Golgojan Iulian-Laurentiu An I Seria A Grupa 4 C.C.I.A.

Cuvntul pragmatism provine din termenul vechi grecesc pragma care nsemna aciune; Charles Sanders Peirce a fost primul filosof care a dezvoltat o concepie general asupra adevrului; Aceast concepie susine c nu exist idei care sunt adevrate n sine ci numai idei care devin adevrate n cursul aciunii indivizilor, n msura n care dau rezultate; Concepia pragmatic contest c gndirea ar reflecta realitatea susinnd ideea c gndirea are rostul de a elabora reguli sau mijloace pentru aciune; Pragmatismul identific obiectul de cunoscut cu procesul cunoaterii; Dup Peirce pragmatismul a fost dezvoltat de William James i de John Dewey care i-a denumit doctrina instrumentalism.

n. 11 ianuarie 1842, New York d. 26 august 1910, Tamworth, New Hampshire a fost un psiholog american i filosof care a fcut munc de pionierat n aceste domenii; A scris cri influente de tiin pentru tineret de psihologie, psihologie educaional, psihologia experienei religioase i a misticismului i despre filozofia pragmatismului. Principale opere: Principiile psihologiei n 1890, Psihologia: un curs mai scurt n 1892, Tipurile experienei religioase n anul 1902.

Pragmatismul este o metoda de investigatie care ne permite sa stabilim daca o idee este adevarata, prin determinarea gradului de concordanta care exista intre respectiva idee si realitate; Abordarea pragmatista este, asadar, una teleologica, care acorda importanta consecintelor, rezultatelor nale pe care le are aplicarea unei idei si care nu vizeaza identicarea principiilor prime;

James considera ca termenul pragmatism poate utilizat intr-un sens inca si mai larg, semnicand o anumita teorie a adevarului; In sens larg, pragmatismul este o teorie a adevarului; James inlocuieste adeseori termenul de pragmatism cu cel de umanism.

Un losof pragmatist poate caracteriza adevarul ca ind o relatie care se stabileste intre o idee si obiectul ei. Adevarul este o proprietate a unora dintre ideile noastre si consta in concordanta cu realitatea; In ceea ce priveste falsitatea, aceasta este, la randul ei, o proprietate a unor idei ale noastre dar ea consta in discordanta cu realitatea.

Filosoful pragmatist se intreaba cum se va realiza adevarul unei idei si ce inuenta va avea veridicitatea acelei idei asupra vietii celui care o are. El incearca sa ae care este valoarea practica a adevarului, judecand in termenii experientei. In opinia lui James: In momentul in care pragmatistul isi pune aceasta intrebare, gaseste raspunsul:Ideile adevarate sunt acelea pe care le putem asimila, valida, corobora si verica. Ideile false sunt acelea pe care nu le putem trata in acest fel

James sustine ca a poseda idei adevarate inseamna a poseda instrumente de actiune. Fiecare dintre noi traieste intr-o lume de realitati care pot utile sau nocive. Ideile care ne indica in mod exact la ce sa ne asteptam de la realitate, care ne permit sa facem o distinctie clara intre ceea ce este util si ceea ce este nociv, sunt instrumente valoroase, care ne ghideaza in actiunile noastre.

Spre exemplu, in situatia in care ne ratacim intro padure si gasim o carare pe care se vad urme de pasi, este foarte important sa ne formam ideea ca, la capatul acelei carari, se aa o casa a unui om deoarece aceasta idee ne va determina sa cautam casa si sa ne salvam. In cazul in care ideea se dovedeste a adevarata iar noi reusim sa ajungem la o casa si sa ne salvam viata, atunci inseamna ca ea este si utila.

James se axeaza asupra adevarului concret, vericat in prezent, despre care sustine ca are un caracter temporar. El considera ca adevarul pe care il putem verica in prezent se poate dovedi in viitor, prin prisma noilor experiente pe care le vom avea, ca ind o falsitate.

Principalul contestatar a fost Bertrand Russell care afirma: Gasesc mari dificultati intelectuale in aceasta doctrina O prima critica porneste de la observatia ca, pentru James, o credinta este adevarata in cazul in care efectele ei sunt bune. James neaga insa acest lucru. Cea de-a doua critica a lui Russell vizeaza denitia pragmatista a adevarului si semnaleaza faptul ca, in conformitate cu aceasta denitie, credinta potrivit careia A exista poate adevarata chiar daca A nu exista. Raspunsul lui James a fost acela ca existenta lui Dumnezeu de exemplu este adevarata pentru individul care o are deoarece ii satisface acestuia anumite nevoi existentiale, de ordin psihologic.

Credina d natere faptelor. Crede i credina ta va crea faptul. Mergi n via cu o licrire n ochi, cu un zmbet pe fa i cu un scop mre n inim. Schimbndu-i atitudinea minii, omul i poate schimba viaa. Arta de a fi nelept este arta de a ti ce s scapi din vedere.

http://autori.citatepedia.ro http://wikipedia.org http://www.equivalences.org