1.

Umiditatea lemnului
Umiditatea lemnului este data de proprietatile lui higroscopice si variaza in functie de
umiditatea mediului ambiant,fiind direct proportionala cu acesta.Punctul de saturatie a
lemnului este in jurul valorilor de 25-30%,atins intr-o atmosfera saturata cu apa.

Toate valorile de calcul date pt rezistenta lemnului iau in considerare umiditatea de 12%.

Umiditatea afecteaza rezistenta,rigiditatea,durabilitatea si stabilitatea dimensionala a lemnului.

Datorita umizitatii apare contragerea si umflarea.

Influenta umizitatii este nesemnificativa in cazul solicitarilor la compresiune si incovoiere

dinamica,dar este foarte mare in cazul solicitarilor la compresiune si incovoiere statica.

Contragerea si umflarea sunt caracterizate prin valorile coeficientilor de deformatie in sens

longitudinal(al),radial(ar) si tangential(at),calculati procentual pt o variatie de 1% a umizitatii.

Fenomenul de contragere si umflare conduc la crapaturi.

Pt aducerea in limitele cerute in conditiile de exploatare,lemnul se poate usca artificial.

Masurare umizitatii

-umiditatea absoluta U=(Mu-Mo)/Mo sau U=(Mu-Mo)/Mo *100%

-umiditatea absoluta Ux=(Mu-Mo)/Mu sau …

2.Proprietati mecanice ale lemnului,comportarea lemnului la incovoiere

Proprietatile mecanice ale lemnului,adica comportarea lemnului la diferite solicitari,se
determina prin incercari pe epruvete.Epruvetele pot fi mici,cele folosite in laborator si epruvete
mari de dimensiunile pieselor intalnite in constructii.

Valorile rezistentelor mecanice se determina prin efectuarea unui numar mare de incercari si
prelucrarea statistica a materialului obtinut.

Comportarea lemnului la incovoiere

Incercarile lemnului la incovoiere se face pe epruvete,aplicarea sarcinii se face lent si progresiv
cu o crestere de 500 daN/minut pentru epruveta intreaga.

Pentru lemnul de rasinoasa rezistenta medie de rupere la incovoiere este de 750 daN/cm
patrat.
Rezistenta lemnului la incovoiere ocupa o pozitie intermediara intre rezistenta la compresiune
si cea la intindere.

Ruperea se face prin cedarea fibrelor din zona intinsa si ingenuncherea fibrelor din zona
comprimata.

Influenta defectelor principale:noduri,fibre torse este mare la incovoiere cand acestea sunt
plasate in zona intinsa.

Aceste influente sunt mai mici in cazul barelor de lemn rotunde decat in cazul celor din lemn
ecarisat.

Raportul de rezistenta de rupere pe epruvete mari si cea pe epruvete mici:0,6-0,8(lemn

rotund),0,45-0,5(lemn ecarisat)