Calinescu Giulia

Master TMLC AN I
Calinescu Giulia
Master TMLC AN I

Lemnul a fost si ramane unul dintre principalele produse folosite si in constructii. La

exigentele calitative actuale este nevoie, insa, de un lemn cu anumiti parametri, care sa
confere constructiilor soliditate, estetica, durabilitate si, deci, eficienta.
Lemnul este un material perisabil, higroscopic si combustibil, ceea ce impune o atentie
sporita la selectarea speciei lemnoase care urmeaza sa fie expusa in raport cu umiditatea si
solul. In functie de propria umiditate variabila si de cea atmosferica sau provenita din sol,
lemnul reprezinta un bun mediu de viata pentru ciuperci si insecte, suferind procese de
biodegradare dar si modificari dimensionale.
In istoria civilizatiei umane s-au folosit numeroase metode si produse pentru protectia
lemnului cu scopul prevenirii si combaterii agentilor distructivi biotici si abiotici. Dezvoltarea
cercetarii forestiere si a industriei chimice, in special, au scos pe piata produselor de protectia
lemnului o serie de solutii de tratare care ulterior s-au dovedit toxice pentru om si mediul
inconjurator. In prezent, se pun la dispozitia conservatorilor si restauratorilor, pentru utilizare
in conservare pe suportul lemnos vechi si pe cel nou folosit in restaurari dar si in constructiile
curente de case de locuit din lemn, metode si produse de ultima generatie.

In decursul a peste 75 de ani de existenta, Institutul National al Lemnului, prin specialistii sai, a
contribuit, prin incercari in laborator si in situ ale formularilor chimice proprii sau provenite de
la producatori autohtoni si din import, la punerea pe piata a unor produse noi si metode pentru
protectia lemnului proaspat doborat, utilizat in constructii si in conservarea si restaurarea
bunurilor culturale.

Standarde nationale Si europene de protectiE a lemnului Si de incercari Ale durabilitatii

lemnului Si eficacitatii de protectie a produselor pentru protectia lemnului
In laboratorul de incercari pentru protectia lemnului se efectueaza lucrari dupa metode
standardizate national si european:
STAS 8022-91 Lemn. Determinarea eficacitatii antiseptizarii impotriva mucegairii;
SR EN 152-1,2:1995 Metode de incercare ale produselor de protectie a lemnului. Metoda de
laborator pentru determinarea eficacitatii preventive a unui tratament de protectie a lemnului
prelucrat impotriva albastrelii fungice. Partea 1: Aplicare prin periere; Partea 2: Aplicare prin
alte metode decat perierea;
SR EN 113:2003 Produse de protectie a lemnului. Metoda de incercare pentru determinarea
eficacitatii protectoare fata de ciupercile basidiomycetes lignicole.
Calinescu Giulia
Master TMLC AN I

Determinarea pragului de eficacitate / SR ENV 839:2003 Produse de protectie a lemnului.

Determinarea eficacitatii preventive fata de ciupercile lignicole basidiomycetes. Aplicare prin
tratament de suprafata;
SR EN 47:2005 Produse de protectie a lemnului. Determinare a pragului de eficacitate
impotriva larvelor de Hylotrupes bajulus (Linnaeus). (Metoda de laborator);
SR EN 117:2006 Produse de protectie a lemnului. Determinarea pragului de eficacitate
impotriva speciilor de Reticulitermes (termite europene). (Metoda de laborator).
De asemenea, incercarile de durabilitate si incadrarea lemnului in clase de exploatare se face
conform metodelor europene:
SR EN 335-1,2:2007 Durabilitatea lemnului si a materialelor pe baza de lemn. Definitia
claselor de exploatare. Partea 1: Generalitati; Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate
din lemn. Definitia claselor de exploatare; Partea 2: Aplicatie la lemnul masiv;
SR EN 350-1, 2:1996 Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn Durabilitatea
naturala a lemnului masiv. Partea 1: Ghid de principii de incercare si de clasificare a durabilitatii
naturale a lemnului. Durabilitatea lemnului si a materialelor derivate din lemn. Durabilitatea
naturala a lemnului masiv; Partea 2: Ghid de durabilitate naturala a lemnului si de
impregnabilitate a esentelor de lemn alese dupa importanta lor europeana.
Metode de laborator, in situ in poligonul INL Si in conditii de productie sau in muzeul in aer
liber
In laborator se efectueaza lucrari de formulare si reformulare a unor recepturi elaborate in
etapa de studii de solutii, in functie de rezultatele testarilor preliminare de eficacitate de
protectie a substantelor active si produselor utilizate in tratamentele de protectie insecto-
fungicide, hidrofuge si ignifuge. Avand in vedere ca in cadrul unui muzeu in aer liber activitatea
este orientata atat pe conservarea suportului de lucru (lemn, textile, ceramica, sticla, metal) cat
si pe restaurarea obiectelor din inventarul de bunuri culturale din patrimoniul national mobil, se
cauta solutii optime de protectie chimica pentru toate compartimentele de lucru (depozit de
lemn nou pentru amenajari si restaurari constructii existente in muzeu, zona de carantina a
obiectelor si colectiilor noi, laboratorul de conservare si restaurare si pentru interventii de
conservare restaurare consolidare asupra obiectivelor).
Muzeul, ca aplicatie in situ, reprezinta un ansamblu complex de materiale pe diverse
suporturi. In ceea ce priveste lemnul, acesta se regaseste intr-o gama variata de forme sau
vechimi, cu diverse probleme privind degradarea provocata de amprenta timpului. La toate
aceste aspecte se adauga multitudinea de surse de provenienta a exponatelor, muzeul fiind
reprezentativ la nivel istoric si national dar si ca ecosistem. Diversitatea factorilor biotici si
abiotici fac ca acestui perimetru expozitional sa-i cresca nivelul de atractie dar si cel al riscurilor
de deteriorare.
Calinescu Giulia
Master TMLC AN I

Metode de suprafata Si de profunzime. Metode chimice, fizice Si biologice

Iata, succint, tehnologiile de tratare care se pot utiliza la aplicarea produselor de protectie:
a. Tratamente de suprafata: pensulare, pulverizare, imersia simpla;
b. Tratamente in profunzime: imersie de lunga durata, bai calde-reci, impregnare in vid-
presiune;
c. Tratamente speciale pentru lemnul atacat biologic: injectare, gazare, criogenare, aerosoli
termici, aerosoli reci, microunde, radiatii UV, capcane biologice.

Produse de protectie insecto-fungicide, hidrofuge si ignifuge.

La efectuarea tratamentaelor se stabilesc urmatoarele aspecte legate de eficacitatea maxima
de protectie:
starea de agregare a substantei (lichida, solida sau gazoasa) si metodele de aplicare;
lavabilitatea si natura substantei (uleioasa, solutie organica sau pe baza de apa);
compatibilitatea cu suportul lemnos si cu alte materiale de protectie, finisare si incleiere;
efectul eficacitatii de protectie asupra cresterii durabilitatii naturale a lemnului;
datele ecologice si toxicologice ale produsului si corelarea acestora cu protecta lemnului si a
mediului.
Substantele folosite pentru protectia lemnului si a materialelor pe baza de lemn se grupeaza in:
substante de hidrofugare: paste de protectie a capetelor de busteni si cherestele in timpul
depozitarii si uscarii naturale, rasini siliconice pentru impermeabilizarea substraturilor din
constructii, uleiurile de creozot pentru impregnarea traverselor de cale ferata, uleiuri vegetale
si rasini organice pentru formulari de produse peliculogene de hidrofobizare si antiseptizare a
lemnului;
substante solubile in solventi organici: insecticide si fungicide organice;
substante solubile in apa: compusi anorganici cu proprietati insecto-fungicide si ignifuge,
pesticide organice emulsionabile;
substante volatile la temperatura ambianta: fungicide si insecticide gazoase, pentru
combaterea si prevenirea infectarii si infestarii lemnului, aerosoli reci si calzi;
extracte naturale din plante si insecticide feromonale.
Calinescu Giulia
Master TMLC AN I

Criterii de utilizare a produselor pentru conservarea-restaurarea Lemnului istoric

Conservarea-Restaurarea sunt activitati complementare: restaurarea unui bun cultural
inseamna, in acelasi timp, si conservarea acestuia.
In domeniul conservarii-restaurarii sunt necesare produse speciale de protectie si restaurare.
Astfel, pentru substantele de protectie utilizate in restaurare-conservare se impun pe langa
cerintele generale (eficienta marita determinata de toxicitatea fata de biodaunatori, spectru de
actiune si remanenta, nocivitate redusa pentru om, impact ecologic redus) si cerinte specifice
cum ar fi penetrabilitate buna in lemnul degradat, compatibilitate cu produsele traditionale de
incleiere si finisare, tehnici de aplicare diferite adaptate in functie de natura obiectului si
posibilitatea tratarii sale in laborator sau in situ.
Solventii utilizati pentru dizolvarea substantelor de protectie si consolidare trebuie sa umfle cat
mai putin lemnul, sa fie polari pentru a se absorbi bine in lemn, sa fie usori, sa nu pateze lemnul
sau sa ii modifice capacitatea de incleiere si finisare, sa aiba o volatilitate medie. In plus ei
trebuie sa fie cat mai putin nocivi pentru om si mediu.
Indiferent de metoda de tratare, produsele de protectie aplicate la conservarea bunurilor de
patrimoniu trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
sa fie active in concentratie mica si polivalente;
sa fie penetrante;
sa nu degradeze substratul, deci sa nu fie pe baza de sulf, clor, brom etc.;
sa nu imbacseasca, sa nu umezeasca sau sa nu pateze;
sa nu fie remanente;
sa nu fie toxice pentru om;
sa nu fie inflamabile sau explozibile;
sa fie usor de manipulat sau pastrat;
parametrii tratamentului aplicat precum si substantele folosite sa nu atace sau sa deformeze
lemnul.
Tehnicile de tratare trebuie efectuate cu mijloace speciale pentru a reduce la minimum
actiunile distructive.

Echipamente pentru aplicarea protectiei chimice: injectare, pensulare, pulverizare, imersie,

impregnare in vid-presiune, gazare, criogenare, Iradiere cu microunde, radiatii gamma, UV
Introducerea cerintelor din Directiva Uniunii Europene pentru biocide 98/8/EC/30.07.2002, dar
si cercetarile din ultimii ani pentru noi metode si echipamente mobile de protectie eficiente si
fara remanenta constituie baza unei noi generatii, ecologice, de produse, metode si
echipamente pentru combaterea daunatorilor lemnului si microorganismelor vegetale xilofage.
Calinescu Giulia
Master TMLC AN I

Astfel, au patruns si in Romania echipamente ecologice de sterilizare, fara remanenta post

tratament:
camera de sterilizare cu agent termic, in care lemnul trebuie incalzit in interiorul lui pana la
55-60 0C, temperaturi la care insectele lemnului sunt distruse, folosite in special la sterilizarea
ambalajelor din lemn pentru export, conform ISPM 15 IPPC / 2002, UN FAO-Roma;
aparat mobil cu microunde, exemplu MicronWood Italia;
aparat mobil de criogenare cu N2 lichid, in special pentru textile, exemplu Criopest Italia;
camera mobila de gazare in atmosfera controlata prin inlocuirea oxigenului cu CO2 sau cu N2,
cu durata de actiune de 14-20 zile, exemplu Kill Box Italia. Aceste trei aparate sun distribuite
de Primosal SRL Bucuresti;
iradiere gamma, in cadrul Institutului Horia Hulubei de la Magurele Bucuresti, pentru
aplicatii si cercetari de inginerie nucleara.

Elaborarea unor noi retete de produse Si / sau metode de aplicare a protectiei lemnului
Pentru lucrarile desfasurate in cadrul laboratorului din INL s-au folosit, ca material de lucru,
lemn de rasinoase si foioase, reactivi si aparatura din dotare. Substantele si produsele testate in
laborator pentru eficacitatea de protectie la actiunea factorilor biologici, de mediu si climatici
sunt materiale destinate activitatii de conservare si restaurare, din urmatoarele categorii:
Insecticide in solutii apoase si organice;
Fungicide in solutii apoase si organice;
Ignifuge care nu modifica culoarea suportului lemnos;
Hidrofuge paste si emulsii parafinoase, solutii apoase si emulsii siliconice;
Antiseptizanti-dezinfectanti;
Curatitori (solutii apoase si slab alcoolice, acetice de compusi tensioactivi ionici si anionici);
Umplutori de pori-chituri pentru consolidare (amestecuri de rasina alchidica, ulei de in si
absorbanti minerali si organici);
Produse colorante pentru restaurare (amestecuri cu vascozitate si nuanta variabila din rasina
alchidica, solventi organici si pigmenti anorganici).
Cu unele dintre aceste produse s-au efectuat teste de compatibilitate la amestecare in faza
lichida pentru obtinerea unui cumul de proprietati ale materialului de protectie sau s-a testat
posibilitatea aplicarii acelorasi produse, cu efecte specifice, in straturi succesive, pe acelasi
suport.
Laboratorul de Protectia Lemnului din INL Bucuresti a realizat si testat in cadrul lucrarilor de
cercetare numeroase produse de protectie care se aplica cu succes in tratamente pentru
Calinescu Giulia
Master TMLC AN I

protectia lemnului din constructii, la combaterea daunatorilor vegetali si animali din depozite,
mobilier si bunuri culturale.
In perioada 1960 1995 au fost elaborate numeroase produse, dintre care le amintim pe acelea
care sunt utilizate si in prezent in protectia insectofungicida si ignifuga a lemnului:
Evinit (autor dr. doc. Eugen Vintila) si Romalit NTB (autor dr. biolog Florica Berinde), pentru
clasele 45 de risc, baza de Cu-Cr-B, in prezent restrictionate de Directiva de Biocide;
Xylotoxin insecticid organoclorurat si Ignifug Fc ignifug pe baza de carbamida fosforata,
compusi cu bor, care nu coloreaza lemnul (autori dr. biolog Georgeta Baciu si dr. chim. Dumitru
Baciu).
In anul 1996 s-au formulat pe baza de Preventol, in colaborare cu firma Bayer AG din Germania,
urmatoarele produse fungicide, insectofungicide si hidrofobizante, care se comercializeaza prin
sectia de Microproductie din INL:
Rombai on extra fungicid pentru antiseptizarea cherestelei de fag aburit;
Rombai G grund insectofungicid pentru lemnul din constructii;
Rombai D1 si D2 produse insectofungicide si hidrofobizante, decorative si
semitransparente.
Prin lucrarile efectuate in cadrul Programul RELANSIN, contractul 436/1999, s-au elaborat
recepturi pe baza de Preventol, ale unor produse cu actiune specifica fungicida sau
insectofungicida, functie de riscurile de degradare a lemnului din constructii: Promal, Propit,
Prodec.
In cadrul Programului AMTRANS din 2001 au fost elaborate produse pentru constructii, in
solventi organici si pe baza de apa, fungicide, insecticide si ignifuge: Prevital, Presol, Prodefin,
Termoprotect.
In cadrul Programului AMTRANS din 2003 au fost studiate produse destinate domeniului
muzeal, curatitori, insecticide, fungicide, ignifuganti, si s-au efectuat aplicatii cu echipamente
pentru ceata rece (ULV) si cu ceata calda (Fogger), capcane luminoase cu UV pentru insecte si
insecticide pe baza de extracte naturale (Bionatrol) si feromoni.
In cadrul Programului Sectorial de Stat din 2006 au fost studiate compozitii ecologice, pe baza
de apa, acid boric si piretroide de sinteza, destinate domeniului muzeal si pentru constructii,
intr-un consortiu cu muzeul ASTRA Sibiu, institute de cercetare din chimie, industria forestiera
si constructii.
In cadrul Programului Parteneriate Programul 4 din 2008 a fost studiata metoda de tratare
la volume mari de interventie, prin iradierea lemnului policrom cu radiatii gamma. Aceasta
metoda este o metoda de decontaminare a unor bunuri culturale pictate, care nu pot fi tratate
prin metode chimice si fizice care pot degrada lemnul pictat.
Calinescu Giulia
Master TMLC AN I

Protectia si conservarea durabila a lemnului: Cerinte eco-toxicologice de limitare a utilizarii

produselor chimice periculoase

Conditiile esentiale de ecologie si toxicitate, aplicate in protectia patrimoniului national

natural si construit pe baza de lemn au rezultat din cerintele regulamentelor interne si
internationale privind produsele si metodele de protectie si conservare a lemnului. Pentru
respectarea acestor cerinte si pentru protectia ecosistemelor terestre si forestiere, se iau
masuri de limitare sau chiar de restrictionare a utilizarii unor produse biocide, compusi
chimici volatili, substante si preparate chimice periculoase, precursori de droguri, gaze cu
efect de sera, metale grele etc.
Cea mai importanta etapa in elaborarea unei strategii de dezvoltare durabila este
cunoasterea consecintelor eco-toxicologice ale metodelor si produselor de conservare si
protectie bazate pe gestionarea durabila a fondului forestier. Importanta respectarii
cerintelor de eco-toxicitate se inscrie in noile orientari din domeniul tehnic, in cercetarea de
specialitate, exploatari forestiere, industrie, constructii si conservare-restaurare a obiectelor
culturale, istorice si muzeale din lemn.

Directii si orientari privind aplicatiile compuSilor chimici folositi pentru protectia lemnului
impotriva agentilor biodistructivi
In aceasta perioada, pe plan international, in domeniul prezervarii lemnului pus in opera, se
disting urmatoarele directii importante:
a) conceperea si realizarea de noi produse, procedee si tehnologii, cu ajutorul carora sa se
realizeze o protectie efectiva (de 100%);
b) elaborarea unor directive si standarde, prin intermediul carora sa se stabileasca norme
riguros stiintifice, privind utilizarea produselor pesticide pentru protectia lemnului;
c) realizarea, la nivel international, a unui schimb permanent de informatii intre cercetatorii
stiintifici din domeniul prezervarii lemnului;
d) continuarea cercetarilor stiintifice in domeniul ecologiei agentilor biologici xilofagi;
e) realizarea unei colaborari intre toate categoriile de specialisti care participa la cercetarile
stiintifice din domeniul protectiei si conservarii lemnului.
Din cercetarea datelor difuzate prin literatura de specialitate, privind pesticidele folosite pe
plan mondial, pentru protectia lemnului impotriva insectelor xilofage, rezulta ca se utilizeaza o
gama larga de produse din diferite clase chimice.
Un criteriu care permite o sistematizare, cu un anumit grad de utilitate este cel al solubilitatii
produselor utilizate in scopul mentionat, in apa si solventi organici.
Calinescu Giulia
Master TMLC AN I

Reglementari Si Directive internationale implementate in Romania

pentru protectia lemnului
In vederea reducerii riscurilor de poluare a mediului au fost elaborate, atat pe plan national cat
si la nivel european, o serie de masuri tehnice si legislative care prevad controlul sever al
calitatii produselor forestiere, din punct de vedere fitosanitar si toxicologic. In acest sens,
pornind de la lemnul brut, proaspat debitat, utilizat pentru confectionarea ambalajelor din
lemn pentru coletarea marfurilor de import-export, a fost implementa:
Reglementarea Fitosanitara ISPM 15 din martie 2002 Ghid de reglementare a ambalajelor din
lemn pentru transporturi internationale (Guidelines for Regulating Wood Packaging Material in
International Trade) standard international pentru masuri fitosanitare elaborat prin conventia
internationala pentru protectia plantelor IPPC de la Roma in 2002, de catre secretariatul
organizatiei pentru alimentatie si agricultura fao din cadrul Natiunilor Unite UN (Secretariat
of the International Plant Protection Convention Food and Agriculture Organization of the
United Nations, Rome, 2002), la care tara noastra a aderat, prin elaborarea unui ordin al
MAPDR din 2005, adresat pentru ducere la indeplinire catre:
Directiile Fitosanitare, care atesteaza in urma unui audit (pentru constatarea indeplinirii
conditiilor de dotare si functionare a instalatiilor solicitantilor), firmele producatoare de
ambalaje din lemn brut, neprocesat, pentru efectuarea tratamentelor termice necesare
sterilizarii lemnului, cu scopul reducerii riscului de import-export de agenti biologici, de la o tara
sau de la o regiune la alta.
Atestatul de producator de ambalaje din lemn pentru export contine indicatii precise privind
producatorul, judetul, tara si tipul de tratament aplicat si acceptat prin ISPM 15, date care sunt
simbolizate si aplicate, la vedere, de agentul economic, cu o stampila, pe ambalaje. De
asemenea, marfurile coletate cu ambalaje din lemn tratate conform ISPM 15 sunt insotite de o
declaratie de conformitate elaborata de acesta.
Directiile Vamale, care verifica la intrare sau la iesire din tara daca ambalajele din lemn sunt
inscriptionate si sunt insotite de declaratia de conformitate pentru aplicarea tratamentului.
In privinta produselor chimice pentru protectia lemnului expus in clasele 4-5 de risc de atac
biologic (stalpi Electrica si Romtelecom si traverse cai ferate) aplicate numai prin procedeul cu
vid-presiune, sunt cunoscute preparatele din gama Romalit NTB, Evinit, Celgure, Wolmanit,
Basilit, Tanatith (produse care de-a lungul timpului s-au realizat din amestecuri de saruri
minerale pe baza de cupru-crom-arsen, cupru-crom-bor, cupru-crom etc.).
pana in prezent, in tara noastra s-a folosit produsul Tanalith C 3310, import Anglia, pe baza de
cupru-crom-arsen (oxid de cupru, pentoxid de arsen, trioxid de crom). la baza suspendarii
Avizului Sanitar pentru produsul Tanalith C 3310 sta argumentul conform caruia doua din
componentele chimice continute de produs au fost interzise in baza Hotararii Guvernului nr.
956/2005 (care transpune prevederile Directivei Consiliului Uniunii Europene nr. 98/8/CE
privind plasarea pe piata a produselor biocide):
substanta activa Chromium trioxide (nr. CE 215-607-8, nr. CAS 1333-82-0);
Calinescu Giulia
Master TMLC AN I

substanta activa Diarsenic pentaoxide (nr. CE 215-116-9, nr. CAS 1303-28-2).

In prezent, instalatiile de tratare cu vid-presiune au la dispozitie varianta ecologica de produs,
destinat acelorasi domenii de utilizare (stalpi Electrica si Romtelecom si traverse cai ferate),
care contine un amestec de substante active organice (propiconazol si tebuconazol) si anorga-
nice pe baza de cupru si bor. Produsul se comercializeaza sub denumirea de Tanalith E. Practic,
pe piata romaneasca de produse chimice destinate protectiei lemnului in instalatiile cu vid-
presiune, Tanalith E este singurul produs agrementat tehnic (AT 003-04 / 176), avizat sanitar
(AS nr. 334/2004), care se incadreaza in prevederile Directivei UE nr. 98/8/CE privind plasarea
pe piata a produselor biocide si Hotararii Guvernului nr. 956/2005.
Principalii furnizori de material lemnos tratat in instalatii cu vid presiune:
producatorii autohtoni;
importatorii de stalpi tratati, din Federatia Rusa.

Tendinte Si orientari privind protectia lemnului

Cresterea durabilitatii naturale a lemnului a constituit un obiectiv major pentru discipline
stiintifice sectoriale inrudite din agronomie, silvicultura, industria lemnului, constructii si
cultura. Scopul protectiei si conservarii lemnului este de reducere a riscurilor de contaminare
interregionala sau internationala, cu agenti biologici proveniti din lemnul atacat de insecte si
ciuperci xilofage, de localizare, diminuare si eliminare a riscurilor de poluare cu compusi chimici
a apei, aerului si solului.
Domeniul de utilizare a lemnului este clasificat conform SR EN 335-1: 2007 (tabelul 1).
In stadiul de bustean, arbore proaspat doborat, se aplica masuri de conservare in vederea
diminuarii pierderilor masive de apa constituenta, care poate provoca atacuri biologice si
fenomene de uscare nedorite.
Dupa o perioada de 6 luni de la expunere, se observa o stare de conservare foarte buna prin
procedeul cu pasta hidrofuga. Pastrarea integritatii materialului lemnos se datoreaza peliculei
polimerice de parafina formata in zonele pe unde lemnul pierde apa din constitutie, reducandu-
si functia de protectie naturala.
Calinescu Giulia
Master TMLC AN I

Rezistenta la foc a elementelor de constructii din lemn

Rezistenta la foc este o caracteristica importanta a elementelor structurale din lemn

considerate, din punct de vedere a sigurantei la foc, elemente combustibile. Valoarea
rezistentei la foc va fi influentata de timpul de alarmare pentru pompieri si cel de evacuare a
oamenilor.

Analiza comportarii grinzii din lemn expusa pe 3 laturi la foc

Calculul timpului de avariere a elementelor structurale din lemn este caracterizat prin
rezistenta acestora la foc.
Elementele din lemn cu dimensiuni geometrice marite, de-a lungul timpului (in special in sec.
XIX), dar si in prezent, sunt recunoscute pentru mentinerea unei capacitatii portante la foc, deci
o rezistenta marita la avariere in timpul incendiului.
Rezistenta la foc a elementelor din lemn, cu dimensiuni marite, este influentata de efectul de
carbonizare, efect care se manifesta prin aparitia unui strat protector de carbune la suprafata
lemnului expus la foc.
Sectiunea transversala a elementelor structurale din lemn se poate concepe astfel incat sa
mentina o capacitate portanta necesara unei exploatari viitoare normale si dupa o expunere la
foc.
In figura 1 se prezinta analiza efectelor expunerii la foc a unei grinzi din lemn, dupa 3 laturi
(solutie intalnita la planseele din lemn).
Sectiunea initiala (B x H) a acestei grinzi, cu rezerve de capacitate portanta, fiind numai partial
solicitata, ajunge dupa un timp (t) de expunere la foc la o sectiune micsorata (b x h) avand o
zona de lemn fierbinte protejata la exterior cu un strat de carbune.
Determinarea rezistentei la foc presupune utilizarea unui coeficient de carbonizare (4 cm/ora)
ce marcheaza micsorarea (10-15% din valoarea initiala) rezistentei si rigiditatii elementului de
lemn initial (neafectat de foc).
Efectul expunerii la foc se materializeaza prin carbonizarea unei zone a sectiunii initiale de
lemn, care depinde de raportul (k) intre rezistenta proiectata si cea limita. Se recomanda,
pentru acest raport, in cazul unor estimari eficiente, sa aiba valoarea k = 0,33.
Sectiunea transversala a elementelor structurale din lemn poate fi astfel conceputa incat sa se
poata mentine o capacitate portanta necesara unei bune exploatari ulterioare la o durata de
expunere la foc estimata. Lemnul poate avea o viteza de ardere (carbonizare) previzibila.
Sectiunea micsorata, ramasa dupa expunerea la foc (b x h), poate suporta o incarcare
suficienta, pentru a prelua incarcarea la limita, prevazuta initial prin coeficientul de siguranta a
Calinescu Giulia
Master TMLC AN I

sectiunii. Cedarea apare atunci cand deformarea sectiunii transversale, ramase dupa incendiu,
depaseste valoarea limita.
Rezistenta la foc se poate determina respectand Normele nationale specifice constructiilor din
lemn, Consiliul American pentru Lemn, Washington, 2004, American Forest & Paper
Association, acceptand egalitatea [1].
Grinda structurala din lemn, expusa la foc, va ceda in situatia in care caracteristica geometrica
(modul de rezistenta a sectiunii transversale) va atinge o valoare critica din cauza micsorarii
dimensiunilor sectiunii transversale.
Enuntata in egalitatea:
k x z x Winit = a x Wfinal [1]
in care:
k factor de reducere a coeficientului de siguranta, care tine cont de rezistenta de calcul
raportata la rezistenta ultima;
z factor de incarcare influentat de raportul intre incarcarea reala si cea admisibila;
Winit caracteristica geometrica a elementului initial din lemn (la grinzi modul de
rezistenta B x H2/6);
a coeficient de carbonizare, ce marcheaza reducerea rezistentei si rigiditatii sectiunii
transversale dupa incendiu;
Wfinal caracteristica geometrica a elementului din lemn dupa expunere la foc (la grinzi modul
de rezistenta b x h2/6).
Radacinile ecuatiei [1] trebuie rezolvate diferential, aproximand (a = 0,8 si k = 0,33) solutiile cu
un set de ecuatii simple ce vor permite calculul rezistentei la foc.
Pentru tipul de grinda analizat rezistenta la foc se poate determina cu relatia:
in care:
t rezistenta la foc in minute;
z factor de incarcare influentat de raportul (R) intre incarcarea reala si cea admisibila;
z = 1,3 pentru R < 0,5;
z = 0,7 + 0,3/R pentru R 0,5;
B, H dimensiunile sectiunii initiale.
Sectiunea de lemn ramasa dupa expunerea la foc (b x h) este solicitata la o parte din capacitatea
portanta maxima (initiala) si se va deforma daca este solicitata peste aceasta limita.
Din analiza, rezulta ca elementele structurale din lemn nu isi pierd decat partial capacitatea
portanta in fazele primare de expunere la foc. Datorita coeficientului de siguranta aplicat la
Calinescu Giulia
Master TMLC AN I

sectiunea initiala, care e solicitata la o fractiune din capacitatea maxima, face posibil ca
sectiunea micsorata dupa incendiu sa suporte incarcarea din calculul initial, continuandu-si rolul
in structura de rezistenta.