Alaturi de Platon si Socrate, Aristotel (384 - 322 i.Hr.) s-a numarat printre cei mai importanti filosofi ai Antichitatii.

Aristotel s-a nascut la Stagira, in Macedonia. La varsta de 17 ani, a plecat la Atena pentru a studia la Academia lui Platon. Dupa moartea lui Platon, Aristotel pleaca la Assos si mai apoi la Pella, capitala Macedoniei, pentru a deveni invatatorul tanarului Alexandru cel Mare. Dupa ce Alexandru Macedon ajunge la tron, Aristotel se intoarce la Atena si aici pune bazele propriei sale scoli de filosofie. Aristotel s-a bucurat mai tarziu de faima pentru ca notitele pe care si le facea pentru cursuri s-au pastrat aproape in totalitate. Mai tarziu diversi editori le-au strans si le-au clasat pe diferite criterii, tiparindu-le. Aceste notite se refera la aspecte si doAmenii dintre cele mai diverse, incepand cu logica, astronomia si meteorologia si terminand cu biologia si zoologia. In conceptia lui Aristotel Pamantul era centrul imobil al Universului si era alcatuit din patru elemente: pamant, aer, foc si apa. Pentru a putea explica miscarea stelelor in Univers, el a introdus un al cincelea element, numit aither (eterul) si a sustinut ca obiectele grele cadeau mult mai repede in comAparatie cu cele usoare (lucru usor de demonstrat, daca erau lasate sa cada in acelasi moment o piatra si o pana). Pentru Aristotel corpul si sufletul constituiau un tot, el afiramand ca sufletul nu poate exista independent de corp. Bazele gandirii erau constituite in conceptia sa de fenomenele percepute cu ajutorul simturilor. Dupa ce a scris numeroase lucrari de etica, Aristotel s-a aplecat si asupra metafizicii, amplasand zeitatea suprema la inceputul tuturor lucrurilor, aratand ca aceasta este `Cea care a pus pentru prima data totul in miscare`. Lucrarile lui Aristotel s-au pierdut aproape cu desavarsire in Europa, o data cu destramarea Imperiului Roman. Gratie invaAtatilor arabi care salvasera lucrarile respective si le tradusesera, aceste lucrari au fost cunoscute in Evul Mediu, mai exact in sec. al XIII-lea. Toma din Aquino (1225 - 1274) a incercat sa faca o legatura intre invataturile lui Aristotel si filosofia crestina prin intermediul scolasticii si foarte curand s-a ajuns la concluzia ca invataturile lui Aristotel trebuie luate ca atare, fara a se incerca modificarea lor. Acesta este motivul pentru care nu au fost intreprinse nici un fel de cercetari de natura stiintifica, deoarece se credea ca prin referire la invataturile lui Aristotel se poate raspunde la absolut toate intrebarile ce pot fi formulate. Fara indoiala ca Aristotel a facut descoperiri importante a caror valabilitate a fost recunoscuta chiar si in sec. al XX-lea. Despre invatatii timpului sau, Charles Robert Darwin (1809 - 1882) afirma ca sunt `doar niste elevi de scoala, in comparatie cu Aristotel`.

Date biografice
Aristotel s-a nscut la Stagira (motiv pentru care i se mai spune Stagiritul), un ora din peninsula Chalcidica, n nordul Mrii Egee. Tatl su, Nicomah, a fost medicul regelui Macedoniei, Midas al II-lea, tatl lui Filip al II-lea i bunicul lui Alexandru Macedon. Mama sa, pe nume Phaestis, provenea din familie aristocratic. Rmas orfan de copil, Aristotel i petrece primii ani la Stagira i Pella, iar la 17 ani intr n Academia lui Platon, unde rmne 20 ani, mai nti elev apoi profesor; dup moartea lui Platon, n 347 .Hr., a plecat la Assos, n Misia devenind consilierul tiranului Hermias. De fapt este nceputul unei serii de cltorii pentru cunoaterea i studiul formelor de stat i de conducere existente la acea perioad. n 343 .Hr., a fost chemat la Pella, la curtea lui Filip, pentru a desvri educaia tnrului Alexandru (cel care avea s rmn n istorie ca Alexandru cel Mare). n ceea ce privete nfiarea sa, se tie c avea ochii mici, picioare subiri, vorba cepeleag, ns avea mbrcminte plcut, tunsoare minunat de ngrijit i inele cu pietre scumpe de o rar frumusee. Referitor la viaa sa personal se afirm c s-a ndrgostit de amanta (concubina) prietenului su, s-a cstorit cu ea, i-i aducea daruri care se aduceau doar divinitilor. n 340 .Hr. s-a ntors la Stagira, dar nu pentru mult vreme. Pacea impus de Macedonia cetilor greceti i-a dat prilejul s revin la Atena, unde a nfiinat propria lui coal Liceul (Lykeion sau coala peripatetic), coal ce va rivaliza cu Academia lui Platon. Va preda aici timp de treisprezece ani i i va continua neobosit cercetrile. n 323 .Hr., odat cu

moartea lui Alexandru, la Atena a rbufnit vechea dumnie fa de macedoneni. Aristotel s-a refugiat la Chalkis, n insula Eubeea, unde a murit un an mai trziu. La conducerea colii i succede Theofrast, cel mai important discipol al su.

Concepte
Filosofia = tiin a cauzelor prime, o cercetare a fiinei ca fiin Substan = Fiina n sine, imuabil (identic cu sine). Acel tip de realitate a crei existen nu este dependent de altceva (v. Categorii, 2). n acest sens, substana poate fi universal, adic substan secund (ca gen, specie, esen), respectiv particular sau substan prim (neleas ca individual). Materia = "Forma n poten" sau "potenialitate pur". Fiina n poten, n stare nedeterminat (virtualitate). Forma = fiina n act, determin materia (energie) Primul Motor = cauza micrii din lume; este mictorul nemicat, Act pur, imaterial, gndire pur (divinitatea suprem) Omul = este un compus din materie i form. Corpul nu este materie dect ntr-un sens metaforic deoarece, ca substan prim, i corpul trebuie neles tot ca un compus formmaterie. Astfel, tot ceea ce este perceptibil ca i corp este act al corpului, adic form n act. De asemenea, sufletul individual este la rndul su un compus care are drept form intelectul. n concluzie, omul este o substan avnd ca form sufletul intelectiv. = fiin moral, capabil de aciuni n vederea binelui = fiin social "zoon politikon" (vieuitoare social), tinde n mod natural s triasc n stat i folosete statul drept mijloc pentru dobndirea autarhiei, adic a condiiei necesare practicrii virtuii dianoetice. = caut frumosul, arta fiind o imitaie a realitii cu rol de Katharsis (purificare a sufletului prin disciplinarea pasiunilor) Statul = anterior familiei i individului, este un organism natural; ideal este statul avnd clase sociale bine determinate Statul = scopul su este fericirea, dobndit ca stare ce nsoete practicarea virtuilor; statul condus de omul cel mai virtuos este monarhia (poate degenera n tiranie). Alte forme de guvernmnt sunt aristocraia (poate degenera n oligarhie), republica (poate degenera n demagogie guvernarea celor inculi) tiinele = sunt:

Teoretice (matematic, fizic, metafizic) Practice (etic, politic, economie) Poetice (arte tehnice, retorica, poetica)

Adevrul = corespondena conceptelor cu realitatea Logica = introducere i pregtire a tuturor tiinelor, analiz a legilor gndirii (care sunt i legi ale realitii) Categoriile = modalitile de exprimare a fiinei: Substana, Cantitatea, Calitatea, Relaia, Locul, Timpul, Poziia, Averea, Pasiunea, Aciunea. Substana semnific faptul de a fi (fiina nedeterminat), n timp ce restul de nou categorii exprim determinaii ale substanei. Substna este o realitate care nu are nevoie de altceva ca s existe, n timp ce categoriie desemneaz realiti a cror existen depinde de substan ("nu pot fi n afara unui substrat" - v. Categorii, cap. 2). Silogismul = procedeul dialectic de gndire care ne duce necesar la adevr