoare apare o forţă de frecare, deci un moment rezistent pe
arbore sub acţiunea căruia se face limitarea vitezei sau oprirea .Prin acest proces de frecare energia
mecanică este transformată în căldură.
Clasificarea frînelor după modul de construcţie:
-frîne cu bandă;
-frîne cu saboţi;
-frîne cu discuri sau con;
-frîne speciale (cu clichet, centrifugale).
Clasificare după modul de comandă:
-frîne comandate mecanic (prin pedale, manete, pîrghii);
-frîne comandate electric (cu ridicător electrohidraulic, cu electromagnet);
-frîne comandate hidraulic;
-frîne comandate pneumatic;
-frîne automate (centrifugale).
Clasificare după modul de realizare a frînării;
-frîne normal închise, la care prin comandă se realizează deschiderea frînei-cele mai
folosite;
-frîne electrice (cu curenţi Foucault, cu contracurent, dinamice).
Frîna cu bandă
Este compusă din cupla de frînare fixată prin pană pe arborele ce trebuie frînat, iar pe cuplă,
înfăşurat pe ununghi ce depăşeşte 1800 se află o bandă de oţel care are suprafaţa de lucru ce vine în
contact cu cupla, căptuşită cu ferodou.Ferodoul este un material cu coeficient de frecare ridicat,
rezistent la temperatură şi care se mulează bine pe cuplu.Prinderea ferodoului pe banda de oţel se
face cu nituri din aluminiu cu cap îngropat în ferodou, pentru a nu freca pe cuplă.Un capăt al benzii
este articulat la un punct fix, iar celălalt capăt la pîrghia de acţionare.
La apăsarea unui resort sau greutate pe pîrghie se produce frînarea.Ridicarea pîrghiei se
poate face printr-un sistem de comandă electromagnetic sau electrohidraulic.
Frîne cu saboţi
Există frîne cu unul sau doi saboţi.
Pe cupla de frînă apasă cei doi saboţi prin intermediul ferodourilor fixate la saboţi cu nituri de
aluminiu cu capetele îngropate în ferodouri.Saboţii sunt fixaţi articulat prin bolţuri la pîrghii port-sabot
care sunt, la rîndul lor, articulate prin bolţuri la partea inferioară,de şasiu.
La partea superioară una din pîrghii este articulată la tija de legătură, iar cealaltă la pîrghia în
formă de ,,L”.Tija de legătură este formată din două piese, una cu filet dreapta, iar cealaltă cu filet
stînga, îmbinate printr-o piuliţă cu filet dreapta-stînga.Cu jutorul piuliţei se reglează poziţia saboţilor
faţă de cuplă (apropiere-depărtare) şi totodată mărirea-micşorarea capacităţii de frînare.
La capătul pîrghiei în formă de ,,L” se aplică forţa de strîngere comandată electrohidraulic (cu
ajutorul ridicătorului electrohidraulic), electromagnetic (cu ajutorul unui electromagnetic), sau cu un
cilindru cu piston (hidraulic sau pneumatic).
Forţa de frînare (strîngerea) este dată de un resort spiral, numai slăbirea frînei şi comprimarea
resortului se realizează prin sistemele mai sus menţionate.
21
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
Comanda electrică a frânelor cu saboţi – este realizată prin intermediul ridicătorului de frână
electromagnetic sau a ridicătorului de frână electrohidraulic.
Ridicătorul de frână electrohidraulic
Este compus dintr-un cilindru în care culisează un piston.Sub piston se montează o pompă
centrifugală acţionată de un motor electric asincron care asigură, la conectarea
motorului, presiunea necesară împingerii pistonului în sus, învingând forţa arcului frânei cu
saboţi.Lichidul de lucru este uleiul de transformator cu care este umplută incinta ridicătorului şi care
este refulat de pompă la funcţionarea ridicătorului.
23
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
Cablurile sînt organe flexibile folosite pentru legarea, suspendarea şi ridicarea sarcinilor.
Sunt alcătuite din sîrme de oţel grupate în toroane înfăşurate în jurul unei inimi, în unul sau
mai multe straturi.
Inima este firul sau manunchiul de fire vegetale, minerale, metalice sau plastice in jurul careia
se infasoara sarmele sau toroanele si care are drept rol marirea flexibilitatii cablului.
24
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
Toronul este format dintr-un manunchi de sarme grupate prin infasurare in jurul unei inimi ,
intr-unul sau mai multe straturi concentrice.
Materialul de bază din care sunt confecţionate cablurile este oţelul carbon de calitate cu
conţinut mediu de carbon de 0,5 % şi rezistenţa de rupere de cca 60 daN/mm2.Prin trefilare barele de
oţel de secţiune circulară se transformă în sîrmă, rezistenţa de rupere crescînd pînă la 120....200
daN/mm2.După trefilare sîrma este supusă unui tratament termic de redare a proprietăţilor plastice
materialului ecruisat în procesul de trefilare.În anumite cazuri sîrma se galvanizează.
Cele mai folosite sunt cablurile duble rotunde de construcţie normală cu o inimă.Acestea au o
inimă de sisal sau cînepă în jurul căreia sînt înfăşurate 6 toroane, fiecare toron fiind alcătuit din 19
sau 37 sîrme de oţel răsucite.
Se numesc rotunde deoarece secţiunea lor transversală se înscrie într-un cerc tangent la toate
toroanele cablului.Se numesc duble pentru că o sîrmă din componenţa toronului este de două ori
răsucită în spirală;o dată în toron şi odată în jurul inimii cablului prin înfăşurarea toronului.Se numesc
de construcţie normală deoarece în jurul inimii se înfăşoară un singur strat de toroane.Se numesc cu
o inimă întrucît au o singură inimă, spre deosebire de cele cu mai multe inimi, unde fiecare toron are
o inimă.
Clasificare:
-după natura inimii: -cu inimă vegetală din sisal sau cînepă îmbibată în unsoare;
-cu inimă metalică (un mănunchi de sîrme asemănător toronului) ce asigură o rezistenţă la
rupere mai mare a cablului cît şi o rezistenţă la compresie transversală cînd se depun mai multe
straturi de cablu pe o tobă, iar inima de cînepă se striveşte şi se deformează secţiunea cablului;
-cu inimă de azbest, folosite la temperaturi mai mari decît cele normale.
-după calitatea suprafeţelor sîrmelor:
-cabluri mate, care au sîrma aşa cum ea rezultă din tragere;
-cabluri zincate, folosite în medii corozive.
-după rezistenţa la rupere; sîrmele folosite au rezistenţa variind între 120 ...200 kg/mm2.
-după felul înfăşurării:
-înfăşurări în dreapta cu notaţia ,,Z”;
-înfăşurări în stînga cu notaţia ,,S”;
-mixtă.
Infasurarea cablului
Z - dreapta
S - stanga
25
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
siguranţă şi a raportului dintre diametrul rolei (tobei) confecţionată din materiale cu modulul de
elasticitate mai redus şi cu caneluri cu raza cît mai apropiată de cea a cablului.
Avantajele cablurilor:
-siguranţă mare în exploatare;
-durată mare de serviciu;
-sunt mai uşoare ca lanţurile la aceeaşi capacitate de ridicare;
-funcţionare liniştită şi elasticitate, ce permit viteze mari de lucru.
Dezavantaje:
-flexibilitate redusă, necesită tamburi şi roţi de abatere de diametre mari.
Cablurile se scot din funcţiune conform prevederilor din Prescripţia tehnică PT R14-2002.Colecţia
ISCIR.
Notarea cablurilor se face conform STAS 1353-86 şi conţine:
-denumire cablu;
-diametru nominal;
-inima cablului, conform STAS 1710-75;
-simbolul construcţiei cablului;
-rezistenţa sîrmei, N/mm2, conform STAS 1298-80;
-calitatea şi starea suprafeţei sîrmei, conform STAS 1298-80;
-sensul de înfăşurare, conform STAS 1710-75,
Exemplu de notare:
Cablu dublu normal 26-H-6x7-1370/B-g-S/Z STAS 1353/86
26
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
d
B
p + 2d
27
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
Cârlige
Sunt cele mai utilizate dispozitive de prindere a sarcinii fiind, ca formă, simple sau duble.
După tehnologia folosită la fabricarea lor avem cârlige forjate sau lamelare.
Conform STAS 1944-81 cîrligele sunt executate din următoarele mărci de oţeluri:OLC 25, OLC
35, 25 MoC 11, 33MoC 11, 41 Mo C 11, 34 Mo CN 15.
Părţile componente ale unui cârlig: tija filetată, corp, şa, vîrf şi siguranţa.
Cîrligele lamelare sunt executate conform STAS 8058-73 din table debitate in lamele care sunt
fixate prin nituri, fiind utilizate pentru sarcini foarte mari.
Mufle cu cârlig
Ansamblul de piese suspendate în cabluri în care se montează cîrligul.
Mufla este compusă din:
- cârlig;
- traversa ce susţine cîrligul;
- pereţii laterali ai muflei ce susţin traversa şi axul rolelor de cablu;
- rola sau rolele de cablu;
- rulmentul axial pentru rotirea cîrligului montat pe tija cîrligului şi intercalat între traversă şi
piuliţă;
- piuliţa cîrligului cu siguranţă împotriva deşurubării necontrolate.
În figură, rola unui cîrlig cu patru ramuri de cablu cu următoarea componenţă:
-r – rolă Φ 355;
-Rr – rulment radial-axial cu bile;
-Ra – rulment axial;
-b – bolţ;
-t – traversă;
-C – cîrlig S 14 STAS 1944 – 80.
b Rr
Ra
t
c
Mufla carligului
Graiferele
Sunt folosite pentru manipularea materialelor în vrac.Acţionarea lor se face din cabluri sau prin
mecanisme ori instalaţii hidraulice şi pneumatice.Deschiderea graiferelor se face prin greutatea
proprie a cupelor.
Electromagneţii de sarcină
Se folosesc pentru manipularea materialelor feroase.Un electromagnet de sarcină se
compune dintr-o carcasă de oţel, în interiorul căreia se află bobinajul alimentat în curent continuu şi
astfel se realizează un câmp magnetic ce dă forţa portantă a electromagnetului.Pentru descărcarea
sarcinii se întrerupe curentul în bobinaj, iar pentru a înlătura magnetismul remanent care mai reţine
29
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
parte din materialul mărunt ridicat, se inversează pentru scurtă durată curentul în bobinajul
electromagnetului.
Alimentarea cu energie electrică a electromagnetului se face de la grupul propriu de redresare
a curentului de pe macara, sau de la o sursă de curent continuu independentă.Înfăşurarea cablului de
alimentare în curent continuu se face pe un tambur a cărui mişcare este sincronizată cu a
mecanismului de ridicare-coborâre, astfel încât acest cablu să nu fie tensionat, dar nici să formeze
bucle care să conducă la agăţare.Pentru ca sarcina să nu cadă din electromagnet, în cazul unei
întreruperi accidentale a curentului, macaralele echipate cu electromagnet trebuie să intre în acţiune
automat la întreruperea sursei principale şi să permită funcţionarea normală minimum 10 minute, timp
în care macaragiul va efectua operaţia de descărcare a sarcinii.
La începutul fiecărui schimb trebuie încercată funcţionarea corespunzătoare a bateriei de
siguranţă şi a aparatajului aferent, iar cel puţin o dată la trei luni capacitatea bateriei de reţinere a
sarcinii pe electromagnet pe durata prescrisă.Locurile periculoase unde funcţionează astfel de
instalatii cu electromagneţi se delimitează şi se interzice accesul persoanelor.
Traversele
Sunt dispozitive cu ajutorul cărora se efectuează prinderea sarcinilor cu dimensiuni mari, care
nu pot fi prinse, eventual, numai de la centrul de greutate doarece s-ar deteriora sau nu ar putea fi
bine echilibrate.Mai sunt folosite la ridicarea unei sarcini cu două macarale.Traversele sunt detaşabile
din cârligul macaralei.
Cleşti şi papuci cu autostrîngere sunt folosiţi pentru table, profile sau alte sarcini pentru care
au fost special construiţi.
1.să cunoască instalaţia pe care lucrează şi normele de exploatare ale macaralelor, pe care
să le aplice întocmai;
3.să nu acţioneze nici un mecanism atât timp cât există oameni pe macara; în cazul în care
acest lucru nu poate fi evitat (de exemplu la unele lucrări de reglaj sau de întreţinere), manevrele se
vor executa sub directa supraveghere a unei persoane desemnate în acest scop;
5.să aprindă luminile de balizare (la macaralele care sunt dotate cu asemenea instalaţii) în caz
de vizibilitate redusă precum şi noaptea;
6.să participe la lucrările de revizie, întreţinere şi reparaţie precum şi la toate verificările care
se fac la macaraua pe care o conduce;
2.să se convingă că linia principală de alimentare se află sub tensiune; în caz că întreruptorul
general este deconectat şi asigurat cu un lacăt sau cu o inscripţionare avertizoare, macaragiului nu-i
este permis să-l conecteze fără avizul RSVTI şi fără a se pune de acord cu macaragii celorlalte
macarale de pe aceeaşi cale;
3.să verifice starea căii de rulare şi rigiditatea opritoarelor de la capete; la macaralele care
funcţionează în aer liber, trebuie să verifice dacă dispozitivele de blocare pe calea de rulare au fost
deblocate;
4.să instaleze automacaralele, macaralele pe pneuri sau şenile numai pe un teren corespunzător
(bine compactat, orizontal); la macaralele pentru care se prevede calarea, să se execute această
operaţie în mod corespunzător;
6.să verifice existenţa lubrifianţilor în locurile de ungere, conform indicaţiilor din schema de ungere
din cartea macaralei;
9.să verifice cârligul şi dispozitivele de prindere a sarcinii; în cazul cârligului susţinut pe rulment
axial, trebuie să verifice dacă acesta se roteşte uşor sau dimpotrivă, în cazul în care se specifică
astfel în cartea macaralei, dacă este blocat;
31
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
12.să verifice la macaralele cu braţ variabil buna funcţionare a indicatorului sarcinii maxime
admise corespunzător deschiderii braţului;
13.să verifice dacă mecanismele de acţionare ale macaralei funcţionează în mod sigur, lin şi fără
vibraţii accentuate;
16.în cazul când macaragiul constată un defect pe care nu-l poate îndepărta singur, nu va pune în
funcţiune macaraua ci va întrerupe curentul cu ajutorul întreruptorului general, pe care-l va asigura
contra reanclanşării nedorite şi va anunţa şeful secţiei de care aparţine în scopul luării măsurilor
necesare; după îndepărtarea defectului se va face o nouă verificare de către macaragiu;
17.în cazul în care macaraua este deservită de doi sau mai mulţi legători de sarcină, trebuie să se
informeze la conducătorul procesului de producţie, înainte de a se urca pe macara, care dintre
aceştia este destinat să semnalizeze mişcările necesare;
18.să semnalizeze prin dispozitivul de semnalizare acustic, înainte de fiecare pornire sau
manevră a macaralei.
1.să efectueze manevre numai pe baza comenzilor date în conformitate cu codul de semnalizare
de către legătorul de sarcină sau RSVTI; semnalul de oprire va fi luat în considerare din partea
oricărei alte persoane;
3.la ridicarea sarcinilor, să nu depăşească sarcina nominală sau în cazul macaralelor cu braţ
variabil să nu depăşească sarcina maximă admisă pentru deschiderea respectivă a braţului;
4.la ridicarea unor sarcini care depăşesc 50% din sarcina admisă, va executa în prealabil, o
ridicare de probă, la înălţimea de circa 100 mm de la sol, pentru a se convinge dacă frâna, cablurile şi
întreaga instalaţie rezistă normal, iar sarcina este corect legată şi bine echilibrată;
7.să nu comande funcţionarea simultană a două mecanisme, la macaralele la care acest lucru
este interzis;
8.să nu deplaseze macaralele cu braţ având sarcina suspendată în cârlig, decât în condiţiile
prevăzute de constructor şi înscrise în cartea macaralei;
9.la deservirea unor macarale care lucrează la niveluri diferite, ale căror căi de rulare se
intersectează, precum şi la lucrul concomitent cu mai multe macarale cu braţ ale căror câmpuri de
32
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
acţionare se intersectează, macaragii vor respecta prioritatea fixată; între gabaritele părţilor în
mişcare vor păstra spaţii de siguranţă de cel puţin 500 mm şi vor semnaliza intenţia de începere a
mişcării precum şi că au luat cunoştinţă şi au înţeles intenţia celorlalţi macaragii;
12.să execute manevrarea macaralei astfel încât să se evite balansarea sarcinii şi producerea
şocurilor; în acest scop, se interzice acţionarea mecanismelor dintr-un sens într-altul, fără a fi oprite în
prealabil în poziţia “zero”; macaragiul trebuie să prevadă la executarea comenzilor şi timpul necesar
pentru frânarea completă;
13.să execute manevrele pentru deplasările mijloacelor de prindere a sarcinilor (cârlige, graifăre
etc.), cărucioarelor şi macaralelor în astfel de limite încât să nu fie necesar să folosească limitatoarele
de sfârşit de cursă;
14.să oprească din funcţiune macaraua dacă se aud zgomote anormale dacă limitatoarele sau
frânele nu acţionează în bune condiţii sau dacă constată orice alt defect care poate periclita siguranţa
în funcţionare;
15.să oprească funcţionarea macaralei dacă iluminatul la locul de muncă este insuficient sau
dacă vizibilitatea este împiedicată de fum, vapori, ceaţă, obiecte plasate între macaragiu şi câmpul de
acţiune al macaralei etc., dacă nu s-au luat măsuri suplimentare de siguranţă (de exemplu
transmiterea comenzilor prin intermediul unor persoane instruite în acest scop);
16.să oprească funcţionarea macaralei care lucrează în aer liber atunci când vântul depăşeşte
limita până la care funcţionarea macaralei este permisă şi să o ancoreze corespunzător; dacă
ancorarea se face de calea de rulare se va verifica, în prealabil, dacă şina este fixată corespunzător;
17.să deconecteze imediat întreruptorul principal şi să aducă imediat toate controlerele în poziţia
“zero” în cazul unei întreruperi accidentale a curentului electric de alimentare;
18.să nu părăsească locul de lucru înainte de prezentarea schimbului; în cazul în care este
obligat să o facă, va aduce toate controlerele în pozitia “zero”, va deconecta întreruptorul principal de
alimentare, va închide cu cheia uşa cabinei sau, după caz, dispozitivul care nu permite reconectarea
întreruptorului principal, iar în cazul acţionării cu motor termic va opri funcţionarea acestuia;
19.să nu permită nimănui să se urce pe macara atunci când aceasta este conectată la circuitul
electric de alimentare;
1.să descarce sarcina şi să ridice dispozitivul de prindere a sarcinii (cârligul, graifărul, traversa
etc.) în poziţia cea mai de sus, fără însă ca limitatorul de cursă să fie acţionat; dacă nu este posibilă
coborârea sarcinii suspendate, se va îngrădi locul de sub ea şi se vor instala plăci avertizoare
corespunzătoare pentru a se interzice accesul persoanelor;
33
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
2.să deplaseze macaraua la locul stabilit pentru repaus; macaralele care lucrează în exterior se
fixează pe calea de rulare fie cu cleşti de prindere, fie cu dispozitive de ancorare sau de calare,
pentru a se evita deplasarea datorită unui vânt puternic sau a unor trepidaţii; macaralele turn sau în
general macaralele cu braţ rotitor vor fi garate ca mai sus, însă cu mecanismul de rotire a turnului sau
a braţului nefrânat, pentru a permite rotirea liberă în caz de vânt (braţul se va pune în giruetă);
6.să închidă cu cheia uşa cabinei de comandă; la macaralele care nu au cabină închisă, se va
închide cu lacăt sau cheie întreruptorul principal; la macaralele cu comandă de la sol va asigura
eliminarea posibilităţilor ca o persoană neinstruită să efectueze manevre cu macaraua (existenţa unei
chei de contact etc.);
7.în cazul când pe calea de rulare există numai o singura macara şi aceasta nu mai funcţionează
în schimbul următor, să deconecteze şi întreruptorul principal al liniei de alimentare electrică şi să-l
închidă cu lacăt sau cheie; la macaralele care funcţionează în exterior, iluminatul de balizare trebuie
să rămână conectat.
Legătorii de sarcină
Legarea şi fixarea sarcinilor se face numai de către muncitori instruiţi în acest scop, denumiţi
în continuare “legători de sarcină”.
Legător de sarcină poate fi orice persoană, care a împlinit vârsta de 18 ani, nu are nici o
infirmitate corporală, este sănătos şi a fost instruit special pentru a îndeplini această funcţie în
unitatea, secţia, şantierul sau sectorul care exploatează macaraua.
Legătorul de sarcină efectuează legarea şi fixarea sarcinilor în cârligul macaralei, le urmăreşte
în timpul manipulării, semnalizează macaragiului manevrele pe care trebuie să le execute şi
eliberează sarcinile după aşezarea lor corectă la locul dorit.
Legătorii de sarcină vor fi supuşi unor instructaje lunare şi examinări periodice anuale.
Dacă rezultatele examinărilor sunt corespunzătoare, unitatea eliberează o adeverinţă care îl
autorizează să exercite funcţia de legător de sarcină în condiţiile prevăzute în prezenta prescripţie
tehnică. Aceste adeverinţe trebuie să fie păstrate de legător asupra sa în timpul efectuării serviciului.
Aceste adeverinţe vor cuprinde următoarele date:
− numele şi prenumele legătorului de sarcină;
− date personale ale legătorului de sarcină;
− locul de muncă;
− funcţia din cadrul unităţii;
− semnătura legătorului de sarcină;
− semnătura conducătorului locului de muncă;
− rubrică de vize anuale ( completată şi semnată de RSVTI ).
Se admite ca legătorii de sarcină să aparţină unităţilor care închiriază macarale şi nu celor care
exploatează instalaţiile respective, dacă acest lucru este specificat în contractul de închiriere sau de
prestaţie de serviciu; în acest caz, în afara instructajului iniţial, legătorii de sarcină vor fi supuşi unui
instructaj suplimentar pentru a cunoaşte organele de legare şi dispozitivele de prindere, normele
specifice de protecţia muncii, precum şi procesul tehnologic specifice locului de muncă respectiv.
Instructajul legătorilor de sarcină se va face de către conducătorul locului de muncă respectiv,
încheindu-se un proces-verbal din care să rezulte efectuarea lui şi verificarea însuşirii cunoştinţelor
necesare.
2.să cunoască şi să aplice codul de semnalizare, cu eventualele completări ale unităţii care
utilizează macarale, pentru a putea indica în orice moment macaragiului manevrele pe care urmează
să le execute; în acest scop, se va plasa în locuri din care să poată vedea orice persoană situată în
câmpul de acţiune al macaralei; dacă acest lucru nu este posibil, el va fi ajutat de alte persoane; se
admite şi semnalizarea cu steaguri colorate sau alte mijloace, acolo unde condiţiile de lucru necesită
acest lucru; în asemenea cazuri, codul de semnalizare va fi elaborat de unitatea care exploatează
macaraua, iar legătorii de sarcină şi macaragiii vor fi instruiţi şi examinaţi în ceea ce priveşte
semnalizarea pe baza acestui cod;
3.să supravegheze zilnic organele de legare şi dispozitivele de prindere cu care lucrează, prin
verificarea aspectului exterior, înscriind în registrul de evidenţă a supravegherii macaralei respective
constatările sale cu privire la starea tehnică a acestora; se recomandă ca organele de legare şi
dispozitivele de prindere să fie date în primire unuia dintre legători care va răspunde de păstrarea lor
corespunzătoare;
4.să folosească la legarea şi transportul sarcinilor numai organe sau dispozitive inscripţionate cu
sarcinile maxime admise, înscrise vizibil pe o placă sau pe un inel, şi să nu lege sarcini a căror
greutate depăşeşte sarcina admisă pentru organul, dispozitivul sau macaraua respectivă, ţinând
seama şi de înclinarea ramurilor de cablu sau lanţ;
5.să nu utilizeze organe de legare şi dispozitive de prindere care nu sunt înscrise în evidenţa
unităţii, secţiei sau şantierului;
6.să aleagă mijloace de legare corespunzătoare greutăţii şi formei sarcinii; la macaralele cu două
mecanisme de ridicare, să lege sarcina la mecanismul de ridicare care corespunde sarcinii
respective;
7.să nu lege sarcini care sunt aderente la sol sau la alte elemente;
8.să nu folosească organe de legare sau dispozitive care prezintă uzuri peste limitele admise de
prescripţiile tehnice în vigoare;
9.să suspende capătul inferior al legăturilor lungi descărcate de sarcină pe cârligul macaralei,
pentru a nu micşora spaţiile libere la deplasarea macaralei;
10.să execute corect legarea sarcinii, fără a încrucişa cablurile şi lanţurile la introducerea în cârlig;
să se asigure că sarcina este echilibrată, iar lanţurile şi cablurile de legare sunt întinse şi aşezate
uniform, fără a forma noduri şi ochiuri şi fără a fi supuse răsucirii; la cârligele duble, să suspende
sarcina pe ambele deschideri şi să o repartizeze în mod egal;
11.să interzică echilibrarea sarcinilor în cârlig sau întinderea organelor de legare prin greutatea
proprie a unor persoane; de asemenea, să interzică transportul persoanelor cu macaralele;
12.să ţină seama de faptul că lanţurile care se înfăşoară de mai multe ori în jurul sarcinii de ridicat
nu trebuie să aibă margini suprapuse;
13.să nu folosească lanţuri de legare înnădite cu şuruburi, având zale alungite sau răsucite şi să
nu înnoade cablurile sau lanţurile de legare;
14.să lege obiectele de lungime mare în cel puţin două puncte spre a evita balansarea;
15.să execute astfel legarea încât sarcina să nu se poată deplasa, aluneca sau roti după ce este
ridicată, iar legătura să nu iasă din cârlig; să nu lase obiecte libere pe sarcina suspendată;
16.să nu încarce materiale mărunte sau piese de volum redus pe platforme sau tărgi care nu sunt
35
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
prevăzute cu pereţi laterali şi care nu prezintă suficientă siguranţă împotriva căderii sarcinii;
17.să ţină seama de faptul că în cazul transportării materialelor mărunte sau pieselor mici în lăzi
este necesar să nu depăşească înălţimea marginii superioare a pereţilor laterali;
18.să nu lege în cârligul macaralei pachete de tablă, prefabricate sau alte materiale, dacă
dispozitivul de prindere nu este prevăzut cu elemente care să excludă căderea materialelor din
pachet;
19.să asigure capetele cablurilor de legare cu cel puţin trei cleme de strângere, de mărime
corespunzătoare diametrului cablului, brida filetată fiind aşezată pe partea terminală a ramurii de
cablu;
20.să protejeze cablurile şi lanţurile care vin în contact cu muchii ascuţite, prin apărători de
protecţie metalice (special destinate acestui scop) sau din lemn tare;
26.la montaje de maşini, construcţii metalice, clădiri din panouri prefabricate etc., legătorul de
sarcină trebuie să cunoască şi procesul de montaj (succesiunea operaţiilor de montaj), care să
execută cu ajutorul macaralei, pentru a semnaliza corect manevrele necesare;
27.să cunoască şi să aplice măsurile de protecţia muncii specifice locului de muncă pe care-l
deserveşte, în care scop, conducătorul procesului de producţie respectiv îi va face un instructaj
special;
28.în situaţiile când lucrează plasat la înălţime, pe platforme, schele, planşee etc., se va asigura
conform normelor de protecţia muncii;
29.să nu efectueze balansarea sarcinilor pentru ale aşeza într-un punct care nu poate fi deservit
în mod normal de macara;
30.la stivuirea unor sarcini, să asigure aşezarea lor corectă, eventual, prin elemente de adaos,
astfel încât sarcinile să fie stabile şi să se poată scoate uşor; se interzice scoaterea legăturilor de sub
sarcini cu ajutorul macaralei;
31.să nu depoziteze materiale în stive a căror înălţime depăşeşte de 1,5 ori latura mică a bazei;
36
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
32.să supravegheze sarcina până ce se asigură că aceasta este coborâtă şi plasată corect; la
aşezarea pe maşini unelte a sarcinilor care au suprafeţe reduse de reazem, să nu dezlege sarcina
înainte de a fi prinsă de maşină; tot aşa se va proceda şi în cazul altor sarcini, ca de exemplu panouri
prefabricate etc.;
34.să nu părăsească locul de muncă fără a-l încunoştinţa despre aceasta pe macaragiu;
35.după terminarea lucrului să depoziteze organele şi dispozitivele de prindere care i-au fost date
în păstrare în locuri uscate, ferite de umezeală, de agenţi corozivi şi de posibilităţi de deteriorare;
cablurile, lanţurile, funiile şi benzile care se folosesc numai periodic se păstrează agăţate pe capre, în
locuri ferite de intemperii.
37
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
38
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
39
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
40
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
41
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
42
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
Pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă, macaralele vor fi supuse unui regim special de
supraveghere, în conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice şi ale instrucţiunilor de
exploatare elaborate de producător.
Unităţile care deţin şi/sau exploatează macarale sunt direct răspunzătoare pentru funcţionarea
acestora în condiţii de siguranţă.
În vederea aplicării prevederilor prezentei prescripţii tehnice, privind securitatea în funcţionare
a macaralelor, unităţile care deţin şi exploatează aceste instalaţii vor numi personal tehnic, ingineri şi
tehnicieni de specialitate, în raport cu numărul şi complexitatea instalaţiilor, care vor fi autorizaţi de
ISCIR-INSPECT IT şi vor poseda o autorizaţie conform modelului din anexa K,PT R1-2003.
Personalul autorizat (RSVTI) răspunde împreună cu conducerea unităţilor menţionate de
luarea măsurilor pentru aplicarea prevederilor prezentei prescripţii tehnice privind securitatea în
funcţionare a macaralelor.
Registrul de evidenţă a supravegherii macaralei
Pentru fiecare macara unitatea deţinătoare va întocmi un registru de evidenţă a supravegherii
în care macaragiii şi şeful echipei de întreţinere şi revizie sunt obligaţi să scrie sub semnătură toate
observaţiile avute asupra macaralei respective. De asemenea vor înscrie sub semnătură remedierile
care se execută ca urmare a observaţiilor precum şi descrierea succintă a reparaţiilor.
Macaragiii vor consemna observaţiile avute la preluarea macaralei, în timpul lucrului (dacă
este cazul) şi la predarea macaralei sau la încetarea lucrului. Dacă nu au nimic de semnalat, vor
menţiona în scris acest lucru la preluarea şi la predarea macaralei.
Dacă legătorii de sarcină au observat defecţiuni la cablurile şi lanţurile de tracţiune sau de
legare sau un zgomot anormal produs de macara, vor nota aceasta în registrul de evidenţă a
supravegherii.
În registrul de evidenţă a supravegherii se vor înscrie, de asemenea, sub semnătură
dispoziţiile pentru oprirea macaralelor din funcţiune, ca urmare a unor deficienţe care afectează
siguranţa în funcţionare inclusiv natura deficienţelor respective.
Registrul de evidenţă a supravegherii se va întocmi după modelul dat în anexa A, PT R1-
2003.Colecţia ISCIR se va numerota, şnurui şi viza de către conducerea unităţii deţinătoare.
Registrul se va păstra în bune condiţii la macaraua respectivă. RSVTI va verifica şi viza acest
registru periodic, cel puţin o dată pe semestru.
Norme de exploatare
Exploatarea (manevrarea) macaralelor trebuie să se facă în conformitate cu prevederile
prescripţiei tehnice, cu normele specifice de protecţia muncii, cu instrucţiunile de exploatare specifice
macaralei respective şi cu instrucţiunile interne elaborate de unitatea deţinătoare.
Este interzisă funcţionarea macaralelor în cazul în care componentele de securitate nu sunt în
stare perfectă de funcţionare sau nu îndeplinesc condiţiile tehnice prevăzute.
Macaralele nu pot funcţiona dacă zonele periculoase nu sunt îngrădite corespunzător sau
dacă organele de maşini în mişcare şi elementele neizolate aflate sub tensiune nu sunt prevăzute cu
apărători de protecţie.
Este interzisă blocarea întreruptoarelor simple sau automate prin împănare, legare sau prin
orice alte mijloace care să le scoată de sub controlul permanent al macaragiului. De asemenea, este
interzisă comanda prin butoane cu autoreţinere pentru acţionarea mecanismelor de ridicare,
deplasare, rotire sau basculare.
Este interzisă folosirea macaralelor pentru ridicarea unor sarcini mai mari decât sarcina
maximă admisă.
Macaralele la care sarcina este limitată prin condiţii de formă sau de gabarit nu pot funcţiona
dacă nu sunt îndeplinite condiţiile respective.
La macaralele prevăzute cu mai multe mecanisme de ridicare (principal şi auxiliar), care în
conformitate cu prevederile prezentei prescripţii tehnice nu au prevăzut blocaj electric împotriva
acţionării simultane a ambelor mecanisme, sarcina totală manevrată nu va depăşi sarcina nominală a
macaralei.
La macaralele cu braţ cu deschidere variabilă nu se vor ridica sarcini mai mari decât sarcinile
43
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
44
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
Pentru stabilirea distanţelor efective, care trebuie să fie respectate, se va ţine seama, pe de o
parte, de toate mişcările posibile ale pieselor conductoare neizolate ale liniei, iar pe de altă parte de
mişcările macaralei, datorate unor balansuri, smucituri, ruperii eventuale a unui element sau căderii
sarcinii.
Macaralele cu braţ utilizate la lucrări ce se efectuează în vecinătatea zonelor de influenţă a
liniilor de înaltă tensiune de peste 6 kV, se vor echipa cu dispozitive de semnalizare a intrării braţului
macaralei în zona de influenţă respectivă. Macaralele la care dispozitivul de semnalizare nu poate fi
adaptat, nu pot fi folosite la astfel de lucrări.
În cazul montării unei macarale cu braţ la înălţime, fixarea ei pe eşafodajul demontabil sau pe
elementele fixe ale construcţiei se va face numai pe baza schemei de montaj. În asemenea situaţii se
va asigura atât stabilitatea macaralei prin mijloace corespunzătoare precum şi rezistenţa eşafodajului
sau elementelor construcţiei.
Pentru evitarea accidentelor la macaralele turn utilizate pe şantierele de construcţii se va
asigura între poziţia limită superioară a sarcinii şi cel mai înalt nivel de lucru un spaţiu liber de
minimum 2 m. Dacă această condiţie nu poate fi îndeplinită, un observator amplasat corespunzător
va fi prezent obligatoriu pentru a da semnalele necesare.
Macaralele prevăzute cu electromagnet de prindere a sarcinilor pot fi puse în funcţiune numai
după delimitarea zonelor periculoase în care este interzis accesul persoanelor şi după prevederea de
indicatoare de securitate referitoare la interzicerea accesului în zonele respective, în condiţiile
prevăzute în prezenta prescripţie tehnică.
Se interzice transportarea sarcinilor pe deasupra oamenilor, încăperilor locuite (imobile, birouri
etc.) sau halelor industriale date în funcţiune.
Se va limita corespunzător raza de acţiune a macaralelor astfel încât să se împiedice
transportarea sarcinilor peste încăperile locuite sau halele industriale chiar dacă traseul căii de rulare
nu poate evita aceste spaţii.
Exploatarea unor macarale în hale suprapuse se admite numai dacă proiectantul şi
constructorul halei garantează că planşeele au fost calculate şi construite corespunzător.
La ridicarea sau coborârea unei sarcini, care în timpul manevrei se poate lovi sau agăţa de
părţi ale macaralei sau de elemente situate în raza de acţiune a macaralei, aceasta trebuie să fie
condusă de la distanţă cu ajutorul unor frânghii sau alte mijloace, asigurându-se măsurile de protecţia
muncii pentru personalul care execută această manevră (instructaj special, interdicţia staţionării în
apropierea sarcinii etc.).
Se interzice utilizarea de elemente rigide (bare, pârghii, căngi etc.) pentru conducerea sarcinii.
Se exceptează încărcarea sau descărcarea materialelor sau obiectelor a căror masă nu depăşeşte
50 kg, care pot fi conduse de la distanţă cu ajutorul unor căngi de lungime suficientă.
La manevrarea unei sarcini aflate în apropierea unui perete, stâlp, vagon, utilaj etc. nu se
permite prezenţa persoanelor între acestea şi sarcina suspendată.
Se interzice:
-folosirea macaralelor pentru târârea sarcinilor pe sol, dezbaterea prin lovire a pieselor în
turnătorii, smulgerea sarcinilor aderente la sol sau a altor elemente;
-ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci când cablul este în poziţie oblică;
-balansarea sarcinilor pentru a le aşeza într-un punct care nu poate fi deservit în mod
normal de macara;
-deplasarea macaralelor cu lanţurile, cablurile sau cârligele târâte pe sol;
-baterea sau scoaterea penelor de la prese, ciocane, maşini de forjat etc.;
-transportul persoanelor cu cârligul macaralei sau alte dispozitive de prindere (cutii, bene
etc.).
Macaralele cu braţ, pe şasiu de vagon de cale ferată sau pe autovehicule pe roţi sau şenile,
înainte de a se deplasa vor avea braţul aşezat în lungul căii pe care se efectuează deplasarea, cu
cârligul situat într-o poziţie care să asigure buna lui vizibilitate din cabina macaragiului, de preferinţă
în sensul de mers.
Nu se admite deplasarea acestor macarale în acelaşi timp cu rotirea braţului, în afară de cazul
când prin construcţie sunt destinate să lucreze în asemenea condiţii. În asemenea situaţii se va face
menţiunea respectivă în instrucţiunile macaralei. În curbe şi la macazuri viteza de deplasare va fi
redusă spre a se evita balansarea sarcinii.
Macaralele deplasabile pe căi de rulare fără şine vor fi conduse pe drumuri amenajate pentru
circulaţia vehiculelor, evitându-se unghiurile şi curbele bruşte, planurile înclinate, rampele care
45
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
46
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
47
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
48
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
51
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
♦ montare şi demontare;
♦ instalare şi reglare;
♦ întreţinere şi revizie;
♦ exploatare etc.;
-raportul tehnic de încercări şi verificări:
♦ metode de încercare folosite;
♦ buletine de analiză ale examinărilor distructive şi nedistructive;
♦ concluziile raportului.
2) Cartea macaralei – partea de exploatare, în care se completează procesele-verbale
de verificare şi de inspecţie.
53
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
54
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
Deţinătorul sau cel care are în folosinţă macaralele are obligaţia să anunţe imediat
ISCIR-INSPECT IT în raza căreia se află macaralele avariile şi accidentele de persoane în
timpul funcţionării, prin mijloacele cele mai rapide (telefon, fax etc.), în vederea efectuării
cercetărilor tehnice necesare şi obligatorii.
Deţinătorul sau cel ce utilizează macaraua sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare
astfel ca situaţia produsă de avarie sau în timpul accidentului să rămână nemodificată până
la sosirea inspectorului de specialitate al ISCIR–INSPECT în raza căreia se află aceasta, cu
excepţia cazului când situaţia respectivă ar pune în pericol viaţa persoanelor sau ar crea alte
situaţii periculoase.
Atunci când este necesar să se modifice starea de fapt din momentul avariei sau
accidentului, deţinătorul macaralei va fac fotografii sau schiţe ale locului unde s-a produs
avaria sau accidentul.
În vederea stabilirii cauzelor care au produs avarii sau accidente, deţinătorul macaralei
va trimite la laboratoare de specialitate, pentru cercetare, piese sau dispozitive precum şi
probe de materiale, conform dispoziţiilor consemnate în procesul-verbal de constatare.
Dacă avaria sau accidentul s-a produs ca urmare a unei defecţiuni a macaralei
aceasta se va scoate din funcţiune. Repunerea ei în exploatare se va face după o reparare şi
o verificare tehnică oficială completă.
56
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
57
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
Obligaţiile lucrătorilor
Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi
instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu
expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi
persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22, lucrătorii au
următoarele obligaţii:
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase,
echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după
utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau
înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii,
uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de
muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi
sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;
e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este
necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către
inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii
desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de
lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;
h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii
şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
Obligaţiile prevăzute la aliniatul anterior se aplică, după caz, şi celorlalţi participanţi la
procesul de muncă, potrivit activităţilor pe care aceştia le desfăşoară.
Accidente de muncă
În sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de muncă:
a) accidentul suferit de persoane aflate în vizită în întreprindere şi/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes
public, inclusiv în cadrul unor activităţi culturale, sportive, în ţară sau în afara graniţelor ţării,
în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit în cadrul activităţilor culturalsportive organizate, în timpul şi
din cauza îndeplinirii acestor activităţi;
d) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din
proprie iniţiativă pentru salvarea de vieţi omeneşti;
58
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
60
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
Primul ajutor
Unitatea trebuie să aibă un post de prim ajutor dotat cu truse sanitare cu materiale şi medicamente
de primă urgenţă pe care stivuitoristul le cunoaşte din instructajul de protecţia muncii făcut regulat de
responsabilul cu protecţia muncii sau de responsabilul locului de muncă respectiv .
Primul ajutor in accidentele de muncă reprezinta un complex de masuri de urgenta, care se aplica
inaintea interventiei cadrelor medicale de specialitate. Organizarea primului ajutor are o importanta
deosebita pentru salvarea accidentatilor si pentru minimizarea efectelor accidentului.
O conditie obligatorie este crearea unui climat disciplinat pentru combaterea panicii si a aglomeratiei
din jurul accidentatului. Concomitent cu acordarea primului ajutor, se vor lua masuri pentru apelarea
celei mai apropiate unitati medicale sau a 'Salvarii'.
Degajarea accidentatului.
Victima unui accident de muncă va fi menajata la maxim. Se vor evita gesturile brutale sau
mobilizarea sa excesiva. Scoaterea accidentatului de sub mărfuri, din stivuitor, etc. se va face cu cea
mai mare blandete, procedandu-se la degajare prin eliberarea metodica, treptata, la nevoie cu
sacrificarea materialelor care il acopera. Este interzisa exercitarea de tractiuni asupra partilor vizibile
(membre, cap, haine) pentru degajarea accidentatului.
In primul rand vor fi degajate capul, fata, toracele, in vederea crearii posibilitatii de a se efectua
respiratia artificiala si masajul cardiac la nevoie. Coloana vertebrala si capul se vor lasa, pe cat
posibil, in pozitia gasita initial. In timpul mobilizarii victimei se va asigura mentinerea fixa a axului
format din cap-ceafa-torace.
Mobilizarea excesiva a accidentatului este cauza principala a declansarii socului si a aparitiei unor
complicatii.
Dupa degajare, victima va fi intinsa cu blandete pe o patura. Ea va sta pe spate, cu capul asezat mai
jos decat toracele.
Cei accidentati grav sunt de obicei fara cunostinta. Primul gest al salvatorului va fi sa controleze
respiratia si bataile inimii.
Controlul respiratiei se poate face in doua moduri. Daca privim toracele accidentatului se pot
observa miscarile ritmice respiratorii. Curentul de aer care intra sau iese pe nas sau prin gura se
poate evidentia cu ajutorul unei coli de hartie sau cu o oglinda pusa in fata gurii sau a nasului victimei.
Miscarea hartiei sau aburirea oglinzii arata prezenta respiratiei.
Controlul circulatiei sangelui se face prin ascultarea inimii si prin cautarea pulsului. Ascultarea
batailor inimii se va face punand urechea pe toracele accidentatului, in regiunea inimii. Pulsul se va
simti la nivelul arterei radiale, adica la nivelul articulatiei pumnului, la nivelul degetului mare. Daca
pulsul este slabit, el poate fi simtit mai usor la nivelul arterei carotide, pe partea laterala a gatului
Principala datorie a salvatorului este de a pastra aceste functii majore ale organismului uman. Nu vor
fi abandonati accidentatii cu semne aparente de deces, deoarece ei pot fi salvati prin aplicarea rapida
a masurilor de respiratie artificiala si masaj cardiac extern. Pana la sosirea personalului medical,
accidentatii grav nu vor fi miscati sau deplasati in mod inutil, ci numai atat cat este nevoie pentru
instituirea masurilor de mentinere a functiilor vitale (respiratia si bataile inimii).
In functie de starea accidentatului, masurile de prim ajutor se vor institui intr-o anumita ordine.
61
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
Accidentatul sta intins pe spate, cu fata in sus. Se controleaza caile respiratorii superioare pentru a
avea siguranta ca nu sunt blocate cu sange, secretii, noroi sau alti corpi straini. In cazul infundarii lor,
se recurge la desfundarea lor cu ajutorul degetelor. Salvatorul se aseaza in genunchi, langa capul
victimei. Se trece mana stanga pe sub ceafa accidentatului si se impinge in sus, astfel incat sa se
asigure o extensie a cefei. Aceasta manevra asigura eliberarea cailor respiratorii superioare acoperite
de limba, stiut fiind ca, la accidentatii care si-au pierdut cunostinta, limba cade in fundul gatului.
Dupa aceste manevre de pregatire, salvatorul trage aer in piept si, aplicandu-si gura pe gura
deschisa a accidentatului, insufla aerul din plamanii sai in cei ai victimei. In tot acest timp, narile
accidentatului trebuie astupate cu ajutorul celeilalte maini, pentru a impiedica refularea aerului. In
timpul manevrei se va controla eficacitatea manevrei, urmarindu-se umflarea abdomenului cu aerul
insuflat. Dupa fiecare insuflare, in timp ce salvatorul inspira, se vor lasa libere gura si nasul
accidentatului. In acest fel aerul introdus in plamanii victimei este eliberat datorita elasticitatii custii
toracice. Ritmul de insuflare va fi de 10 -16 cicluri pe minut si va fi mentinut pana cand victima incepe
sa respire autonom. Daca victima are gura inclestata, se poate recurge la respiratia "gura-la-nas".
In cazul unui stop cardio-respirator este necesar sa se execute concomitent si respiratia artificiala si
masajul cardiac extern. In aceasta situatie este necesara prezenta a doi salvatori care sa execute
concomitent manevrele. Alternarea miscarilor va fi urmatoarea: la patru compresiuni de masaj cardiac
- o insuflare de aer. In eventualitatea ca nu exista decat un singur salvator, acesta va efectua, in
ritmul amintit mai sus, ambele manevre.
Oprirea respiratiei este urmata la cateva minute de oprirea inimii. De asemenea, stopul cardiac
este urmat rapid de oprirea respiratiei. Viata accidentatului se hotaraste in aceste prime
momente, deoarece stopul cardio-respirator neredresat determina, in 5- 10 minute de la
instalare, leziuni grave ale organelor vitale, incompatibile cu viata.
Hemoragia
Scurgerea sangelui in afara vaselor sanguine se numeste hemoragie. Se pot deosebi mai multe tipuri
de hemoragii:
Hemoragiile externe: in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase
de sange. In functie de vasele sectionate deosebim:
- Hemoragii arteriale, in care sangele, de culoare rosu aprins, tasneste intr-un jet sacadat, in
acelasi ritm cu pulsatiile inimii;
- Hemoragii venoase, in care sangele, avand o culoare rosu-inchis, curge lin continuu;
- Hemoragii capilare, in care curgerea sangelui se observa pe toata suprafata ranii, avand
intensitate redusa.
Hemoragiile interne: in care sangele care curge ramane in interiorul organismului. O categorie
deosebita o pot forma hemoragiile interne exteriorizate, in care sangele ajunge in afara corpului dupa
ce a trecut printr-o cavitate naturala care face comunicarea organismului cu exteriorul.
Hemoragiile interne sunt insotite de semne prin care se pot banui si diagnostica: ameteala, cresterea
numarului de batai ale inimii pe minut, cresterea numarului de batai ale inimii, cresterea numarului de
62
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
respiratii. Pulsul este slab, tensiunea arteriala sub limita normala. Bolnavul este nemultumit, palid,
vorbeste sacadat, are transpiratii reci si chinuit de sete extrem de mare.
Hemostaza
Operatiunea de oprire a unei hemoragii se numeste hemostaza.
Oprirea rapida si cu competenta este una din actiunile decisive care trebuie executate de catre cel ce
acorda primul ajutor in cazul accidentelor.
Se realizeaza in doua feluri: natural si artificial. Hemostaza naturala se datoreaza capacitatii sangelui
de a se coagula in momentul in care a venit in contact cu mediul exterior. Se produce in cazul
hemoragiilor mici, capilare.
Cel mai simplu mod de a face o hemostaza provizorie este aplicarea unui pansament compresiv.
Cateva comprese aplicate pe plaga, o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans sunt suficiente
pentru a opri o sangerare medie.
Daca hemoragia nu se opreste, este necesara comprimarea vasului din care curge sangele.
In hemoragia arteriala, comprimarea se face intr-un punct situat cat mai aproape de rana si mai sus,
intre rana si inima.
In hemoragiile venoase, comprimarea se face sub rana pentru a opri venirea sangelui de la periferie
catre inima. Comprimarea vaselor se face mai bine in locurile in care ele sunt mai aproape de un plan
osos si se poate face direct, cu degetul sau cu toata mana, insa numai pentru o hemostaza de scurta
durata.
Cand se intentioneaza comprimarea pentru o perioada mai indelungata a vasului de sange se
foloseste garoul.
Garoul
Este un tub sau banda elastica de cauciuc. La nevoie, el poate fi improvizat dintr-o camera de
bicicleta, o fasa, o bucata de panza, o curea sau orice altceva care poate fi rasucit si strans pe brat
sau pe picior. Garoul este aplicat pana la oprirea hemoragiei.
ATENTIE: Mentinerea aplicata a garoului nu poate depasi o ora. Ori de cate ori se aplica garoul
trebuie notata ora si data aplicarii pentru evitarea unor accidente grave din cauza neoxigenarii
teritoriilor de sub garou. Daca este necesar, se slabeste usor garoul, pe perioade scurte de timp.
Pansamentul ranilor
De modul in care am facut primul pansament depinde modul de vindecare al ranii.
Pentru tratarea locala a unei rani se vor intreprinde urmatoarele actiuni:
- Spalarea mainilor si asigurarea pe cat posibil a sterilizarii instrumentelor;
- Oprirea hemoragiei cu ajutorul mijloacelor cunoscute - garou, comprese sterile - in functie de
intensitatea si locul hemoragiei.
- Controlul ranii. Ranitul va fi dezbracat sau se va recurge la taierea hainelor in zona ranii
pentru a se putea aprecia locul unde se afla rana, intinderea si aspectul ei.
- Curatirea ranii. In rana pot ramane deseori corpuri straine (pamant, nisip, bucatele de stofa,
cioburi) ce trebuie inlaturate cu ajutorul unei pense sterile. Cea mai buna curatire a plagii se
realizeaza turnand apa oxigenata, solutie 3%. In spuma ce se ridica, se antreneaza
majoritatea corpuri straine ce se gasesc in plaga.
- Spalarea si aseptizarea ranii si a zonei adiacente. O regula esentiala este de a nu lucra
dinspre zonele vecine, spre rana, pentru a nu aduce microbii de pe pielea intacta in plaga.
Rana se spala cu o solutie de apa oxigenata 3% sau solutie de rivanol 1‰. Spalarea se va
face folosind o bucata de tifon prinsa intr-o pensa sterila. Dupa ce se spala rana, se trece la
spalarea pielii din jur. Se face apoi o dezinfectie a pielii, prin badijonare cu tinctura de iod sau
alcool.
Atentie: Niciodata nu se da cu tinctura de iod pe rana!
Executarea pansamentului:
• Faza 1. Daca avem la indemana praf de sulfamida sau Saprosan, se poate presara pe plaga. In
lipsa lui este de preferat sa nu punem nimic pe rana. in nici un caz nu vom pune ulei sau alte
grasimi, deoarece acestea pot fi daunatoare.
• Faza 2. Aplicarea peste rana a catorva comprese sterile, in asa fel incat rana sa fie acoperita.
Daca nu dispunem de comprese sterile putem folosi bucati de carpa curata.
• Faza 3. Peste compresele sterile punem un strat de vata.
• Faza 4. Bandajarea. Trebuie sa respecte urmatoarele reguli: sa fie facuta cu miscari usoare, fara
a provoca dureri; bandajul sa acopere in intregime si uniform rana si circa 15 cm adiacenti; sa nu
63
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
aiba excesiv de multe straturi de fasa; sa nu fie prea strans pentru a nu stanjeni circulatia sangelui
in zona afectata; sa nu incomodeze ranitul.Daca plaga este mare, trebuie ca accidentatul sa fie
transportat pe targa pana la locul acordarii unui tratament medical de specialitate.
Imobilizarea fracturilor.
Fracturile sunt ruperi totale sau partiale ale unui os, determinate de cauze accidentale.
Frecvent se rup oasele lungi ale membrelor, fracturile aparand cand osul este bolnav, sau la batrani,
la care oasele sunt rarefiate.
Semnele unei fracturi sunt:
• Durerea locala care apare brusc, in momentul accidentului, este situata exact la locul fracturii,
se exagereaza prin apasarea focarului de fractura si se diminueaza dupa imobilizarea corecta;
• Deformarea locala, care tine de deplasarea fragmentelor din focarul de fractura si poate
aparea in lungul osului sau in lateral;
• Impotenta functionala adica imposibilitatea folosirii membrului fracturat.
• Echimoza (vanataia) apare la interval de 1- 2 zile dupa accident.
Semnele de siguranta ale unei fracturi sunt:
• Mobilitatea anormala la nivelul focarului de fractura, in functie de axele osului respectiv;
• Frecatura osoasa (zgomot de paraitura, care apare la miscarea sau lovirea capetelor
fracturate);
• Lipsa de transmitere a miscarii la distanta;
ATENTIE: Se recomanda a nu se insista prea mult la cercetarea semnelor de siguranta a unei
fracturi, deoarece la mobilizarea capetelor osoase se poate provoca ranirea unor artere sau a unor
nervi din vecinatate.
64
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
65
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
66
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
Legislaţia specifică.
-Legea nr. 319 din 2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă.
-Legea nr.64/ 2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub
presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil;
-Ordonanţa nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor
Alte acte normative:Codul muncii, Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii
produselor.
67
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
Scopul principal al prescripţiilor tehnice este crearea unui cadru legal unitar în vederea aplicării întocmai a
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1340/2001 privind asigurarea protecţiei utilizatorilor , mediului înconjurător
şi proprietăţii.
Prevederile acestor prescripţii sunt obligatorii pentru toţi cei care montează, repară , întreţin , deţin ,
exploatează sau verifică stivuitoare .
Toţi utilizatorii acestor prescripţii sunt răspunzători de aplicarea corecta a acestora.
Prescripţia tehnica PTR1-2003 are 10 capitole şi anexele A... .T . În cele 10 capitole şi 20 de Anexe sunt
abordate toate problemele legate de proiectarea , execuţia ,montarea , utilizarea , întreţinerea , verificarea şi
repararea stivuitoarelor
AUTORIZAŢIA personalului care deserveşte aceste instalaţii este obligatorie, se eliberează individual în urma
absolvirii cursului de pregătire şi a promovării examenului final.
Persoanele autorizate se prezintă din 2 în 2 ani la examinare medicală şi vor prezenta rezultatul comisiei de
examinare anuală a stivuitoriştilor . Persoanele autorizate vor fi examinate anual pentru împrospătarea
cunoştinţelor profesionale şi a deprinderilor practice de o comisie tehnică a agentului deţinător ( din care face
parte obligatoriu RSVTI -autorizat ISCIR ) şi rezultatele se consemnează într-un proces verbal. Persoanele care
nu se prezintă la examinările anuale sau răspund necorespunzător nu li se va acorda viza anuală şi li se va
interzice manevrarea macaralelor.
68
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
CAPITOLUL IV
Obligatiile lucratorilor
Art. 22. - Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa,
precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare
sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau
omisiunile
sale in timpul procesului de munca.
Art. 23. - (1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la art. 22, lucratorii au urmatoarele
obligatii:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte
mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il
puna
la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a
dispozitivelor
de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze
corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au
motive
intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a
sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria
persoana;
69
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila
realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru
protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite
angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate
si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si
masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de munca, potrivit
activitatilor pe care acestia le desfasoara.
SECŢIUNEA a 6-a
Obligaţiile administratorului, conducătorului instituţiei, utilizatorului şi salariatului
Art. 19. - Administratorul sau conducătorul instituţiei, după caz, are următoarele obligaţii principale:
a) să stabilească, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare pentru apărarea
împotrivancendiilor în unitatea sa, să le actualizeze ori de câte ori apar modificări şi să le aducă la cunoştinţă
salariaţilor, utilizatorilor şi oricăror persoane interesate;
b) să asigure identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa şi să asigure corelarea măsurilor de
apărare împotriva incendiilor cu natura şi nivelul riscurilor;
c) să solicite şi să obţină avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu, prevăzute de lege, şi să asigure
respectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării acestora; în cazul anulării avizelor ori a autorizaţiilor, să
dispună imediat sistarea lucrărilor de construcţii sau oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor sau
amenajărilor respective;
d) să permită, în condiţiile legii, executarea controalelor şi a inspecţiilor de prevenire împotriva incendiilor, să
prezinte documentele şi informaţiile solicitate şi să nu îngreuneze sau să obstrucţioneze în niciun fel efectuarea
acestora;
e) să permită alimentarea cu apă a autospecialelor de intervenţie în situaţii de urgenţă;
f) să întocmească, să actualizeze permanent şi să transmită inspectoratului lista cu substanţele periculoase,
clasificate potrivit legii, utilizate în activitatea sa sub orice formă, cu menţiuni privind: proprietăţile fizico-chimice,
codurile de identificare, riscurile pe care le prezintă pentru sănătate şi mediu, mijloacele de protecţie
recomandate, metodele de intervenţie şi prim ajutor, substanţele pentru stingere, neutralizare sau
decontaminare;
g) să elaboreze instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor şi să stabilească atribuţiile ce revin salariaţilor la
locurile de muncă;
h) să verifice dacă salariaţii cunosc şi respectă instrucţiunile necesare privind măsurile de apărare împotriva
incendiilor şi să verifice respectarea acestor măsuri semnalate corespunzător prin indicatoare de avertizare de
către persoanele din exterior care au acces în unitatea sa;
i) să asigure constituirea, conform art. 12 alin. (2), cu avizul inspectoratului, a serviciului de urgenţă privat,
precum şi funcţionarea acestuia conform reglementărilor în vigoare ori să încheie contract cu un alt serviciu de
urgenţă voluntar sau privat, capabil să intervină operativ şi eficace pentru stingerea incendiilor;
j) să asigure întocmirea şi actualizarea planurilor de intervenţie şi condiţiile pentru aplicarea acestora în orice
moment;
k) să permită, la solicitare, accesul forţelor inspectoratului în unitatea sa în scop de recunoaştere, instruire sau
de antrenament şi să participe la exerciţiile şi aplicaţiile tactice de intervenţie organizate de acesta;
l) să asigure utilizarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor cu
personal atestat, conform instrucţiunilor furnizate de proiectant;
m) să asigure pregătirea şi antrenarea serviciului de urgenţă privat pentru intervenţie;
n) să asigure şi să pună în mod gratuit la dispoziţie forţelor chemate în ajutor mijloacele tehnice pentru apărare
împotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice riscurilor care decurg din existenţa şi funcţionarea
unităţii sale, precum şi antidotul şi medicamentele pentru acordarea primului ajutor;
o) să stabilească şi să transmită către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor sale regulile şi
măsurile de apărare împotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile la utilizarea, manipularea,
transportul şi depozitarea produselor respective;
p) să informeze de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi stingerea cu forţe şi mijloace
proprii a oricărui incendiu, iar în termen de 3 zile lucrătoare să completeze şi să trimită acestuia raportul de
intervenţie;
q) să utilizeze în unitatea sa numai mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, certificate conform legii;
Art. 20. - Persoanele fizice, asociaţiile familiale sau persoanele juridice care deţin părţi din acelaşi imobil trebuie
să colaboreze pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin din prezenta lege, în vederea asigurării măsurilor de
apărare împotriva incendiilor pentru întregul imobil.
70
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
71
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
• Ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei si cercetarii nr.
77/3.327/2005 pentru modificarea si completarea Metodologiei certificarii formarii profesionale a
adultilor (nr. 501/5.253/2003)
• Ordinul nr. 4543/468/2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare si certificare a competentelor
profesionale obtinute pe alte cai decat cele formale
• Ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei si cercetarii nr.
81/3.329/2005 pentru pentru modificarea si completarea Procedurii de evaluare si certificare a
competentelor profesionale obtinute pe alte cai decât cele formale
72
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
73
Masinist Pod Rulant | Suport de Curs | Confortul Timisoara SRL
74