ALTE DOCUMENTE

PROIECTAREA SI Accesiunea constructiilor, plantatiilor

sau altor lucrari facute de o persoana cu
CALCULUL materialele sale pe terenul proprietatea
al
ELEMENTELOR HIDROIZOLARI INTERIOARE
Proiectarea radierelor de beton armat
DE Stabilirea perspectivelor cu
constructorul, arhitectul si proprietarul
CONSTRUCTII SISTEME DE DETECTARE A
INCENDIILOR
DIN LEMN Proiectia punctelor in geodezie si
topografie
Arhitectura constructii Instalarea centralei termice
INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU
SANTIERE IN CONSTRUCTII
Catalog de profile si feronerie
EVALUAREA INCARCARII DIN
PROIECTAREA SI CALCULUL SEISM
ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII
DIN LEMN

 CERINTELE Cautare

UTILIZATORILOR – ISO
6241/1984 SI STAS 12400/85

   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   STABILITATE SI REZISTENTA

(FIABILITATE STRUCTURALA;

   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   SIGURANTA LA FOC;

   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   ETANSEITATE;

   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   EXIGENTE HIGOTERMICE;

   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   AMBIANTA ATMOSFERICE;

   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   EXIGENTE ACUSTICE;

    &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   EXIGENTE VIZUALE;

   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   EXIGENTE DE IGIENA;

   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   ADAPTAREA LA UTILIZAREA

SPATIILOR;

   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   DURABILITATE;

   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   ECONOMIE;

 CERINTA DE FIABILITATE STRUCTURALA IMPLICA:

   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp; SIGURANTA
STRUCTURALA;

   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;  APTITUDINE PENTRU
EXPLOATARE;

   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp;  DURABILITATE;

PROPRIETATILE MECANICE ALE

LEMNULUI
 REGULI GENERALE

La proiectarea constructiilor din lemn trebuie respectate toate cerintele de rezistenta,

stabilitate si durabilitate, adoptandu-se solutiile constructive eficiente si masurile de
protectie contra putrezirii care sa asigure o buna conservare in timp a materialului folosit.
Totodata, trebuie luate masurile necesare astfel incat aceste constructii sa fie ferite de
temperaturi ridicate. Temperatura maxima a mediului inconjurator in care pot fi
exploatate eficient constructiile din lemn se limiteaza la +55˚C, avandu-se in vedere si
normele in vigoare cu privire la preintampinarea pericolului de incendii.

Deasemenea, la alegerea sistemului constructiv trebuie sa se tina cont si de calitatea si de

umiditatea materialului folosit; in cazul in care materialul lemnos are o umiditate mare, si
nu exista posibilitati de uscare in timp util, trebuie adoptate sisteme constructive la care
uscarea lemnului nu provoaca deformatii periculoase sau eforturi unitare suplimentare.

In cazul elementelor constructive executate din mai multe piese sau cu sectiune compusa,
imbinarea acestora va trebui sa asigure o repartizare rationala a eforturilor in toate piesele
componente. In acest sens, legaturile utilizate pentru realizarea imbinarii trebuie sa fie de
acelasi tip si cu aceleasi caracteristici geometrice si elastice. Pentru a tine cont de
influenta negativa a eventualelor defecte din zona imbinarii, tipul si numarul legaturilor
se vor stabili folosind principiul fractionarii. Astfel, o atentie deosebita trebuie acordata
elementelor intinse. In vederea evitarii aparitiei unor solicitari suplimentare in imbinare,
efortul trebuie transmis centric, conditie obligatorie in cazul elementelor intinse.
Dispunerea legaturilor intr-o imbinare trebuie sa fie simetrica in raport cu axa
elementului.

In cazul constructiilor de lemn nu se tine cont in calcul de eforturile suplimentare ce iau

nastere din cauza variatiei de temperatura, respectiv in urma uscarii si umflarii lemnului.
Se neglijeaza deasemenea in calcul efectul favorabil al fortelor de frecare, luandu-se in
considerare insa efectul defavorabil al frecarii care poate duce la aparitia unor eforturi
suplimentare.

Stabilirea corecta a dimensiunilor elementelor constructiilor de lemn supuse la diferite

solicitari implica cunoasterea proprietatilor mecanice, respectiv a rezistentelor
materialului lemnos din care sunt realizate.

 FACTORI CARE INFLUENTEAZA PROPRIETATILE MECANICE ALE

LEMNULUI:

-   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp; CARACTERUL SI NATURA SOLICITARII;

-   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp; VITEZA DE INCARCARE SI DURATA

SOLICITARII;

-   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp; STRUCTURA, DEFECTELE, STAREA DE

UMIDITATE;

Proprietatile mecanice ale lemnului se determina in laborator prin incercari facute pe

masini de incercat, in anumite conditii prevazute de norme, pe epruvete mici, cu
dimensiuni standardizate si executate dintr-un lemn fara defecte.

Rezistentele astfel determinate nu pot fi considerate ca valori reale ale eforturilor in

diferite elemente de constructie deoarece acestea contin diferite defecte care reduc
considerabil proprietatile mecanice ale lemnului. Dimensiunile mari ale sortimentului
lemnos folosit in mod curent in practica constructiilor din lemn, in comparatie cu
dimensiunile epruvetelor standardizate, fac ca neomogenitatea materialului lemnos sa se
manifeste mai puternic, fapt care conduce deasemenea la micsorarea rezistentelor.
In aceste conditii valorile obtinute in cadrul incercarilor mecanice efectuate in conditii de
laborator pe epruvete standardizate trebuie corectate cu factori semnificativi.

 COMPORTAREA LEMNULUI LA DIFERITE SOLICITARI:

 - INTINDERE: (paralela cu fibrele);
    - curba caracteristica are caracter
curbiliniu;

Pentru lemnul de rasinoase, incercarile mecanice

efectuate in conditii de laborator au aratat ca
valoarea medie a rezistentei la rupere la intindere
in lungul fibrelor se situeaza in jurul a 1000
daN/cm2, iar valoarea modulului de elasticitate
variaza intre 110000daN/cm2 si 140000 daN/cm2.

Curba caracteristica de comportare a lemnului la intindere are pe toata lungimea ei un

caracter curbiliniu, fapt care demonstreaza lipsa limitei de proportionalitate (intre eforturi
unitare si deformatii specifice).

Valoarea rezistentei de rupere la intindere centrica paralela cu fibrele este semnificativ

micsorata la barele cu dimensiuni mai mari, fata de valoarea obtinuta pe epruvete
standardizate datorita, pe de-o parte unei manifestari mai puternice a neomogenitatii
materialului, iar pe de alta parte, datorita defectelor de noduri si devierii fibrelor lemnului
in regiunea acestora.

Experientele de laborator au aratat ca in cazul in

care suma diametrelor nodurilor dintr-o sectiune
ajunge la ¼ din dimensiunea laturii piesei intinse
(calitatea I), rezistenta de rupere la intindere a
acesteia scade pana la 0.27 din valoarea
corespunzatoare obtinuta pe epruvete standardizate.

Ruperea epruvetelor solicitate la intindere se

produce brusc, fara dezvoltare de deformatii
plastice.

Rezistenta de rupere normala pe directia fibrelor

este de 20-25 ori mai mica decat rezistenta de
rupere la intindere in lungul fibrelor.

ATENTIE: dimensionarea se realizeaza din conditia de rezistenta;

- COMPRESIUNE: (paralela cu fibrele);

    - influenta defavorabila a defectelor si a slabirilor este mai mica decat in cazul
intinderii  comportare plastica a lemnului la compresiune;

Curba caracteristica de comportare a lemnului la compresiune are o curbura mai

pronuntata in comparatie cu cea la intindere.
Experimental s-a constatat ca rezistenta de rupere la compresiune in lungul fibrelor
depinde de grosimea peretilor celulari ai lemnului tarziu. Distrugerea lemnului solicitat la
compresiune in lungul fibrelor incepe cu flambajul fibrelor mai rezistente si mai rigide
ale lemnului tarziu, care deviaza lateral spre fibrele mai moi ale lemnului timpuriu,
ajungandu-se la mai multe planuri inclinate ce se formeaza in urma ruperii locale fibrelor.

ATENTIE: dimensionarea se realizeaza in general la flambaj;

- INCOVOIERE:
    - ipoteze simplificatoare: legea Hooke + ipoteza Bernoulli;
    - schema statica pentru incovoiere fara forta taietoare;
    - distributia eforturilor unitare  pe inaltimea sectiunii transversale;

Rezistenta de rupere la incovoiere se situeaza intre rezistentele la compresiune si

intindere, avand pentru lemnul de rasinoase o valoare medie de ≈ 750 daN/cm2.

Influenta defectelor in cazul solicitarii la incovoiere este considerabila, mai ales daca
acestea sunt situate in zona intinsa a barei. Experientele de laborator au aratat ca aceasta
influenta este mai mare la barele din lemn ecarisate si mai mica la barele din lemn rotund.
In cazul in care suma dimensiunilor nodurilor reprezinta 1/3 din latura sectiunii
elementului din zona intinsa, rezistenta de rupere la incovoiere reprezinta doar 0.40-0.50
pentru lemn ecarisat si 0.60-0.80 pentru lemn rotund, din valoarea rezistentei de rupere a
epruvetelor standardizate.

Calculul elementelor solicitate la incovoiere se bazeaza pe o serie de ipoteze

simplificatoare, si anume legea lui Hooke si faptul ca lemnul are acelasi modul de
elasticitate E la incovoiere ca si in cazul solicitarii la intindere si compresiune.

Experimental, s-a observat ca pentru primele trepte de incarcare, raportul dintre valoarea
absoluta a deformatiilor specifice din zona comprimata εc si respectiv a celor din zona
intinsa εt, este foarte apropiat de 1, aceasta insemnand ca pozitia axei neutre coincide cu
centrul de greutate al sectiunii. In vecinatatea ruperii insa, valoarea raportului dintre
deformatia specifica de compresiune si cea de intindere se reduce pana la ≈ 0.75, axa
neutra incepand sa se deplaseze spre zona intinsa.
In concluzie, in cazul solicitarii la incovoiere, ca urmare a deformatiilor care o insotesc,
distributia eforturilor unitare normale pe inaltimea sectiunii transversale a barei poate fi
considerata liniara doar in prima faza a incarcarii, cand acestea sunt mici.

Odata cu cresterea incarcarii, cresc si eforturile unitare normale, iar materialul din zona
comprimata incepe sa treaca in domeniul elasto-plastic, diagrama eforturilor unitare
normale devenind usor curbilinie in zona comprimata, dar ramanand liniara in zona
intinsa. Daca incarcarea creste si mai mult, eforturile unitare normale cresc in continuare,
astfel ca materialul din zona comprimata trece in domeniul plastic, iar in zona intinsa
incepe plastificarea (diagrama eforturilor unitare normale devenind si in aceasta zona
curbilinie). In stadiul ultim, intreaga diagrama este curbilinie, cu exceptia unei mici zone
in vecinatatea axei neutre care se pastreaza in domeniul elastic, iar eforturile unitare
normale la extremitatile sectiunii ating valoarea de rupere.

Ruperea incepe cu fibrele extreme din zona comprimata, unde se formeaza cute
(ondulatii) care explica aparitia deformatiilor plastice in aceasta zona, deformatii ce se
extind treptat inspre interiorul sectiunii, determinand astfel deplasarea axei neutre spre
zona intinsa si se termina prin ruperea fibrelor din zona intinsa.

- STRIVIRE: (compresiune perpendiculara pe fibre);

   - pentru s < p deformatiile sunt elastice si au valori mici (peretii celulelor se
comporta bine);
   - pentru s > p deformatiile sunt permanente si au valori mari (distrugerea
peretilor celulelor);
   - pentru s >> p cresc deformatiile (indesarea peretilor celulelor);
Curba caracteristica a lemnului la compresiune si strivire transversal pe fibre arata ca in
prima parte de incarcare cand σs este mai mica decat σp (limita de proportionalitate),
peretii celulelor se comporta in conditii bune, deformatiile sunt elastice si au valori mici.
Daca limita de proportionalitate este depasita, peretii celulelor se distrug, iar celulele se
turtesc, provocand astfel deformatii mari, cu caracter permanent. Dupa turtirea completa
a peretilor celulari se produce o indesare a acestora, determinand astfel reducerea cresterii
deformatiilor, chiar la o marire considerabila a solicitarii.

Valoarea rezistentei la strivire σs variaza in functie de unghiul pe care il face forta de

strivire cu directia fibrelor lemnului si creste cu micsorarea acestui unghi.

ATENTIE: in zona reazemelor nu sunt permise solicitari care sa depaseasca p

- FORFECARE:
   - rezistenta la forfecare transversala t;
   - rezistenta la forfecare paralela p;
   - rezistenta la forfecare longitudinala perpendiculara perp;
 CALCULUL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII
DIN LEMN CU SECTIUNE SIMPLA

    INTINDERE AXIALA:         

                                 Nt = forta axiala normata (de calcul);
                                       An = aria sectiunii transversale, slabite;
                                       at = rezistenta admisibila la intindere in lungul
fibrelor;
                                       Rt = rezistenta de calcul la intindere in lungul fibrelor;

   &nb 151j93b sp; COMPRESIUNE AXIALA:  

                                 = coeficient de flambaj;

                                        = forta critica  de flambaj;

                                       = modul de elasticitate al materialului;
                                       = moment de inertie al sectiunii (dispersia,
ex.valori);
                                       = lungimea de flambaj a barei (in functie de
rezemari);

                                       = raza de giratie;

Zveltetea se cuantifica prin (coeficient de zveltete);

Pentru se obtine ;

Pentru se obtine

Coeficient de zveltete maxim admis

Nr.crt.
Denumire element Constructii Constructii
definitive provizorii
 Grinzi cu zabrele si arce
1. - talpi, diagonale si montanti reazem 150 175
- celelalte elemente 175 200
Stalpi principali 120 150
2.
Stalpi secundari 150 175
3. Contravantuiri 200 200
    &nb 151j93b sp; INCOVOIERE:
             - SIMPLA
                       VERIFICARE DE

REZISTENTA:
                           = moment incovoietor
normat (de calcul);
                         = modul de rezistenta
net;
                            = rezistenta admisibila
la incovoiere;
                            = rezistenta de calcul la
incovoiere;
ATENTIE: daca sectiunea cea mai slabita nu coincide cu sectiunea in
care
                    momentul incovoietor este maxim, se impune verificarea de
                    rezistenta si in sectiunea cu slabiri maxime!

                       VERIFICARE DE RIGIDITATE:

Sageata limita
Nr.crt. Incarcari de Incarcari de scurta
Element lunga durata durata

1. Plansee L/250 L/250

curente
2. Plansee pod L/200 L/200
Acoperisuri
3. - pane, capriori; L/200 L/150
- astereala; L/150 L/100
4. Dolii L/400 L/300

In general, pe langa incovoiere apare si forfecarea:

  = forta taietoare normata (calcul);
 = momentul static brut al sectiunii;
  = latimea sectiunii;
 = moment de inertie brut sectiune;

ATENTIE: verificarea este necesara pentru grinzi scurte (l/h<5)!

-OBLICA

      VERIFICARE DE REZISTENTA:

      VERIFICARE DE RIGIDITATE:

   &nb 151j93b sp;

COMPRESIUNE EXCENTRICA (DREAPTA SI OBLICA)

       - FORTA AXIALA DE COMPRESIUNE (pe pozitie deformata);

       - MOMENT INCOVOIETOR ( ; sau
  unde:

    ;

    ;

    , ;

   

SARPANTE

TIPURI CONSTRUCTIVE SI ELEMENTE COMPONENTE

SARPANTE DIN CAPRIORI:  - ALCATUIRE: perechi de capriori cu sau fara

tiranti
                                                                                    orizontali de rigidizare;

                                                       - DESCHIDERE: 6.00m fara tiranti;

                                                                                      9.00m cu tiranti;

                                                       - STABILITATEA GENERALA: contravantuiri

long.;

SARPANTE PE SCAUNE:         - ALCATUIRE: elemente verticale (popi);

                                                                                    elemente orizontale-longitud.
(pane);
                                                                                    elemente inclinate (capriori);
                                                                                    elemente orizontale de rigidizare
trans.

                                                                                    elemente inclinate de rigidizare

transv.

                                                        - STABILITATEA GENERALA: contrav.

long+transv.
                                                        - TIPURI: functie de deschidere, de pozitia
elementelor
                                                                           structurale verticale (pereti sau cadre);

CALCULUL ELEMENTELOR SARPANTEI

GRUPAREA INCARCARILOR
-   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp; IPOTEZA I:    incarcarea permanenta + incarcarea
din zapada;

-   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp; IPOTEZA II:  incarcarea permanenta + incarcarea
din vant (presiune) +
                        + ½incarcarea din zapada;

-   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp; IPOTEZA III: incarcarea permanenta + forta
concentrata (1000N);

-   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp; IPOTEZA IV: incarcarea permanenta + incarcarea
din vant (pres.+suct.);

CALCUL ASTEREALA (sustine invelitoarea din tabla, olane)

-   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp; se determina incarcarile pentru o scandura de

latime “b”;

-   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp; se calculeaza la incovoiere oblica pe doua directii;

-   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp; se verifica la deformatia maxima;

CALCUL SIPCI (sustin invelitoarea din tigla)

-   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp; se determina incarcarile pentru o sipca;

-   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp; se calculeaza la incovoiere oblica pe doua directii;

-   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp; se considera simplu rezemate pe capriori;

CALCUL CAPRIORI
-    &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp; se considera simplu rezemati pe
pane;
-   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp; sunt incarcati cu reactiunile din astereala sau sipci;
CALCUL PANE

-   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp; se considera simplu rezemate sau continue pe popi
(ziduri, pt.cosoroaba);

-   &nb 151j93b sp;   &nb 151j93b sp; sunt incarcate cu reactiunile din capriori;

CALCUL POPI (elemente verticale sau inclinate, care preiau reactiunile panelor);