VALORI DE MILITAR

Alături de norme, conştiinţa morală apelează la valori. Ele sunt fundamentul virtuţii.
Valorile reprezintă acele entităţi în funcţie de care ne ghidăm apreciativ alegerile şi ne statornicim
opţiunile. O trăsătură a lucrurilor, a faptelor, a persoanelor o recunoaştem ca valoare, dacă angajăm
acea trăsătură în luarea unei decizii1.
Valorile nu există în afara subiectului uman, ele nu au existenţă naturală.
Valoarea este definită ca relaţie socială în care se exprimă preţuirea acordată unor obiecte, fapte,
atribute în virtutea unei corespondenţe cu trebuinţele sociale ale unei comunităţi şi cu idealurile
acesteia.
Evaluarea socială, aprecierea dă semnificaţie pozitivă sau negativă unor aspecte, iar oamenii
având condiţii de viaţă asemănătoare, care aparţin aceleaşi culturi, care au primit educaţie similară,
au mecanisme de evaluare şi valori comune.
Cercetarea valorilor ca ramură de sine stătătoare în filosofie s-a conturat din a doua jumătate
a secolului XIX şi se numeşte axiologie. In cadrul acesteia, putem enumera câteva accepţiuni ale
valorilor:
a. Considerarea valorilor ca idealuri culturale - R. Merton;
b. Ca evaluări ale acţiunii - un sistem de criterii prin care conduita e judecată şi sancţiunile
aplicate - Ethel Albert;
c. Considerarea lor ca fiind nişte convingeri - concepţii ale dezirabilului - Richard Morris;
d. Ca obiecte de valoare - Turner, Dewey;
e. Valorile ca orientări de valoare - Lawrence Kluck;
f. Valorile ca probabilităţi de comportament pentru anumite împrejurări - Franz Adler;
g. Considerarea valorilor ca atitudini generalizate.
Coborând de la teorie în realitate, vom face câteva consideraţii legate de valori.
Valorile alese de un subiect nu sunt identice cu idealurile şi normele propagate de cultura
asimilată; numai când subiectul e foarte socializat, opţiunea pentru valori coincide cu idealurile şi
normele de grup. Daca mediul e în schimbare, libertatea de a alege şi de a nu se supune unei
autorităţi este foarte mare.
Valorile subiectului se schimbă în funcţie de gradul de cunoaştere. Ceea ce alege subiectul
depinde de formarea lui cognitivă şi axiologică, plus originalitatea sa şi disponibilitatea de a se
manifesta aleatoriu.

Teorii despre valori

Subiectivismul
Conform acestei teorii, valoarea este o preferinţă individuală, depinde de subiect, iar
criteriul preferinţei este plăcerea. Are valoare ceea ce produce satisfacţie şi fiecare individ are
valorile sale personale. Rădăcinile acestui curent vin de la sofistul Protagoras, conform căruia „omul
este măsura tuturor lucrurilor". In termeni populari, există expresia „nu-i frumos ce-i frumos, ci-i
frumos ce-ţi place"!
Relativismul
Este acea teorie care accentuează relativitatea valorilor, a cunoştinţelor, negând caracterul
obiectiv al acestora. Relativismul arată că în fiecare comunitate socială sunt validate nişte valori şi
ierarhii valorice. Deosebirea faţă de subiectivism constă în aceea că preţuirea vine din partea unui
grup de oameni, nu din partea unui singur individ. Fiecare cultură şi civilizaţie are o constelaţie
proprie de valori care nu sunt transmisibile.
1 S. Blackburn, 1999, p.413
 Teoria obiectivistă
Obiectivismul etic este o concepţie conform căreia tezele eticii sunt adevărate în mod
obiectiv, ele nefiind relative la un subiect sau o cultură, neavând natură pur subiectivă 2. Susţine
statutul obiectiv al valorilor morale, fiind în opoziţie cu subiectivismul şi relativismul.
Se consideră că valorile sunt intrinseci (aparţinătoare) lucrurilor, nu au de-a face cu
subiectul. Curentul caută să se situeze pe tărâmul faptelor constatabile. Obiectivitatea presupune
disocierea de imixtiunile deviante ale subiectului precum iluziile simţurilor, ale construcţiilor
teoretice eronate. De asemenea, se face distincţia între oamenii care preţuiesc valorile, lucrurile
adevărate şi cei care cred în false valori.
Problema principală constă în a descoperi sursa obiectivităţii pretinse. Obiectivitatea se poate
constitui ca produs al interacţiunii dintre proprietăţile obiectului şi activităţile de cunoaştere ale
subiectului.
Teoria utilitaristă
Consideră că valorile sunt apreciate după consecinţele practice ale comportamentului cuiva:
drept şi moral este ceva ce maximizează plăcerea şi reduce suferinţa deci, implicit, e util. Concept
central în această teorie este utilitatea. Utilitariştii precizează că fericirea înseamnă „dobândirea
plăcerii şi evitarea suferinţei", pe când nefericirea, asociată cu răul, înseamnă absenţa plăcerii şi
intensificarea suferinţei. Constatăm că utilitariştii se înscriau în tabăra hedonismului, detestat şi
aspru combătut deja de Aristotel.
Universalismul
Teoriile universaliste aşează valorile într-un cadru general uman, având temeiuri în natura
universală a omului. Frumosul, sacrul, binele, adevărul sunt valori regăsite peste tot.
În cele din urmă, concluzionăm că:
- Valoarea nu este doar un atribut intrinsec al obiectelor, nici al subiectului, ci un mod
specific de raportare preferenţială.
-Valoarea este o relaţie socială, în care intervin trei elemente: ceva valorizabil, un subiect
valorizant capabil să judece, să valorizeze, un context social istoric.
- Valorile sunt expresia unor principii generale, orientări fundamentale şi, în primul rând, ale
unor preferinţe şi credinţe colective . Ele formează un nucleu destul de stabil, un ansamblu de
variabile independente la care omaneii se raportează.
- Comunităţile umane îşi constituie în fiecare etapă istorică o tablă ierarhică de valori.

Valorile morale sunt piatra de temelie a oricărui militar. Fiecare militar nu îşi
doreşte decât să promoveze binele, să îşi încredinţeze viaţa şi reputaţia sa unor
2 Idem, p.277
 lideri pe care îi consideră pregătiţi. Şefii, dar mai ales subordonaţii, nu pot fi
păcăliţi niciodată în privinţa a ceea ce eşti, s-ar putea să apară situaţii singulare
prin care se evidenţiază un aspect sau altul în legătură cu caracterul, dar nu
păreri şi aprecieri definitive cu privire la modul de a fi şi de a acţiona. Prezenţa
îndelungată a şefilor în activitatea comună cu subordonaţii într-o unitate
militară le asigură posibilitatea de a se cunoaşte destul de repede unii pe alţii.
O persoană cu un caracter imoral, oscilant sau slab poate avea o minte
strălucită, dar nivelul superior al intelectului şi capacitatea cognitivă deosebită
nu sunt suficiente pentru a-l face lider. Oamenii se adună în mod instinctiv în
jurul unor lideri puternici, îndrăzneţi şi care îi inspiră, care le probează
calităţile reale pentru rolul de lider, demonstrate prin adoptarea unor măsuri
raţionale, logice şi prin voinţa de a persevera în depăşirea tuturor greutăţilor şi
dificultăţilor, până la îndeplinirea oricărei misiuni oricât de dificilă ar fi
aceasta.
Valoarea formării oamenilor pentru acţiunea militară este dată de
fundamentele unei educaţii morale sănătoase, în cadrul căreia caracterul devine
elementul prioritar. Orice organizaţie militară are proprii arbitrii morali, acei
militari care prin cuvintele şi faptele lor stabilesc standarde de conduită morală.
Desigur pentru aceasta este necesar ca fiecare ofiţer să cunoască, să înţeleagă şi
să manifeste un comportament moral clădit cu sfinţenie pe atributele şi notele
caracteristice liderului de caracter.

Valori militare
Pornind de la aceste afirmații am realizat o caracterizare a studentului Martișcă la baza
căreia s-a aflat un chestionar de personalitate ce a vizat valori esențiale pentru un militar,
anume: Curajul, Spiritul de sacrificiu, Simțul datoriei și loialitatea. Interpretarea
chestionarului am realizat-o prin intermediul scalei Likert cu 7 variante de răspuns de la 1 la
7 unde 1 reprezintă un dezacord puternic, iar 7 un acord puternic.
În ceea ce privește curajul, menționez faptul că studentul Martișcă este o persoană căreia
îi place riscul, deoarece a ales arma ”Parașutiști”. Deseori are inițiative, atunci când ceilalți
colegi sunt pasivi. Mai mult decât atât, își exprimă opiniile, chiar și atunci când este
conștient că ideile sale pot deranja interlocutorul.
Totodată, subliniez faptul că studentul depășește cu ușurință situațiile de criză, fapt pe
care l-a demonstrat pe tot parcursul semestrului I, atât în modulele de pregătire militară, cât
și la cele academice, obținând rezultate peste media promoției.
Nu în ultimul rând, își maschează foarte bine emoțiile negative, reușind să transmită în jurul
său un echilibru perfect ce denotă siguranță, totodată acest echilibru îl transformă în acțiuni
curajoase, datorită faptului că are încredere în forțele proprii.
În concluzie, studentul Martișcă este o persoană curajoasă, care într-o situație reală de
război ar putea face față cu brio oricărei provocări.
În ceea ce privește spiritul de sacrificiu, doresc să scot în evidență următoarele:
- studentul depune de regulă efort să își ajute colegii, atunci când este neapărat necesar.
- îi place să lupte pentru țară și ar fi în stare să se sacrifice pentru binele națiunii.
- consideră că viața unui coleg este la fel de importantă ca a sa.
Simțul datoriei este pentru studentul Martișcă un subiect destul de important. Rezultatele
analizate sugerează faptul că acesta este o persoană care este capabilă să respecte legile și
regulamentele militare, fapt confirmat prin verificarea registrului cu sancțiuni al companiei (nicio
abatere disciplinară). Acesta execută ordinele întocmai cum le primește, fapt ce sugerează că
respectă autoritatea și legitimitatea și mai mult decât atât, socotește regulile ca fiind norme
esențiale indispensabile vieții de militar.
Referitor la loialitate, rezultatele au oferit o imagine a unui student militar ce pune preț pe
loialiltate, fiind gata nu numai să își apere țara necondiționat, dar și să-și respecte cuvântul dat.
Mai mult decât atât, pe baza observațiilor personale, am constatat că mă pot baza pe studentul
Martișcă, atunci când am nevoie de ajutor, considerându-l un om de nădejde.
Pentru realizarea unei imagini cât mai ample și cât mai corecte despre valorile de militar
ale studentului, am realizat un interviu care a vizat descrierea și detalierea faptelor, trăirilor și
emoțiile ce îl definesc.
În urma interviului, am constatat următoarele aspecte:
- studentul se consideră ca fiind o persoană curajoasă, deoarece a ales cariera militară, în
detrimental unei cariere ce ar fi persupus un nivel mai scăzut de risc;
- studentul a descris modulul de pregătire militară general de la începutul anului 1 ca fiind
accesibil, nefiindu-i greu să îl parcurgă, mai mult decât atât a spus că i-ar fi plăcut să întâmpine
mai multe dificultăți.
- idea despre apărarea țării i s-a părut atrăgătoare încă de pe vremea când era elev în școala
generală, menționând faptul că atunci când vedea pe stradă militari se uita cu fascinație la
aceștia.
- studentul și-a ales arma ”Parașutiști”, deoarce și-a droit mereu să zboare deasupra tuturor, fapt
ce denotă un curaj ieșit din comun.
- acesta consideră ajutorul față de semenii săi este esențial pentru a crea o armonie menită să
aducă încrederea în cadrul grupului din care face parte.
- studentul apreciază oamenii din jurul său, spunând că orice om are un cuvânt de spus, orice om
ar putea să îmi salveze viața la un moment dat, eu de ce nu aș face-o atunci când am ocazia?
În baza afirmațiilor de mai sus, pot concluziona că studentul Martișcă se încadrează
perfect în cadrul organizației militare, iar în cee ace privește cariera, consider că poate atinge
culmi înalte, dacă depune un efort constant și își canalizează eforturile în direcția aceasta.

CHESTIONAR
 VALORI DE MILITAR
Curajul
1. M-am impus frecvent în faţa unei opoziţii puternice.
2. Nu ezit să imi exprim părerea, chiar dacă aceasta e nepopulară.
3. Cer să se treacă la acțiune, când alții doar stau și vorbesc.
4. Mă pot confrunta cu temerile mele.
5. Protestez întotdeauna atunci când aud pe cineva că spune lucruri răutăcioase.
6. Sunt o persoană curajoasă.
7. Îmi place riscul.
8. Pot depăși cu ușurință situațiile de criză.
9. Îmi găsesc energia necesară să lupt în orice condiții.
10. Renunțarea nu este o opțiune pentru mine în nicio situație pe câmpul de luptă.
11. Mă feresc să am de-a face cu emoţii neplăcute.
12. Evit să am de-a face cu situaţii incomode.
13. Nu îmi apăr convingerile în fața celorlalți, nu lupt pentru ele.
14. Nu spun ceea ce gândesc când consecințele ar putea fi negative.
15. Am reușit să trec peste durere şi dezamăgire, în viața mea.
16. Îmi place siguranța.
17. Situațiile de criză îmi pot crea probleme de concentrare.
18. Viața e o luptă continua căriea uneori nu îi fac față.
19. Curajul este numai pentru eroi.
20. Trebuie să îți apreciezi viața ta mai mult decât pe a celorlalți.

Spirit de sacrificiu
1. Îmi place să îmi ajut colegii.
2. Ajutorul nu trebuie văzut ca un serviciu.
3. Încerc să le arăt celorlați prin exemplul propriu că e bine să ajuți.
4. Ajutorul necondiționat crește încrederea în cadrul organizației.
5. Nu depun un efort mare dacă ajut pe cineva.
6. Îmi place să lupt pentru țară.
7. Fiecare viață omenească contează.
8. Niciun sacrificiu nu e prea mare când este vorba despre apărarea patriei.

Simțul datoriei
1. Urmez instrucțiunile, conform legilor și regulamentelor militare.
2. Sunt o persoană îngrijită.
3. Îmi verific munca.
4. Mă comport așa cum trebuie, așa cum se așteaptă de la mine.
5. Mă țin de reguli.
6. Apreciez bunele maniere.
7. Fac lucruri nepotrivite, câteodată.
8. Nesocotesc regulile.
9. Fac invers decât ceea ce mi se ordonă.
10. Nu sunt interesat(ă) de felul în care arăt.
11. Nu cred că legile mi se aplică şi mie.
12. Iau decizii în grabă.
13. Spun uneori lucruri nepotrivite.
14. Respect autoritatea
15. Mă opun autorității
16. Fac lucrurile ca la carte, după regulament.

Loialitate
1. Îmi voi apăra țara, chiar cu prețul vieții.
2. Îmi place să cânt imnul national.
3. Trădarea este de neacceptat în organizația militară.
4. Un secret este pentru mine mai important decât orice.
5. Colegii se pot baza pe mine în orice situație.
6. Consider că prietenia ajută la stabilirea unei relații optime de lucru în organizație.
7. Fiecare om merită ajutat, atunci când are nevoie.
8. Pun preț pe promisiunile pe care le fac.

VALORI DE VIAȚĂ
 În vederea stabilirii valorilor de viață am întocmit o fișă psihopedagogică de cunoaștere a
studentului.
Astfel, am aflat că studentul a avut o viață de familie normală, în care a fost unicul copil
la părinți, fiind așadar ocrotit de aceștia. Codițiile de viață și învățătură au fost bune pe tot
parcursul vieții, fapt ce reflectă situația bună la învățătură pe care o are în prezent.
În ceea ce privește dezvoltarea fizică și starea sănătății, acesta posedă forță, viteză și
îndemânare, fiind totodată o persoană sănătoasă, fără deficiențe medicale.
La capitolul dezvoltare psihică studentul deține tipul de gândire creativă, având o
memorie logică și un limbaj adecvat mediului academic. Din punct de vedere afectiv, este
sensibil la emoții puternice, sociabil, dornic să se apropie de cei din mediul său înconjurător.
De-alungul vieții studentul a fost conștiincios și organizat, din prisma faptului că a fost
supravegheat îndeaproape de părinții săi. Pe plan militar și academic, acesta a fost de asemenea
conștiincios, reușind să obțină rezultate bune și foarte bune atât în ciclul de instrucție, cât și în
cel academic.
Raportat la grup, studentul s-a încadrat perfect mediului, fiind o persoană echilibrată, cu
simțul umorului, sociabilă și extravertită. În ceea ce privește atitudinea mea și a colegilor față de
el, pot spune că este una prietenoasă și dezinvoltă.
Referitor la trăsăturile de personalitate, studentul are un temperament sangvinic, iar din
punct de vedere al caracterului acesta denotă sinceritate, generozitate, punctualitate și
creativitate. Atitudinile față de muncă sunt caracterizate de seriozitate și punctualitate.
Atitudinile față de oameni sunt pozitive și bazate pe o comunicare normală
Atitudinea față de sine se situeză la un nivel bun, individul are încredre în sine și o stimă
de sine crescută.
În ceea ce privește aspirațiile, studentul își dorește să atingă culmi cât mai înalte în
cariera pe care și-a ales-o.
CHESTIONAR
 VALORI DE MILITAR
Curajul
Nr.crt. Dezacord Dezacord Ușor Nici de acord, Ușor acord De acord Acord
Puternic dezacord nici dezacord puternic
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.

Spirit de sacrificiu
Nr.crt. Dezacord Dezacord Ușor Nici de acord, Ușor acord De acord Acord
Puternic dezacord nici dezacord puternic
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
 Simțul datoriei
Nr.crt. Dezacord Dezacord Ușor Nici de acord, Ușor acord De acord Acord
Puternic dezacord nici dezacord puternic
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.

Loialitate
Nr.crt. Dezacord Dezacord Ușor Nici de acord, Ușor acord De acord Acord
Puternic dezacord nici dezacord puternic
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.