Lemnul în Venetia,

aproape invizibil,
dar mai prezent ca
niciodata… Prezinta:
Tania Boboc
Valentina Ion
Alexandra Predulea
Coordonator:
Ș. l. univ. dr. ing. Monica Felicia BRICIU

1
 Maps

Venetia

2
 Orașul Veneția a fost construit pe fundații de lemn.
3
 Venetia, Italia, este cunoscută sub mai multe nume, dintre care unul este „orașul plutitor”. 
Acest lucru se datorează faptului că orașul Veneția este format din 118 mici insule conectate prin
numeroase canale și poduri. Cu toate acestea, clădirile din Veneția nu au fost construite direct pe
insule. 
În schimb, au fost construite pe platforme de lemn care erau susținute de țăruși de lemn băgați în
pământ.
Lemnul este pentru Veneția ceea ce sunt stelele pentru o galaxie. Cu siguranță nu strălucește. Dar
fără lemn, frumusețea Veneției nu ar străluci. Sau pur și simplu spus, Veneția nu ar exista.
Se poate întâmpla ca atunci când mergi în Veneției să nu observi prea mult lemn în jur. Este greu de
imaginat, dar lemnul este prezent, mai ales acolo unde nu se vede.
5
 ⬗ Povestea Veneției începe în secolul al 5- lea d.Hr. După căderea Imperiului Roman de
Vest, barbarii din nord făceau raiduri în fostele teritorii ale Romei. Pentru a scăpa de
aceste raiduri, populația venețiană de pe continent a evadat în mlaștinile din apropiere
și și-a găsit refugiul pe insulele de nisip Torcello, Iesolo și Malamocco. Deși așezările au
fost inițial de natură temporară, venețienii au ocupat treptat insulele în mod
permanent. Primele constructii au fost realizate din lemn, stuf și lut și au fost
ușoare. Pe măsură ce Veneția își sporea importanța, aveau nevoie de mai mult
spațiu. Așa că au trebuit să construiască acolo unde nu exista pământ, direct pe apă.
⬗ Ca oraș înconjurat de apă, Veneția avea un avantaj distinct față de vecinii săi de pe
uscat. Pentru început, Veneția era ferită de invaziile inamice.  Veneția a devenit în cele
din urmă o mare putere maritimă în Marea Mediterană. 

6
 Deci, cum construiesti un oras în mlastina?
Cum a fost construită Veneția? Doar privind-o, mergând pe
străzile înguste , este posibil să nu reflectați atât de mult despre
asta. Dar nu este nimic mai puțin decât un miracol că ea este de
fapt acolo. 
Laguna Veneției este o mlastina. Nu există nici o piatră, nici
măcar sol. Deci, dacă doriți să construiți case din piatră care
cântăresc sute de tone, trebuie să urmați o strategie ingenioasă
și temeinică.
Veneția a fost construită introducând piloni lungi și ascuțiți
din lemn direct în fundul mării. Au fost așezate două straturi
de scândură orizontală. Peste asta, au pus straturi de piatră care
au alcătuit fundația orașului. Această tehnică este veche, iar
metoda a existat chiar și cu mult timp în urmă, ca și pe vremea
Imperiului Roman. Venetienii tocmai l-au îmbunătățit și l-au
dezvoltat.

7
 La câțiva metri adancime se află un strat de lut tare, așa-
numitul Caranto . Acesta este un sediment cu granulație foarte fină care a
suferit un proces de supraconsolidare într-un mediu subaerian. El este
practic nămol tare și rezistă mai bine la greutate decât noroiul moale. Deci,
dacă puteți ajunge la Caranto , este evident că acolo, rezistența este mai mare
decât în stratul superior.

8
 Cum să construiesti o fundatie care poate sustine un oras.

Pilonii din lemn susțin, de fapt, structura clădirilor. Fie că este vorba de lemn
de stejar, arin sau conifere, aceste grămezi de lemn s-au pietrificat de-a lungul
secolelor din cauza lipsei de oxigen. Au înlocuit roca de bază naturală lipsă în
mlaștina moale venețiană. Ele au fost introduse în solul moale al nămolurilor
lagunei, în timp ce pietricele și nisipul din jurul lor au creat o bază solidă
pentru construcții.
Pentru a susține acest fapt, trebuie doar să luăm în considerare faptul că
pentru unele dintre clădirile mai mari din oraș, Podul Rialto, Basilica della
Salute și altele, documentația este destul de completă. Cel puțin situația
financiară, iar în evidență putem găsi comenzile de piloni
de lemn pe care le-a făcut orașul . Au existat multe tipuri de piloni, fiecare cu
propria caracterizare și ar trebui să aibă o lungime de aproximativ 5 sau 6 metri
...
Unii, puțin mai scurți. Doar faptul că au fost ordonati aleatoriu înainte de
inițierea șantierului, arată că proiectul nu depinde în niciun fel de
adâncimea Caranto sau dacă ar putea fi atins. 
Lungimea pilonilor variază, de asemenea, de-a lungul secolelor. In anii 800 și
900, unii piloni aveau intre un metru - un metru și jumătate. Acest lucru
cauzează în mod evident mai puțină stabilitate clădirii de deasupra lor. 

9
10

Piloni din lemn care susțin structura construcțiilor venețiene (foto de pe web)
 Prăbusirea clopotnitei Sfântul Marcu. 

Când clopotnița Sfântul Marcu s-a prabusit într-o

dimineață tragică, în iulie 1902, a aparut posibilitatea
investigării fundației unei clădiri foarte
vechi. Turnul a fost renovat și revizuit în diferite
ocazii, dar fundația a fost, și parțial este încă, din
secolul al X-lea. 
Au descoperit că lungimea pilonilor era de 4
metri. Scândurile orizontale și straturile de piatră
montate la aproximativ 3,5 metri. Fundația a fost în
mare parte intactă și nu a fost așezată în pământ,
ceea ce a provocat prăbușirea turnului. Lemnul era
mineralizat și se transformase practic în piatră.
Cea mai mare parte din fundatiile din Veneția de
astăzi dateaza din secolele 15 , 16. 

11
 Deci, cum au pus pilonii la locul lor?

Fără pompe hidraulice și macarale de oțel, cedarea pilonilor a fost probabil

o problemă. Și acesta a fost probabil unul dintre motivele pentru care
pilonii au fost atât de scurți la început. Aceasta a fost o treabă realizată în
principal manual, cel puțin în primele secole. Construirea de mașini
mecanice mari nu a fost dificilă doar pentru că suntem în primele zile ale
evului mediu ... Dar și pentru că nu exista nimic stabil pe care sa le
asezi. Amintiți-vă că la început fundatia trebuia făcută adesea acolo unde nu
era absolut nimic stabil, doar apa.

Odată cu trecerea anilor, au inventat mașini mai grele și mai automatizate,

care permiteau introducerea pilonilor mai adânc și mai repede.
Și nu… Totuși, nu există o clădire în Veneția care să stea în
picioare. Majoritatea orașelor medievale nu au o fundatie solidă, dar niciuna
nu este la fel de instabila ca Veneția. Are sens dacă considerați că ea pluteste
în mod activ deasupra apei. Dacă mergeți cu feribotul de la Tronchetto la
Lido și urmăriți clopotnițele în timp ce treceți pe Canale della
Giudecca , veți observa că niciuna nu are planeitate. Unele se inclina în
mod periculos.

Mașină de stivuit. 
Museo nazionale della scienza e della tecnologia Leonardo da Vinci, Milano.

12
 Cum a fost construită Veneția - Orașul plutitor
 
Această imagine este dintr-o săpătură din Torcello . Fundația este din
secolul al VI-lea și puteți observa cum sunt grămezile de lemn, mai mult sau
mai puțin intacte. Aceasta a fost „fundamenta”, și are puțin mai mulți
piloni decât clădirile din jur. Dacă vor fi lăsați în aer liber, se vor
descompune într-un timp foarte scurt.
Deasupra grămezilor există două straturi orizontale de scânduri groase,
încrucișate din lemn, iar deasupra, cărămizile și pietrele. Partea fundației
care stă lângă apa canalului este realizată din piatră istriană, un tip dens
de calcar impermeabil din peninsula Istria pe partea croată, vizavi de
Veneția.
Peretele exterior este, de asemenea, conic pentru a rezista mai bine la
greutatea clădirii. Piatra istriană ajunge de la fundul canalului până la cel
mai înalt nivel de apă pentru a proteja interiorul solului de contactul direct
cu apa. 

13
 Deci, de ce nu putrezesc grămezile de lemn?
Pentru că sunt blocate în noroi. Și în interiorul
nămolului, aerul nu are acces. Lemnul nu are contact
cu oxigenul și microorganismele care fac
descompunerea. În schimb, mineralele din umiditate
fac lemnul să se întărească. Ceva care a devenit
evident în momentul prăbușirii 
clopotniței Saint Mark's, în 1902. Lemnul de
dedesubt se afla în condiții mai mult sau mai puțin
perfecte ... după o mie de ani. Și se transformase în
piatră.

De fapt, s-a decis să se pastreze terenul inițial la construirea noului turn și să mărească fundatia cu 3100 de stâlpi noi în jurul bazei. 
Partea centrală a fundației de sub turn este acolo de mai bine de 1000 de ani și este încă perfectă.    

14
 Cum a fost construită Veneția nu este mai puțin decât un miracol.
Miracolul orașului care plutește în lagună vine dintr-o combinație de manoperă ingenioasă, mediu natural și
muncă grea. 
Dar nu este o tehnică fixă. De-a lungul istoriei, Veneția a venit frecvent cu ajustări ale tehnicii de
construcție. Unele au fost îmbunătățiri, în timp ce altele nu. Și cercetarea este în desfășurare. Noi moduri de a
construi și întreține palatele din Veneția sunt inventate zilnic. Avem cunoștințe mai bune astăzi și instrumente
mai precise. Totuși, ne lipsește forța de muncă ieftină și unele cunoștințe vechi se pierd. Factorii economici sunt
din ce în ce mai importanți. De foarte multe ori este un echilibru între a face ceea ce este mai bun și a plăti cel mai
puțin. Ca și curățarea canalelor . Asta se face în zilele noastre într-un mod mult mai ieftin, dar într-un mod mai
puțin aprofundat. 
Veneția încă plutește, totuși, vârful nasului ei este încă deasupra liniei apei, chiar dacă problemele legate de
umiditate, crăpături, așezare și apele înalte din ce în ce mai frecvente o amenință. 
Va mai fi aici peste o mie de ani? Speram că da, dar există o mare amenințare care nu are nicio legătură cu
scândurile de lemn, piatra istriană sau grămada de piloni. O amenințare iminentă și înfricoșătoare. 
Creșterea nivelului mării. 
Astfel, au fost propuse o serie de soluții pentru salvarea Veneției de la scufundare. Una dintre aceste măsuri este
Mo.SE ( Modulo Sperimentale Elettromeccanico, sau Modul Experimental Electromecanic). Aceasta implică
construirea a 79 de porți mobile care vor separa laguna de Marea Adriatică atunci când valul depășește un metru
deasupra marcajului obișnuit de apă înaltă. Cu toate acestea, unii observatori pesimisti se îndoiesc că astfel de
măsuri vor fi suficiente pentru a păstra Veneția pentru totdeauna și că orașul se va scufunda în cele din urmă, la
fel ca fabulatul oraș Atlantida.

15
16
17
 Lemnul ca material de construcție pentru Veneția

Lemnul din Veneția a fost, de asemenea, utilizat pe scară largă pentru

interiorul clădirilor. Pardoselile, plafoanele și fermele din casele și palatele
venețiene, bisericile sau mănăstirile sunt fabricate din lemn. Calitatea
flexibilă a acestui material a permis flexibilitatea generală a construcțiilor,
absorbind astfel așezările sau orice schimbare a solului. 

Palatul Dogilor și casele secolului al XVI-lea din Veneția

Aici puteți vedea acoperișul imensului Consiliu Major din palatul Dogilor,
cea mai mare cameră din Europa încă în prezent. Această cameră
excepțională a fost prevăzută cu un tavan plat după un incendiu cumplit în
1577 sub supravegherea arhitectului Antonio Da Ponte. Mai târziu, în
carieră, i s-a comandat construirea podului Rialto. Stâlpii sau coloanele nu
au putut fi așezate pe podeaua elastică și totuși fragilă a sălii Consiliului
Major. Deci, pentru a susține tavanul, acoperișul a fost conceput pentru a
descărca greutatea pe pereții laterali folosind ferme gigantice din lemn
compozite.

18
 Structura grinzilor compozite ale palatului Dogilor din Veneția, secolul al XVI-lea
19
 Grinzi care țin plafonul sălii majore a consiliului din palatul Dogilor din Veneția, secolul al XVI-lea
20
 Dar chiar și în construcții mai simple, găsiți ferme, tavane și pardoseli toate realizate din lemn. Nu doar. Puteți găsi și
exemple de pereți despărțitori din lemn. La fel ca în această casă din secolul al XVI-lea, puteți vedea ce au făcut masonii
din trecut.

Un perete de lemn în interiorul unei case venețiene

Venetienii au reciclat părțile din lemn rămase odată ce tâmplarii au taiat un trunchi. Le-au folosit pentru a construi pereții între camerele
din interiorul unei case. Au așezat lemnul și apoi l-au fixat pe tavan și pe podele folosind cuie lungi din metal. 

21
 Lemn pentru a pluti în laguna venețiană și de-a lungul mării
Dacă ceva ce vedeți în Veneția a fost livrat cu barca, vă puteți imagina cât de mult lemn a fost necesar în Veneția pentru a construi bărci și nave,
catarge și vâsle? Plute din munți și nave de marfă livrau multe in Veneția. Cu toate acestea, nu era vorba doar de o cantitate. Era și o chestiune de
calitate. Diferite tipuri de lemn ar servi unor scopuri diferite. Să nu uităm că aveți nevoie de opt tipuri de lemn pentru a  construi o gondolă -
bine, șapte într-adevăr, deoarece acum placajul este folosit pentru partea inferioara.
Te-ai uitat vreodată la scheletul unei bărci în construcție? Combinația complicată a fiecărei piese de lemn dintr-o barcă este sufletul unei
creaturi.

Vă puteți îndrăgosti de materialele moderne, dar acestea nu vă vor oferi

senzația de unicitate a unei bărci de lemn lucrate manual. 

22
 “ Bricole” (delfin): când lemnul te ajută să-ți găsești drumul
În laguna venețiană veți vedea grupuri de stâlpi de lemn numite „bricole” care sunt folosite pentru a marca căile navigabile adânci și pentru a
ajuta la a nu rămâne blocati în apele puțin adânci. Marcatori esențiali pentru traseele de navigație corecte, „bricole” nu servește ca puncte de
ancorare. Regulile care stabilesc modul în care funcționează acești delfini au fost emise pentru prima dată în istoria venețiană în 1439. Senatul
venețian a votat că toate canalele noi din lagună trebuiau marcate cu stâlpi de lemn și trebuiau verificate anual. Dintr-un sondaj datând din
1789 aflăm că în lagună existau peste 8.000 de „bricole”. 

23
 Bibliografie
http://www.mainlesson.com/display.php?author=lansing&book=patriots&story=venice
http://www.scientificamerican.com/article/saving-venice/
http://www.spiegel.de/international/europe/venice-s-struggle-against-the-water-a-838713.html
http://theapprenticeandthejourneyman.com/2011/04/17/how-venice-italy-was-built-on-a-foundation-of-wood/
http://www.humanities360.com/index.php/the-city-on-water-understanding-how-venice-was-built-15345/
http://en.wikipedia.org/wiki/Venice

24
 � Va multumim!

25