Binder1 PDF

CUPRINS
Pagina
1 DENUMIREA PROIECTULUI __________________________________________________1
2 TITULAR ____________________________________________________________________1
3 DESCRIEREA PROIECTULUI __________________________________________________1
3.1 Rezumatul proiectului_____________________________________________________________1
3.2 Necesitatea proiectului ____________________________________________________________1
3.3 Descrierea caracteristicilor fizice ale proiectului. Descrierea necesităţilor de folosinţă.
Asigurarea utilităţilor__________________________________________________________________2
3.3.1 Încadrare în planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului ___________________________________ 2
3.3.2 Situatia existenta______________________________________________________________________ 2
3.3.3 Caracteristicile proiectului. Descrierea lucrărilor din punct de vedere constructiv ___________________ 2
3.3.4 Suprafata de teren necesara a fi expropriata ________________________________________________ 12
3.3.5 Asigurarea utilităţilor _________________________________________________________________ 13
3.3.6 Mijloace de transport _________________________________________________________________ 14
3.3.7 Program de lucru ____________________________________________________________________ 14
3.3.8 Număr de angajaţi ___________________________________________________________________ 14
3.3.9 Traficul de prognoză__________________________________________________________________ 14
3.3.10 Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de producţie ______________________________ 14
3.3.10.1 Descrierea activităţilor de producţie. Capacitate de producţie. Produse şi subproduse ___________ 14
3.3.10.1.1 Terasamente. ________________________________________________________________ 15
3.3.10.1.2 Suprastructura drumului._______________________________________________________ 15
3.3.10.1.3 Drumuri laterale _____________________________________________________________ 15
3.3.10.1.4 Santuri si rigole ______________________________________________________________ 15
3.3.10.1.5 Parapeti si bariere ____________________________________________________________ 15
3.3.10.1.6 Semnalizari si marcaje ________________________________________________________ 15
3.3.10.1.7 Poduri si podete _____________________________________________________________ 15
3.3.10.1.8 Managementul amplasamentului constructiei_______________________________________ 16
3.3.10.1.9 Managementul materialelor ____________________________________________________ 16
3.3.10.2 Materii prime şi materiale auxiliare __________________________________________________ 16
3.4 Descrierea efectelor semnificative potenţiale ape proiectului asupra mediului______________17
3.4.1 Descrierea biotei. zone sensibile in arealul analizat __________________________________________ 17
4 SURSELE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU _______________18
4.1 Protecţia calităţii apelor __________________________________________________________18
4.2 Protecţia aerului ________________________________________________________________21
4.3 Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor _________________________________________23
4.4 Protecţia împotriva radiaţiilor _____________________________________________________24
4.5 Protecţia solului şi subsolului ______________________________________________________24
4.6 Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public _________________________26
4.7 Protecţia ecosistemelor terestre şi acvatice ___________________________________________27
4.8 Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament____________________________________28
4.9 Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase ______________________________________29
5 PREVEDERI PENTRU MANAGEMENTUL SI MONITORIZAREA MEDIULUI________29
5.1 Prevederi generale_______________________________________________________________29
Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina i
5.2 Prevederi specifice_______________________________________________________________29
5.2.1 Organizarea de santier si realizarea lucrarilor de investitie ____________________________________ 30
5.2.2 Protectia calitatii resurselor de apa _______________________________________________________ 31
5.2.3 Protectia calitatii aerului_______________________________________________________________ 32
5.2.4 Protectia calitatii solului _______________________________________________________________ 33
5.2.5 Protectia ecosistemelor terestre si acvatice_________________________________________________ 33
5.2.6 Protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor ______________________________________________ 34
5.2.7 Protectia peisajului ___________________________________________________________________ 34
5.2.8 Gospodarirea deseurilor, a substantelor toxice si periculoase __________________________________ 35
5.2.9 Protectia asezarilor umane si a obiectivelor de interes public __________________________________ 35
5.3 Plan de management si de monitorizare a mediului ___________________________________36
5.3.1 Plan de management al mediului ________________________________________________________ 36
5.3.2 Plan de monitorizare a mediului _________________________________________________________ 43
5.3.3 Aranjamente Institutionale _____________________________________________________________ 43
5.3.4 Servicii de consultanta ________________________________________________________________ 44
5.3.5 Programul de implementare al proiectului _________________________________________________ 45
5.3.6 Consultari publice cu ONG-uri si grupuri afectate ___________________________________________ 48
5.4 Impactul remanent ______________________________________________________________48
6 INCADRAREA IN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE CARE TRANSPUN
LEGISLATIA COMUNITARA _____________________________________________________48
7 LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER______________________________48
8 LUCRĂRI DE REFACERE/RESTAURARE A AMPLASAMENTULUI ________________48
9 ANALIZA ALTERNATIVELOR ________________________________________________49
9.1 Alternativa 0 ___________________________________________________________________49
9.2 Solutii tehnice___________________________________________________________________49
9.2.1 Traseu _____________________________________________________________________________ 49
9.2.2 Sistem rutier ________________________________________________________________________ 50
ANEXE
- Certificat de Urbanism
- Plan de situatie alternative analizate
- Plan de situatie amplasament propus
- Profil tip
Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina ii

1 DENUMIREA PROIECTULUI
Varianta de ocolire Gaesti

Proiectul se incadreaza in Anexa 2 a HG 445/2009, la punctul 10 Proiecte de infrastructură, articolul e)
construcţia drumurilor, porturilor şi instalaţiilor portuare, inclusiv a porturilor de pescuit, altele decât cele
prevăzute în anexa nr. 1.
2 TITULAR
Beneficiar: Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale Romania (CNADNR) cu sediul in

Bucuresti, Bulevardul Dinicu Golescu, nr. 38, Setor 1, cod postal 010873.
Proiectant: S. C. Concept Consulting Company S.R.L. si S. C. Kentel Design S.R.L. Persoane de contact:
Director Proiectare Marius Popovici, adresa e-mail: mpopovici@gmail.com; Florentin Cojocariu, mob.
0746.139.344, e-mail: fcojocariu@gmail.com
3 DESCRIEREA PROIECTULUI
3.1 REZUMATUL PROIECTULUI
Varianta de ocolire Gaesti este obiectiv nou de investitie.

Sursele de finanţare ale investiţiei: FEDR si Guvernul Romaniei, lucrare finantata prin POS Transporturi
Perioada de execuţie propusă: 36 luni de la data obţinerii Autorizaţiei de construcţie.
3.2 NECESITATEA PROIECTULUI
Varianta de ocolire avută în vedere se va executa în primul rând pentru a facilita traficul de tranzit. Prin
urmare, principalul obiectiv nu este acela de a permite calătorii mai rapide dintr-o parte a orasului în cealaltă
parte. În acest sens, varianta de ocolire se va distinge de centuri care se adresează traficului local.
Principalul avantaj al unei variante ocolitoare este viteza crescută a traficului de tranzit. Acest avantaj rezultă
din folosirea unei secţiuni de drum naţional, cu vitezele legale si medii aferente, în locul unei secţiuni urbane.
De asemenea, costurile de călătorie se reduc pentru traficul care tranzitează orasele, care reprezintă în prezent
strangulari majore ale traficului, atât pentru pasageri, cât si pentru transportul de marfă. În final, dar nu în cele
din urmă, condiţiile de siguranţă ale traficului sunt în mod vizibil îmbunătăţite.
Prin realizarea acestei variante ocolitoare se preconizeaza:
- scoaterea traficului greu din localitati;
- sporirea capacitatii de circulatie, prin marirea fluentei traficului;
- decongestionarea traficului din localitati;
- marirea confortului participantilor la trafic;
- marirea sigurantei circulatiei;
- reducerea numarului de accidente;
- imbunatatirea mediului inconjurator din localitati prin reducerea noxelor si a poluarii sonore.
Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 1

3.3 DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE PROIECTULUI. DESCRIEREA
NECESITĂŢILOR DE FOLOSINŢĂ. ASIGURAREA UTILITĂŢILOR
3.3.1 ÎNCADRARE ÎN PLANURILE DE URBANISM ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI

Varianta de ocolire Gaesti este prinsă in PATJ Dambovita, pentru proiect fiind emis Certificat de Urbanism.
Proiectul au fost avizat de catre primariile de pe traseu, nefiind mentionate dezvoltari pe amplasamentul
propus pentru constructie, conform planurilor de situatie anexate.
3.3.2 SITUATIA EXISTENTA

In cadrul strategiei nationale de dezvoltare a infrastructurii de transport este inclus si programul de dezvoltare
a retelei rutiere de transport rapid.
Acest program cuprinde constructia de autostrazi, drumuri expres (drumuri rapide) si centuri ocolitoare ale
zonelor urbane.
Orasul Gaesti se afla situat în partea de sud - vest a judetului Dâmbovita si este traversat de DN 7 de la est la
vest, de DN 61 inspre sud si DN 72 spre nord. Datorita cresterii traficului local la care se adauga traficul de
tranzit din orasul Gaesti, dirijarea acestuia este ingreunata. Prin realizarea variantei de ocolire se va asigura
preluarea traficului greu si de tranzit al orasului. Astfel se vor imbunatati conditiile de trafic si va creste gradul
de siguranta in transportul auto.
Amplasamentul cercetat este situat in partea estica a localitatii Gaesti. Variantele de ocolire studiate se
desprind din DN 7, la est de Gaesti, trec inainte de localitatatile Matasaru, Straosti (DN72) si Arsuri (DJ 719)
si revin in DN7, in partea nordica a localitatii.
3.3.3 CARACTERISTICILE PROIECTULUI. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DIN PUNCT DE VEDERE

CONSTRUCTIV
Lucrări propuse a fi executate conform proiectului:

i. Traseul in plan
La proiectarea in plan au fost respectate prevederile STAS 863-85 – Elemente geometrice ale traseelor –
Prescriptii de proiectare, traseele fiind proiectate la viteza de 90 km/h conform prevederilor temei de
proiectare.
Traseele proiectate sunt formate din aliniamente si curbe de racordare cu raze cuprinse intre 215 m si 1500 m.
Curbele cu raza mai mare de 215m sunt de tip circular, iar curba cu raza de 215 m este de tip progresiv,
respectiv clotoida cu arc central. Lungimea arcelor de cerc este mai mare de 130 m conform prevederilor
STAS 863-85.
Au fost amenajate 2 parcari : la km 2+650 dr. si 2+800 stg. in Varianta V1 si la km 2+900 dr. si 2+750 stg. in
Varianta V2 cu o latime de 10 m pe o lungime de 50 m si au fost proiectate si dotate cu mobilier conform
prevederilor din « Norma tehnica nr. 27/1998 privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor « si
din « Reglementare tehnica privind proiectarea si dotarea locurilor de parcare, oprire si stationare, aferente
drumurilor publice, situate in extravilanul localitatilor » aprobat prin Ordinul 2264/2004.
ii. Traseul in profil longitudinal
In profil longitudinal linia rosie a fost proiectata la cca. 1.50 m deasupra terenului natural conform
prevederilor din Studiul geotehnic si pentru imbunatatirea conditiilor hidrologice ale complexului rutier. La
amenajarea in profil longitudinal s-a respectat pasul de proiectare de minim 100 m conform STAS 863-85.
Declivitatile au valori cuprinse intre 0.11% si 0.82% in aliniament iar pe rampele podurilor au valori cuprinse
intre 2.49% si -3.05% si razele de racordare ale curbelor concave au valori cuprinse intre 3000m si 10000 m
iar razele de racordare ale curbelor convexe au valori cuprinse intre 4500m si 10000 m.
iii. Traseul in profil transversal
In profil transversal drumul a fost amenjat corespunzator clasei tehnice III – trafic mediu conform Studiului de
trafic, cu 2 benzi de circulatie, astfel:

- latimea parte carosabila – 2 x 3.50m ;
- latime acostamente 2 x 1,00m din care 2 x 0.50 m benzi de incadrare cu aceeasi structura ca si partea
carosabila. In zonele cu parapeti de protectie s-a prevazut o suplimentare a latimii acostamentului cu
0.75 m
- panta transversala a partii carosabile, – 2,50% ;
- panta transversala a acostamentelor – 4.00%.
Drumul este in totalitate in rambleu.
iv. Sistemul rutier
Dimensionarea sistemului rutier s-a efectuat utilizand metoda analitica pentru dimensionarea sistemelor suple
si semirigide, ind PD 177 – 2001.
Au fost studiate doua solutii constructive de realizarea structurii rutiere : Solutia 1- o structura rutiera
semirigida si Solutia 2 - o structura rutiera rigida.
S-a procedat la analizarea fiecarei solutii constructive pentru a stabili avantajele si dezavantajele fiecarui
scenariu, luandu-se in considerare urmatorii parametrii:
- parametrii tehnici: planeitate, luminozitate, aderenta
- parametrul de riscuri : rezistenta la deformare
- parametrul de mediu: zgomotul la rulare
- parametrul de executie : complexitatea executiei
- parametrul economic : pretul de cost
Astfel, prin comparatie rezulta urmatoarele:
Solutia 1 – are aderenta suprafetei de rulare ridicata, planeitate mare, luminozitate mare, rezistenta la
deformare diminuata, zgomotul la rulare redus, complexitatea executiei redusa si pretul de cost mai
mare.
Solutia 2 – are aderenta suprafetei de rulare ridicata, planeitate diminuata, luminozitate diminuata,
rezistenta la deformare ridicata, zgomotul la rulare mare, complexitatea executiei ridicata si pretul de
cost mai mic
Se constata ca in cazul Solutiei 1, 2 parametrii nu au valoarea necesara in timp ce in Solutia 2, 3 parametrii nu
au valorile corespunzatoare.
Deci, Solutia constructiva 1 - structura rutiera semirigida (imbracaminte asfaltica), este Solutia
propusa
Avantajele solutiei recomandate constau in :
- darea mai repede in exploatare fata de imbracamintea din beton de ciment rutier care atesta rezistente
corespunzatoare dupa 3-4 saptamani tehologia de executie mai simpla cu utilaje mai putin
performante
- nivelul redus de zgomot fata de zgomotul produs de existenta rosturilor transversale la imbracamintea
din beton de ciment rutier.
- defectiunile aparute pe imbracamintea bituminoasa sunt mai usor de eliminat si cu cheltuieli reduse
Se propune deci o structura rutiera semirigida avand urmatoarea alcatuire:
- 4 cm strat de uzura din beton asfaltic cu bitum modificat BA 16m
- 5 cm strat de legatura din beton asfaltic cu bitum BAD 25
- 10 cm strat de baza din mixtura asfaltica densa AB2
- 20 cm strat superior de fundatie din balast stabilizat cu ciment
- 30 cm strat inferior de fundatie din balast
Sistemul rutier propus a fost verificat la inghet – dezghet.
v. Scurgerea si evacuarea apelor
Avand in vedere declivitatile mici si recomandarile din studiul geotehnic, pentru scurgerea apelor meteorice
au fos prevazute santuri pavate.

Canalul amenajat de la km 4+305.00 a fost prevazut a se traversa cu podet cadru L=4.00m.
Evacuarea apelor din santuri s-a prevazut a se realiza la cele 4 poduri de pe traseu.
Pentru asigurarea continuitatii scurgerii apelor de-lungul drumului au fost proiectate podete tubulare
longitudinale la drumurile laterale cu diam. 800 mm.
vi. Intersectii cu drumuri clasificate
Intersectiile au fost amenajate conform prevederilor “Normativului pentru amenajarea la acelasi nivel a
intersectiilor drumurilor publice in afara localitatilor”, indicativ C173/86.
In Varianta V1 propusa intersectiile Variantei de ocolire cu drumurile publice clasificate au fost amenajate cu
intersectii giratorii, cu DN 7 la km 69+624 de unde se desprinde si la km 75+315 unde revine, cu DN 72 (km
2+256) la km 1+512.00 si cu DJ 702E (km 1+248) la km 3+802.00. Drumul comunal DC 113 a fost deviat pe
o lungime de cca. 100m realizandu-se accesul in interesectia giratorie cu DN 72. Drumul comunal, pe
lungimea pe care a fost deviat a fost proiectat a se realiza cu latimea partii carosabile de 6.00 si a platformei
de 8,00 murmatoarea structura rutiera: 25 cm balast, 15 cm piatra sparta, 6 cm mixtura asfaltica AB2 si 4 cm
beton asfaltic BA 16.
In varianta V2, drumul DN7 din care se desprinde si in care revine Varianta de ocolire a fost amenajat cu o
intersectie tip picatura, cu benzi de accelerare, decelerare si de stocaj.
Intersectia cu DN 72 (km 2+320) a fost amenajata cu o intersectie giratorie cu curba de inscriere in intersectie
a camioanelor cu remorca.
Intersectia cu DJ 702F (km 1+168) a fost amenajata cu o intersectie tip picatura, cu benzi de accelerare,
decelerare si de stocaj.
Intersectia cu DC 113 a fost amenajata ca o intersectie tip picatura, cu benzi de accelerare, decelerare si de
stocaj, interectie care preia tot traficul de pe drumul comunal si il dirijeaza prin intersectia giratorie de la DN
72. Prin amenajarea acestei intersectii, sectorul de drum existent din DC 113 de la intersectia cu Varianta de
ocolire si intersectia cu DN 72 se abandoneaza.
Drumurile existente se amenjeaza pe lungimea afectata de amenajarea intersectiei, conform plan de situatie,
cu aceeasi structura rutiera ca si structura rutiera a variantei de ocolire.
vii. Drumuri laterale
Intersectiile la nivel cu drumurile de exploatare au fost amenajate cu raze corespunzatoare pentru inscrierea
vehiculelor iar drumurile au fost amenajate pe o lungime de 25 m stg.-dr.
In Varianta V1 propusa, 2 drumuri de exploatare se intersecteaza la nivel cu varianta de ocolire iar 2, fiind in
apropierea podurilor, se traverseaza cu podete L=5.00 m.
In Varianta V2, 6 drumuri de exploatare se interescteaza la nivel cu varianta de ocolire
viii. Lucrari de poduri
Pod peste paraul Rastoaca, km. 0+653
Podul are o deschidere de 11.90m si o lungime totala de 19.00m. Din punct de vedere al schemei statice
tablierul este o grinda simplu rezemata.
Cota de intrados a podului este de 213.13 iar NAQ2% este de 211.84 calculat pentru un debit cu asigurarea de
2% de 30 mc/sec in regim actual (amenajat) de scurgere. Din punct de vedere hidraulic podul proiectat,
asigura conditiile de scurgere a apei, avand garda libera sub pod de 1.29m.
Podul este oblic fata de directia de curgerea a apei avand o oblicitate de aproximativ 61°.
In sectiune transversala, tablierul permite amenajarea unei parti carosabile cu latimea de 10.00m fara trotuare.
Latimea totala a tablierului va fi de 11.20m (9.00m + 2 x 1.10m).
Suprastructura

In sectiune transversala, tablierul este alcatuit din 10 grinzi prefabricate cu corzi aderente, cu lungimea de
11.00m si inaltimea de 0.72m. Conlucrarea grinzilor se realizeaza prin intermediul unei placi de
suprabetonare, realizate din beton armat (C25/30), cu grosimea de minim 12cm.
Suprastructura este prevazuta cu rosturi de dilatatie la cele doua culei, avand un suflu de 50mm.
Infrastructura
Infrastructurile sunt alcatuite din doua culei. Culeile sunt de tip masive, realizate din beton armat fundate, prin
intermediul unui radier de 1.50m, pe 6 piloti forati de diametru mare Ф 1.08m, L=20.00m.
Aparatele de reazem folosite sunt din neopren armat de tip 3 (150x300x19) si 4 (150x300x41).
La opritorii antiseismici se va folosi neopren de tip 3.
Racordari cu terasamentele
Racordarile cu terasamentele rampei se vor realiza prin intermediul unor sferturi de con pereate.
Terasamentele in zona rampelor de acces la pod sunt realizate din pamant, cu panta de 2:3..
Sferturile de con pereate se amenajeaza cu panta de 2:3 in sectiune transversala si 1:1 in plan longitudinal.
La nivelul caii, racordarea cu sistemul rutier al rampelor se va realiza prin intermediul unor placi de racordare
cu terasamentele cu lungimea de 3.00m si inaltimea de 0.23m.
La capetele podului, apele provenite din ploi se vor evacua prin intermediul unor casiuri. La capetele podului
se vor amenaja scari pentru accesul sub pod.
Calea, parapet
S-au prevazut parapete metalic de tip foarte greu la marginea părţii carosabile ancorati in lisa de parapet
turnata monolit.
Calea pe pod va fi alcatuita din urmatoarele straturi:
- 2 straturi de beton asfaltic cu grosimea de 3.5cm fiecare;
- protectia hidroizolatiei din mortar asfaltic – 2cm;
- 1cm membrana hidroizolanta.
Albia
Albia se va curate si se va perea cu ajutorul dalelor de beton monolit C16/20 cu grosimea de 20cm. Pereul se
va extinde in amonte cu 20m, in dreptul podului si aval cu 20m.
Calculul afuierilor nu sunt necesare deoarece albia se va perea, conform indicativului CNADNR care prevede
ca fiecare lucrare de pod sa aiba incluse lucrari de protectie a albiei si a malurilor.
Pod peste paraul Potopu, km. 1+431
2% de 44 mc/sec in regim actual (amenajat) de scurgere. Din punct de vedere hidraulic podul proiectat,
asigura conditiile de scurgere a apei, avand garda libera sub pod de 2.11m.
Podul este oblic fata de directia de curgerea a apei avand o oblicitate de aproximativ 59°.
Suprastructura
In sectiune transversala, tablierul este alcatuit din 10 grinzi prefabricate precomprimate, cu lungimea de

Infrastructura
Aparatele de reazem folosite sunt din neopren armat de tip 3 (150x300x19) si 4 (150x300x41).
La opritorii antiseismici se va folosi neopren de tip 3.
Terasamentele in zona rampelor de acces la pod sunt realizate din pamant, cu panta de 2:3.
Calea, parapet
turnata monolit.
Albia
Albia se va curata si se va perea cu ajutorul dalelor de beton monolit C16/20 cu grosimea de 20cm. Pereul se
Pod de Descarcare peste albia veche a paraul Cobia, km. 4+761
In anul 1979 s-a realizat o derivatie de apa mari realizata dupa viitura exceptional inregistrata in bazinul raului
Sabar din acel an. In acest fel debitele de ape mari si viituri ale raurilor Cobia, Potop si Rastoaca, situate in
amonte de orasul Gaesti, sunt preluate de acesta derivatie si le transfera practic integral in raul Arges.
Albia paraului Cobia a fost deviata intr-o anume sectiune si condusa catre acesta derivatie, ramanand vechia
albie, fara curs de apa constant, pe o lungime de aproximativ 1.00km, masurata intre veche confluenta cu
paraul Potop si albia normala a paraului Cobia.
Podul a fost realizat pentru a descarca eventualele a apele din precipitatii, stranse in albia veche a paraului
Cobia, acumulate din fostul bazin al acestui parau, de pe partea dreapta a variantei de ocolire pe parte stanga a
acesteia.
Datorita faptului ca in zona se gasesc drumuri agricole care odata cu realizarea variantei de ocolire se
vor fragmenta, atunci la acest pod se propune introducerea un drum agricol cu gabarit pe inaltime de
2.80m
Podul de descarcare are o deschidere de 10.00m si o lungime totala de 19.00m. Din punct de vedere al
schemei statice tablierul este o grinda simplu rezemata.
Cota de intrados a podului este de 221.86 iar cota talvegului amenajat este de 218.48 rezultant o inaltime
libera sub pod de 2.80m.

Suprastructura
In sectiune transversala, tablierul este alcatuit din 10 grinzi prefabricate precomprimate, cu corzi aderente
avand lungimea de 21.50m si inaltimea de 0.93m. Conlucrarea grinzilor se realizeaza prin intermediul unei
placi de suprabetonare, realizate din beton armat (C25/30), cu grosimea de minim 12cm.
Infrastructura
Aparatele de reazem folosite sunt din neopren armat. La opritorii antiseismici se va folosi neopren de tip 3.
Calea, parapet
turnata monolit.
Albia
Pod peste paraul Potopu, km. 5+033
In anul 1979 s-a realizat o derivatie de apa mari realizata dupa viitura exceptional inregistrata in bazinul raului
Sabar din acel an. In acest fel debitele de ape mari si viituri ale raurilor Cobia, Potop si Rastoaca, situate in
amonte de orasul Gaesti, sunt preluate de acesta derivatie si le transfera practic integral in raul Arges.
Podul peste paraul Potopu este dimensionat hydraulic in regim amenajat datorita acestei derivatii situate in
amonte de acesta lucrare cu aproximativ 550m.
Datorita faptului ca in zona se gasesc drumuri agricole care odata cu realizarea variantei de ocolire se
vor fragmenta, atunci la acest pod se propune introducerea un drum agricol cu gabarit pe inaltime de
3.50m.
2% de 3 mc/sec in regim actual (amenajat) de scurgere. Din punct de vedere hidraulic podul proiectat, asigura
conditiile de scurgere a apei, avand garda libera sub pod de 5.47m.

Suprastructura
In sectiune transversala, tablierul este alcatuit din 10 grinzi prefabricate precomprimate, cu lungimea de
Infrastructura
Aparatele de reazem folosite sunt din neopren armat. La opritorii antiseismici se va folosi neopren de tip 3.
Calea, parapet
turnata monolit.
Albia
ix. Siguranta circulatiei
Pentru siguranţa circulaţiei se vor lua măsuri necesare, astfel:
- semnalizarea şi marcarea rutieră corespunzătoare ( curbe periculoase, limitare de viteză, drum îngust,
etc.) pe perioada execuţiei lucrărilor
- parapeţi de siguranţă pentru trafic
- amenajarea intersecţiilor cu drumurile laterale, precum şi asigurarea accesului la proprietăţi
- asigurarea condiţiilor de vizibilitate în curbele din plan şi profil longitudinal
- amenajarea în plan şi în spaţiu a curbelor, în conformitate cu normativele tehnice în vigoare
- verificarea amplasării instalaţiilor electrice şi de telecomunicaţii
- alegerea elementelor geometrice în plan şi spaţiu şi coordonarea acestora în vederea eliminării
disconfortului şi asigurarea vizibilităţii
x. Lucrari de semnalizare pe perioada executiei lucrarilor

Pe perioada executiei lucrarilor semnalizarea orizontala si verticala cit si modul de instituire a restrictiilor de
circulatie se vor executa conform “Planului de Managementul Traficului”.
Documentatia va fi intocmita de catre Antreprenorul General in functie programul de lucru aprobat, pe baza
prevederilor Normelor metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor
de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului”
aprobate prin Ordinul comun al Ministerului de Interne si Ministerului Transporturilor nr.1112/411 publicat in
Monitorul Oficial nr. 397/25.08.2000, cit si al celorlalte norme, standarde si prevederi legale in vigoare.
Planul va descrie felul in care Antreprenorul General intentioneaza sa reduca impactul lucrarilor de
constructie asupra circulatiei pe drumul public si va fi inaintat spre aprobare si avizare la toate autoritatile
abilitate.
xi. Lucrari de relocare/protectie a retelelor si a instalatiilor existente
Realizarea caracteristicilor drumului prevazute a fi executate in cadrul acestui proiect vor conduce la lucrari
de mutare si protejare a retelelor si instalatiilor existente.
In acest scop, impreuna cu detinatorii de retele din zona drumului, se realizeaza o identificare preliminara a
acestora. Lista acestora nu trebuie considerata definitiva.
Pentru acestea urmeaza sa se elaboreze proiectele necesare in toate fazele, inclusiv detaliile de executie (vor fi
in sarcina constructorului), in conformitate cu specificatiile fiecarui detinator de retea in parte.
Pe baza acestora se vor stabilii cantitatile finale de lucrari ce trebuiesc efectuate.
Pe baza proiectelor mai sus mentionate se vor obtine avizele si acordurile necesare, pe perioada executiei
Antreprenorul avind obligatia de a asigura si asistenta de specialitate din partea detinatorului utilitatii
respective.
Concluziile proiectului de identificare a retelelor si instalatiilor existente afectate sunt expuse in cele ce
urmeaza:
RETELE ELECTRICE
Au fost identificate 7 zone asupra carora vor exista modificari ale amplasamentelor retelelor de transport si
furnizare de energie electrica
Zona 1 – Amenajare intersectie DN72 Km 2+250
LEA 20 KV Mogosani
Lucrari necesare:
• se vor monta in axul liniei electrice aeriene existente 2 stalpi MT de tipul SC 15015 in fundatii turnate, St
pr .48’,48’’
• se vor monta 2 prize de pamant
• se vor monta 2 CIT cu varfare
• se va schimpa reteaua de tip funie Ol-Al
• legaturile de intindere se vor realiza cu materiale compzite
• se vor realiza puneri la pamant ale consolelor
• se vor demonta stalpi existenti
• se va aduce terenul la stadiul initial
• se vor preda demontarile
LEA 20 KV Straosti
Lucrari necesare:
pr .51’,52’
Zona 3
LEA 110 KV Targoviste - Gaesti
Lucrari necesare:
• se vor monta in axul liniei electrice aeriene existente 2 metalici fundatii turnate- se vor monta 2 prize de
pamant
• se vor realiza legaturile de intindere .
• se vor demonta stalpul nr 208
LEA 20 KV Avicola dublu circuit
Lucrari necesare:
pr .9’,10’
Zona 5
LEA 20 KV
Lucrari necesare:
• se vor monta in axul liniei electrice aeriene existente 2 stalpi MT de tipul SC 15015 in fundatii turnate.
Zona 6
LEA 110 KV Targoviste – Crovu zona artic
Lucrari necesare:
• se vor monta in axul liniei electrice aeriene existente 2 metalici fundatii turnate- se vor monta prize de
pamant
• se vor realiza legaturile de intindere .

• se vor demonta stalpul nr 208
Zona 7 – Amenajare intersectie Dj702E
LEA 0,4 KV
Lucrari necesare:
• se vor monta in axul liniei electrice aeriene existente 2 stalpi JT de tipul SC 10005 in fundatii turnate
• se vor monta 2 prize de pamantTyir cu cablu subteran de tipul AcyAby
Lucrarile se vor executa cu operatori atestati ANRE in conditiile legi.
RETELE TITEI, GAZOLINA, BENZINA, GAZE
Conducte apartinand CONPET SA
Varianta de ocolire a orasului Gaesti intalneste urmatoarele conducte apartinand CONPET SA
• doua conducte transport gazolina cu diametrul de 168,3 mm
• o conducta transport titei cu diametrul de 323.1 mm
• o conducta transport titei cu diametrul de 508 mm
Solutiile constructive vor fi dupa cum urmeaza:
• Conductele CONPET de transport gazolina,care intersecteaza varianta de ocolire a orasuluiGaesti in
vecinatatea intersectiei cu DJ 702 E vor fi protejate in tuburi de protectie cu diametrulde 273,1 mm pe o
lungime de 32 m conform plan JPM – 1639 – T 02
• Conductele CONPET de transport titei,care intersecteaza varianta de ocolire a orasuluiGaesti in
vecinatatea intersectiei cu DN 72 vor fi deviate pe o lungime de 175 m si vor fiprotejate in tuburi de
protectie cu diametrul de 508 mm pentru conducta cu diametrul de 323.1 mm,respectiv 720 mm pentru
conducta cu diametrul de 323.1 mm pe o lungime de 32 m conform plan JPM – 1639 – T 02.
• De asemenea sistemul de protectie catodica va fi adaptat noilor conditii.
Conducte apartinand PETROTRANS SA
Varianta de ocolire a orasului Gaesti intalneste urmatoarele conducte apartinand PETROTRANS SA
• doua conducte transport benzina cu diametrul de 168,3 mm
• Conductele PETROTRANS de transport benzina, care intersecteaza varianta de ocolire a orasului Gaesti
in vecinatatea intersectiei cu DJ 702 E vor fi protejate in tuburi de protectie cu diametrul de 273,1 mm pe
o lungime de 32 m conform plan JPM – 1639 – T 02.
Conducte apartinand DISTRIGAZ SUD SA
Varianta de ocolire a orasului Gaesti intalneste urmatoarele conducte apartinand DISTRIGAZ SUD SA
• o conducta transport gaze medie presiune cu diametrul de 273,1 mm
• o conducta distributie gaze redusa presiune cu diametrul de 114,3 mm
• Conducta DISTRIGAZ SUD de distributie gaze redusa presiune ,care intersecteaza varianta de ocolire a
orasului Gaesti in vecinatatea intersectiei cu DJ 702 E va fi protejata in tub de protectie cu diametrul de
273,1 mm pe o lungime de 32 m conform plan JPM – 1639 – T 02.

• Conducta DISTRIGAZ SUD de transport gaze medie presiune ,care intersecteaza varianta de ocolire a
orasului Gaesti in vecinatatea intersectiei cu DN 7 va fi protejata in tub de protectie cu diametrul de 406
mm pe o lungime de 32 m conform plan JPM – 1639 – T 02.
xii. Defrisari
Proiectul nu presupune defrisari, nefiind ocupate suprafete din fondul forestier.
xiii. Organizari de santier
In conformitate cu prevederile Normelor de aplicare a procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie
publica “Organizarea de santier” ca descriere sumara face parte din Proiectul Tehnic al Investitiei si anume se
specifica ca in acesta se vor face numai referiri cu privire la aceasta actiune. Conform legislatiei subsidiare,
organizatia de santier constituie atributia si raspunderea Antreprenorului General ca amplasament, solutii,
dotari.
Se considera ca organizarea de santier nu poate fi amplasata pe malul raurilor si paraurilor de pe traseu. Cel
mai probabil aceasta va fi amplasata in zona mediana a traseului, pe traseu apartinand consiliului local Gaesti,
si va ocupa circa 2ha pasune.
xiv. Cariere de piatra si de balast
În conformitate cu legislatia nationala, amplasarea eventualelor puncte de lucru si suprafata lor este stabilita
de câstigatorul licitatiei pentru executarea lucrarilor. Cu toate acestea, având în vedere cerintele de calitate si
ocurenta în zona a unor astfel de resurse, se considera ca piatra naturala si balastul vor fi cumparate exclusiv
de la cariere/balastiere existente pe raza de constructie a drumului, fara a fi nevoie de deschiderea unor noi
balastiere/cariere. Transportul lor se va efectua cel mai probabil cu mijloace auto.
xv. Depozite intermediare de materiale
de câstigatorul licitatiei pentru executarea lucrarilor. Cu toate acestea, având în vedere cerintele de calitate, se
presupune ca piatra naturala si balastul vor fi depozitate doar în organizarea de santier. În functie de decizia
antreprenorului, este posibila crearea unor depozite temporare de pamânt, în special sol vegetal in zonele
adiacente drumului, care va fi ulterior folosit la acoperirea taluzelor drumului.
xvi. Gropi de împrumut
de câstigatorul licitatiei pentru executarea lucrarilor. Se presupune ca necesarul de pamant pentru umpluturi va
fi asigurat prin deschiderea mai multor gropi de imprumut noi sau operarea unora existente. Avand in vedere
valoarea terenurilor adiacente drumului, se considera ca solutia de a folosi materiale coesive din gropi de
imprumut existente (inclusiv decoperta de la balastierele din zona) este cea mai probabila. Transportul lor se
va efectua cu mijloace auto. Se recomanda impunerea prin actul de reglementare a amenajarii gropilor de
imprumut folosite la finalizarea exploatarii.
xvii. Zone de depozitare deseuri inerte si menajere
de câstigatorul licitatiei pentru executarea lucrarilor. Cu toate acestea, se poate presupune ca toate materialele
inerte, in special soluri din excavatii, vor putea fi folosite în umpluturi locale, sau transportate la groapa de
deseuri menajere a orasului Gaesti, pentru acoperire finala.
3.3.4 SUPRAFATA DE TEREN NECESARA A FI EXPROPRIATA

Suprafetele de teren necesare a fi expropriate pentru realizarea variantei ocolitoare sunt impartite astfel in
functie de apartenenta:
Nr. crt. Proprietar Supr. afectata (mp)
1 Domeniu public (pasune) 40.329
2 Canale 443
3 Drumuri nationale 2.701
4 Drumuri judetene 428

5 Drumuri comunale 609
6 Drumuri de exploatare 641
7 V. Rastoaca 232
8 V. Potop 1.706
9 Persoane fizice (terenuri agricole) 85.991
TOTAL GENERAL 133.080
Suprafata afectata temporar de lucrari nu poate fi cuantificata în acest stadiu de proiectare. În conformitate cu
legislatia nationala, amplasarea eventualelor puncte de lucru si suprafata lor este stabilita de câstigatorul
licitatiei pentru executarea lucrarilor. Pentru aceste suprafete exista obligatia contractuala, asumata de
constructor în fata proprietarului terenului, de a readuce aceste suprafete la folosinta initiala, sau în circuitul
productiv.
3.3.5 ASIGURAREA UTILITĂŢILOR

Alimentare cu apă
Pentru realizarea variantei de ocolire nu va fi utilizata apa.
Alimentarea cu apa a organizarii de santier, din care se vor alimenta cu apa masinile ce vor stropi drumurile
de acces si zonele de lucru, statiile de asfalt si de betoane, etc nu poate face obiectul prezentului accord in
conditiile in care amplasarea organizarii de santier si dotarea acestei cu utilitati este responsabilitatea
Antreprenorului.
Apa potabila va fi achizitionata din comert in bidoane de plastic.
In momentul de fata proiectul nu are in vedere asigurarea cu apa curenta a parcarilor propuse, de durata scurta.
Se mentioneaza ca nu vor fi contruite euro-parcari pentru durate lungi de stationare, standardele de proiectare
si dotare fiind cu mult reduse fata de cele intalnite la parcarile din reteaua de autostrazi, folosite ca exemplu.
Evacuare ape uzate
Prin realizarea variantei de ocolire nu vor rezulta ape uzate.
Solutia de epurare/evacuare a apelor uzate din organizarea de santier (produse de statii de betoane si asfalt,
depozite agregate, birouri, laboratoare etc) nu poate face obiectul prezentului acord in conditiile in care
amplasarea organizarii de santier si dotarea acestei cu utilitati este responsabilitatea Antreprenorului.
In zona amenajarilor de santier (fronturi de lucru) vor fi montate toalete ecologice pentru personalul care va
realiza lucrarile.
Evacuare ape pluviale
Scurgerea apelor pluviale se va realiza prin santurile proiectate si se vor descarca in reteaua hidrologica locala.
Nu se considera necesara colectarea si pre-epurarea apelor pluviale cu ajutorul unor decantoare-separatoare de
produse petroliere pentru drum, cu exceptia parcarilor de scurta durata proiectate, deoarece in situatie normala
de functionare drumul nu se contituie intr-o sursa de poluare cu hidrocarburi.
Decantoarele-separatoare introduse conform normelor de proiectare TEM, pe autostrazi, sunt menite a asigura
deversarea conforma a apelor pluviale in situatie anormala de functionare – accident cu deversare de produse
petroliere.
Alimentare cu energie electrică
Pentru operarea proiectelor analizate nu va fi necesara alimentarea cu energie electrică.
Amplasarea organizarii de santier si dotarea acestei cu utilitati este responsabilitatea Antreprenorului.
Alimentare cu carburant
Pentru desfăsurarea activitatilor şi implicit funcţionarea utilajelor/mijloacelor de transport va fi necesara o
cantitate de circa 150 mii l carburant (motorină) pe toata perioada derularii lucrarilor (36 luni), conform
detalierii din capitolul 2.2.2.2.
Alimentarea cu carburanti a utilajelor va fi efectuata cu cisterne auto, ori de cate ori va fi necesar.

3.3.6 MIJLOACE DE TRANSPORT
Numarul de utilaje ce va lucra in perioada de varf pe santier la construirea drumului va fi de:
 17 Autocamioane,
 2 Autobetoniere,
 3 Excavatoare,
 2 Repartitoare mixturi asfaltice,
 2 Macarale,
 2 Buldozere cu lama,
 2 cilindrii vibrocompactori
 2 Vibrocompactori pe pneuri
 3 Autoturisme
3.3.7 PROGRAM DE LUCRU

Programul de lucru pe perioada derularii lucrarilor va fi de 8 h/zi, 5 zile/saptamana, circa 1 luna.
3.3.8 NUMĂR DE ANGAJAŢI

Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie:
Se estimeza ca va fi nevoie de 69 posturi, din care:
• 1 post inginer sef santier;
• 3 posturi de ingineri sef punct de lucru;
• 3 posturi tehnicieni;
• 2 posturi personal administrativ;
• 35 posturi muncitori calificati;
• 25 posturi muncitori necalificati.
Număr de locuri de muncă create în faza de operare:
Se estimeza ca nu va fi nevoie de noi posturi in districtul de drumuri existent.
3.3.9 TRAFICUL DE PROGNOZĂ

Din analiza fluxurilor de trafic dispuse pe penetratiile drumurilor nationale in Municipiul Gaesti se pot
desprinde urmatoarele concluzii:
• Traficul de traversare este semnificativ, obtinut din intrepatrunderea a 3 drumuri nationale semnificative:
DN7, DN61 si DN72
• Sectorul de penetratie pe directia sud, DN61, prezinta depasirea capacitatii de circulatie, la nivelul anului
de elaborare a prezentului studiu (2009).
• Principalul obiectiv al realizarii variantei de ocolire este scoaterea traficului de tranzit care in prezent se
desfasoara in zona urbana pe directia DN7. Proiectantul a analizat traseul variantei ocolitoare pe partea de
nord a orasului, conform prevederilor Temei de Proiectare. Rezultatele studiului de trafic demonstreaza
necesitatea continuarii traseului variantei si in partea de sud a zonei urbane, asigurandu-se conexiunea cu
DN61 si devierea traficului de traversare cu originea si destinatia DN61.
Studiul de trafic a furnizat date necesare dimensionarii capacitati de circulatie si a capacitatii portante, pentru
variantele de traseu analizate, care se desfasoara in zona de nord a orasului. Se recomanda, conform
rezultatelor modelului de analiza, executia variantei de ocolire la un profil de 2-benzi, 7/9m.
3.3.10 DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE PROCESELOR DE PRODUCŢIE
3.3.10.1 DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR DE PRODUCŢIE. C APACITATE DE PRODUCŢIE. PRODUSE ŞI

SUBPRODUSE
Avand in vedere specificul activitatilor care se vor desfasura pentru realizarea lucrarilor analizate in prezenta
lucrare, practic nu va fi obtinuta o productie, insa poate fi considerata productie constructia variantei de
ocolire.

3.3.10.1.1 Terasamente.
Defrisarea unor arbusti si arbori cu diametre sub 10 cm se face cu buldozerul cu echipament de defrisor,
incarcarea in autobasculante si apoi evacuarea pentru a fi utilizat ca lemn de foc. Cei cu diametrul mai mare
vor fi taiati cu fierastraul mecanic.
Decaparea pamantului vegetal se efectueaza cu buldozerul.
Sapatura in debleu în teren mediu se face cu excavatorul cu incarcare direct in autobasculanta si transport in
zonele de umplutura.
Umpluturile in ramblee presupun nivelarea pamantului descarcat din autobasculante cu buldozerul, si apoi
compactarea cu cilindru lis tractat de un buldozer.
Imbracarea taluzurilor cu iarba consta din asternerea pamantului vegetal pe taluz cu cupa excavatorului si
nivelarea lui cu buldozerul.
Scarificarea acostamentelor se efectueaza cu buldozerul echipat cu scarificator.
3.3.10.1.2 Suprastructura drumului.

Asternerea stratului de balast presupune descarcarea lui din autobasculante, nivelarea cu buldozerul si
compactarea cu cilindrul vibrator tractat de un buldozer. Stratul de piatra sparta in fundatie va urma aceiasi
tehnologie. Stratul de agregate naturale stabilizate cu ciment presupune prepararea amestecului in statia de
betoane, aducerea lui pe amplasament si apoi utilizarea tehnologiei de mai sus.
Amorsarea suprafetelor cu emulsie cationica cu rupere rapida se face cu o autocisterna speciala.
Stratul de baza din mixtura asfaltica cu bitum si agregate concasate executat la cald. Mixtura se va prepara in
afara amplasamentului si va fi adusa pe santier cu autobasculante cu incalzire, descarcata in repartitoare si
apoi compactata cu cilindri specifici pentru asfalt. Stratul de legatura din binder de criblura si agregate
concasate executat la cald va urma tehnologia de mai sus. Strat de uzura din beton bituminos, aceiasi
tehnologie.
3.3.10.1.3 Drumuri laterale

Stratul de piatra sparta in fundatii fara impanare si innoroire se executa prin nivelerea cu buldozerul dupa care
se va compacta cu un cilindru lis tractat de buldozer.
Amorsarea suprafetelor cu emulsie cationica va fi facuta cu o autocisterna speciala. Stratul de baza din mixturi
asfaltice va urmarii tehnologia specifica prezentata mai sus.
Solutia sa va aplica la intersectiile cu drumuri laterale.
3.3.10.1.4 Santuri si rigole

Rigola carosabila din prefabricate se va realiza cu ajutorul unei macarale montata pe un excavator. Santul
nepereat presupune realizarea escavatiei cu excavatorul. Santurile pavate cu elemente prefabricate presupun
montarea de prefabricate cu o macara.
3.3.10.1.5 Parapeti si bariere

Se vor monta cu o macara pe pneuri cu acces facil.
3.3.10.1.6 Semnalizari si marcaje

Se vor monta: stalpi de dirijare, indicatori kilometrici, indicatori hectometrici, stalpi pentru indicatoare de
circulatie, marcaje rutiere, fiind ncesara o macara pe pneuri si o masina de marcat.
3.3.10.1.7 Poduri si podete

Pentru constructia podetelor noi va fi necesare turnarea de beton armat cu tehnologiile binecunoscute de
excavare, cofrare, armare si betonare.

3.3.10.1.8 Managementul amplasamentului constructiei
În perioada executiei lucrarilor de constructie se vor lua urmatoarele masuri organizatorice:
- marcarea limitelor cadastrale ale amplasamentului în vederea respectarii cu strictete a perimetrului
afectat constructiei;
- amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces la fronturile de lucru;
- elaborarea unor grafice de lucru, care sa tina cont de timpii de rulare si de punere în opera a
materialelor preparate în exterior (betoane, mixtura asfaltica), pentru sincronizarea programelor de
lucru ale bazelor de productie cu cele ale utilajelor din amplasamentul drumului; scopul acestei actiuni
este reprezentat de eliminarea posibilitatii rebutarii sarjelor de material deja preparat, tinând cont de
sensibilitatea zonelor;
- asigurarea pazei si securitatii utilajelor si instalatiilor din frontul de lucru;
- asigurarea utilajelor necesare unor bune desfasurari a lucrarilor.
3.3.10.1.9 Managementul materialelor

La realizarea tronsonului de drum se vor folosi doua grupe mari de materiale:
- materiale locale
- materialele de constructii propriu zise
O grupa speciala o constituie carburantii si lubrifiantii pentru utilaje si mijloacele de transport care se vor
asigura în afara lucrarii de catre detinatorii mijloacelor mecanizate.
Masurile pentru managementul corect al materialelor se vor grupa în:
- masuri pentru asigurarea calitatii, care vor consta în certificate si documente de calitate, iar pentru
pamânturi din determinari facute în santier;
- masuri pentru garantarea cantitatilor necesare constând din documente de transport, cântariri sau
masuratori pe esantioane sau pe total livrare;
- masuri specifice pentru a se evita degradarile prin acoperire sau depozitare corespunzatoare;
- masuri pentru a se asigura o mecanizare corecta si intensiva a manipularilor folosind practic numai
utilajele specifice: autoîncarcatoare, stivuitoare, macarale etc.;
- masuri pentru protectia muncii în toate operatiile de transfer, încarcare, descarcare care se realizeaza pe
seama instructajelor specifice si echipamentelor de protectie;
- masuri pentru întretinerea si spalarea permanenta a drumurilor zonale si a cailor de santier prin
nivelarea lor cu autogredere, plombare cu balast, stropire;
- masuri pentru a se evita poluarea cu praf si pulberi prin folosirea de mijloace de transport etanse.
3.3.10.2 MATERII PRIME ŞI MATERIALE AUXILIARE

Informatiile despre materiile prime şi materialele auxiliare care se vor utiliza pentru construirea Variantei de
Ocolire Gaesti pe perioada celor 36 de luni sunt prezentate in continuare:

Tabel 2 Informatii despre materiile prime şi materialele auxiliare
Clasificarea si etichetarea substantelor sau
preparatelor chimice*
Denumirea materiei prime, a Varianta Categorie
substantei sau a preparatului chimic Gaesti Periculoase/
Periculozitate** Fraze de risc*
Nepericuloase
(P/N)
Motorina 150 mii l Inflamabil, Nociv,
P R10; R11; R45
Toxic
Sapatura sol vegetal 20.000 m3 N - -
Sapatura in groapa de imprumut 95.000 m3 N - -
Umplutură de pamant 115.000 m3 N - -
Balast şi piatră spartă 37.000 m3 N - -
Mixtura asfaltica 40.000 t P Toxic R40
Beton de ciment 5.000 m3 N - -
Parapeti si confectii metalice 1.000 t N - -
Prefabricate din beton 5.000 t N - -
R10; R20/21;
Vopsea pentru marcajele rutiere 2,0 t P Nociv, Inflamabil
R36/38; R66; R67
* Conform OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor
chimice periculoase aprobata prin Legea nr. 451/2001 si HG nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si
preparatelor chimice periculoase cu completarile si modificarile ulterioare
** Conform Art. 7 din OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si
preparatelor chimice periculoase aprobata prin Legea nr.451/2001 cu completarile si modificarile ulterioare
3.4 DESCRIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE POTENŢIALE APE PROIECTULUI ASUPRA

MEDIULUI
Proiectul prezentat în cadrul acestei lucrări nu va avea efecte negative semnificative asupra mediului din punct
de vedere al utilizării resurselor naturale, sub rezerva folosirii unor zacaminte aflate in exploatare. In situatia
deschiderii unei gropi de imprumut, exista posibilitatea afectarii locale a stabilitatii versantilor si a scaderii
prin interceptare si drenare a nivelului pinzei freatice.
3.4.1 DESCRIEREA BIOTEI. ZONE SENSIBILE IN AREALUL ANALIZAT

Varianta analizata nu traverseaza arii protejate, cea mai apropiata zona se afla la circa 2 Km Sud - SCI Lunca
Mijlocie a Argesului.
Vegetaţia din zonă nu prezintă interes deosebit din punct de vedere conservativ, însă se impune respectarea
tuturor măsurilor legale privind tăierea vegetaţiei lemnoase şi perturbarea stratului ierbos, limitând
posibilităţile de perpetuare a impactului antropic ce ar favoriza ruderalizarea vegetaţiei.
Toate speciile de păsări din zonă cuibăresc pe suprafeţe întinse şi sunt răspândite uniform pe întreaga
suprafaţă, şi nu punctiform. Din acest punct de vedere, considerăm impactul drumului ca fiind neglijabil. În al
doilea rând, fragmentarea habitatelor nu este importantă pentru aceste specii deoarece ele cuibăresc şi se
hrănesc pe suprafeţe mari de o parte şi alta a drumului. Singurul aspect potenţial negativ ar putea fi reprezentat
de o rată crescută de accidentare a acestora. Pentru alte categorii fenologice de păsări (migratoare) nu va
exista un impact negativ evident.
Impactul asupra eventualelor specii de amfibieni si pesti este considerat redus in conditiile in care se asigura
continuumul tuturor cursurilor de apa, in acest sens fiind prevazute podete si poduri.
Fragmentare produsă de lucrarea propusă este estimată a avea o intensitate redusă până la medie, care nu
poate conduce la pierderi semnificative de populaţii animale pe termen lung.

4 SURSELE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU
4.1 PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR
Perioada de executie
Principalele surse potenţiale de poluare a apei în timpul executiei sunt următoarele:
 excavarea pământului
 manevrarea materialelor de construcţie, în special a betoanelor şi acoperirilor asfaltice
 circulaţia vehiculelor care vor transporta materiale de construcţie şi muncitorii
 traficul utilajelor de construcţii
 amplasamentul ales pentru organizarea de şantier.
Astfel, lucrările de excavaţii pot determina poluarea apelor de suprafaţă cu particule de dimensiuni mici.
Manipularea materialelor de construcţie determină emisii specifice de anumiţi compuşi chimici care, prin
intermediul apelor pluviale, vor ajunge şi în albia apelor din zona. Accidental este posibil ca unele produse
precum carburanţii sau uleiurile, sau alte produse folosite în construcţii în fază lichidă să se scurgă din
recipientele de depozitare.
Traficul vehiculelor grele va genera emisii ale unor poluanţi gazoşi (NOx, CO, SOx, compuşi din
hidrocarburi, particule în suspensie etc.). În acelaşi timp, vor rezulta particule din frecarea dintre suprafaţa
drumului şi a roţilor vehiculelor. Toate acestea vor fi spălate de precipitaţii şi depozitate pe sol, în apa
subterană sau în corpurile de apă de suprafaţă.
În acelaşi timp activităţile de tip şantier, depozitele intermediare (vrac) de materiale de construcţii (în special
pulverulente) sunt spălate de apele pluviale, particulele fine fiind antrenate către terenurile adiacente, iar o
parte din ele pot ajunge în cursurile de apa datorită morfologiei locale a terenului care are o influenţă
deosebită în disiparea poluanţilor în zonă.
De asemenea, lucrările de intervenţie în imediata apropiere a cursurilor de apă pot genera în mod inevitabil o
creştere a turbidităţii apelor cu efecte negative asupra zonei fotice, respectiv asupra procesului de fotosinteză,
dar şi asupra altor specii acvatice.
În documentaţiile întocmite de proiectant pentru obţinerea acordului de gospodărirea apelor sunt analizate în
detaliu lucrările executate, din analiza cărora rezultă următoarele:
 Lucrările se referă (cu exceptia celor doua variante de ocolire) la reabilitarea unui drum si a unor poduri
existente, la care nu se executa lucrari majore în albia propriu zisă;
 Podurile existente evita perturbarea scurgerii apelor mari;
 Doar podul peste raul Vedea propune executare unor pile in alibia raului insa, avand in vedere debitul
redus al acestui rau in perioade hidrologice normale, executarea lucrarilor nu va ridica probleme deosebite
 Pentru fiecare pod s-au efectuat verificări de debite de 1% pe baza datelor furnizate de S.N. Apele
Române, precum şi a adâncimii de afluire.
Ca urmare a celor precizate mai sus, nu se vor efectua lucrări majore, care să producă creşterea turbidităţii sau
modificarea regimului de scurgere pe o perioadă îndelungată de timp.
În cazul depozitelor temporare/permanente de materiale, care pot fi spălate de apele pluviale, se recomandă
amenajarea platformelor de depozitare cu şanţuri perimetrale de gardă. Aceste şanţuri vor fi curăţate periodic
pentru a se evita colmatarea lor.
Impactul potential
Se apreciază că emisiile de substanţe poluante (provenite de la traficul rutier specific şantierului, de la
manipularea şi punerea în operă a materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect în apele de suprafaţă
sau subterane nu sunt în cantităţi importante şi nu modifică încadrarea în categorii de calitate a apei.

Cantităţile de poluanţi care vor ajunge în mod obişnuit în perioada de execuţie în cursurile de apă nu vor
afecta ecosistemele acvatice sau folosinţele de apă. Numai prin deversarea accidentală a unor cantităţi mari de
combustibili, uleiuri sau materiale de construcţii s-ar putea produce daune mediului acvatic.
În ceea ce priveşte posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciază că şi aceasta va fi relativ redusă. Se
va impune depozitarea carburanţilor în rezervoare etanşe, întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de
reparaţii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special amenajate
(pe platforme de beton, prevăzute cu decantoare pentru reţinerea pierderilor).
Pentru apele uzate care vor rezulta de la organizările de şantier se va impune respectarea limitelelor de
încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în resursele de apă stabilite conform NTPA – 001, în cazul în
care acestea se vor evacua după epurare într-un curs de apă din apropierea organizărilor. Dacă acestea se vor
evacua în reţeaua de canalizare existentă a unei localităţi din vecinătate, concentraţiile maxime admisibile vor
fi cele stabilite de NTPA – 002 “Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de
canalizare ale localităţilor”.
Impactul este caracterizat astfel:
 minor advers;
 termen scurt;
 efect local sau regional.
Distribuţia poluanţilor în bazinele de apă
Lucrările de construcţii nu sunt extrem de vaste şi, în măsura în care se respectă în totalitate măsurile de
protecţie a mediului, ele nu pot provoca un dezechilibru ecologic major. Însă echilibrul ecologic din zona
adiacentă şantierului de construcţii poate fi afectată prin:
 transportul materialelor (pământ, balast, nisip) necesare sau rezultate din lucrările de construcţie;
 poluare organică sau toxică, drept urmare a scurgerilor de petrol şi produse petroliere;
 tulburarea habitatelor locale ale biotopului acvatic, în zona lucrărilor de excavare a cursurilor de apă.
Acest tip de accidente poate avea consecinţe grave asupra ecosistemului, datorită:
 creşterii încărcării apelor cu aluviuni, ca urmare a creşterii numărului de particule minerale în suspensie,
ce pot reduce energia luminoasă ce străbate ecosistemul şi concentraţia oxigenului în apă
 impactului direct asupra ecosistemelor acvatice al lucrărilor desfăşurate în zona cursurilor de apă;
 anumitor pelicule formate pe apele de suprafaţă în apropiere de mal, unde debitul de curgere scade,
prezenţa acestora în josul pârâului putând avea impact asupra unor zone depărtate de şantierul de
construcţie.
În timpul lucrărilor, pentru a reduce impactul asupra ecosistemelor acvatice, se recomandă următoarele:
 Evitarea adăugării de substanţe chimice sau materiale biogene, organice sau toxice, prin spălarea utilajelor
folosite pentru lucrări;
 Evitarea provocării unor modificări de adâncime sau debit al apei, prin săparea de gropi sau depozitarea
de materiale şi balast în albiile apelor.
 Interzicerea oricărei forme de pescuit în zonă.
Obiectivele Legii Protecţiei Mediului şi ale Legii Apelor, actualizate, atrag atenţia asupra pericolelor
reprezentate de orice tip de poluare şi de schimbările survenite în biotop la transportarea materialelor de
construcţie de pe un amplasament în albiile de râu.
Printr-o bună organizare a activităţilor de şantier se pot evita riscurile ecologice de mai sus, astfel ocrotind
biocenoza, menţinând echilibrul ecologic şi posibilităţile de utilizare a apei.
Prejudicii aduse ecosistemelor acvatice şi folosinţelor de apă
Nu se cunoaşte încă locul în care vor fi amplasate organizările de şantier sau depozitele permanente ce vor fi
folosite pentru lucrarea analizată şi deci principalele surse de poluare de menţionat se referă la apele pluviale

colectate de la depozitele temporare de materiale de construcţie. În acest caz anume, impactul asupra
ecosistemelor acvatice va fi redus, mai ales dacă stocurile de materiale de construcţie sunt bine protejate
(canale exterioare perimetrale de drenaj; depozitarea carburanţilor în spaţii protejate).
Se poate presupune că poluanţii generaţi din traficul la şi de la punctele de lucru ca şi cei generaţi prin
manevrarea materialelor de construcţii nu vor determina o creştere semnificativă a poluării apelor de
suprafaţă, şi deci nici o modificare a categoriei de calitate a corpului de apă.
Cantităţile de poluanţi ce pot ajunge de obicei în perioada construcţiei în apele de suprafaţă nu afectează în
mod semnificativ ecosistemele acvatice sau celelalte folosinţe ale apei în aval. Desigur, evacuarea unor
cantităţi mari de combustibili, produse petroliere sau materiale de construcţie, poate provoca prejudicii
mediului acvatic.
Perioada de exploatare
Influenţa istorică a traficului asupra calităţii apelor curgătoare din zonă este considerată a fi redusă astfel că
prin îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie şi de construcţie a infrastructurii, nu este de aşteptat o îmbunătăţire
a calităţii apei câtă vreme celelalte surse nu vor fi minimizate sau eliminate. Pentru orizonturile acvifere de
profunzime, construcţia şoselei nu reprezintă un factor de risc din punctul de vedere al poluării.
Principalele surse de poluare a apei în faza de exploatare a proiectului analizat sunt următoarele:
 depunerea directă pe suprafaţa apei a poluanţilor generaţi de vehicule;
 evacuarea apelor neepurate în cursurile de suprafaţă; în acest caz apele uzate sunt considerate ape
provenite din şiroirile de pe carosabil, ca de exemplu ape pluviale care spală drumul şi ajung în albia
râului;
 evacuarea apelor poluate sau a compuşilor chimici generaţi prin accidentele de circulaţie în care sunt
implicate cisterne ce transportă substanţe periculoase pe acest drum.
Principala formă de poluare a corpurilor de apă de suprafaţă ca urmare a exploatării drumului se va produce în
perioadele cu precipitaţii, prin spălarea particulelor solide şi a altor compuşi solubili depuşi temporar pe
suprafaţa drumului.
Poluanţii transportaţi de apa din precipitaţii se scurg în canalele /şanţurile laterale şi apoi sunt evacuaţi în
apele neutre, respectiv apele de suprafaţă traversate de drumul analizat.
Debitul şi natura substanţelor poluante provenite din accidente de circulaţie, poluanţi potenţiali ai apelor de
suprafaţă şi subterane nu sunt uşor de calculat. În caz de accidente, principala şi uneori singura măsură de
minimizare a riscurilor de poluare a apelor constă din rapiditatea de adoptare a măsurilor de limitare a
dispersiei şi de colectare a scurgerilor de poluant.
Apele pluviale colectate de-a lungul drumului sunt principala sursă de poluare. În anotimpul ploios, mai ales
în perioadele de precipitaţii abundente, suprafaţa drumului şi a taluzurilor de umplutură acumulează o
cantitate de apă care este dirijată spre şanţurile şi canalele laterale ale şoselei.
Problemele care pot apărea la “prima ploaie” sunt legate de spălarea suprafeţelor încărcate functie de
intensitatea traficului cu substanţe poluante, precum: reziduuri de carburant nears, din gazele de eşapament,
reziduuri rezultate din uzură, (în special la frâne puternice), reziduuri metalice din uzura vehiculelor, scurgeri
de uleiuri şi unsori minerale, reziduuri din uzura stratului carosabil. Iarna pot exista de asemenea substanţe
folosite pentru înlăturarea poleiului, precum şi produsele solide sau lichide care se împrăştie pe drum în urma
accidentelor.
În condiţii normale de exploatare nu există evenimente care să producă un impact semnificativ asupra
resurselor de apă. Substanţele poluante evacuate în cursurile de apă nu vor modifica clasa de calitate a
acestora, cu atat mai mult cu cat cantitatile de astfel de substante descries sunt mici, cantitatile de apa
apreciabile colectate de-a lungul drumului asigurand dilutia acestor. Influenţa istorică a traficului asupra
calităţii apelor curgătoare din zonă este considerată ca minoră, astfel că prin îmbunătăţirea condiţiilor de
trafic, respectiv prin reducerea noxelor emise, nu este de aşteptat o îmbunătăţire a calităţii apelor atâta vreme
cât celelalte surse de afectare a acestora nu sunt eliminate sau minimizate.

In zona parcarilor propuse, unde se considera ca apele pluviale pot fi impurificate cu eventuale curgeri de
produse petroliere din schimburi de ulei (ele fiind destinate traficului greu), apele pluviale vor fi colectate si
vor face obiectul unei decantari/separari de produse petroliere inainte de descarcarea in zonele adiacente, cu o
eficienta de 95%.
In toate celelalete zone, avand in vedere sistemul de drenare propus, care permite decantarea in santuri
betonate (si care constituie majoritatea santurilor propuse), nu se considera necesara pentru situatia normala de
functionare instalarea de decantoare/produse petroliere. Se are in vedere relieful plat si faptul ca prin
asigurarea vitezei de inamolire si dotarea podetelor cu camere de cadere, eficienta decantarii in sistemul de
drenaj proiectat va fi de cca 80-85%, considerata suficienta pentru a asigura decantarea primara/pre-epurarea
apelor colectate, in aceasta situtie. Apele rezultate vor repecta standardul de calitate a apelor folosite pentru
irigatii.
Substantele prioritare pentru panza freatica, asa cum sunt acestea definite in directivele EC privind apa
subterana, sunt reduse ca si concentratii in aceste ape pluviale si, in conditiile inlocuirii benzinei cu aditivi pe
baza de plumb, biodisponibilitatea si bioacumularea acestor substante, prezente in concentratii mici este
redusa. Se mentioneaza ca in toate testarile de sol efectuate in proximitatea drumurlor nationale din Romania,
pana in present, nu au fost inregistrate depasiri ale nivelurilor stabilite pentru folosinte sensibile pentru acesti
indicatori (metale grele, produse petroliere).
Normativele de proiectare si de mediu actuale, care tin cont de probabilitatea redusa de producere a unui
accident cu deversare de produse petroliere, ne determina sa consideram ca montarea de
decantoare/separatoare de produse petroliere cu coalescenta nu poate fi justificata. Directiva europeana, in
curs de implementare, privind raspunderea de mediu in cazul poluarilor de mediu va clarifica si la nivel
national raspunderile remanente si obligatiile de remediere ale partilor implicate in accidente. Pentru astfel de
situatii se vor intocmii de catre directiile exploatare ale CNADNR planuri de interventie in situatii de urgenta,
impreuna cu Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta si Politia Rutiera, mentionate si la capitolul protectia
solului.
Se considera totusi necesara implementare unei practici de curatare periodica a santurilor si a camerelor de
cadere de sedimente. Namolul colectat din este asimilabil deseurilor menajere si va fi depozitat la unul dintre
depozitele de deseuri menajere de pe traseu, de catre directia regionala de drumuri si poduri care asigura
intretinerea.
Exploatarea acestui drum poate avea efecte pozitive asupra sistemului hidrologic (îmbunătăţirea apelor
subterane sau de suprafaţă):
 Colectarea riguroasă a apelor pluviale, ameliorarea eroziunii solului, a încărcării cu particule solide;
 Creşterea fluenţei circulaţiei, cu efecte benefice asupra reducerii emisiilor de poluanţi, respectiv asupra
poluării prin ape pluviale.
4.2 PROTECŢIA AERULUI
Perioada de constructie
Realizarea investiţiei propuse implică, în perioada de execuţie:
 lucrări în amplasamentul obiectivului:
- lucrări de constructie a drumului;
- lucrări colaterale
 traficul auto de lucru.
Lucrările de execuţie includ operaţii care se constituie în surse de emisie a prafului în atmosferă. Aceste surse
de praf sunt însoţite de surse de emisie a poluanţilor specifici motoarelor cu ardere internă, reprezentate de
motoarele utilajelor care execută operaţiile respective.
O altă sursă de poluanţi specifici motoarelor cu ardere internă este reprezentată de traficul auto de lucru
(autovehiculele care transportă materiale şi produse necesare construcţiei).

Utilajele, indiferent de tipul lor, funcţionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament evacuate în atmosferă
conţinând întregul complex de poluanţi specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compuşi
organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule
cu metale grele (Cd, CU, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).
Complexul de poluanţi organici şi anorganici emişi în atmosferă prin gazele de eşapament conţine substanţe
cu diferite grade de toxicitate. Se remarcă astfel prezenţa, pe lângă poluanţii comuni (NOx, SO2, CO,
particule), a unor substanţe cu potenţial cancerigen evidenţiat prin studii epidemiologie efectuate sub egida
Organizaţiei Mondiale a sănătăţii şi anume: cadmiul, nichelul, cromul şi hidrocarburile aromatice policiclice
(HAP).
Se remarcă, de asemenea, prezenţa protoxidului de azot (N2O) - substanţă incriminată în epuizarea stratului de
ozon stratosferic - şi a metanului care, împreună cu CO, au efecte la scară globală asupra mediului, fiind gaze
cu efect de seră.
Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai avansate, tendinţa în
lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu un control cat mai
restrictiv al emisiilor. De altfel, aceste două elemente sunt reflectate de dinamica atât a Legislaţiei UE, cât şi a
Legislaţiei SUA în domeniu.
Sursele de emisie a poluanţilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau în apropierea
solului (înălţimi efective de emisie de până la 4 m faţă de nivelul solului), deschise (cele care implică
manevrarea de asfalt) şi mobile.
Caracteristicile surselor şi geometria obiectivului înscriu amplasamentul, în ansamblu, în categoria surselor
liniare.
Se menţionează că emisiile de poluanţi atmosferici corespunzătoare activităţilor aferente lucrării sunt
intermitente.
Instalatii pentru epurarea gazelor reziduale si retinerea pulberilor, pentru colectarea si dispersia gazelor
reziduale in atmosfera, elemente de dimensionare, randamente
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în amplasamentul podului sunt
surse libere, diseminate pe suprafaţa pe care au loc lucrările, având cu totul alte particularităţi decât sursele
aferente unor activităţi industriale sau asemănătoare. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii de
captare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat şi a gazelor reziduale.
Concentratii si debite masice de poluanti evacuati in atmosfera
Normele legale în vigoare nu prevăd standarde la emisii pentru surse nedirijate şi libere. Referitor la sursele
mobile se prevăd norme la emisii pentru autovehicule rutiere, şi respectarea acestora cade în sarcina
proprietarilor autovehiculelor care vor fi implicate în traficul auto de lucru.
În continuare se prezinta debitele masice de poluanti emisi in atmosfera estimate pentru executie/reabilitare.
Tabel 3 Debite masice de particule emise în atmosferă în timpul lucrărilor de constructie
Debite masice pe spectrul dimensional
Nr.crt. Categorie lucrare / operaţie (kg/oră)
d ≤ 30 µ m d ≤ 15 µ m d ≤ 10 µ m d ≤ 2,5 µ m
1 Decapare pământ vegetal 0,157 0,094 0,078 0,031
2 Săpături 0,176 0,106 0,088 0,035
3 Umpluturi + compactare + nivelare 0,235 0,141 0,117 0,047
4 Îmbrăcare taluzuri cu pământ 0,196 0,117 0,098 0,039
5 Strat balast + strat agregate naturale 0,274 0,164 0,137 0,055
6 Eroziune 0,215 0,129 0,108 0,043

Tabel 4.a Debite masice maxime orare de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje în timpul
lucrărilor
NOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10 Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

-3
g/h/km g/h/km*10
675,8 2,4 98,0 218,8 18,0 138,5 955,4 0,1 23,5 0,7 1,0 0,1 13,8 46,0
Tabel 4.b Debite masice maxime orare de poluanţi emişi în atmosferă din traficul auto în timpul
lucrărilor
NOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10 Cd Cu Cr Ni Se Zn

g/h/km g/h/km*10-3
1374.5 8.0 262.7 1100.9 3.9 278.4 138.4 0.3 54.7 1.6 2.3 0.3 32.2
In baza experientei modelarilor efectuate pe proiecte similare, se poate afirma ca in situaţia impactului maxim
asupra calităţii atmosferei în perioada de construcţie pentru proiectele analizate, pot exista depăşiri ale
valorilor limită pentru PM10, pe termen scurt de mediere (24h) daca nu se iau masuri de de udare a
suprafetelor de lucru neasfaltate si de reducere a proceselor tehnologice care produc mult praf cum este cazul
umpluturilor de pământ, în perioadele cu vânt puternic.
Traficul rutier este singura sursă de poluare a atmosferei în perioada de exploatare a drumului analizat. Pentru
estimarea emisiilor din trafic la nivelul anilor 2030 au fost considerate prognozele referitoarea la traficul
mediu zilnic pe tronsoanele studiate (în perspectiva unui scenariu mediu de exploatare) dar şi cele legate de
modificările structurii parcului de autovehicule pe România, ceea ce presupune existenţa în majoritate a
autovehiculelor echipate cu motoare EURO IV si EURO V şi foarte puţine motoare echipate EURO III. De
asemenea a fost luată în calcul modificarea compoziţiei carburanţilor în sulf şi plumb.
Tabel 5 Debite masice maxime orare de poluanţi emişi în atmosferă în faza de exploatare
NOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10 Benzen Pb Cd Cu Cr Ni Se Zn
g/h/km g/h/km*10-3
635.8 2.3 74.7 472.8 1.7 147.6 21.0 0.7 0.2 0.8 141.9 4.2 5.8 0.8 83.5
In baza experientei modelarilor efectuate pe proiecte similare, se poate afirma ca in situaţia impactului maxim
asupra calităţii atmosferei în perioada de operare pentru proiectele analizate, nu vor exista depăşiri ale
valorilor limită pentru poluantii normati, proiectul generand un impact semnificativ diminuat fata de situatia
actuala.
Aşa cum s-a precizat anterior, calculele de emisie de poluanţi s-au realizat în ipoteza existenţei la nivelul
anului 2025 a unui parc auto predominant de tip EURO IV şi foarte puţin alcătuit din autovehicule EURO III.
În realitate autovehicule dotate cu motoare EURO V, hibride sau funcţionând cu alt tip de carburant nepoluant
despre care literatura nu propune deocamdată factori de emisie, vor exista în acea perioadă de operare. Aşadar
ipoteza introdusă la calcul emisiilor ar fi putut conduce la uşoare supraestimări ale acestora.
4.3 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR
Sursele actuale de zgomot si vibratii sunt reprezentate de traficul rutier (si feroviar), de o serie de activităţi
gospodăreşti din zonele locuite, precum şi de eventuale activităţi industriale din zonele adiacente.
In perioada de construire, procesele tehnologice descrise anterior presupun folosirea unor grupuri de utilaje
care, atat prin activitatea in punctele de lucru, cat si prin deplasarile lor, constituie surse de zgomot si vibratii,
care se suprapun peste fondul descris anterior.
Utilajele de lucru genereaza intre 70dB(A) si 110dB(A) in regim normal de functionare. Se estimează că
nivelurile de zgomot în zonele de lucru nu pot atinge Leq.24h mai mari de 65dB(A). În ceea ce priveşte
traficul de lucru în eventualele localităţile traversate, se estimează că nivelurile de zgomot la marginea

şoselelor nu pot atinge Leq.24h mai mari de 55dB(A), valoare limită impusă de STAS 10 144 / 1 – 80 şi
pentru drumurile folosite (categoria I -III).
În ceea ce priveşte vibraţiile, deşi pot fi motive de apariţie a lor în structura terasamentului, în special în cazul
circulaţiei utilajelor grele, drumul analizat nu este direct fundat în roca de bază, existând în sistemul rutier
straturi intermediare, care au şi cu rol de rupere a vibraţiilor. Din aceasta cauză nu se consideră necesar să se
pună problema apariţiei de niveluri ale intensităţii vibraţilor peste cele admise prin SR 12025:1994.
Sursele de zgomot şi vibraţii, în perioada de operare sunt reprezentate de vehiculele de toate categoriile de
greutate aflate în circulaţie.
În 2030, nivelele de zgomot la marginea şoselei vor fi de 70 - 72 dB(A) in afara localitatilor.
Trebuie efectuată totusi periodic o monitorizare a traficului şi a nivelurilor de zgomot. În cazul depăşirii
limitei de zgomot, vor fi montate panouri fonoabsorbante sau se vor institui restricţii suplimentare de viteză.
4.4 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR
În cadrul obiectivului analizat în prezentul memoriu tehnic nu se vor folosi surse de radiaţii.
Eventualele testari ale materialelor permanente se vor face de catre firme autorizate CNCAN, cu surse mici de
radiatii gamma. Operarea si transportul se va face de catre personal autorizat, in mijloace auto omologate
ARR.
Nu pot rezulta în condiţii normale de operare şi în situaţia actuală surse de radiaţii pentru personalul ce va
lucra sau pentru populatie.
În cadrul obiectivului analizat în prezentul memoriu tehnic nu se vor folosi surse de radiaţii.
4.5 PROTECŢIA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI
Principalul impact asupra solului în perioada de execuţie este consecinţa ocupării permanente de terenuri
pentru variantele ocolitoare. Desi se poate produce o ocupare provizorie pentru baze de aprovizionare şi
producţie, organizări de şantier, zone de depozitare intermediara materiale inerte (de ex. sol vegetal) etc,
impactul este considerat unul mediu, reconstrucţia ecologică a zonelor ocupate fiind obligatorie.
Impactul produs asupra solului de cumulul de activităţi desfăşurate în perioada de execuţie poate fi important
in conditiile in care toate suprafetele ocupate vor induce modificări stucturale în profilul de sol.
Pe timpul executării lucrărilor de construire, formele de impact identificate pot fi:
 Înlăturarea stratului de sol vegetal şi construirea unui profil artificial prin lucrările de terasamente
executate pe ampriza drumului.
 Deteriorarea profilului de sol pe o adâncime de 3-5 m prin exploatarea gropilor de împrumut
 Apariţia eroziunii.
 Pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil prin depozitare neadecvată a acestuia în
haldele de sol rezultate din decopertări.
 Înlăturarea/degradarea stratului de sol fertil în zonele unde vor fi realizate noi drumuri tehnologice, sau
devieri ale actualelor căi de acces.
 Izolarea unor suprafeţe de sol, faţă de circuitele ecologice naturale, prin betonarea acestora.

 Deversări accidentale ale unor substanţe/compuşi direct pe sol.
 Depozitarea necontrolată a deşeurilor, a materialelor de construcţie sau a deşeurilor tehnologice.
 Modificări calitative ale solului sub influenţa poluanţilor prezenţi în aer (modificări calitative şi cantitative
ale circuitelor geochimice locale).
Se recomandă ca platformele bazelor de producţie să aibă o suprafaţă de beton sau piatră spartă, stabilizata
pentru a împiedica sau reduce infiltraţiile de substanţe poluante; prevederea unor rigole de dirijare a eventualelor
scurgeri, cu debuşarea în başe impermeabilizate din care să se poată colecta operativ lichidele contaminante.
Tot pentru bazele de producţie, trebuie avut în vedere ca platformele de întreţinere şi spălare a utilajelor să fie
realizate cu pantă astfel încât să asigure colectarea apelor reziduale (rezultate de la spălarea maşinilor), a
uleiurilor, a combustibililor, şi apoi introducerea acestora într-un decantor care să fie curăţat periodic, iar
depunerile să fie transportate la cea mai apropiată staţie de epurare sau la un depozit de deseuri.
În incinta organizărilor de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care spală o suprafaţă mare,
pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot
infiltra în subteran, poluând solul şi stratul freatic. Evacuarea lor poate fi făcută la cel mai apropiat emisar sau
chiar pe terenul înconjurător după trecerea printr-un bazin –decantor.
Apele uzate menajere provenite de la organizarea de şantier trebuie introduse într-o fosă septică care va fi
vidanjată periodic şi evacuată la o staţie de epurare din apropiere cu care s-a încheiat în prealabil un contract de
servicii.
Pentru perioada de execuţie constructorul are obligaţia de a realiza toate măsurile de protecţie a mediului pentru
obiectivele poluatoare sau potenţial poluatoare (bazele de producţie, depozitele de materiale, organizările de
şantier, carierele de pământ).
Constructorul are de asemenea obligaţia reconstrucţiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate. În acest sens
o atenţie specială se va acorda zonelor ocupate temporar pentru realizarea lucrarilor:
 limitarea la minimul necesar a suprafeţei ocupate;
 înainte de construirea variantelor de ocolire, solul vegetal va fi excavat şi depozitat într-un depozit special
astfel încât, la terminarea lucrărilor, să asigure materialul de refacere a structurii vegetale a solului;
 refacerea structurii solului prin discuire si aşezarea solului vegetal.
Respectarea prevederilor mentionate şi monitorizarea din punct de vedere al protecţiei mediului constituie
obligaţia factorilor implicaţi pentru limitarea efectelor adverse asupra solului şi subsolului în perioada
execuţiei obiectivului.
Impactul pentru perioada de execuţie este caracterizat astfel:
 negativ moderat, pe termen scurt;
 local ca arie de manifestare;
 efecte reversibile.
După punerea în exploatare a drumului sursele de poluare a solului se constituie în:
 Surse de poluare sezonieră, determinate de intervenţiile din timpul iernii
În timpul iernii, pentru topirea gheţii de pe carosabil, se împrăştie cca. 1-2 m3 de sare pe 1 km de şosea.
Se apreciază că efectul poluării sezoniere asupra drumurilor ce urmează a fi reabilitate este redus. Această
apreciere are în vedere lucrările de colectare şi evacuare a apelor din precipitaţii, lucrări care asigură
reducerea poluării terenurilor adiacente lucrării.
 Surse de poluare cronică specifică circulaţiei rutiere
Poluarea cronică are în vedere substanţele poluante sub formă solidă, lichidă sau gazoasă evacuate în
mediu prin circulaţia autovehiculelor în timpul reabilitării şi exploatării drumului.
Poluanţii proveniţi din circulaţia rutieră au următoarele surse:

 reziduuri din combustibil nears;
 reziduuri provenite din uzura pneurilor;
 reziduuri metalice provenite de la uzura şi coroziunea vehiculelor;
 eventuale pierderi accidentale de uleiuri şi grăsimi minerale;
 reziduuri provenite din uzura drumului;
În ţara noastră, până în prezent nu s-a evidenţiat poluarea terenurilor ca rezultat al circulaţiei rutiere.
Concentraţiile de Pb, Ni, Zn,Cd în sol în vecinătatea drumurilor s-au încadrat în prevederile Ordinului
756/1997 privind evaluarea poluării mediului, respectiv au rezultat mai mici decât pragurile de alertă pentru
soluri mai puţin sensibile.
In prezent CNADNR a redus semnificativ cantitatile de sare folosite pe drumurile nationale, trecand la
folosirea intensiva a clorurii de calciu, in vederea reducerii riscurilor asociate (aport de cloruri in ape pluviale,
agresivitate crescuta asupra elementelor construite, eventuale saraturari ale terenurilor adiacente zonelro de
depozitare a amestecului sare/nisip). Se face mentiunea ca pentru intretinerea podurilor, in perioada de iarna,
se foloseste exclusiv nisip.
În perioada de exploatare o problemă ar putea fi depozitarea ilegală pe sol a deşeurilor rezultate de la
activităţile care se vor desfăşura la marginea drumului. Colectarea şi depozitarea acestora vor fi reglementate
pentru fiecare unitate în parte atunci când acestea vor solicita Agenţiei de Protecţia Mediului teritoriale
autorizaţia de mediu.
Se apreciază că nu pot interveni schimbări în calitatea şi structura solului şi subsolui, decât în cazul unor
deversări accidentale semnificative şi a neintervenţiei la timp a celor abilitaţi.
Caracterizarea impactului este dată de următoarele atribute:
 minor, cu componente pozitive, având în vedere fluentizarea traficului, reducerea ambuteiajelor,
minimizarea consumului de carburanţi, reducerea timpului de deplasare, creşterea duratei de exploatarea a
autovehiculelor participante la trafic;
 impact regional;
 termen lung.
Pentru protecţia calităţii apelor subterane şi a solului, adminsitraţiei naţionale a drumurilor îi revin
următoarele obligaţii:
 dotarea parcărilor cu coşuri de colectare a deşeurilor, descărcarea periodică a acestora, întreţinerea
generală a spaţiilor de parcare prin curăţarea periodică, vopsirea, igienizarea acolo unde este cazul;
 promovarea unui program de educare, conştientizare a participanţilor la trafic pentru menţinerea unui
mediu curat şi protecţia acestuia;
 organizarea unui sistem de control prin care să poată fi depistate operativ depunerile clandestine de
deşeuri sau orice alte materiale inutilizabile în vecinătatea drumului;
 dotarea echipelor de intervenţie cu mijloacele necesare remedierii oricăror degradări fizice, chimice ce
apar în perimetrul drumului ca urmare a traficului sau a accidentelor de circulaţie;
 semnalizarea traficului va fi riguros organizată astfel încât să asigure minimizarea accidentelor de
circulaţie.
4.6 PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE ŞI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC
Locuitorii din zonele imediat adiacente nu vor fi afectaţi prin expunerea la atmosfera poluată generate de
lucrările din timpul fazei de construcţie, in conditiile impunerii prin fisa tehnica a respectarii recomandarilor
de la factorul aer.

Perioada de construire nu va implica riscuri ieşite din comun asupra infrastructurii prezente, în proiect fiind
prevăzute lucrări de mutare şi de protecţie a acestora.
Contribuţia poluanţilor emişi (gaze şi particule agresive) în perioada de construcţie la creşterea ratelor de
coroziune a construcţiilor şi instalaţiilor este minoră.
Nivelul de poluare generat de emisiile din traficul rutier imediat după terminarea lucrărilor şi în viitor nu va
determina situaţii critice de sănătate a populaţiei.
Adoptarea în legislaţia naţională a viitoarelor Directive EU privind emisiile de la autovehicule va conduce la
diminuarea concentratiilor de poluanti in aerul ambiental.
În ceea ce priveşte obiectivele construite, trebuie făcuta precizarea că o parte din emisiile de poluanţi sunt
reprezentate de gaze agresive. Se apreciază că, indiferent de intensitatea traficului, concentraţiile de SO2 şi
NOx se situează în grupa A de agresivitate. Totodată traficul auto este responsabil de prezenţa particulelor slab
solubile, care determină încadrarea mediului atmosferic de la slab agresiv până la agresiv. Se apreciază că în
perioadele caracterizate de umezeală ridicată a aerului atmosferic (în principal sezonul rece), acţiunea acestor
particule poate fi considerată agresivă.
4.7 PROTECŢIA ECOSISTEMELOR TERESTRE ŞI ACVATICE
Vegetaţia de pe traseul pe care este planificată ruta ocolotoare este în mare parte secundară, fiind influenţată
de activităţile antropice anterioare, reprezentate de tăierea vegetaţiei lemnoase pe suprafeţe semnificative şi de
activităţile de păşunat şi cosit. Vegetaţia din zonă nu prezintă interes deosebit din punct de vedere conservativ,
însă se impune respectarea tuturor măsurilor legale privind tăierea vegetaţiei lemnoase şi perturbarea stratului
ierbos, limitând posibilităţile de perpetuare a impactului antropic ce ar favoriza ruderalizarea vegetaţiei.
Toate speciile de păsări din zonă cuibăresc pe suprafeţe întinse şi sunt răspândite uniform pe întreaga
suprafaţă, şi nu punctiform. Din acest punct de vedere, considerăm impactul drumului ca fiind neglijabil. În al
doilea rând, fragmentarea habitatelor nu este importantă pentru aceste specii deoarece ele cuibăresc şi se
hrănesc pe suprafeţe mari de o parte şi alta a drumului. Singurul aspect potenţial negativ ar putea fi reprezentat
de o rată crescută de accidentare a acestora. Pentru alte categorii fenologice de păsări (migratoare) nu va
exista un impact negativ evident.
Impactul asupra eventualelor specii de amfibieni si pesti este considerat redus in conditiile in care se asigura
continuumul tuturor cursurilor de apa, in acest sens fiind prevazute podete si poduri.
Proiectul va fi evaluat din punct de vedere al biodiversitatii, conform legislatiei in vigoare, in vederea obtinerii
avizului Natura 2000. Se considera ca impactul direct, indirect, secundar, cumulative, pe termen scurt si pe
termen lung este unul redus pana la mediu in conditiile in care zona este deja afectata de traficul existent (auto
si feroviar) si in care ecosistemele in zona adiacenta drumului sunt preponderant antropizate.
Majoritatea păsărilor identificate in zonă cuibăresc pe suprafeţe întinse, fragmentarea habitatelor nefiind
importantă pentru aceste specii deoarece ele cuibăresc şi se hrănesc pe suprafeţe mari de o parte şi alta a
drumului. Singurul aspect potenţial negativ ar putea fi reprezentat de o rată crescută de accidentare a acestora.
Pentru alte categorii fenologice de păsări (migratoare) nu va exista un impact negativ evident.
Impactul asupra ecosistemelor acvatice si asupra eventualelor specii de amfibieni si pesti este considerat redus
in conditiile in care se asigura continuumul tuturor cursurilor de apa, in proximitatea drumului neexistand

zone cu exces de umididate neintegrate in circuitul productiv, agricol.
Proiectul va fi evaluat din punct de vedere al biodiversitatii, conform legislatiei in vigoare, in vederea obtinerii
avizului Natura 2000. Se considera ca impactul direct, indirect, secundar, cumulative, pe termen scurt si pe
termen lung este unul redus pana la mediu in conditiile in care zona este deja afectata de traficul existent (auto
si feroviar) si in care ecosistemele in zona adiacenta drumului sunt preponderant antropizate.
4.8 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT
Pentru imbracamintea rutiera si celelalte constructii se vor pune in opera produse ca betoanele de ciment sau
asfaltice, caramida, alte elemente prefabricate.
Deseurile din constructii se clasifica dupa cum urmeaza:
 01.04.08 deseuri de piatra si sparturi de piatra;
 17.01.07 beton, caramizi, materiale ceramice;
 17.02.01 lemn;
 17.02.02 sticla;
 17.02.03 materiale plastice;
 17.03.02 asfalturi bituminoase (altele decat cele be baza de gudron de huila)
 17.04.07 amestecuri metalice;
 17.09.00 deseuri amestecate de materiale de constructie.
Examinând lista de mai sus, se constata ca nu apar deseuri periculoase întrucât aceasta categorie de deseuri nu
se genereaza prin lucrarile de constructie proiectate.
Deseurile de lemn, sticla, materiale plastice se încadreaza în categoria deseurilor menajere; sunt generate de
personalul de executie a lucrarilor de constructii.
Deseurile de pamânt si materiale excavate, piatra si sparturi de piatra sunt deseuri provenite de la excavatiile
necesare pentru realizarea lucrarilor proiectate. In masura in care unele loturi vor fi contaminate cu alte
materiale de constructie (pamant), este posibila folosirea materialului rezultat din frezare la acoperirea ulitelor
de pamant de pe traseul drumului, cu acceptul primariilor de pe traseu. Solutia este una larg raspandita in
cadrul lucrarilor de reabilitarea a drumurilor nationale, gestionarea acestui deseu facand obiectul raportarii
statistice si putand fi verificata in executie de Garda de Mediu.
Deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie hartie, pungi, folii de plastic, butelii,
resturi alimentare vor fi depozitate in conteinere la locurile de munca in continua miscare si ele se estimeaza a
fi de ordinul a 0,3 kg/om şi zi deci fata de numarul de personal de cca. 150 vor reprezenta cca. 1t/luna.
Eliminarea lor se va efectua periodic prin grija executantilor, la o rampa ecologica apropiata (Pitesti,
Targoviste).
Deşeurile reciclabile şi cele de ambalaj vor fi colectate diferenţiat şi valorificate conform legislaţiei în
vigoare.
Ca urmare a scurgerii apelor de pe suprafaţa carosabilului, sunt de precizat următoarele:
 Materialul colectat in timp la marginea carosabilului este asimilabil deseurilor stradale, cu un redus potenţial
ecotoxic indus de prezenta unor metale grele, in concentratii scazute;
 Acesta trebuie curăţat periodic si, impreuna cu deseurile colectate din paracrile amenajate, urmând a fi
evacuat într-un depozit de deseuri municipale licentiat.

4.9 GOSPODĂRIREA SUBSTANŢELOR TOXICE ŞI PERICULOASE
Substanţele toxice şi periculoase pot fi: carburanţii (motorina) si lubrifianţii necesari funcţionarii utilajelor.
Date fiind distanţele reduse pana la eventualele puncte de aprovizionare, nu este necesară depozitarea în
amplasament a acestora.
Alimentarea cu carburanţi a utilajelor va fi efectuată cu cisterne auto, ori de câte ori va fi necesar.
Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse în şantier în perfectă stare de funcţionare, având făcute reviziile
tehnice şi schimburile de lubrifianţi.
Schimbarea lubrifianţilor si întreţinerea acumulatorilor auto se vor executa în ateliere specializate.
Lucrările de întreţinere a tronsonului de drum presupun utilizarea unor categorii de materiale care pot fi
încadrate în categoria substanţelor toxice şi periculoase. Aceste materiale sunt:
 motorina - carburant utilizat de utilaje şi în bună parte şi de vehiculele de transport;
 benzina;
 lubrifianţi (uleiuri, vaseline);
 lacuri şi vopsele, diluanţi - utilizate în cadrul lucrărilor de întreţinere, protecţie şi marcaje rutiere.
Pot să apară probleme în timpul manipulării şi utilizării acestor produse de către unităţile specializate în
lucrări de întreţinere şi reparaţii ale drumurilor. Personalul angajat al acestor unităţi trebuie să respecte
normele specifice de lucru pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţa deplină a operaţiilor respective.
Recipienţii folosiţi trebuie recuperaţi şi valorificaţi corespunzător.
5 PREVEDERI PENTRU MANAGEMENTUL SI MONITORIZAREA MEDIULUI
5.1 PREVEDERI GENERALE
Legislatia aplicabila va fi legislatia de mediu in vigoare la nivel comunitar si national, la data semnarii
contractului, inclusiv cea care la data depunerii ofertei urmeaza a intra in vigoare pe perioada de derulare a
contractului de constructie.
Vor fi asigurate protejarea si relocarea, dupa caz, a utilitatilor ce deservesc utilizatorii situati in zona adiacenta
drumului, astfel incat sa se minimizeze disconfortul creat de lucrari.
Vor fi asigurate conditiile de protejare a zonelor urbane posibil a fi afectate de activitatea de constructie (trafic
greu, transportul si manevrarea materialelor pulverulente, afectarea temporara a drumurilor de legatura ce
intersecteaza traseul obiectivului etc) dar si de exploatare a obiectivului.
Vor fi protejate cursurile de apa ce vor fi intersectate de traseele proiectului autostrazii, in concordanta cu
conditiile impuse de autoritatile competente in domeniul gospodaririi apelor; Beneficiarul va impune prin
caiete de sarcini Antreprenorului bararea locală a canalelor de desecare/irigatii cu plasă fină, amonte si aval,
înainte de decolmatarea punctuală a acestor canale.
Vor fi contractate lucrari de descarcare de sarcina arheologice pentru intreg amplasamentul lucrarii.
5.2 PREVEDERI SPECIFICE
Aceste prevederi urmeaza a fi incorporate de catre beneficiar in caietele de sarcini, si de catre constructor in
viitorul sau plan de management a mediului.

5.2.1 ORGANIZAREA DE SANTIER SI REALIZAREA LUCRARILOR DE INVESTITIE
In perioada de constructie
• Pentru realizarea oricarui punct de lucru constructorului îi va reveni obligaţia obtinerii tuturor avizelor,
acordurilor si autorizatiilor necesare contruirii, operarii si dezafectarii lucrărilor proprii (inclusiv a celor
provizorii);
• Locurile în care se vor amplasa orice puncte de lucru trebuie să fie astfel aşezate încât să nu aducă
prejudicii mediului natural sau uman (prin afectarea vegetaţiei, afectarea structurii solului, emisii
atmosferice, producerea de accidente cauzate de traficul de incintă sau în manevrarea materialelor, prin
descărcarea accidentală a autovehiculelor ce transportă materiale în cursurile de apă de suprafaţă, prin
producerea de zgomot etc.);.
• Beneficiarul va impune Constructorului prin Caietul de Sarcini:
o ca orice punct de lucru sa fie amplasat la cel putin 300 m de reteaua de zone naturale protejate
o ca organizările de şantier să fie dotate cu un sistem adecvat de epurare a apelor uzate, tehnologice şi
menajere, înainte ca acestea să ajungă în reţeaua de ape de suprafaţă.
o ca organizarile de santier sa aiba in dotare fose septice, decantoare pentru staţia de betoane, platforme
de lucru impermeabile, instalatii de spalare auto-betoniere si orice alte echipamente necesare reciclarii
deseurilor de productie.
o ca intreţinerea utilajelor specifice (spălare, reparaţii, schimbul de piese şi de ulei, alimentarea) sa se
faca numai în locuri special amenajate (platforme betonate, cu decantoare pentru reţinerea pierderilor)
si cu echipamente specifice.
o ca prin programele de lucrari si de transporturi să se reducă la un termen cât mai scurt inserţia
interferenţelor potenţiale cu mediul şi vecinătăţile (viaţa populaţiei locale şi activitatea agricolă); in
acest sens se va impune de catre Beneficiar folosirea in principal a rutelor de transport din afara
zonelor urbane;
o sa adopte bune practici de gospodărire a şantierului:
- depozitarea carburanţilor şi a altor compuşi chimici se va realiza în locuri asigurate, ferite de acces
public şi în rezervoare potrivit reglementărilor specifice pentru fiecare compus.
- realizarea unor spaţii închise, izolate de cursul principal al apei cu ajutorul unor mici şanţuri, pentru
a atenua turbiditatea apelor de suprafaţă în aval de şantier;
- apa pompată din excavaţii va fi evacuată în receptorul natural cu ajutorul decantoarelor care au
sarcina de a reduce încărcarea cu particule în suspensie şi de a minimiza turbiditatea apei;
- platforma organizarii de santier trebuie proiectata astfel incat apa pluviala sa fie colectata printr-un
sistem de rigole perimetrale, reducand astfel pericolul de eroziune a lucrarilor de terasamente puse
in opera / depozitelor de materiale si materii prime;
o sa isi obtina actele de reglementare necesare construirii/operarii dezafectarii tuturor obiectivelor
proprii;
o sa asigure colectarea selectiva a deseurilor produse pe santier si valorificarea / eliminarea lor prin
societatii autorizate, si numai in depozite autorizate pentru tipurile de deseuri produse
(inert/nepericulos/periculos);
o sa documenteze eliminarea acestor deseuri si sa prezinte raportari statistice conform cadrului legal
existent autoritatilor de mediu, impreuna cu raportele de monitorizare de mediu.
o sa ia toate masurile necesare pentru depozitarea provizorie a pamantului vegetal, pentru evitarea
eroziunii si a antrenarii acestui pe terenurile adiacente/cursurilor de apa din zona
o sa instaleze ecrane metalice de protectie in zonele urbane
• Refacerea stratului vegetal pe taluz prin inierbare, la rambleu jos si prin inierbare si plantari de arbusti, la
rambleu inalt (> 3-4m);
Dupa incheierea lucrarilor de constructie si de operare
• Beneficiarul va impune Constructorului prin Caietul de Sarcini ca, dupa terminarea lucrarilor, sa readuca
toate suprafetele ocupate temporar, la folosinta initiala sau in circuitul agricol, inclusiv revegetarea
zonelor afectate de lucrari;

• Beneficiarul va asigura intretinerea lucrarilor, incusiv a spatiilor verzi din nodurile rutiere si amenajarea
peisagistica a drumului;
• Beneficiarul va solicita reglementarea din punct de vedere al protectiei mediului a activitatilor din
parcari/spatii de servicii
5.2.2 PROTECTIA CALITATII RESURSELOR DE APA

• inconjurarea depozitele temporare de materiale de construcţie, ce pot fi spălate de apele pluviale, cu
şanţuri de gardă (santuri de retentie) si curatarea periodica a acestor şanţuri pentru retinerea materialului
antrenat de precipitatii si evitarea colmatarii lor;
• se interzice spalarea vehiculelor langa cursurile de apa, canale de irigatii-desecare;
• se vor asigura drumuri de acces la lucrari, care sa traverseze cat mai putin cursurile de apa, pentru
asigurarea curgerii normale a apelor de suprafata;
• se vor lua masuri de protectie speciale a apelor de suprafata si subterane din zonele de protectie sanitara,
pentru a preveni eventualele contaminari prin infiltratii sau scurgeri;
• santurile, rigolele si casiurile prevazute, ce trebuie sa preia apele meteorice si sa le canalizeze catre podete
si poduri, se vor dimensiona astfel incat sa asigure o drenare corecta a caii de rulare si de a evita inundarea
acesteia;
• se interzice depozitarea deseurilor de constructii, a materialelor si stationarea utilajelor in albia cursurilor
de apa;
• dotarea organizării de şantier cu un sistem adecvat de epurare a apelor uzate, tehnologice şi menajere,
înainte ca acestea să ajungă în reţeaua de ape de suprafaţă;
• evitarea adăugării de substanţe chimice sau materiale biogene, organice sau toxice, prin spălarea utilajelor
folosite pentru lucrări;
• nu se vor descarca deseuri de orice tip, inclusiv deseuri din constructie, in cursurile de apa, canale de
desecare sau zone depresionare;
• se interzice pierderea de materiale (mai ales lapte de ciment) care ar putea spori alcalinitatea apei;
• dupa executarea lucrarilor, constructorul are obligatia sa curete albiile cursurilor de apa de materialele
ramase pentru a nu obtura sectiunea de scurgere;
• materialul solid, rezultat in urma lucrarilor pregatitoare, va fi depozitat in afara zonei de lucru pentru a nu
afecta scurgerea libera a apelor de suprafata;
• pentru punerea in siguranta a lucrarilor de arta (poduri, pasaje şi podeţe) se vor lua masuri de asigurare a
stabilitatii albiei si a malurilor din zona acestora;
• beneficiarul este obligat sa asigure sectiunea optima de scurgere a apelor in limita a doua lungimi ale
lucrarii de arta in albia majora, in amonte, si in limita unei lungimi a lucrarii de arta in albia minora, in
aval, pentru a respecta parametrii avizati;
• pe perioada de executie a lucrarilor de constructie, se interzice extractia de nisip si pietris din albia minora
a cursurilor de apa, fara avizul autoritatii teritoriale de gospodarire a apelor;
• este interzisa degradarea albiei si malurilor pe parcursul executiei si exploatarii;
• se vor lua toate masurile necesare pentru apararea obiectivelor socio – economice si terenurilor riverane
impotriva inundatiilor, atat pe parcursul executiei cat si pe parcursul exploatarii;
• executia lucrarilor nu va pune in pericol lucrarile existente in albia si malurile cursurilor de apa precum si
executia altor lucrari hidrotehnice, necesare in viitor;
• alimentarea cu apa pentru executia lucrarilor, in cazul in care nu poate asigurata prin racordarea la retelele
existente, se va realiza din surse proprii prin pompare din puturi; forarea si exploatarea resurselor de ape
subterane, inclusiv pentru parcari, se va face doar cu avizul Administratiei Nationale "Apele Romane";
• pentru apele uzate, rezultate din instalaţiile de pe şantier, limitele de încărcare cu poluanţi vor fi cele
impuse de NTPA – 001, în cazul în care acestea vor fi evacuate după epurare într-un curs de apă din zona;
• pentru apele uzate, rezultate din instalaţiile de pe şantier, evacuate în sistemul de canalizare al unei
localităţi învecinate, concentraţiile maxim admisibile vor fi cele din NTPA – 002 “Normativ privind
condiţiile de evacuare a apelor uzate în sistemele de canalizare ale localităţilor”;
• dacă, după epurare, apele uzate vor fi evacuate pe terenurile învecinate, limitele ce trebuie respectate vor
fi cele din STAS 9450 – 88 “Condiţii tehnice de calitate a apei pentru irigarea culturilor agricole”.
• se interzice aportul de ape in mediul subteran (puturi absorbante), chiar si dupa pre-epurare;

• beneficiarul are obligatia ca inaite de inceperea executiei lucrarilor sa solicte si sa obtina "Permisul de
traversare " a lucrarilor hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor , in conf. cu Ordinul nr.
782/1999;
• in timpul executiei lucrarilor se va incheia un protocol cu SGA Oradea pentru furnizarea de date
hidrometeorologice- avertizari, niveluri ale cursului de apa pe care se lucreaza, pentru prevenirea afectarii
lucrarilor in caz de fenomene periculoase;
• punerea in functiune si exploatare a lucrarilor construite pe ape si care au legatura cu apele, inclusiv a
eventualelor foraje de alimentare cu apa se vor face numai pe baza Autorizatiei de gospodarire a apelor
In perioada de exploatare
• alimentarea cu apa a spatiilor de servicii, care nu se pot racorda la retelele existente, va fi asigurata din
surse proprii prin pompare din puturi; forarea si exploatarea resurselor de ape subterane se va face doar cu
avizul Administratiei Nationale "Apele Romane";
• apa provenită de pe platformele drumurilor va fi colectată în şanţurile laterale ale şoselei; inainte de
evacuarea scurgerilor in cursurile de apa, se va realiza o sedimentare la viteze de curgere sub 0,2-0,3m/s,
care să asigure decantarea particulelor solide transportate de aceste ape si o calitate corespunzatoare a
apelor care intra în albia naturala a raurilor;
• platformele pe care se vor amplasa spatiile de servicii vor fi construite cu pante care sa asigure scurgerea
si colectarea apelor meteorice si vor fi echipate cu bazine de decantare – separare;
• apele uzate menajere de la toaletele din parcările de pe traseu, sunt colectate în fose septice hidroizolate, şi
vor fi golite periodic de către operatorul de întreţinere al drumului;
• in perioada de exploatare se vor mentine in stare de functionare sistemul de drenaj si rigole pentru
preluarea apelor pluviale;
• se vor respecta zonele de protectie sanitara ale surselor de alimentare cu apa subterana sau de suprafata;
• in perioada de exploatare se vor mentine in perfecta stare de functionare lucrarile de colectare si drenare a
apelor pluviale precum si bazinele de decantare/separare produse petroliere;
• verificarea periodică şi întreţinerea curentă a sistemelor de colectare, epurare şi evacuare a apelor
meteorice;
• in funcţie de poziţia deversorului, apele pluviale epurate pot fi evacuate in cursuri de apă naturale (cu
respectarea limitelor prevazute pentru indicatorii specificati in NTPA-001 şi a condiţiilor impuse de AN
“Apele Române”) sau in canale de irigaţii-desecare (cu respectarea prevederilor STAS 4706 /88: condiţii
de calitate pentru ape de irigaţii). Se interzice aportul de ape pluviale sau fecaloid-menajere in mediul
subteran (puturi absorbante).
5.2.3 PROTECTIA CALITATII AERULUI

• se vor folosi utilaje ce respecta prevederile HG 1209/2004, fiind dotate cu sisteme de retinere a emisiilor
de poluant in atmosfera, intretinute corespunzator
• se va asigura verificarea periodica a starii tehnice a utilajelor folosite
• viteza de circulatie trebuie restrictionata si pe suprafata drumurilor trebuie sa se aplice – la intervale
regulate – apa sau alte substante de fixare cu aditivi a prafului;
• pavajul drumurilor de circulatie are un impact direct asupra sanatatii umane si pentru reducerea prafului in
zonele urbane se recomanda , in special, pietrisul;
• procesele tehnologice mari generatoare de praf (de ex. umpluturile cu pamant) vor fi reduse in perioadele
de vant puternic si se va utiliza, permanent, umezirea suprafetelor nepavate;
• utilizarea unor echipamente moderne (statii de asfalt, statii de betoane) de producere a materialelor
necesare (mixturi asfaltice / bitumuri, betoane etc) pentru construirea autostrazii si care sa asigure un nivel
minim de emisii de poluanti in mediu;
• utilajele ce deservesc santierul vor circula pe trasee stabilite in afara zonelor locuite, iar transportul solului
si a materialelor de constructie se va face pe cat posibil acoperit;
• in timpul executarii lucrarilor de terasamente se vor folosi tehnici de lucru care sa genereze cat mai putin
praf si se vor umecta suprafetele expuse la vanturi;
• se va evita descoperirea unor zone intinse de teren de stratul vegetal, diminuand astfel fenomenul de
eroziune eoliana, fenomen care insoteste lucrarile de constructie si care constituie o sursa suplimentara de
praf;

• se vor acoperi si proteja depozitele/ gramezile de pamant sau de materiale pulverulente, pentru a evita
antrenarea particulelor de praf de catre vant;
• imprejmuirea cu panouri a zonelor în care se desfasoară activitati generatoare de praf in exces sau in care
sunt depozitate materiale în vrac;
• stropirea cu apa a drumurilor de serviciu şi a platformelor de santier, dupa necesitati, pentru a preveni
emisiile puternice de praf in perioada verii;
• se va asigura curatare rotilor autovehiculelor la iesirea din santier
• se vor respecta conditiile de calitate a aerului in zone protejate prevazute de STAS 12574/87 si prevederile
Ordinului MAPPM nr. 592/2002.
5.2.4 PROTECTIA CALITATII SOLULUI

• pe santier trebuie sa se asigure evacuarea apelor pluviale care spala suprafete mari pe care se pot afla
diferite substante din eventuale pierderi de material, pentru a se evita formarea baltirilor ce se pot infiltra
cu timpul in subsol, poluand solul si panza freatica; evacuarea acestora se poate face in cel mai apropiat
emisar numai dupa o epurare corespunzatoare.
• va fi interzisa utilizarea de substante chimice, ierbicide etc, pentru indepartarea vegetatiei
• aplicarea masurilor de atenuare pentru prevenirea eroziunii solului şi stabilizarea pantelor: replantarea
suprafeţelor decopertate cum ar fi gropile de împrumut, depozitele în aer liber, acolo unde este cazul, cu
tratarea finală care implică lucrări de estetica peisajului, precum şi măsuri de control al eroziunii;
• construirea rambleului din material granular cu drenaj liber si prevederea unui sistem de dirijare, colectare
si decantare/separare a apelor pluviale;
• refacerea vegetatiei pe taluz prin inierbare (pentru rambleu jos) si inierbare si plantari de arbusti (pentru
rambleu inalt, debleu);
• decopertarile trebuie replantate cat mai curand posibil, in scopul prevenirii eroziunii solului;
• acoperirea cu plante verzi a terenurilor afectate;
• pastrarea si reutilizarea stratului vegetal;
• utilizarea biotehnicilor pentru consolidarea pantelor (zone predispuse la eroziunea solului); astfel, în faza
de execuţie, constructoul va apela la tehnici de control biotehnic (de ex. plase de geogril spaţial cu
vegetaţie reînsămânţată);
• se vor proteja si acoperi depozitele temporare de sol rezultate in urma lucrarilor de terasamente, iar
surplusul va fi imprastiat si depozitat in gropi de imprumut sau in depozite definitive;
• se vor lua masuri speciale de punere in siguranta a depozitelor de pamant in perioada de executie si de
stabilizare in conditii de suprainaltare a acestora si asigurarea stabilitatii taluzurilor;
• protecţia şanţurilor de gardă împotriva torentelor, prin introducerea de şicane, anrocamente la capătul
podeţelor şi în alte puncte sau pe cursuri de apă rapide bolovani şi/sau gabioane (plasă de sârmă umplută
cu piatră) lângă rambleuri sau contraforturi la traversarea râurilor;
• cea mai mare parte a terenurilor utilizate /ocupate de şantierele de construcţie vor fi redate în serviciul
public şi privat, prin realizarea de proiecte pe baza planurilor de urbanism ale Consiliilor Locale
(refacerea folosinţelor actuale ale solului, refacerea morfologiei iniţiale);
• pastrarea si reutilizarea solului vegetal;
• constructorul are obligatia de a reface ecologic terenurile ocupate temporar sau a celor afectate de lucrari
sau scurgeri accidentale de substante periculoase;
• colectarea riguroasă a apelor pluviale in scopul ameliorarii eroziunii solului;
5.2.5 PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE

• prevenirea deteriorării suprafeţelor învecinate, pentru a evita pierderea si/sau afectarea habitatelor
floristice şi faunistice;
• refacerea vegetatiei imediat dupa incheierea lucrarilor;
• analizarea amplasamentelor cu arbori maturi in selectarea traseelor de acces pentru minimizarea
distrugerii arborilor;

• prezenţa elementelor de arbuşti şi arbori şi amplasarea specifică a acestora oferă posibilitatea de
alimentare şi ascunzători pentru diverse zone faunistice;
• decantarea apelor colectate de pe drum, precum şi separarea eventualilor compusi petrolieri, în vederea
epurării inainte de deversarea in cursurile de apa receptoare, fie ele de tipul canale de desecare-irigatii sau
cursuri de apa locale (pesti, amfibieni etc)
• curatarea canalelor de irigatii si/ sau desecare va fi efectuata vara tarziu si toamna si in acest sens, pentru
protejarea speciilor de amfibieni existente (in vederea impiedicarii migratiei acestora), in zona canalelor
este necesara bararea locală a acestora cu plasă fină, inainte de decolmatare.
• în vederea atenuării unui potenţial impact negativ în perioada de cuibărire, este recomandata îndepărtarea
vegetaţiei de tipul arbustilor si arborilor izolati de pe amplasamentul autostrăzii numai vara tarziu si
toamna;
• pentru trecerea animalelor de pe o parte pe alta a drumului sunt prevazute: podeţe, pasaje superioare şi/sau
inferioare, poduri şi viaducte;
5.2.6 PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI A VIBRATIILOR

• se va alege cu atentie itinerariul rutelor de transport pentru a evita, pe cat posibil, tulburarile cauzate de
zgomot si vibratii;
• vor trebui să se folosească la maxim rutele din afara oraşelor;
• basculantele, mai ales, vor trebui sa functioneze cat mai departe posibil de asezarile umane;
• lucrarile ce trebuie sa se desfasoare la distante mai mici de 200 m de zonele populate, se vor desfasura
numai pe timpul zilei (6,00. – 22,00) sau vor fi izolate cu panouri fonice;
• depozitarea materialelor pe santierul de constructie trebuie sa se faca astfel incat sa se creeze bariere
acustice in directia asezarilor umane;
• pentru respectarea limitei maxim admisa (conform normelor in vigoare) pentru zgomotul produs de
staţiile de betoane / asfalt, sortare/măcinare (masurat la fatada cladirilor) aceste utilaje vor fi amplasate la
peste 250 m distanta de zonele rezidentiale;
• tot pentru diminuarea zgomotului, gropile de imprumut vor fi amplasate la peste 250 m de zonele
rezidentiale;
• se interzice traversarea ariilor naturale protejate de catre mijloacele de transport grele pe alte drumuri
decat cele publice;
• pe baza masuratorilor nivelului de zgomot din perioada de operare, se vor putea stabili eventualele masuri
suplimentare necesare, cum ar fi limitari de viteza.
5.2.7 PROTECTIA PEISAJULUI

• perturbarile vizibile, ca de exemplu norii de praf din construcţie vor fi atenuate printr-o bună gestionare a
santierului, ca de exemplu stropirea cu apă a suprafetelor nepavate, a drumurilor şi punctelor de lucru;
• dupa terminarea lucrarilor se va realiza refacerea suprafetelor prin nivelare si acoperire cu vegetatie in
scopul realizarii de spatii verzi si amenajari peisagistice.
• proiectarea si distributia plantelor are ca rol insertia peisajului in zona inconjuratoare si sa asigure o
legatura perfecta intre nou si existent;
• pentru realizarea reconstrucţiei elementelor naturale vor trebui analizate caracteristicile bioclimatice şi
geomorfice ale zonei, ca si principalele tipuri de vegetatie existente;
• in alegerea speciilor de vegetatie va trebui sa se tina seama de coerenţa cu flora şi vegetatia locala si
usurinta inradacinarii;
• refacerea vegetatiei prin semanarea de iarbă şi plantarea de arbuşti va avea efect rapid în acoperirea
zonelor de sol decopertat şi a pantelor expuse si va prezenta efecte estetice imediate;

• impactul construirii drumului asupra peisajului este atenuat, intr-o oarecare masura, prin mascarea cu
vegetaţie a structurilor şi un proiect arhitectonic care să integreze structurile în mediul înconjurător.
5.2.8 GOSPODARIREA DESEURILOR, A SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE

• deseuri inerte rezultate din constructia lucrarilor de terasamente vor fi, pe cat posibil, reutilizate;
• constructorului ii va reveni, prin contract, obligatia de a se conforma legislatiei de mediu existenta la
semnarea contractului, in ceea ce priveste toate deseurile generate pe amplasamentul lucrarilor. Astfel :
o la punctele de lucru nu se vor depozita substante si preparate chimice periculoase si nici nu se vor
colecta deseuri periculoase sau deseuri de ambalaje;
o deseurile menajere, generate de executantii lucrarilor, se vor colecta in pubele acoperite, amplasate in
locuri special amenajate si vor fi evacuate prin firme autorizate;
o deseurile de lemn pot fi valorificate prin grija constructorului;
o deseurile inerte provenite de la constructii (resturi de beton sau asfalt, agregate etc) pot fi colectate si
valorificate pe plan local (in pavimentul drumurilor, acoperire intermediara in cadrul depozitelor de
deseuri menajere din zona) sau depunere in gropile de imprumut;
o uleiurile uzate, anvelopele uzate si deseurile metalice ce pot rezulta din reparatiile curente la
echipamentele de lucru vor fi eliminate de pe amplasament prin firme autorizate;
o deseurile de pamant ramase se transporta la depozitele de deseuri existente , pentru lucrari de
fertilizare si readucere a acestor suprafete in circuitul productiv; alternativ aceste deseuri pot fi
folosite ca material de acoperire a depozitelor municipale de deseuri urbane, pentru a reduce emisiile
atmosferice şi preintampina accesul animalelor şi persoanelor, respectiv pentru imbunatatirea
peisajului in aceste locatii;
o bateriile şi uleiurile uzate vor fi recuperate şi duse la filialele PETROM.
• namolul colectat din santuri si din camerele decantoare va fi transportat la un depozit de deseuri inerte,
dupa testare fizico-chimica
5.2.9 PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A OBIECTIVELOR DE INTERES PUBLIC

• amplasamentele taberelor de muncitori se vor alege astfel încât să nu se creeze conflicte cu comunităţile
actuale;
• se va acorda atentie manevrarii utilajelor in apropierea zonelor locuite si se va evita traficul
autovehiculelor aferente santierului on interiorul localitatilor;
• se va asigura semnalizarea santierului cu panouri de avertizare;
• se va dirija traficul din zona santierului astfel incat sa se asigure fluenta circulatiei si sa se evite
aglomerarile de autovehicule in zonele de lucru iar in zonele de racordare cu alte drumuri se vor lua
masuri pentru devierea temporara a traficului;
• in perimetre construite, iluminarea lucrarilor de constructii se va face astfel încat sa nu afecteze populatia
şi traficul local;
• constructorul este obligat ca in cazul aparitiei unor semne ce sugereaza prezenta unor vestigii arheologice
sa opreasca lucrarile de constructii si sa ceara expertiza arheologilor de la Muzeul Judetean; lucrarile vor
fi reluate numai cu acordul acestora.
• in timpul lucrarilor se va urmari protejarea monumentelor, a vestigiilor istorice, a constructiilor si
amenajarilor existente; pe parcursul executiei lucrarilor se va face descarcarea de sarcina istorica a
amplasamentului;
• se va asigura accesul echipelor de interventie, a organismelor specializate pentru prevenirea sau
remedierea unor defectiuni ale retelelor sau lucrarilor de interes public existente in zona;
• se va asigura mentinerea curata a drumurilor de acces;
• punctele de lucru vor fi dotate cu echipamente PSI necesare interventiei in caz de incendiu.

• se vor respecta prevederile Ordinului 536 / 1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor
privind mediul de viata al populatiei
• alimentarile cu apa si toaletele din spatiile de servicii / parcari vor fi supuse procedurilor de reglementare
pe linie de sanatate publica.
• Se vor intocmi programe de interventie in situatia aparitiei unor accidente cu deversare de produse
periculoase, care sa prevada masurile necesar a fi luate, echipele, dotarile si echipamentele de interventie
in caz de accident.
5.3 PLAN DE MANAGEMENT SI DE MONITORIZARE A MEDIULUI
5.3.1 PLAN DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Momentul
Impact Măsură necesară (iniţierea Durata măsurilor Responsabili Monitorizare
măsurii)
Mediul fizic şi uman
Sol  Replantarea Pregătirea Fazele de construcţie CNADNR- Monitorizarea
rambleurilor proiectului şi exploatare Constructor implementării
Fazele de Fazele de construcţie CNADNR- -
 Păstrarea şi pregătire a şi exploatare Constructor
reutilizarea solului proiectului
vegetal şi
construcţie
Fazele de Fazele de construcţie CNADNR- Monitorizarea
pregătire a şi exploatare Constructor implementării
 Prevenirea
proiectului
compactării solului
şi
construcţie
 Utilizarea unui Fazele de Fazele de construcţie CNADNR- Monitorizarea
material granular, cu pregătire a şi exploatare Constructor implementării
scurgere liberă şi proiectului
prevederea unui şi
sistem de scurgere construcţie
de-a lungul
taluzurilor
 Infiltraţiile de apă în Pregătirea Faza de construcţie CNADNR- Monitorizarea
masa rambleului proiectului Constructor implementării
trebuie interceptate şi
dirijate departe de
zonele susceptibile
 În zonele de Pregătirea Faza de construcţie CNADNR- Monitorizarea
instabilitate, proiectului Constructor implementării
utilizarea structurilor
de retenţie
Condiţii hidrologice şi de calitate a apei
Resurse de apă şi  Programarea Pregătirea Faza de construcţie CNADNR- Monitorizarea
calitatea apei activităţilor de proiectului Constructor implementării
construcţie în
apropierea cursurilor
de apă în anotimpuri
uscate ori de câte ori
este posibil
 Protecţia curgerii Pregătirea Faza de construcţie CNADNR- Monitorizarea
naturale a apelor proiectului Constructor implementării
 Eliminarea adecvată Faza de Faza de construcţie CNADNR- Monitorizarea
a uleiurilor uzate şi construcţie Constructor implementării
altor lichide

Momentul
măsurii)
 Intensificarea Faza de Faza de construcţie CNADNR- Monitorizarea
utilizării resurselor construcţie Constructor implementării
naturale prin afluxul
de muncitori
 Asigurarea unor
sisteme de scurgere
care să nu polueze
sursele de apă prin
canalizare adecvată
sau filtrare după caz
 Asigurarea prevenirii
pătrunderii altor
surse poluare în
cursurile de apă
 Asigurarea
prevalenţei nevoilor
populaţiei locale în
raport cu construcţia
şi constructorii
 Asigurarea
netulburării punctelor
de acces/potecilor
spre resursele de apă
ale populaţiei în
perioada de
construcţie şi post-
construcţie
 Constructorii obligaţi
să facă aranjamentele
necesare pentru
alimentarea cu apă
care să nu afecteze
alimentarea altor
utilizatori
 Asigurarea neblocării
accesului la resursele
de apă pe perioada
construcţiei
 Asigurarea unor
spălătoare adecvate
pentru muncitori
 Prevenirea poluării
cursurilor de apă
Calitatea aerului  Reducerea vitezei de Pregătirea Faza de construcţie şi CNADNR- Monitorizarea
circulaţie (hopuri) şi proiectului exploatare Constructor – implementării /
stropirea regulată cu Autorităţile construcţie
apă a drumurilor şi locale
trotuarelor după
necesităţi pentru
prevenirea emisiilor
puternice de praf
 Acoperirea tuturor Faza de Faza de construcţie CNADNR- Monitorizarea
autocamioanelor ce construcţie Constructor implementării
transportă materiale
libere

Momentul
măsurii)
 Buna întreţinere a Faza de Faza de construcţie CNADNR- Monitorizarea
utilajelor de construcţie Constructor implementării
construcţie pentru a
minimiza emisiile
excesive de gaze
 Stabilizarea cu var a Pregătirea Faza de construcţie CNADNR- Monitorizarea
solului urmează a se proiectului Constructor implementării
face în organizarea
de şantier, cel puţin
pentru tronsosnele
din proximitatea
(250m) Alesd di
ROSCI0050
Probleme de  Activităţile Faza de Faza de construcţie CNADNR- Monitorizarea
zgomot generatoare de nivel construcţie Constructor implementării
de zgomot excesiv
(la gropi de
împrumut şi cariere)
trebuie limitate pe
timpul zilei şi
utilajele ce produc în
mod normal zgomot
puternic amortizate
sau imprejmuite cu
gard metalic la
distanţe de cel puţin
250m. de aşezări
Tabere de  Consultări cu Pregătirea Faza de construcţie CNADNR- Monitorizarea
muncitori oficialii locali înainte proiectului Constructor implementării
de stabilirea şi
construirea taberelor,
inclusiv discutarea
amplasamentelor
indicate, resurselor,
procedurilor de
rezolvare a
conflictelor şi a
drepturilor şi
obligaţiilor fiecărei
părţi
 Refacerea vegetaţiei Faza de Faza de CNADNR- Monitorizarea
imediat după construcţie construcţie/încheierea Constructor implementării
încheierea lucrărilor lucrărilor
 Evaluarea ecologiei Pregătirea Faza de construcţie CNADNR- Monitorizarea
vectorilor în zonele proiectului Constructor implementării
de lucru şi evitarea
creării unor habitate
indezirabile (ex. apă
stătătoare)

Momentul
măsurii)
 Depozitarea Faza de Faza de construcţie CNADNR- Monitorizarea
materialelor construcţie Constructor implementării
periculoase în
taberele de muncitori
şi utilizarea lor în
construcţie (vehicule,
staţii de asfalt etc.) în
aşa fel încât
chimicalele să nu se
infiltreze în sol sau
sistemul de apă.
După utilizarea
acestor materiale,
sistemul de eliminare
trebuie să fie
nedăunător pentru
mediu
Peisaj  Acoperirea cu plante Încheierea Faza de exploatare CNADNR- -
verzi a terenurilor lucrărilor Constructor
afectate
 Utilizarea tehnicilor Faza de Faza de construcţie CNDNAR- -
bioinginereşti în zone construcţie Constructor
cu rambleu înalt şi
debleu instabil
 Replantarea Faza de Faza de construcţie CNADNR- -
taluzurilor cu iarbă şi construcţie Constructor
arbuşti
Ocuparea  Analiza locurilor cu Pregătirea Faza de construcţie CNADNR- Monitorizarea
terenurilor arbori maturi în proiectului Constructor implementării
selectarea traseelor
ocolitoare pentru a
minimiza distrugerea
acestora
 Dezafectarea Încheierea Încheierea lucrărilor CNADNR- Monitorizarea
secţiunilor de lucrărilor Constructor implementării
drumuri nefolosite
după finalizarea
lucrarii
 Plata unei Pregătirea Fazele de pregătire a CNADNR- Monitorizarea
despăgubiri proiectului proiectului şi Constructor măsurilor
echivalente cu construcţie compensatorii
valoarea de piaţă a
recoltelor existente,
arborilor,
construcţiilor şi
proprietăţilor
immobile afectate de
lucrari
 Acorduri de Pregătirea Fazele de pregătire a CNADNR-
compensare şi proiectului proiectului şi Constructor
refacere negociate şi construcţie
perfectate cu
reprezentanţii
comunităţilor locale

Momentul
măsurii)
Vegetaţie naturală  Atenţie maximă în Pregătirea Faza de construcţie CNADNR- Monitorizarea
selectarea drumurilor proiectului Constructor implementării
ocolitoare şi de acces
la gropile de
împrumut şi cariere
 Proiectarea şi Pregătirea Faza de construcţie CNADNR- Monitorizarea
construcţia traseelor proiectului Constructor implementării
ocolitoare necesare în
diferite puncte de pe
traseu astfel încât să
se provoace cât mai
puţine daune
vegetaţiei naturale
 Curăţarea terenului Faza de Faza de construcţie CNADNR- Monitorizarea
de eventuali arbori şi construcţie Constructor implementării
arbuşti doar vara
târziu şi toamna
 Refacerea vegetaţiei Faza de Faza de construcţie CNADNR- Monitorizarea
imediat după construcţie Constructor implementării
încheierea lucrărilor
 Decolmatarea Faza de Faza de construcţie CNADNR- Monitorizarea
canalelor de construcţie Constructor implementării
desecare/irigaţii doar
vara târziu şi toamna
MEDIU SOCIO-ECONOMIC
Populaţie şi aşezări:
Populaţie afectată  Amplasamentele Faza de Faza de pregătire / CNADNR / -
direct selectate pentru tabere planificare Planificarea taberelor Constructor /
de construcţie să nu de construcţie / Autorităţile
creeze conflicte cu Fazele de construcţie locale
aşezările existente şi exploatare
 A se vedea măsurile
legate de mediul
atmosferic
 A se vedea măsurile
legate de zgomot
Structura socială şi valorile culturale
Tulburări sociale  Selectarea unor Faza de Faza de pregătire / CNADNR / -
cauzate de taberele amplasamente mai planificare Planificarea taberelor Constructor /
de muncitori puţin vulnerabile de construcţie / Autorităţile
Fazele de construcţie locale
şi exploatare
 Respectarea Faza de Fazele de construcţie Constructor Monitorizarea
regulamentelor locale construcţie respectării regulilor
în construcţia
staţiilor şi taberelor
 Crearea unui cod de Faza de Fazele de construcţie Constructor Monitorizarea
comportament al planificare respectării regulilor
muncitorilor
temporari referitor la
utilizarea resurselor
& tulburarea vieţii de
zi cu zi a locuitorilor
Degradarea  A se vedea măsurile
resurselor identificate referitor
culturale şi estetice la resursele
peisagistice şi estetice

Momentul
măsurii)
Forme de Impact  Specificarea regulilor Faza de Fazele de construcţie CNADNR / Da: Monitorizarea
asupra siturilor de şi măsurilor legate de planificare Constructor / respectării regulilor
patrimoniu conservarea şi Autorităţile
cultural recuperarea locale
vestigiilor culturale
 Determinarea Faza de Fazele de construcţie Autorităţile -
eventualelor zone planificare locale
sensibile înainte de
demararea proiectului
pentru a evita
activităţile de
construcţie / excavare
 Planificarea Faza de Fazele de construcţie CNADNR / Monitorizarea
amplasamentelor planificare Constructor / implementării
taberelor de Autorităţile
muncitori, depozitelor locale
deschise şi rutelor
ocolitoare astfel încât
să nu fie afectate
situri arheologice
 Constructorul trebuie Faza de Faza de pregătire / Autorităţile -
informat din timp planificare planificare a taberelor locale
despre locul exact al
siturilor importante
 Planificare adecvată a Faza de Fazele de construcţie Constructor Monitorizarea
mişcării materialelor planificare implementării
 Plantarea de Faza de Fazele de construcţie Constructor Monitorizarea
semnalizare în timpul construcţie implementării
lucrărilor de
construcţie în
apropierea
amplasamentului
Valori imobiliare
Pierdere de tren  Obligarea Faza de Fazele de construcţie Constructor Monitorizarea
agricol Constructorilor să nu planificare respectării regulilor
interfereze inutil sau
neadecvat cu accesul,
utilizarea şi ocuparea
terenurilor
 Obligarea Faza de Fazele de construcţie Constructor Monitorizarea
Constructorului să planificare respectării regulilor
obţină acordul scris al
proprietarilor pentru
orice intervenţie pe
terenul lor.
Constructorului să planificare implementării
selecteze, negocieze
şi dacă este cazul să
plătească utilizarea
terenurilor pentru
ocoliri, depozite etc.
Constructorului să planificare implementării
depolueze şi să refacă
terenurile afectate

Momentul
măsurii)
 Despăgubirea tuturor Faza de Fazele de construcţie CNADNR Monitorizarea
pierderilor de terenuri planificare implementării
agricole potrivit
legislaţiei.
 Despăgubirea pentru Faza de Fazele de construcţie CNADNR Monitorizarea
pierderea temporară a planificare implementării
recoltei
 Reabilitarea păşunilor Faza de Fazele de construcţie Constructor Monitorizarea
folosite pentru construcţie implementării
construcţie
(reînsămânţare etc.)
 Asigurarea Faza de Faza de exploatare CNADNR / Monitorizarea
continuităţii construcţie Autorităţile implementării
drumurilor de acces la locale
proprietăţile agricole
locale
Siguranţa rutieră
Accidente în  Determinarea Faza de Fazele de construcţie Constructor Monitorizarea
timpul fazei de măsurilor de planificare implementării
construcţie datorită siguranţă pentru
traficului şi şantierele de
utilajelor de construcţie prin
construcţie şi obligaţii contractuale
interferenţei cu  Plantarea anticipată a Faza de Fazele de construcţie Constructor Monitorizarea
drumurile locale panourilor de construcţie implementării
semnalizare şi
avertizare
 Informarea în avans a Faza de Fazele de construcţie Constructor Monitorizarea
utilizatorilor construcţie implementării
drumurilor cu privire
la traseul rutelor
ocolitoare şi
programării lucrărilor
 Limitarea vitezei Faza de Fazele de construcţie Constructor Monitorizarea
traficului de serviciu construcţie implementării
 Îngrădirea carierelor Faza de Fazele de construcţie Constructor Monitorizarea
şi gropilor de construcţie implementării
împrumut
 Interzicerea accesului Faza de Fazele de construcţie Constructor Monitorizarea
public în locurile în construcţie implementării
care lucrează utilaje
grele
 Instructaje adecvate Faza de Fazele de construcţie Constructor Monitorizarea
de protecţie a muncii construcţie implementării
 Reglementarea Faza de Fazele de construcţie Constructor Monitorizarea
activităţilor de construcţie respectării regulilor
depozitare şi
construcţie
Dezvoltare economică
Oportunităţi de  Asigurarea locurilor Faza de Fazele de construcţie CNADNR / Monitorizarea
locuri de muncă de muncă pentru planificare Constructor / implementării
legate de lucrările populaţia locală prin Autorităţile
de construcţie reguli clare de locale
angajare inclusiv
instruirea
personalului
necalificat

Momentul
măsurii)
 Stabilirea relaţiilor de Faza de Fazele de construcţie CNADNR /
muncă locale planificare Constructor /
Autorităţile
locale
 Interzicerea angajării Faza de Fazele de construcţie Constructor Monitorizarea
minorilor planificare respectării regulilor
5.3.2 PLAN DE MONITORIZARE A MEDIULUI

In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se propune angajarea de catre
antreprenorul general a unei firme de specialitate, care sa efectueze o monitorizare cu raportare lunara a
performantelor activitatii acestuia cu privire la protectia mediului.
Faza Factor de Unde? Parametrii? Frecventa?
mediu?
Conditii iniţiale Nu este cazul
Constuire Aer Cele mai afectate zone NOx, CO, SO2, PM10,
rezidentiale pulberi totale
Apa Cele mai vulnerabile pH, suspensii solide, Ca2+,
zone la emisii Mg2+, SO42+, CBO5, CCO-
Cr, produse petroliere
Sol Cele mai vulnerabile TPH
zone la deversari
Gropi de imprumut si Autorizarea activitatii pe
zone de depozitare sol linie de protectia mediului.
in exces Depozitare conforma a Lunar, de catre o firma
deseurilor inerte. specializata
Zone de depozitare Depozitare conforma a
provizorie deseuri deseurilor nepericuloase si
menajere si asimilabile de ambalaj.
Raportare statistica a
deseurilor.
Zgomot Cele mai afectate zone Nivel de zgomot – dB(A)
rezidentiale
Pulberi depuse
Flora si Cele mai afectate zone
Specii de interes protectiv
Fauna
Operare Zgomot Cele mai afectate zone Nivel de zgomot – dB(A) Periodic, impreuna cu
rezidentiale recensamantul de trafic
Dezafectare Nu este cazul; inainte de receptia finala este efectuata de aceeasi firma specializata, pentru toti
factorii de mediu, inclusiv managementul deseurilor
5.3.3 ARANJAMENTE INSTITUTIONALE

Antrepronorul va avea obligatia de a prezenta un Sistem de Management al Calitatii si va desemna un
Inspector de Calitate si un Ofiter pentru Sanatatea, Siguranta si Mediu, amandoi avand instuire si experienta
relevanta in domeniu. Antreprenorul va asigura pentru toti angajatii, instruire generala pentru protectia
mediului, ca si parte integranta din instruirea standardelor cu privire la sanatate si siguranta ocupationala.
Comunicarea se va face in scris de catre Ofiterul pentru Sanatate, Securitate si Mediu, si orice informare va fi
inaintata Inspectorului de Calitate si Inginerului rezident. Inginerului Rezident I se va prezebta un un raport
scris asupra respectivului incident/accident, iar autoritatile relevante vor fi informate, dupa caz.
Un raport de monitorizare va fi lunar prezentat Inginerului, pentru a avea o vedere de ansamblu asupra
lucrarilor efectuate de Antreprenor in ceea ce priveste protectia mediului. Pot fi emise Cereri de Actiuni
Corective si Rapoarte de Neconformitate, dupa caz; acestea pot fi transmise Autoritatile competente pentru
Protectia Mediului spre informare.

5.3.4 SERVICII DE CONSULTANTA
Pentru monitorizarea calitatii factorilor si activitatii de mediu, se considera necesar ca Antreprenorul sa
contracteze o companie specializata pentru monitorizarea lunara activitatilor legate de mediu, pe intreaga
perioada de construire.
Scop
Scopul este de a verifica impactul de mediu generat de constructiile de drum, pentru a evalua sursele de
poluare si implicatia acestora asupra mediului.
Aspectele de poluare in zona investigata pot fi generate de trafic, echipamentele de constructii, asfalt si
utilajele de beton, depozitarile de combustibil, carierele, ocupare temporara a terenurilor agricole pentru
managementul santierului.
Metodologie
Este considerat ca pot fi efectuate campaniile de monitorizare bazate pe o schema predefinita. Aceasta
abordare va dezvalui valorile maxime si exceptiile, iar rezultatele vor fi prezentate ca diagrame comparate cu
conditiile si cu valorile limita; rapoarte lunare vor fi intocmite.
Aceasta metodologie va indica clar insuficientele si erorile in managementul santierului si intretinerea
echipamentelor.
Raportul va contine de asemenea masurile ce trebuiesc luate, ca si masuri de atentuare care pot fi asigura
componentelor pentru acordurile de mediu si autorizatii. Pentru reducerea costurilor si a timpului necesar
pentru elaborarea studiului, este propusa urmatoarea abordare:
• Stabilirea celor mai afectate zone de santierul de constructii, in ceea ce priveste poluarile aerului si sursele
de zgomot.
• Stabilirea celor mai sensibile zone in ceea ce priveste poluarea solului cu produse uleioase, cum ar fi uleiul
greu sau combustibil diesel, si emisii VOC in atmosfera:
- Rezervoare de ulei greu si combustibil diesel;
- Rampa pentru incarcarea si descarcarea produselor uleioase.
• Stabilirea poluantilor eliberati in aceasta activitate:
- NOx, CO, SO2, TSP, PM10, eventual compusi organici volatili (VOC) si acroleina (ca si poluanti ai
aerului);
- Totalul de hidrocarboni din produsele uleioase (ca si contaminant al solului)
- pH, suspensii solide, reziduri filtrabile uscate la 150 ºC, Ca2+, Mg2+, SO42+, COD, BOD, produse
petroliere (ca si poluanti ai suprafetei de apa).
• Stabilirea reglislatiei romanesti si a legislatiei impusa de UE care impun valori limita pentru poluantii
mentionati, in aerul ambiental, zonele rezidentiale si sol;
• Masurari pentru concentratiile poluantilor de aer, nivelurilor de zgomot si ai poluantilor solului si apei in
vecinatatea santierului de lucru;
- Compararea rezultatelor masurarilor pentru poluanti specifici cu limita regulata, cum ar fi:
- Valori limita
- Praguri de alerta pentru utilizatile sensibile (zonele rezidentiale si agricole)
- Preguri de interventie pentru utilitatile sensibile (zonele rezidentiale si agricole)
• Studii de modelare matemativa pentru dispersia poluantilor de aer in zona adiacenta lucrarilor
• Prezentarea masurilor destinate sa diminueze si sa elimine aspectele de mediu semnificative identificate
• Elaborarea unui raport ce include masurile de atenuare.
Raportare
Un raport de monitorizare va fi elaborat lunar. Structura propusa este urmatoare:

• Date generale
• Metodologie
- Investigatii asupra masurilor de mediu (zgomot, aer, sol, apa, vegetatie)
- Criterii de evaluare
• Rezultate ale investigatiilor facute in santier
• Administrarea materialelor de constructii, a substantelor nocive si a deseurilor
• Concluzii si recomandari
- Masuri necesare pentru remedierea si atenuarea impactului mentionat
5.3.5 PROGRAMUL DE IMPLEMENTARE AL PROIECTULUI

Durata de realizare a investitiei este fixata la 36 luni calendaristice:

Anul I Anul II Anul III
Activitate
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Obtinerea X X X X X X X X
terenului
Proiect tehnic si X X X X X X
organizarea
procedurilor de
achizitie
Organizare de X X
santier
Amenajari pentru X X X X X X
protectia mediului
Lucrari de drum
Terasamente X X X X X
Mutari si protejari X X X X X X
instalatii
Fundatie din balast X X X X X X
Fundatie din balast X X X X X X

stabilizat cu ciment
Strat de mixtura X X X X X X
asfaltica AB2
Strat de beton X X X X X X
asfaltic BAD 25
Strat din beton X X X X X

asfaltic BA 16m
Amenajare X X X X X X X X
intersectii, drumuri
laterale, parcari

Anul I Anul II Anul III
Activitate
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lucrari de
scurgere si
evacuare a apelor
Santuri pavate X X X X X X X X X
Podete dalate X X X X X X X X
L=2.00 m si podete
tubulare diam 800
Lucrari de X
siguranta
circulatiei
Lucrari de arta
Pod peste paraul X X X X X X X X

Rastoaca km
0+663.00

Potopu km 1+431

Cobia km 4+761

Potopu km 5+033
Lucrari de X X X
instalatii
exterioare
(iluminat public)
Lucrari de X X
semnalizare si
marcaj

5.3.6 CONSULTARI PUBLICE CU ONG-URI SI GRUPURI AFECTATE
Nicio informare si/sau dezbatere publica nu poate fi raportata la aceasta data, deoarece inca nu a fost initiata
procedura de obtinere a acordului de mediu. Lista organizatiilor interesate si a persoanelor afectate va fi
stabilita impreuna cu APM Bihor, toti factorii implicati urmand a fi instiintati in scris despre eventualele
dezbateri publice ce vor fi organizate.
Anunturile publicate in mass-media, inclusiv minuta dezbaterilor publice din cadrul procesului de obtinere a
acordului de mediu vor fi documentate si atasate in cel mai scurt timp prezentului document.
5.4 IMPACTUL REMANENT
Se apreciază că măsurile de atenuare şi eliminare a impactului, propuse în prezentul document, împreună cu

obligaţia antreprenorului de respecta legislaţia de mediu existentă la data semnării contractului sunt suficiente
pentru adresarea majorităţii impacturilor semnificative identificate a apare în perioada de execuţie a lucrării.
Aceste măsuri vor fi cuprinse în caietele de sarcini. Perioada de operare are un impact redus asupra mediului,
în condiţiile în care atât traficul actual cât şi cel prognozat este unul mediu.
6 INCADRAREA IN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE CARE TRANSPUN

LEGISLATIA COMUNITARA
Nu este cazul. In zona adiacenta investitiei nu exista obiective reglementate IPPC , IMA, COV sau SEVESO.
7 LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER
In conformitate cu prevederile Normelor de aplicare a procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie

publica “Organizarea de santier” ca descriere sumara face parte din Proiectul Tehnic al Investitiei si anume se
specifica ca in acesta se vor face numai referiri cu privire la aceasta actiune. Conform legislatiei subsidiare,
organizatia de santier constituie atributia si raspunderea Antreprenorului General ca amplasament, solutii,
dotari.
Se considera ca organizarea de santier nu poate fi amplasata pe malul raurilor si paraurilor de pe traseu si ca,
cel mai probabil, aceasta va fi amplasata in zona mediana a traseului, pe traseu apartinand consiliului local
Gaesti, si va ocupa circa 4ha pasune.
Se considera ca suprafata respectiva va fi suficienta pentru depozitarea temporara a meterialelor de constructie
si a materiilor prime, pentru parcarea utilajelor folosite, contruirea unui birou si a unui laborator de materiale
de constructie, precum si pentru aducerea unor statii mobile de fabricare mixturi asfaltice si betoane. In cadrul
capitolului 5 au fost mentionate toate specificatiile si conditiile legale pe care aceste echipamente trebuie sa le
respecte/indeplineasca.
Cazarea personalului de supervizare se va putea realiza in oras, in locuinte inchiriate, iar majoritatea
muncitorilor vor fi angajati pe plan local. Nu sunt necesare alte facilitati pe amplasamentul proiectului,
personalul fiind adus la punctele de lucru cu mijloace auto. Asigurarea mancarii si a apei va fi realizata pe
plan local, prin firme de catering, apoi transportata la punctele de lucru cu mijloacele auto ale Antreprenorului
general.
8 LUCRĂRI DE REFACERE/RESTAURARE A AMPLASAMENTULUI
Vor fi acoperite cu sol vegetal si insamantate cu gazon (amestec de Lolium perene 30%, Festuca rubra 20%,
Poa pratensis 10%, Festuca Tenuifolia 10%, Agrostis stolonifera 10%, Festuca ovina 15%, Trifolium repens
5% pentru zonele cu expozitii insorite, si ameste de Lolium perene 40%, Festuca rubra 20%, Poa pratensis
Memoriu de prezentare Pagina 48
5%, Agrostis stolonifera 10%, Festuca ovina 10%, Poa nemoralis 5%, Trifolium repens 5% pentru zonele cu
expozitii semiumbrite) si arbusti forestieri de 2-3 ani, de talie mijlocie (Cotonus coggyria, Crataegus
monogyna, Prunus mahaleb), pe toate acostamentele noi si terenurile adiacente, afectate de lucrari.
Constructorul are de asemenea obligaţia reconstrucţiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate. În acest sens
o atenţie specială se va acorda zonelor ocupate temporar pentru realizarea lucrarilor:
 limitarea la minimul necesar a suprafeţei ocupate;
 înainte de construirea variantelor de ocolire, solul vegetal va fi excavat şi depozitat provizoriu astfel încât,
la terminarea lucrărilor, să asigure materialul de refacere a structurii vegetale a solului;
 refacerea structurii solului prin discuire si aşezarea solului vegetal.
Prin caietele de sarcini se vor impune masuri de management corespunzator:
 datorita folosirii drumurilor publice pentru transportul betoanelor sau al altor materiale, se va executa
curatarea pneurilor de pamant sau de alte reziduuri din santier.
 utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de monoxid de
carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa
remedierea eventualelor defectiuni.
 se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu autobetoniere, pentru a se preveni in
totalitate descarcari accidentale pe traseu sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment in
parcursul din santier sau drumurile publice.
 procesele tehnologice care produc praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o
umectare mai intensa a suprafetelor.
 la sfarsitul saptamanii se va efectua curatirea fronturilor de lucru, eliminandu-se toate deseurile.
9 ANALIZA ALTERNATIVELOR
Alternativele posibile au fost urmatoarele:

− alternativa 0 (nerealizarea lucrarilor propuse);
− solutii tehnice şi tehnologice.
9.1 ALTERNATIVA 0
Nerealizarea investiţíei va avea ca primă consecinţă deteriorarea în continuare a condiţiilor de trafic, cu

menţinerea riscului pentru aciddente, ambuteiaje cu emisii importante, lungirea timpilor de parcurs,
deteriorarea vehiculelor participante la trafic, cresterea disconfortului atât pentru participanţii la trafic cât şi
pentru populaţia locală.
9.2 SOLUTII TEHNICE
Solutiile tehnice au fost adoptate cu adaptarea la situatia existenta si in urma efectuarii studiilor si
investigatiilor de teren. In vederea alegerii solutiilor tehnice optime au fost efectuate studii geotehnice,
investigatii de capacitate portanta prin incercari dinamice nedistructive, studii hidraulice si topografice.
Lucrarile de arta au fost expertizate de catre experti tehnici autorizati.
9.2.1 TRASEU
Beneficiarul a comandat prin tema de proiectare varianta de ocolire a orasului Gaesti. Avand in vedere aceasta
solicitare, s-au analizat doua trasee :

- Varianta V1 in lungime de 5981 m care cuprinde patru traversari cu poduri ale paraielor Rastoaca, Potopu
(2 travesari) si Cobia, intersectii giratorii cu DN7, DN 72, DJ 702E, deviere DC 113, amenajare 2 drumuri
de exploatare si subtraversarea a 2 drumuri de exploatare cu podete cadru L=5.00 m.
- Varianta V2 in lungime de 5894 m care cuprinde patru travesari cu poduri ale paraielor Rastoaca, Potopu
(2 traversari) si Cobia, intersectii tip picatura cu DN 7 cu benzi de accelerare si decelerare, intersectie
giratorie cu DN 72, intersectii tip picatura cu DJ 702E si DC 113 si amenajare 6 drumuri de exploatare.
Varianta optima din punct de vedere tehnic si economic este Varianta V1 in lungime de 5981 m.
9.2.2 SISTEM RUTIER

Au fost studiate doua solutii constructive de realizarea structurii rutiere : Solutia 1- o structura rutiera
semirigida si Solutia 2 - o structura rutiera rigida.
S-a procedat la analizarea fiecarei solutii constructive pentru a stabili avantajele si dezavantajele fiecarui
scenariu, luandu-se in considerare urmatorii parametrii:
- parametrii tehnici: planeitate, luminozitate, aderenta;
- parametrul de riscuri : rezistenta la deformare;
- parametrul de mediu: zgomotul la rulare.
- parametrul de executie : complexitatea executiei
- parametrul economic : pretul de cost
Situatia comparata a variantelor in functie de parametrii analizati se prezinta asfel:
Criteriul 1 – planeitate Criteriul 2 – luminozitate
Solutia 1 – mare Solutia 1 – mare
Solutia 2 – diminuata Solutia 2 – diminuata
Criteriul 3 – aderenta Criteriul 4 – rezistenta la deformare

Solutia 1 – ridicata Solutia 1 – diminuata
Solutia 2 – ridicata Solutia 2 – ridicata
Criteriul 5 – zgomotul la rulare Criteriul 6 – complexitatea executiei
Solutia 1 – redus Solutia 1 – redusa
Solutia 2 – mare Solutia 2 – ridicata
Criteriul 7 – pretul de cost

Solutia 1 – mai mare
Solutia 2 – mai mic
Astfel, prin comparatie rezulta urmatoarele:
Solutia 1 – are aderenta suprafetei de rulare ridicata, planeitate mare, luminozitate mare, rezistenta la
deformare diminuata, zgomotul la rulare redus, complexitatea executiei redusa si pretul de cost mai mare.
Solutia 2 – are aderenta suprafetei de rulare ridicata, planeitate diminuata, luminozitate diminuata, rezistenta
la deformare ridicata, zgomotul la rulare mare, complexitatea executiei ridicata si pretul de cost mai mic
Solutia optima este solutia in care parametrii analizati au urmatoarele valori:
- parametrii tehnici: planeitate - mare, luminozitate-mare, aderenta-ridicata;
- parametrul de riscuri : rezistenta la deformare - ridicata;
- parametrul de mediu: zgomotul la rulare -redus.
- parametrul de executie : complexitatea executiei – redusa
- parametrul economic: pretul mai mic
Se constata ca in cazul Solutiei 1, 2 parametrii nu au valoarea necesara in timp ce in Solutia 2, 3 parametrii nu
au valorile corespunzatoare.
Deci, Solutia constructiva 1 - structura rutiera semirigida (imbracaminte asfaltica), este Solutia
propusa
Avantajele solutiei recomandate constau in :

- darea mai repede in exploatare fata de imbracamintea din beton de ciment rutier care atesta rezistente
corespunzatoare dupa 3-4 saptamani tehologia de executie mai simpla cu utilaje mai putin
performante
- nivelul redus de zgomot fata de zgomotul produs de existenta rosturilor transversale la imbracamintea
din beton de ciment rutier.
- defectiunile aparute pe imbracamintea bituminoasa sunt mai usor de eliminat si cu cheltuieli reduse

Binder1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Binder1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina ii

Varianta de ocolire Gaesti

Beneficiar: Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale Romania (CNADNR) cu sediul in

3.1 REZUMATUL PROIECTULUI

Varianta de ocolire Gaesti este obiectiv nou de investitie.

3.2 NECESITATEA PROIECTULUI

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 1

3.3.1 ÎNCADRARE ÎN PLANURILE DE URBANISM ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI

3.3.2 SITUATIA EXISTENTA

3.3.3 CARACTERISTICILE PROIECTULUI. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DIN PUNCT DE VEDERE

Lucrări propuse a fi executate conform proiectului:

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 2

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 3

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 4

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 5

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 6

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 7

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 8

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 10

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 11

3.3.4 SUPRAFATA DE TEREN NECESARA A FI EXPROPRIATA

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 12

3.3.5 ASIGURAREA UTILITĂŢILOR

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 13

3.3.7 PROGRAM DE LUCRU

3.3.8 NUMĂR DE ANGAJAŢI

3.3.9 TRAFICUL DE PROGNOZĂ

3.3.10 DESCRIEREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE PROCESELOR DE PRODUCŢIE

3.3.10.1 DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR DE PRODUCŢIE. C APACITATE DE PRODUCŢIE. PRODUSE ŞI

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 14

3.3.10.1.2 Suprastructura drumului.

3.3.10.1.3 Drumuri laterale

3.3.10.1.4 Santuri si rigole

3.3.10.1.5 Parapeti si bariere

3.3.10.1.6 Semnalizari si marcaje

3.3.10.1.7 Poduri si podete

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 15

3.3.10.1.9 Managementul materialelor

3.3.10.2 MATERII PRIME ŞI MATERIALE AUXILIARE

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 16

3.4 DESCRIEREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE POTENŢIALE APE PROIECTULUI ASUPRA

3.4.1 DESCRIEREA BIOTEI. ZONE SENSIBILE IN AREALUL ANALIZAT

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 17

4.1 PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 18

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 19

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 20

4.2 PROTECŢIA AERULUI

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 21

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 22

NOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10 Cd Cu Cr Ni Se Zn HAP

NOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10 Cd Cu Cr Ni Se Zn

4.3 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 23

4.4 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR

4.5 PROTECŢIA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 24

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 25

4.6 PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE ŞI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 26

4.7 PROTECŢIA ECOSISTEMELOR TERESTRE ŞI ACVATICE

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediu Pagina 27