Politică Economică Aplicată Vol I

MITITÀ CONSTANTINESCU
POLITICA
ECONOMICA
APILICATA
VOLUMUL 1
SCHIMBURI
MONETA
PRETURI
Editura «TIPARUL ROMANESC» S. A. R. Bucure*ti
www.dacoromanica.ro
MITITÀ CONSTANTINESCU
OLITICA
O ICA UP
LIC
VOLUMUL 1
SCHIMBURI
MONETÀ
PRETURI
1 943
Editura «TIPARUL ROMANESC» S.A.R. Bucureoti
www.dacoromanica.ro
CUVANT INAINTE
Ultimul deceniu a invederat o deosebitd insenincitate, ca evo-

lutie i experiente economice, in marea majoritate a statelor.
.Acelasi cara cter l-a inrcostrat si in tara noastrii.
Asa fiind, am sovait in alternativa de a scrie un tratat de Eco-
nomie politicá, in legeiturei Cu evolutia mai sus mentionatd, sau
sa infeitiqez principa/e le elemente fi faze de Po/iticei economiccl
aplicatd, in tar6 la noi.
De/a aspectul, caracterul abstract si depersoncaizat a/ unui
tratat de Economie po/iticel, má aträgea prin insdsi aceastcl calitate
pretioascl i senind a luz, in schimb insd, desmintirile re petate
fi numeroase, pe care fenomenele i evenimentele economice le-au
dat mu/tor principii i constructiuni teoretiqe de Econontie poli-
ticcl, mti indeptirtau dela aceastcl preferatcl inclinare.
In acelasi timp ins'd,Politica economicii aplicatd, alatuitd, in
substanta ei integrald, numai din fapte pozitive, din fenomene
economice precise si certe, din experienfe autentice si variate, din
consecinte i rezultate multiple si atilt de felurite, Politica eco-
nomicii aplicatcl, reprezentlind imaginele insd,si ale vietii, ale rea-
litcltii i evolutiei economice, din rara noastrcl, putea fi incompa-
rabil mai utilä, przn insemniitatea pretioaselor ei inveifdminte.
Aceasta cu at& mai mult, cu cdt, in cadrul decenizaui din urmei,
Encheiat in anul 1940, timp de aproape fapte ani, feirei intrerupere,
-am fost investzt cu instircindri de seamd, pe importantele sectoare
ale economiei noastre nationale, deci am avut grilejul experientei
si cunoafterii tor positive.
Pentru aceste considerente, am ales modalitatea a doua: Poll-
tied ec,onomicd aplicatel, in cadru/ cdreia, pun la dispozitia econo-
mistilor, pe care-i poate interesa o retrospectivc1 economicd dece-
nalci, realitáile caracteristice i determinante, evolutia fenome-
www.dacoromanica.ro
4 CUVANT INAINTE
nelor precumpcinitoare, experientele diferite i consecintele fnre-

gistrate, din massa economiei noastre nationale, pana la intensif
carea evenirnentelor de razboi, din anul 1940.
La jumdtatea acestui an, imprejureirile externe si interne, au.
pus sfarsit economiei de pace si a inceput, in tara noastrd, econo--
mia de rdzboi, in mod efectiv.
Infdtisez astfel, aceastd retrospectivIt de Po/itica economice/.
apiicata, inteun triptic: voiumu/ intai, este consacrat probieme/or
privitoare la schirnburile cu streindtatea, monetei i preturilon;-:
volurnu/ al doilea, infectiseazd problemele in legaturd cu productia
agricold, economia ruma fi Cooperatia; iar volumul al treilea, cu-
prinde pe cele referitoare la productia industria/a, la muncd, co-
men i credit Daca imprejurdrile actuale de räzboi, n'ar impiedica
publicarea datelor in legeiturd cu politica apdrdrei nationale,
ce/or trei volume de mai sus, ar fi fost complectat i cu cel de al'
patru lea, care este consacrat finantelor pub lice. Aceasta o voi face
insa, cand imprejurdrile vor ingeidui atari publicatiuni.
Am infatipt astfei, deocamdatei, aceste trei volume /ao a Ud, ca
un singur tot, cdci ele exprima o unitate de evolutie, de gdndire,
de politice/ economicii, ce lega si sincroniza, intre ele, sectoarele-
economiei noastre nationale, mai sus mentionate, inteun ansamblu_
organic.
Din parcurgerea, deci, a celor trei volume, se va putea desprinde
astfel, pentru perioada sfarOtei in anul 1940, imaginea com-
plectcl i unitard a unui cadru de po/iticei economicd; se vor inve--
dera comparatii in metodd de gdndire si elaborare programatica,,
in doctrinele de organizare, in actiunile economice de guverncl-
mcint fi in diseiplinele de sincronizare, de executivd; se vor reliefa
crezuri", coneeptii, dreptare de actiune in economia nationald;
once caz, se va desprinde o sumd comp/exii de realitati speci-
fice, de fenomene i imprejurdri economice, de experiente i prac-
tici de politicd, economicd, din varietatea i veridicui canora,
cercetatorii evolutiei noastre economice, credem, cá ar mai putea
trage unele foloase.
Astfel, din aceasteí sumará retrospectivef de politicei econo-
mica', a ultimului deceniu, se vor desprinde fenomene, actiuni
rea/itati, precum i conceptia mea in domeniu/ politicei economice,
www.dacoromanica.ro
CUVANT 1NAINTE 5
*aplicate, care au fost consemnate numai ad usum historiae, numai

,pentru respectul de adevar $i exactitate, iar nu pentru a desceirca
sau tinctirca cu raspunderi, nici pentru a elogia sau invinui, ci pen-
tru dreptele 0 pilduitoarele inveiteLminte ce se pot deduce din ele.
Aceasta este insclyi menirea /ucreiri/or de Po/Wed economicii,
Anume: ca experienta unora, sii poatei folosil 0 altora.
Cu acest cuget, redau astfel, posibilitcltilor de utilizare pentru
tard, o redusd parte din ceeace imprejurdrite nu mi-au putut in-
_gildui scl infilptuesc pentru ea.
M. C.
14 Iunie 1943.
www.dacoromanica.ro
Partea I
SCHIMBURI
www.dacoromanica.ro
Partea I
SCHIMBURI.
CAPITOLUL I
REALITATI SI CARACTERISTICE.
In intervalul de trap, de la 1936 la 1938 inclusiv, am desa-
varsit, la Banca National& a Romaniei, o serie de studii i cer-
cetitri, de verifiari, anchete l coordonari, avand ca object prin-
oipalele sectoare ale vietii noastre economice: a) sectorul
sOhimburilor noastre cu streinatatea; b) sectorul materiilor Pri-
me si al productiei nationale; c) acela al creditului, Cu repar-
titia i functiunile lui interne; d) sectorul raportului de forte
economice intre massa national& si elementele minoritaire, cu
privire la stapanirea l diriguirea economiei nationale; e) sec-
torul cooperatiet si al economiei xurale; f) sectorul general, so-
cial-economic, al fiec&rui judet in parte, pentru a atabili a,na-
tomia 1 topografia economic& a lor, l astfel, a Wei intregi,
Cu diversele ei aspecte specifice geo-economlice; g) aped, in
calitate si de Ministru al Economiei Nationale, in sectorul
scumpetei si al preturilor.
Am supus astf el, une minutioase, obiective l stiintifice
analize si cercetbxi, complexul fenomenelor economice si sociale,
atat in planul intern al tarei, cat si in relatiunile lor Cu cele-
lalte economii, Cu fenomenele externe, pe planul international.
Obiectul principal si determinant al acestui complex santier
de cercetari j studii, era cuncasterea pozitiva a realit&tilor,
atat in cadrul economiei noastre nationale, cat si in rapor-
turile acesteia, cu marile forte si organizari economice, de peste
www.dacoromanica.ro
10 PARTEA I - SCHINIBURI
hotare, pan& la cele mai indepArtare zone de relatiuni, de

influente si de interdependentA.
Cunoasterea propriilor noastre realitati, precum si a celor
internationale, in cadrul carora se desfAsura fenomenul vital
si complex al propriei noastre t&ri, era preocuparea primordial&
a neobositelor j mult variatelor cercetari, documentari 1 studii
ce am Intreprins.
Ele trebuiau s& ne aduc& rezultatul, incontestabil t pozitiv,
al unei str&duinte obiective si a unor largi elaborbxi
din toate domeniile mal sus mentionate, pentru ca astfel, pe
aceste baze temeinic stabilite, pe aceste realitAti social-eco-
nomice, natural si precis inventariate, analizate 1 sincroni-
zate, sa se intemeieze oxientarea actiunei Institutului de
emisiune, precum i politica economic& ce trebuia desfk5urata.
Rezultatul amanuntitelor studii ce s'au des&värsit, in dome_
niul schimburilor noastre cu sträinAtatea de care ne ocupam
In acest volum la care a colaborat, in mod activ 1 cu un
foarte pretios aport si serviciul Statisticei din Ministerial Finan_
telor elaboratul considerabil al acestor studii, a fost publicat
In cele 12 mari volum.e, intitulate: Comertul exterior al Ro-
maniei", in care se cuprinde, pe fiecare articol mai de seama,
intreaga evolutie a importului l exportului nostru, de la 1928
la 1937 inclusiv, adic& pe ultimii zece ani.
Un volum special este consacrat sintezei raporturilor noastre
comerciale Cu celelalte är1, cu Incepere dela 1910 pan& la 1937
inclusiv, iar un alt volum, tiparit in limba francezl, cuprinde
un extras al elemen.telor celor mal importante, din acest sector
al economiei noastre nationale, pentru folosirea cercetatorilor,
a economistilor si factorilor de comer. etc., din strein&tate.
Luorarea de sintea a comertului nostru exterior, precum
cliriguirea intregei opere de analiz& l coordonare, mai sus
mentionatk a fost Incredintatl si este expresiunea stiintifica
a d-lui Dr. erban Gheorghiu, la acea epoc& Director al Ser-
viciului Statisticei din Ministerul Finantelor un modest dar
distins matematician a d-lui Mihail Gr. Romascanu,
neobosit si studios cercetItor din serviciul de Studii al BAncil
Nationale si a d-lui Dr. C. Sandulescu-Goden.i, tanfix i merituos
straduitor, cu stalucite studii filosofico-economice, des&var-
www.dacoromanica.ro
PARTEA I SCHIMBURI II
site in streinatate, i d-sa din acelas serviciu al Institutului
de emisiune.
Munca neobosita i sdrguinta stiintifick pe care, colabo-
ratorii mei mai sus numiti au desfIsurat-o In aceastg, pozítiva,.
amAnunt,itl. si vast& opera, le consacrt toate meritele i toatl.
lauda.
noasta i documentarea economia, se inzestrau.
astfel, Cu unica operA, de acest gen, ce se infaptuise vreodatl,
in tar& la no!.
Pentru aceste exceptionale merite i Cu acest prilej, exprim
sentimentele meIe de muItamire, merituosilor mei fc4t1 colabo-
ratori mai silo numiti.
Datele statistice, documentarea pozitiv& t tiintifick din
aceast& vast5., retrospectiv& economia a schimburilor noastre
cu strein5.tatea, complectat& Cu studierea, la zi, l cu experienta,
din Institutul de emisiune, a tuturor acestor fenomene in care
se desfasura viata de relatiune a tArei noadtre cu exteriorul.
toate aceste elaborate pozitive impreunate si Cu.
altele despre care vom vorbi au constituit baza temeinia a
orientarilor i politicei economice, desfAsurata atat dela Banca
Nationalk cât i dela departamentele ce am condus,
In adevAr, relevam aceasta l in prefata ce am seria pentru
primul volum, cu care se incepe publicarea acestei monumen-
tale document5.ri.
Spuneam in acel .,CuvAnt inainte" :
,,Subliniem in special studiul de am6.nunt documentar, pri_
vitor la comertul nostru exterior pe categorii de marfuri, aclan-
eit panft la fiecare articol vamal, studiu de mare importan4
pentru orientarea politicei schimburilor noastre cu streinatatea,
precum si a politice! de punere in valoare, la maximum Cu
tinta, a bogatiilor i mijloacelor noastre nationale.
Din examinarea acestor documenMri de detaliu, se va ve-
dea cht mai avem Ind), de facut, in desAvArsirea operel de valo-
rificare a fortelor noastre nationale, prin constatarea insemna-
telor cantitati si valori de marfuri ce importkm, dar care ar
putea fi produse la noi in tark far& mari sfortAri, avMd in ve_
dere a multe din ele sunt fabricate In streinAtate cu materii
prime pe care le export6m.
www.dacoromanica.ro
pARTEA 1 SCRIlvIBURI
Analiza deci, cat mal minutioasa i adancita a structurii

importului i exportului nostru, pe baza documentarilor din
saceste volume pe care le vom publica, va releva realitati din
,care noi am desprins, inc. de ani de zile, rioua orientare a
politicii schimburilor noastre Cu streinatatea, precum i noua
orientare a politicii noastre interne de valorificare, hotarita.
aetiva, a tuturor posibil1täilor naturale Cu care providenta a
inzestrat, atat de bcfrz,at, tara noastra.
Publicam deci toata aceastä documentare pe care noi o
frarnantam, o analizam de ani de zile, din expresiunea ve a
-careia am dedus lozincele marilor imperative ale polilqcii de
valorificare nationala, le publicam, pentru ca ele sa fie in
Eireptar poruncitor al drumurilor ce trebuesc urmate, In politica
economica a noasträ, pentru toti cei ce awn& la Inceputul ac-
lor, In acest domeniu, pasiunea realitatilor i sbuciuraul
pentru binele neamului lor.
',Rare ori ne-a foist dat sä avem prilejul sä desprindem in-
vataturi de morala economic& si nationala, mal categorice
mai limpezi, ca din aceastä ampla documentare".
In adevar, din aceasta vast& si stlintifica documentare, am
desprins etica poruncitoare a realitgilor, si pe ea am construit,
apoi, imperativul nesovait al unei politice economice hotarite
si nationale, in toate sectoarele, implicit deci I In acela al
schimburilor noastre Cu streinätatea.
Astf el, vom infat'sa. in primul rand, in paginile acestui vo-
lum, realitatile caracteristice i concludente, din urmatoarele
sectoare : a) import ; b) export ; c) soldurile balantei co-
.
merciale 1 d) balanta de plati Cu streinatatea.

Dupa aceastä expunere a realitatilor, vom sublinia conclu-
ziunile. mal importante, ce s'au desprins din ele.
www.dacoromanica.ro
cc) IMPORTUL
A) Realitertile importului.
I. Aspect general.
In comparatie cu iraportul european i Cu cel mondial, im-

portul Romaniei, 1nccpand deja 1929, urmeaza aceeasi curb&
descedenta l aproape paralela, reprezentand punctul cel mal
acI5xic al scaderei, In anul 1931, cand ajunge la procentul de
0,77 a,; din importall european si la 0,453% din importul mondial_
Din cifrele publicate in vol. I, al lucrarii ,,Comertul exte-
rior al Romaniei", tiparita in Biblioteca Bancii Nationale (pag.
470 si urm.), rezulta, dea,semenea ca, dupa 1931, urmeaza o re-
dresare a importului, pe cativa ani, cu oarecari sovairi, peraru.,
a se ridica apoi, In mod ferm, In ami 1936, 1937, 1938,
Ca valoare absoluta, In perioada dela 1930-1940, nivelul cei
mai scazut al importului nostru il reprezinta anul 1935, cand
coboara, la 10.637 mil. lei, lar ea volum, punctul cel mal adano
al scaderei este In anul 1932, cand importul nostru se reduce la
449.980 tone.
In aceea.si perioada de 10 ani, nivelul eel mai ridicat, ca va-
loare, Il reprezinta anul 1940, Cu suma de 27.410 mil. lei; dar
aceasta valoare nu este decat expresiunea urcarei vertiginoase
a preturilor, lar nu a unui import sporit i cantitativ, aci, din
acest punct de vedere, al realitatilor, lar nu al nominativitatii
monetaxe, importul cel mal mare, in zisa perioada de timp, l'a
reprezentat anul 1938, Cu cantitatea record de 820.602 tone,
dei ca valoare, importul acestui an, a fost inferior a.nului 1937,
precum si anilor 1939 si 1940.
Astf el, desi anul 1938 s'a situa.t intro faza intermediara, de
scadere a preturilor mondia1e, intre cele dourt de crestere cea
dintai ce si-a atins punctul culminant In prima juma-
tate a anului 1937, lar cea de a cloud., care a inceput in toamna
www.dacoromanica.ro
14 PARTEA I SCHIMBURI
anului 1939, totusi, acest an, insumeaza cea mai mare canti-
tate de bunuri economice importate, in perioada ultimilor zece
ani.
Graficul 1, dela Anexele acestui volum ilustreaza, situatiu-
nile mal sus fixate prin cifre.
II. Realitatile importului pe diverse märfuri.

Examinand importul nostru, din punct de vedere al naturei
marfurilor intrate in tara, in perioada dela 1928-1937, consta-
tb.m, potrivit datelor publicate in susmentionata lucrare Co-
mertul exterior ad Romániei" (vol. I.), urmatoarele note esen-
Vale:
Importul de materii prime sau simplu prepara te, clasate
conform nomenclaturei dela Bruxelles, repiezinta 12,04% din
valoarea mijlocie a importului total i 53,08% din ton.ajul mediu
total al importului, Cu o valoare mijlocie de 2.177 mil. lei si cu o
cantitate medie de 363.403 tone.
Importul de produse fabricate, se cifra, pe aceea..,i pe-
rioada, de timp, la o valoare medie armará, de 14.597 milioane
lei sau 80.74% din valoarea medie a im.portului si la o cantitate
medie anuala de 240.721 tone, lata de totalul mediu al impor-
tultli de 684.633 tone.
Restul grupelor de importuri: animale vil, obiecte de ali-
mentatie l bauturi, aur i argint lucrat sau nelucrat repre-
zentau cantita.ti i valori prea neinsemnate, pentru a avea vre-o
putere indicativa.
Ca evolutie, importul materiilor prime invedereaza o
tendinta de crestere, Cu incepere deis. 1932 ca valori, lar dc la
1933, ca volum, dupa ce subliniaza in epoca de eriza, o abrupta
scadere de la 465.265 tone in 1928, la 229.894 tone in 1933.
Considerand irisa procentul de materii prime faya de tota-
lul importului general, din fiecare an, constiatarn ca acest
procent scade in 1937, fata de 1936; in 1935 fata de 1934 si in
3933 fata de 1932. Astfel, procentele, !ata de importul total al
fiecarui an respectiv, pentru materii prime sau simplu prepa-
variaza in felul urmator: 1937=58,29%; 1936=61.75%;
1935=58,30; 1934=61,20%; 1933=49,23%; 1932=52,35%.
www.dacoromanica.ro
PARTEA I SCHIMBURI 15
Asa dar, importul cantitativ de materii prime, atinge

1937, procentul cel mai scazut dela 1933, dei tendinVa, generala.
a lui, cu sincope, era spre crestere. Ca valoare absoluta
importul materiilor prime din 1937, este superior celui din 1933.
In schimb, importul cantitativ de produse fabricate, ce era
pe linie descendenta, la inceputul pericadei 1928-1937, rupe a-
ceasta linie qi creste, ca valoare i cantitate, in mod continuu
lela 1935, atingand un punct culminant in 1937, spre a cobori,
din nou, in 1938.
Cea mai mare cantitate de materii Prime, importata, in
perioada 1930-1940, a fost efectuata in anul 1938, cand intra-
rea in Vat% a materiilor prime a insumat cifra record, de 499.086
tone, fag numai de 396.426 tone, in 1937, si de 427.888 tone in
1939. In anul 1940, cantitatea importata 2A fost, fireste, cu mult
inferioara celei din 1939, din cauza razbohilui.
Graficele 2, 3 si 4 dela Anexele acestui volum, reprezinta
situatiunile mal sus expuse, in cifre.
e) Valoarea cea mai mare a importului de materii prime,
a fost platita, de Romania, in tarile Cu valuta forte.
In adevar, in perioada 1928-1937, din valoarea medie total&
a importului de materii prime, de 2.177 mil. le',importul d'n
täri Cu valuta forte reprezinta suma de 647 mil. lei, Cu un
procent de 29,73% din valoarea medie a importului total, fag
e lei 531 mi1. eu un Pi ocent de 24.39%, ca.t reprezenta importul
mediu din tarile grupei a III-a. (Jugoslavia, Bulgaria, Ungaria.
etc.).
Ca volum, avand In vedere ea Romania importa foarte marl
cantitati de carbuni din Polonia, fier din Ungaria, minereuri
fier din Jugoslavia, grupa acestor tar' reprezenta procentul cel
mal mare de import; ca valori Insa, importul mediu cel mai
insemnat 11 detineau äri1e cu valuta forte.
II/. Structura interna a itnporturilor pe diverse marfuri.

Din punct de vedere al marilor posturi In care se descom-
punea importul Romaniei, pe decada 1928-1937, se constata
ca el avea urmatoarea structura, In linii generale :
a) Sub raportul valorii medii, diferitele categorii de mar-
furi,'se situau in urmatoarea ordine descrescanda:
www.dacoromanica.ro
16 PARTEA 1 SCHIMRERI
Textile vegetale i industrii derivate : lei 4.958 mil., re-

prezentA.nd 2'7,43% din valoasea medie a importului total pe su&
mentionata pez-loada, Cu un indice de valoare medie egal
64,90, Pata de 1929=100.
Fierul 1 lucrArile de fier : lei 2.719 mil., reprezentAnd
15,04% din valoarea medie totalA a importului, din perloada
decenalA sus mentionatb, i cu un indice de valoare medie egal
Cu 58, 38, fat5. de 1929=100;
Aparate, ma.ini i moteare: lei 2.354 mil., reprezentAnd
13,02% din valcarea medie total& a importului din acelaSi Pe-
rioada i Cu un indice de valoare medie egal cu 58,85, fatA, de
1929=100.
LAnA, pAruri, lucrAri din aceste maten!: lei 1,274 mil., re-
prezentAnd 7,05% din valoarea medie totalA a importului pe sus.
mentionata perioadA j cu un indice de valoare medie egal cu
61, 63, fatA de 1929=100.
Alte metale si metaloide: lei 773 mil.. reprezentAnd 4,28.
din valoazea medie totalâ a importului, Cu un indice de va-
loare medie egal la 77,80, fatA, de 1929=100
Vehicule: lei '715 mil., cu un procent de 3.96% si cu un
Indice de valoare medie egal cu 47,73;
Fructe i coloniale: lei 669 mil., cu un procent de 3.70%
cu un indice de valoaxe medie egal Cu 59,56;
Produse chimice i medicamente: lei 574 mil., cu un pro-
cent de 3,18% i Cu un indice de valoare medie egal Cu 87.43;
Cauciuc, celuloid j alte sucuri vegetale: lei 523 mil. cit
un procent de 2,89% si cu un indice de valoare medie egal cu
62,01;
BlAnuri, piel g lucrAri din piele: lei 517 mil cu un pro-
cede de 2,86% si Cu un indice de valoare medie de 57,42;
HArtie qi Incrdri de hartie: lei 378 mil, cu un procent
de 2,10% i cu un indice de valoare medie de 37,26;
Culori 1 lacuri: lei 370 mil., cu.un procent de 2,05% si
Cu un indice de valoare medie de 98,64, fatA de 1929=100;
Pamanturi, pietre l lucrAri din ele: 371 mil. lei, °u un
procent de 2,06% si cu un indice de 67,14, rat,h, de 1929=100.
b) Sub raportul volumului, importurile erau seriate de ne-
cesitAtile interne ale tare!, in perioada 1928-1937, pe urmatoa-
www.dacoromanica.ro
l'ARTEA I SCHIMBURI 17
rea orodine descrescanda, aratand, in cifre, cantitatea medie a

importului din categoria respectiva de malla, lar in procente,
cota ce aceasta reprezenta din cantitatea medie a importulul
total O indicele cantitatii medii rata de 1929=100:
Fierul si lucrar' din fier: 233.817 tone, cu un procent de
34,15% din cantitatea medie a importului tokal, pe sus mentio-
nata perioada, O Cu un indice de 66,38 fata de 1929=100;
Combustibile minerale, petrol si derivate: 122,938 tone,
cu un procent de 17,96% si cu un indice de 45,40;
Pamanturi, pietre si lucrar', din ele: 66,617 tone, cu un
procent de 9,73% O cu un indice de 67,14, fata de 1929=100;
Textile vegekale si articole industriale derivate: 50.523
tone, Cu un procent de 7,38% si cu un indice de 64,90;
Cerealele si derivatele lor: 36.601 tone, Cu un procent de
5,35% si Cu un indice de 31,62, rata de 1929=100;
Fructe O coloniale: 31.749 tone, cu un procent de 4,64%
si cu un indice de 59,56, fata de 1929=100;
Aparate, masini O motoare: 29.612 tone, cu un procent
de 4,32% si Cu un indice de 58,85, fata de 1929;
Produse chimice O medicamente: 13.803 tone, cu un pro-
cent de 2,02% O cu un indice de 87,43, rata de 1929:
Alte metale si metaloide: 12.446 tone, cu un procent de
1,82% din importul mediu total pe zisa perioada, O cu un in-
dice de 77.80, lata de 1929=100;
Lemn O industriile derivate: 10.'730 toner cu un procent
de 1.57% O cu un indice de 55,48;
Hartie O lucrari din hartde: 9,248 tone, cu un procent
de 1,35% si Cu un indice de 73,20;
Cauciuc, celuloid O alte sucuri vegetale: 8.105 tone, cu
un procent de 1,18% si cu un indice. de 62,01;
Culori si lacuri: 6.814 tone, cu un procent de 1% o cu
un indice de 98,64, fata de 1929=100;
Din serierea pe orcline de insemnatate a marfurilor impor-
tate, ca valoare O ca volum, se constata deci ca, aproape ace
leasi categorii de bunuri, faceau parte din grupa celor 13 mal
principale, si In clasificarea.importului pe valori O in aceia Pe
cantitg,ti, cu foarte reduse si. neinsemnate exceptiuni.
e) In ceea ce priveste importul de fier, grupa de impor,
Vol. I. 2
www.dacoromanica.ro
cea mai insemnata ca volum si a doua in importan, ca valoare,

sub diversele lui componente, se infatisa in pericada mai
sus mentionata, dela 1928-1937, in felul mai jos aratat:
Datele sunt culese din luerarea: Contributiuni la problema
materiilor prime In Romania", vol, IV., partea pag. 148 si
urm. (raportul documentat i merituos al D-lor Prof, "rig. Tra-
tan Negrescu i Ing. Ovidiu Balente), lucrare publicata in Bi-
blioteca Bancii Nationale a Romaniei; aceste date reprezinta
media componentilor structurali al importului de fier, in coefi-
cienti de insemnatate:
Din media totalului importului de fier 100, urmatorii
componenti reprezentau procentele specificate pentru fiecare In
parte: Otelul (semi-fabricat) = 30,2%; produse de prima trans-
formare=23,9%; produse pentru industria utilajului 1 a mij-
loacelor de productie = 15,1%; laminate finite = 10,3%; mi-
nereuri de fier 8,0%; dwuri de fier = 5,2%; produse pentru
industria marelcr lucrari publice = 3,8%; fonta (semi fabricat)
3,5%.
In ceea ce priveste tendinta acestor importuri, In perioada
1928-1937, evolutia lor se infatisa In modul urmator:
importul minereurilor de fier, a crescut Cu 196%;
importul de§eurilor de fier a crescut Cu 121%;
importul de fonta, (semi fabricat) a scazut cu 63%;
importul de otel a crescut Cu 12%;
importul de laminate finite, a scazut Cu 68%;
importul produselor de prima transformare, a scazut cu 2%;
importul produselor pentru industria utilajului, a scazut cu
10%;
importul produselor pentru industria marilor luerari pu-
blice, a scazut ca 51%;
d) Referitor la importurile de 'textile, care reprezentau
grupul eel mai insemnat ea valoare si al 4-lea, ea volum, din
Importul mediu, in perioada decenala 1930-1939, componentele
lui, la care adaugam i importul de lank se infatisa in felul
urmator:
1) Importul materiilor brute textile (lam& bruta, spalata,
Ian& pieptanata, zdrente; bum.bac larut; iutä, rafie, sizal
www.dacoromanica.ro
manila brute), a evoluat in felul urmator, pe sus mentionata

perioada decenala :
avand oarecare variatiuni anuale, Cu tendinta de sea-
der.-3, In prima parte a perioadei, pa.na la 1935, acuza apui
ferma, tendinta de crestere, in a doua parte, dupa 1935, atin-
gand punctul culminant, in 1938, Cu a valoare totaia ae 1.415
mil, lei, fata de 449 mil. lei In 1935 si fata de 960 mil, lei in 1939;
din aceasta grupa a textilelcr brute, importul de lana
bruta, epalatk lana piepltana.ta, si de zdrente, atinge punctui
cel mai inalt, tot in 1938, Cu 3035 tone, in valcaze de 393 mil,
lei, fat& de 2,160 -tone, In valoare de 162 mil. lei, in 1936, si
fat& de 2484 tone, In valoare de 221 mil. lei, In 1939.
importul de bumbac brut, are punctul cel mai scazut
in 1931, Cu 3624 tone, in valcare de 207 mil, lei, lar punctul
record, al acestei perioade decenale, 11 detine tot anul 1938,
eu volumul de 20.743 tone, In valoare de 885 mil. lei, fat& de
13,651 tone, In valoare de lei 637 mil. lei, din 1939:
importul de iuta, rafie, sizal, manila, toate sub forma ae
maiterii prime brute, a fost cel mai scazut, ti 1930, cu 2238 tone,
in valoare de lei 52 mil, lar cantitaea i valoarea cea mal ridi-
zata a inregistrat-o, de asemenea tot anul 1938, cu 8838 tone si
137 mil. lei valoare, fat& de 6290 tone si 102 mil, lei valoare, In
1939.
Toate importurile categoriilor de marfuri de mai sus, au
Inregistrat scaderi i mai pronuntate, in anii 1940 si urmatorii,
din cauza razboiului.
Pcivitor la importul firelor textile, in aceeasi nericada de
timp, 1930-1939, se constata evolutia contrara, tendinta de
micsorare a importurilor de fire, care tree dela 2.914 mil. lei In
1930, la 2.557 mil. lei In. 1932; la 2.952 mil. lei in 1933 si apoi la
1.603 mil. lei In 1939, Cu o neintrerupta scadere.
In ceea ce priveste importul produselor textile finite, pe
numita perioada decenala, se constata aceeasi tendinta de sea,-
dere a lor, dela valoarea maxima, de 3.712 mil, lei inregistratit In
1930, la 694 mil. lei, din 1938, cu o sporire la 1.136, adica aproa-
pe la dublu, in 1939.
Datele de mai sus sunt continute in importantul i docu-
mentatul Raport general al Comisiunei a IV-a, a materiilor
www.dacoromanica.ro
prime din industria textil. (Pag. 21 1 urml.) intoomit sub Pre-

sedintia d-lui Ing. C. Cassasovici.
Acest raport a fost publicat in vol. V. din seria: , Contribu-
tiuni. la. problema materiilor prime in Romania", in Biblioteca.
Banca Nationale.
IV. Repartiitia importuluil pe tArii i valute.

Osebit de analiza importului Pe diverse categorii de mar-
luri, care era necesara unei rationale orientitri in politica im-
portului, pentru a se inourala articolele indispensabile, cele ne-
cesare economiei nationale 1 pentru a se frana cele cu caracter
dispensabil sau luxuoriu, o examinare tot atat de insemnata
era si aceea a importului pe diferite taxi de provenientA.
Stabilirea obarsiei marfurilor ce ne intrau in tarb consti-
tuia insasi determinarea obligatiunilor de transfer, de plata.
in diverse valute straine, a marfurilor importate.
Aceasta analiza era extrem de necesara Banal. Nationale,
caci ea indica obligatiunile de transfer ce trebuia sa execute
Institutul de emisiune, ca urmare a importurilor efectuate.
Daca aceste importuri, pe temeiul autorizatiunilor ce se
eliberau de Stat, prin departamentul respectiv, proveneau din
tari unde Institutul de eraisiune nu avea suficiente mijloace de
plata, in acest caz obligatiunile de transfer fata de streinb,-
tate, ale acelui Institut, rama,neau in suferint& constituiau
ceeace se cherna arieratele comerciale", adica datoriile nea-
chitate ale comertului romanesc, pe pietele streine.
Aceasta situatiune de neexecutare a platilor, atragea un
rdiscredit daunator, nu numai asupra importatorilor romani
respectivi, cl 1 asupra Bäncil Nationale, asupra Statului roman
asupra monetei noastre nationale.
Pentru aceste importante considerente, analiza jmporlzurilor
noastre pe diverse taxi de Provenienta, adica pe diverse valute
de plata constituia operatiunea indispensabila a Bailen Na-
tionale si era busola ei nelipsita.
Din acest punct de vedere, situatiunea importurilor noastre,
In perioada 1928=1937, se infatisa in felul urmator:
a) In cifre absohice cifre medii pe sus mentionata perioa-
www.dacoromanica.ro
da importurile cele mai insemnate, ca volum, proveneau din

tarile grupel a III-a, mito& din: Jugoslavia, Bulgaria, Ungaría,
Cehoslovacia si Polonia, Insumand o cantitate medie de 280.900
tone, adica 41.04% din media cantitatil totale a importului, pe
sus mentionata perloada.
Aceasta situatiune se explica prin faptul a., din tarile
grupei a III-a, RomAnia importa la acea epoca, rainereuri de
fier, fonllt (semifabricat), carbuni, piatrA, de constructli, etc.,
adicä marfuri de volum si greutate mlare, dar de valoare mal
redusa. Valoarea medie a ziselor importuri era de 3.975 mil, leí,
reprezentA,nd 21.98% din valoarea medie a importului pe men-
-tionata perloada.
Clasate deci, cele dintAi, ca volum, importurile din tarile
grupei a III-a, veneau in al 3-lea rand, ca valcare.
Din acest din urm& punct de vedere, aclica al valoarei me-
dii, pe mentionata perioada de timP, in cifre absolute, importu-
rile cele maí insemnate au provena, in mijlociu, pe acel inter-
val de zece allí, in prímul ran.d din tare grupei II-a. (Germa-
nía si Austria), in al doilea rand, din Orne grupei La, (tarile cu
valuta forlte) si in al treilea rAnd, din Orne grupei a III-a, mai
sus mentionate.
Cifrele absolute erau urmatoarele: In medie, s'a importa,
In zisa perioada, din Orne grupei II-a, o valoare de 6.468 mil.
lei, reprezentand 35,78% din valoarea medie a importului total;
din tarile grupei I-a, o valoare medie de 4.390 mil. lei, adíe&
24,28% din valoarea medie a totalului importului din acea
perioadä de zece ani, lar din tarile grupei a III-a, importul
mediu a avut o valoare de 3.975 mil. lei, reprezentA,nd 21.98%
din valoarea totala medie a iraportului, pe mentionata pe-
ríoada.
b) Aceasta era situatia cifrelor absolute care aratau o si-
tuatiune expirata si aproximativa, considerata grosso-modo, pe
trecut, prin media aritmetic& si neponderatá, a importurilor,
pe o perioada de zece ani. Mal instructive, mal importante
insa, pentru o rationall si real& orientare a politicei importu-
rilor noastre, erau cífrele care aratau evolutia proveniente'
importtuilor noastre, tenclinta lor de lndrumare si dirijare,
In raport cu diversele tari, pe zisa perioadA si clec', nu 'numai pe
www.dacoromanica.ro
trecut, cl si spre sfarsitul acelei epoci, in anii 1936, 1937 precura

si in continuarea el, spre 1938, 1939, etc.
Din acest punct de vedere, situatiunea se infatisa in relul
urmákor:
1, a) In cifre, pe eantitati, importurile Romániei Clescriau,
In prima parte a perioadei 1928-1937, adica pana spre anii
1932-1933, o curbt aseendenta, Cu várful cel mal inalt in
1929, la mai toate grupele de taxi, penitru ca apoi, dupa acest
an, pana. la 1932-1933, adieb, in timpul crizei economice mon-
diale, importurile, din toate grupele de tari, s5, cobeare, la eel
mal jos punct al lor, cu exceptia importurilor din tarile gruPel
a II-a. (Germania, Austria) care au contanuat a cobori pana
la 1934, cá.nd ating nivelul lor cel mal scazut (84.832 tone).
Dela acest punct, importul din aceast5, grup5, de t5,ri, se
redreseaz5,, pentru a inregisltra maximum volumului sau.
(204.741 tone) in 1936. Dupa acest an, curba importurilor din
grupul respectiv de tari, scade aa 182.076 tone, in 1397.
Importurile din celelalte dota grupe mal insemnate de táxi,
La si a III-a, (t5,r1le cu valute forte si tarile vecine noub,) dupa.
ce au atins nivelul lor cel mai seazut, ea consecinta a crizei
mondiale, in 1932-1933, se redreseaza inregistrand cantitatea
cea mal mare, in anul 1934, la grupa I-a Cu 212.378 tone, lar la
grupa III-a, cu 206.243 tone Dupa 1934, importurile din ace4te
doua grupe de t5,ri, incearca o micsorare in 1935 (cele din.
grupa La si. in 1936), atingand iar un nivel scazut (grupa I-a =
80.420 tone ; grupa III-a 187.747) pentru ea dupa acest an,
s5, inrecgistreze o noua desvoltare, in 1937 (grupa I-a =-- 133.941
tone; grupa III-a 264.709 tone).
De mentionat este de asemenea ca, din punct de vedere
cantitativ, l importurile din tarile grupei a V-a (Statele Unilce
ale Americei) inregistreaz5, aceiasi tendinta de sporire, pe anul
1937, fata de 1936.
Astfel fiind, din datele mai sus expuse rezulta cä, impor-
turile Romániei, din punct de vedere cantitativ, in perioada.
1928-1937, dupa ce au suferlt o deprImaxe generala, din toate
Orne de provenienta, din cauza crizei mondiale, in perioada
1929-1933, s'au redresat, suceesiv, pe diferite grupe de t5,ri,
inregistrind insa dupa 1933, tirmatcarea tendinta, dela 1934 la
www.dacoromanica.ro
PARTEA I SCRIMBURI 23
1936: seAdere, din Wile Cu valut5, forte si cele vecine noul,

si crestere din tArile grupei a II-a, (Germania, Austria),
Dup5, 1936 Ina, si in 1937, tendinta intre aceste grupe de
tAri, s'a inversat complect, cresand importurile din Wile gru-
pei (cu valuta forte) si ale grupei a III-a si scAzAnd din
tArile grupei a II-a, (Germania si Austria).
Aceastä inversare a tendintei se datoreste instaurarei re-
gimului de decontingentare pentru unele articole de import, in
1937. AceastA, relaxare a politicei de dirij are a importurilor, a
dat libertate importatorilor, sA eumpere de unde voiau si cum
credeau mai bine, fArä nici o considerare cu privire la exis-
tenta mijloacelor de platA din Wile respective.
DatoritA acestei relaxAri, frAna dirijArei a lipsit 1 impor-
turile s'au indrumat dupb, interesele i convenienta negustori-
lor, lar nu dupri. cele ale economiei nationale
b) Ace141 fenomen, se constata si din punct de vedere al
valorii importurilor noastre.
In adevar, dacA valoarea importurilor noastre din Wile
grupei II-a, (Germania, Austria) au trecut In 1937, fatA de
1936, dela 6.261 mil. lei, numai la 7.576 mil. lei, in schimb,
importurile din 'Wile- cu valute forte, cresc dela 2.259 mil. lei
(In 1936), la 4.808 mil. lei (in 1937) ; cele din grupa III-a, dela
2.426 mil. lei la 4.591 mil. lei, lar cele din grupa a V-a (Statele
Unite) dela 450 mil, lei, la 796 mil. lei.
In indici, fatA de 1929 100, aceastA, tendintA, se eviden-
tiazA in felul urmAtor : importul din tarile grupei II-a treC
dela 57,71 numai la 69,82; in schimb cele din grupa I-a tree
dela 38.18 la 81,27; cele din tgrupa III-a, dela 33,02 la. 62,50, lar
cele din grupa V-a, dela 25 la 44,20.
2) Tendinta importurilor noastre din punct de vedere al
tArilor de provenientA se arAta si mai vizibil si mai real, dacA
stabilim ea punct de pleeare si comparatie, anui 1929, care a
fost expresiunea desvoltArei eelei mal normale a imporiului
nostril.
FatA de 1929 100, importuriPe noastre, ea provenientA
din diverse tArf, au inregistrat urmAtorul indice mjlociu, in
perioada dela 1928-1937. Mentionez pe cele dour). mal impor-
tante grupe de tAri :
www.dacoromanica.ro
Cantrcativ pe Indice:
Importurile din tarile Cu valute forte, 92,78;
Importurile din tarile grupei a II-a, 68,63;
Ca valoare si pe indice :
Importurile din tarile cu valute forte, 74,18;
Importurile din tarile grupel a II-a, 59,62;
Aceste indice arat5, cadenta precipitata cu care evoluau
spre o recuperare integran, fata de 1929, importurile din tarile
cu valute forte, comparativ cu ritmul mai lent, al celor din
tarile grupei a II-a.
Datele mal sus mentionate in aceasta subdiviziune de ca-
pitol, sunt cuprinse in vol. I partea I-a, (pag. 508 qi. urm.) din
lucrarea Comertul Exterior al Romaniei" publicata de Banca
Nationala, in Biblioteca sa monetara, economica si financiara,
seria I-a, iricitulata Realitatile economiei nationale",
B) Caracteristicele mportului.
Datele si cifrele, condensate si reduse la minimum cu pu-
tinta, la strictul necesar, pentru a exprima realitatea noastra
economica, sunt poate obositoare si anoste, resping5,toare
chiar pentru multi cititori. Le exprim parerea mea de rau,
pentru nep15,cerea unor ariditb.ti la caxe ii supun.
Aceste date si cifre, aceasta minutioasa documentare, con-
stitue insa instrumentarea inclispensabila a metodei rigu-
roase si stlintifice, pe care am adoptat-o pentru a prinde si
inregistra realitatea economiei nationale, pentru ca apoi, din
studiul si interpretarea lor, O, desprind caracteristicele si con-
cluziile necesare.
Rezumez, in liniile lor Igenerale, pe cele mai insemnate
dintre caracteristicele si concluziunile, ce deduceam, la acea
epoca, din documentarea mai sus mentionat5 expresiune pre-
cisa si pozitiva a realitatilor importului nostru
www.dacoromanica.ro
PARTEA I SCRIMB1TRI 25
I. Caracteristice cu privire la natura marfurilor importate.

Structura importului nostru, din acest punct de vedere,
releva o caracteristiel dominant& izbitoare, dela prima vedere
80,74% din valoarea marfurilor importate, erau produse fabri-
cate, de valoare considerabila $i cantitate redusA, in timp
ce materille prime reprezentau numai 12,04% din valoarea im-
porturllor noastre, pe intervalul de zece ani, 1928-1937;
Importul de produse fabricate, nu numai ca alcatuia co-
varsitoarea majoritate a valorii importurllor noa,stre, dar in-
registra si o tendinta de crestere, in ultimii ami al decadei, in
1935-1937;
C) l ca valoaxe 1 ca volum, structura importului nostru
cuprindea aproximativ 13 grupe de articole mai importante,
anume textilele vegetale si animale ; fierul cu subdviziunile
lui ; aparafre, masini i motoare ; vehicule ; metale l metaloi-
de; fructe i coloniale ; produse chimice i medicamente ; pl-
ruri si diverse lucrari din par; blanurile, pieile i lucrArile din
piele ; hartia i lucrarile din hartie; cauciucul, celuloidul
alte sucuri vegetale ; culorile l lacurile ; pamanturile, pietrele
1ucr5x1le din ele.
Aceste marfuri constituiau posturile cele mai de seama ale
importurilor noastre, ca valoare i ca volum.
Parte din ele erau articole de lux.-
Altele erau marfuri de care economia noastra se putea dis-
pensa.
O alta parte din ele erau necesare sau indispensabile, dar
puteau fi fabricate, integral, la noi in tara.
Unele, necesare sau indispensabile, nu puteau fi produse
intrto anumita masura, la noi in tara.
Altele, necesare sau indispensabile, nu puteau fi produse
la nol in tark dar puteau sft fie inlocuite Cu alte articole si-
milare.
www.dacoromanica.ro
Caracteristice cu privire la talle de provenienta ale

importurilor noastre, deci la obligatiunile de transfer,
In strein 'átate.
Din acest punct de vedere, realitatile iniportului nostru re-
levau o tendinta destul de ingrijoratoare.
In adevar, se evidentia cresterea importurilor noastre, can-
titativ l ca valoare, In special din Várile Cu valute forte si
libere sau forte si partial blocate, precum 1 scaderea corelativá.
a lor din tarile grupei a II-a (Germanio. si Austria).
In decursul anului 1937, aceasta orientare a importurilor
noastre datorita relaxarei controlului prin decontingentaxea
unor articole de impart, efeetuatä in acel an, a produs un ex-
cedent de importuri din tarile cu valuta forte de 2,893 mil. lei
(tarile din grupa I si V), iar in tärìle grupei a II-a, (Germanía
si Austria), numai de 1.315, deci o diferenta in plus, de circa
1.500 mil, lei, la care urma sa se mai adaoge i sporurile de im-
porturi inregistrate, in acelas a,n, din tarile grupei a III-a si a
IV-a, pldtibile cele mai multe in produse pdcrolifere sau devize
libere, de 3.287 mil. lei.
In total, deci, un spor de import, de circa 4.500 mil. lei, ce
trebuia plt,tit, in devize forte s,au produse petrolifere.
Aceasta tenclinta era generatoare de importante preocu-
par!, caei ea reclama posesiunea instrumentelor de plata, a de-
vizelor forte necesare pentru acele tari.
C) Concluziori imperative privitoare la import.

Din realitatile i caracteristicele importului ricAzu, expuse
In paginile precedente, se desprinde o concluziune, un im-
perativ, anume: sb, se corecteze acele fenomene componente ale
importului nostru, care nu corespundeau Cu necesitatile econo-
miei noastre nationale 1 sa se preintampine tendinte sau evo-
lutiuni, care n'ar fi fost conforme Cu a,cele necesitati.
Aceasta era concluziunea imperativa si necesara, pe care
ne-o impuneau realitatile insasi ale impoikului nostru.
Ea constitue dreptarul insasi al politicei de neaparat& in-
faptuire, pe care o reclamau realitatile importului.
www.dacoromanica.ro
In consecinta, aceasta politick nascuta i determinata de

sus mentionatele realitati l nevoi, trebuia s. aiba urmatoarele
dominante i obligatorii :
L Controlul pozitiv al schitnburilor cu streitatatea.

Vn control rational si serios, al importurilor noastre in
scopul de a se frana, cat mai mat cu putinta, produsele fa-
bricate, in sensul ca :
-- cele luxuorii 1 dispensabile sa fie prohibite in mod ra-
tional si evolutiv ; lar pan& la atinigerea acestei solutiuni, sit se
restrang& importul lor, in mod treptat ;
concomiteztt Cu franarea produselor fabricate, mai sus
mentionate, sä se desvolte, in mod hotarat i eficienit, pe scara
cea mai intinsa, importul de materii prime, atat de necesare
tArei
0 dirijare, rational& si pozitivk a importurilor noastre,
pentru ca alimentarea lor sa se faca, pe cat mai mult Cu pu-
tinta, din tari cu valute usor de obtinut si din care aveam chiar
disponibilitati imobilizate, lar nu din taxi cu valute forte,
greu de obtinut,
In felul acesta, se putea inversa tendinta reievata de im-
porturile noastre, in ultima perioada a decadel 1928-1937, de
a se spori alimentarea din tarile Cu valuta forte,
Pan& la infaptuirea acestei inversari de tendinta,
sus specificata, era necesar a se dirijeze exporturile noastre,
spre tärile Cu valuta forte, pentru a se putea obtine astfei, in-
strumentele necesare de transfer, pentru plata importurilor,
pentru mentinerea creclitului comertului nostru in streinatate,
a prestigiului Bancil Nationale si al Stalcului, deci pentru insasi
men-tinerea monetei noastre nationale.
II. Stimularea productiei interne si industrializarea.

Paralel cu aceast9, politica a importului si exportului,
reala, pozVciva 1 necesark impusa de insasi imperativele eco-
nomiei noastre nationale, de prestigiul creditului nostru inter-
itational si de necesitatea apArarei monetei noastre, mal
trebuia infaptuita o politic& rationalk hotarata i efieenta,
www.dacoromanica.ro
28 PARTEA I SCRIMBURI
de reorganizare a productiei noastre agricole j industriale, In

urmatoarele scopurl :
pentru a crea toate marfurile fabricate ce importara
din Mice tari, si care puteau fi, partial sau total, realizate la noi
In tara ; In felul acesta izbuteam a descarca balanta noastra
de plb.ti si a spori valoarea i veniturile fortelor nationale ;
in cazul and unele marfurl de import, nu puteau fi
realizate la noi, a se caute a se desavarsi, prin productia agri-
cola sau pmin. industria nationala, succedaneul, ersatz-ul, in-
locuitorul ce putea fi folosit In mod util, In locul prociusului
importat ;
sa se desvolte, la maximum, productia materiilor prime
la noi in tarä pentru a descarca balanta noastra de plati i a
spoil valoarea i venitul national ;
sa se desavarseasca o politieb, de erutare 1 econornisire
a materiilor prime, chiar sub forma deseurilor, etc.
Studiile rabdatoare, adancite 1 tìintific sistematizate,
treprinse de Comisiunile ce am creat, in acest scop special, la
Banca Nation,a1a, inventariau i precizau gama intreaga a
posibilitatilor de care dispunea tara, pentru a usura balanta
platilor Cu streinatatea, a spori valoarea i venitul national si a
desa,varsi Inzestrarea tarii, Cu elementele i factorii corespun-
zatori potentialului 1 independentei noastre economice.
Pe temeiul acestor studii, consemnate in valoroase si do-
cumentate rapoarte, publicate de Biblioteca Bancii Nationale,
In volumele Contributiuni la problema materiilor prime In
Romania" am stabilit planul de aplicare al political de in-
dustrializare a tarii, necesar corectarii vitiilor de structura.
constatate in paginile precedente, la sectorul importului.
Potrivit acestui plan, urma sä, fie creat complexul indus-
trial, prin mijlocirea caruia se putea schimba structura defee-
tuoasa, pe care o invedera importul nostru.
Aceasta politic& de industrializare trebuia 0, se afirme pe
urmatoarele directiuni, corespunzatoare grupelor celor mai in-
semnate de importuri
a) industrializarea la grupa textilelor ; b) industrializarea
la grupa metalelor feroase (minereuri de fier, fer, fontä, oteluri,
coca) ; c) la grupa raetalelor neferoase si a metaloidelor
www.dacoromanica.ro
PARTEA I --- SCHIMBURI 29
(cupru, aluminium, zincul, plumbul, cositorul, crom, mangan,

antimonium, mercur, etc.) ; d) la grupa colorantilor ; e) la
grupa maselor plastice, a rasInelor si produselor chunice ; f) la
grupa cauciucului,
Astfel, industrializarea pe aceste grupe, era de natura sa.
creeze materiile prime si produsele fabricate pe care economia
noastra nationala le importa, pentru valori de multe miliarde.
In acelasi timp, din studiile Intreprinse de Comisiunile spe-
ciale, constituite In acest scop, la Banca Nationala, se constata
ea, tara noastra era inzestrata Cu resursele naturale, cu ener-
gía si cu mana de lucru, in asa masur6 Incát se putea produce
in tará un procent de 50-75% din materiile prime si fabri-
cate ce importam.
In acest mod, se realiza o reduc.tere considerabill a nece-
sitatilor noastre de import, precum si o modificare a. struc-
lcureí importurllor noastre, corectb,nd vitiile fundamentale de
care suferea acest sector al baltvatei noastre de comer t Cu
streinatatea.
In volumul relativ la Productie, Munca, Comert, Credit"
voi analiza mai amanuntit planul politice! de creare a com-
plexului industrial mai sus mentionat, corespunzator necesita-
tilor de reducere si corectare a structurii importului nostru,
volumul de fata fiind consacrat políticei economice a schim-
burilor, monetei si preturilor,
D) Sinteza realitatilor importului.

In paginile precedente, s'a facut o succinta exprimare a
realitatilor, privitoare la importurile tarii noastre, precum si
o rezumativa caracterizare a lor, pe linitle cele mai reliefalze,
esentiale si concludente.
1) Din aceste realitati si din caracteristicele lor. rezulta ca,
structtua importului nostru invedera, tracia deficientele de
struckuril, lusa.% ale econoraiei noa.stre nationale. In adevar,
compunerea, covarsitoare a importurilor noasti e in produse f a-
bricate, sublinia vitiul de alcatuire al econoraiei nationale ro-
manesti, evidentia desechilibrul din cuprinsul acestui organism,
anume: participarea si proportia factorului de productie in-
www.dacoromanica.ro
dustrial, Cu kotul inferior, fata de factorul de productiune

agricol.
Productiunea noastra industrial., se releva a fi cu mult
neindestulatoaxe, fata de necesitatile interne ale tare, daca, din
media importurilor noastre, In perioada 1928-1937, in valoare
medie anuala de circa 18 miliarde lei aproape 14,5 miliarde
lei erau produse fabricate, cerute l absorbite de necesitatile
econom,iei romanesti.
Aceste cifre, graiau in chip dureros, staxea de neorganizare,
lipsa de armonie i proportii, in structura vietii noastre eco-
nomice,
Raportul j proportia, intre compcnentele economiei noastre
nationale, erau in felul acesta, Cu totul anormale i in detri-
mentul componentei industriale.
Rup.erea aceasta de echilibru, in structura insgsi a eco-
nomiei noastre nationale, producea fenomenele i functiunile
anormale pe care le inregistrau statisticele si pe care le resimtea
massa colectiva a natiunei.
Ceeace trebuia sa mai faca însä, obiectul preocuparilor
serioase, era si faptul'ca, ruperea de echilibru mai sus men-
tionata, in structura importurilor noastre, ea o consecinta a
dezechilibrului organic din insasi economia nationala, avea
tendinta de a se accentua, asa precum ne invederau cífrele
mai sus aratate, pentru anii 1935-1937,
Acest fenomen se complica 1 cu un altul, tot atat de
lnsemnat, pe care Il relevau realitatile importurilor noastre,
anume: tenclinta de creOtere a importurilor, In anul 1937 din
zona tarilor Cu devize forte si libere sau forte si partial blocate,
si de scadere, In loe a se desvolta. din zona tärior cu de-
vize in clearing, unde aveam mal multe disponibilitati.
In fata acestei tendinte, care necesita instrumed.e de
transfer, forte si libere, exportul, ca singur isvor de ali-
mentare, se gasea Inteo situatiune destul de anevoloasit,
Asa dar, azeaska tendinta a importurilor noastre, acest
fenomen comercial, care se transpunea si se proecta, Cu urmari
directe In domeniul monetar, era cu totul ingrijorator, si el
trada, un alt vitiu al economiei noastre nationale, o alta rupere
de echilibru, In launtrul acestel economii: lipsa de sincronizare
www.dacoromanica.ro
PARTEA I - SCHIMBURI 31
titre import si export, Intre necesitatea de plat& externa 4

tarei st procurarea míjloacelor necesare acestor platí.
In acelas timp, realitatile importului nostru si caracte-
risticele Jut, subliniau, cat de redusa era partea de valoare,
a materiilor prime, din totalul importurilor noastre,
Satisfacandu-se necesihatea economiei nationale prin inl-
portul de produse fabricate, in covarsitoare majoritate, aceast&
practica nu simtea In vremuri normale, convulsiunile Upset
materiilor prime.
De indata Ins& ce economia national& n'ar mai fi fost In
masura, din variate motive, sa-1 procure marfurile gata fa-
bricate, de care avea nevoe, lar industrializazea Wei fiind
mult intarziata si redusa, organismul national incerca, prin
crize economice interne, consecintele acestei situatiuni a.nor-
male.
Realitatile si caracterizarile importurilor noagcre, rele-
vau astf el si subliniau, In afara de ruperile de echilibru,
interne mai sus expuse, de care suferea structura si functiunile
economiei noastre nationale, mad relevau In ce adanca masurd,
eram tributarii celorlalte economii, de peshe hotare.
Aceste realitati si caracterizari, constituiau adevarata pro-
portie a dependentei noastre, de celelalte tari
In fata acestor ingrijoratoare situatiuni si incontestabile
realitati, intreprinzand, prin Comisiunile pentru materiile
prime, create la Banca Nationala studierea, pozitiva
si temeinica, a posibilitatilor de corectare si de inlaturare a
vitiilor sí deformatiunilcr structurale sau functionale, mal sus
mentionate, am ajuns la concluziunile, rezumativ schitate,
In pagintle precedente, prin care se enuntau insemnatele post-
bilitati pe care le posed.% tara.
In adevar, din cele mai Insemnate posturi ale importulut
nostru, marea lor majoritate, se puteau realiza Si de economía
noastra nationala.
Textilele diverse si produsele lor, In cea mal mare parte;
fierul, otelul st diversele sub-produse st lucrari ale lor, Inteo
Insemmta proportie ; cea mai mare parte din metalele nefe-
roase si din metaloidele mal sus mentionate; colorantii, massele
plastice, rasinele naturale sí produsele chimice; cauclucul Cu
www.dacoromanica.ro
gama complexa a derivatelor i produselor lui, toate aceste

marl 1 hotaritoare componente ale importurilor noastre, --
se puteau realiza, la noi in taro., und se gasea materia prima,
energia i mana de lucru, adica cea mai mare pai4ze a condi-
tiunilor obiective, pentru crearea lor de catre economía na-
tionala.
Astfel, se putea descarca balanta noastra de pulp, de mare
majoritate a necesitatilor de plata, de circa 50-75% din im-
porturile noasize, restabilindu-se echilibrul intre factor!! : im-
port si export, adica intre obligatiile externe de plata i post-
bilitatile nationale de plata.
Se putea, astfel, inlatura desechilibrul pe care 11 inregistra-
sbxmana noastra moneda nationala, prin rasturnarile ce su-
ferea, Inteo tar& bogatft, dar lipsitit de armonía structurala
de normalul functional, in organismul economic.
In acelasi timp, se putea restabili astfel echilibrul structu-
ral, dintre factor!! industrie si agricultura, Inlauntrul. econo-
miei nationale, evitandu-se convulsiunile de care se resimtea
organismul
Aceastit restabilire de echilibru, prin desvoltarea industriei
nationale, pe seckarele necesitatilor reale si primordiale, mal
avea Inca si urmatoarele consecinte foarte importante:
absorbírea presiunei demografice ingrijoratoare, din me-
diul rural;
sporirea bogatiei i venitului national;
sporirea potentialului industrial, necesar imprejurarilor
de rb.zboi ;
desvoltarea 1 consolidarea independentei economice a
ataX in vremuri de pace, c6.k, l pent4ru tAmpurile de
razboi.
Acestea erau importantele concluziuni i invataminte,
adevarate orientari g rationale dreptare de actiune, pe care
ni le relevau sl le impuneau realitatile importului nostru.
www.dacoromanica.ro
13) EXPORTUL.
A) Realitatile exportului nostru.
In paginile ce urmeaza, vom expune prIn note rezumative,

In cifre esentiale O caracteristice dominante realitatile pk-
vitoare la exporlturile noastre, In perioada de dupa 1928, adía,
vom considera, ca punct de plecare al analizet, ultimui an
normal, anterior crizei mondiale.
In expunerea acestor realitati, Cu evolutia §1. reliefurile lor,
ne vom folosi, ca O la capitolul precedent, de cífrele, datele O
studitle facute la Banca Nationala, adunate si publicate In va-
loroasa lucrare a Bibliotecei sale: Comertul exteriCr al Ro.
mantel", in 12 volume, predum si cífrele ofíciale, pentru .9./Ill
posteriori decadei 1928-1937.
I. Aspecte generale.
Din analízarea exporturilor tarii noastre, In perioada
1928-1937, . se constata ea, cifra cea mai inail,5, a lor s'a
Inregistrat in amll 1937, Cu valoarea de 31,5 miliarde leí. Nivelul
cel mai scazut, al exportului nostru, a fost atíns In anul 1934,
cu valoarea de 13,6 miliarde lei; mentionAm ca, In anul 1929,
cifra exportulut nostru a fost de 28,9 miliarde lei, lar dela acest
punct a Inceput descresterea exporturilor noastre, ca valoare.
In anul 1938, exportul nostru, Inregistreaza, ca valoare,
21,5 miliarde leí, In 1939 lei 26,8 miliarde, lar In 1940 lei 36,7
miliarde leí.
Cífrele Insumate de exporturile noadtre ca, valoare, tre-
buesc tima comparate o cu cífrele cantitatilor exportate, cae'
numai In felul acesta vom avea o mat exacta privire asupra
evolutiei, In sus mentionata perloadtt.
Din acest punct de vedere, exporturile noastre se Infatisau
astfel: in 1929, exportul a fost de 7 mil, tone; a. crescut In
1930 si 1931, atirigb.nd In acest din urrati. an 10 mil, tone: a
scAzut apoi In anii 1932 si 1933, pentru a Inregistra In acest
Vol. L 3
www.dacoromanica.ro
din urma an, 8,7 rail. tone; a crescut apoi, In anii 1934, 1935 1
1936, pana la cifra maxima a decadei 1928-1937, de 10,5 mil.
tone In 1936, pentru a cadea la 9,6 mil. tone in 1937. In anii
1938, exportul ajunge la 7,5 mil. tone; In 1939,1a 7,4 mil, tone,
lar In 1940, la 5,3 mil. tone, inregistrand astfel, cel mai scazut
nivel cantitativ al exporturilor noastre, In perioada, 1928-1940.
Din cifrele mal sus expuse, pe deoparte la miscarea expor-
tului, pe valor', lar pe dealt& parte la miscarea lui, pe cant-
tati, constatara c5, nu exista corelatiunea care poate s'ar
parea normala. _a se vedea, intre valori i cantitati, care
evolueze paralel, sincronic, crescand sau scazand impreuna.
Din potriva, se releva faptul c, In anii In care exporturile
noastre erau mai ridicate la valori, tonajul lor era mai
scazut, in raport Cu ceilalti ani ; sou, In anii In care tonajul
exportului era mai mare, valoarea lui era mai scitzutb,, com-
parativ du alti ant
Aceasta distonanta, aceasta disjunetiune Litre cantitatile
exportate 1 valoarea lor, Ii gasea in.s5, explicatia, in urma-
toarele fenomene de orclin economic :
1. Incepand din anul 1928, tonajui exportului nostru s'a
ridicat, pana in anul 1931, dela 5,8 mil'. tone, la 10 mil. tone,
pentru a se mentine astfel, in mod constant, deasupra nive-
lului din 1929, de 7 mil. tone, pana In anul 1940, cand cade la
5,3 mil, tone.
Astfel In toata aceasta perioada, si In special, In inter-
valul dela 1929d937, exportul nostru, ca tonaj, se mentine In
permanenta cu aproximativ. 35%, peste nivelul anului 1929, Cu
toata criza economica mondiala.
Micile variatiuni intervenite la curba exportului can-
titativ, in intervalul de timp mai sus mentionat, datoritá
unor ani argricoli. in tarb,, mai putini favorabili ; datorita
une activitati mai reduse in unii ani, In anumite sectoare
ca : lemnul, exportul animalelor vil, mai scazut In 1933,
toate aceste miel variatiuni cantitative, nu au putut influenta
adanc linia ferma a exporturilor noastre, care, In 1933-1934,
cb,nd a inregistrat variatiunea cea mai scazuta, a fost totusi
cu 25% peste nivelul anului 1929. Graficul No. 6 dela Anexele
Ocestui iolum, ilustreaza aceasta constatare.
www.dacoromanica.ro
PARTEA I SCHIMBURI 3$
Aceasta constant& fermitate a cantitatilor exportuluí

-nostru, In eluda crízei mondíale, era consecinta, faptului e&
exportara materii prime,. mal ales din categoría eelor foarte
neeesaze : produse petrolífere, cereale, lemn si. anímale vil.
1, Cu eb.t eriza modiall bicluia si rasturna preturile
acestor materii prime, Cu atIt exporturile noastre sporeau In
eantitate.
Datorita acestor exceptionale sfortári cantitative, exportu-
rile noastre s'au mentinut la un nivel de tonal, eu eirea 35%
_peste acela din anul 1929, In toata acea perioada grea, Impo-
triva tendjntei nefavorabile, imprimata de eriza mondiala, dar
evident, Cu o simtitoare scadere a valorii, din cauza prabusirii
preturilor internationale.
Astfel, In anii 1933-1934, cand valoarea exporturilor
noastre scadea, fata de 1929, sub 50%, din cauza prabusirel
preturilor mondiale, nivelul tonajului exporturilor noastre
se mentí/lea Cu 25% peste acela din 1929, Inregistrand, la va-
lori, In indíci, rata de 1929=100, cífrele de 48,93 In 1933 si
47,15 (In 1934) lar la cantitati 124,25 (1933) si 125.33 (In 1934).
Importantele cantitati de exporturi, efectuate astfel In
perioada de eriza mal sus mentionata, la pretil/1 Irisa at9,t ae
afta/e scazute, au constítuit o masiva epuizare a tarii, de prin-
cipalele sale m,aterii prime, fara ea economía nationala sa
obtink In schimb, echivalentul corespunzator.
Din aceasta cauza, venitul general nationaI s'a resimtit, In
perioada 1930-1936, pierzand la exporturile astfel efectuate,
cima 50-60 miliarde lei, píerdere care s'a resfr&nt, In chip adane,
asupra finantelor Statului, asupra puterei lui de red/esare din
eriza, precum si asupra eficientei lui de reo/Iganizare si de In-
zestrare a tb,rii sí armatei.
Prin aceasta dureroasa constatare, nu Inteleg sa aduc niel
o Invinuire, nimanui, cací exportul nostru era un sector, In
care economía dirijata nu se extinsese, la noí In tara, lar reno-
menele depresive ale crizei ínternationale domínau Intreaga
lume, nu numaí tara noastra.
Aceasta constatare consemneaza bis& unul din aspectele
realitatilor care dominau sectorul schimburilor noastre eu
www.dacoromanica.ro
36 PARTEA I scursiBURI
streinatatea, la acea epoca, j explic& disjunctiunea dintre

cantitati i valori, la evolutia exporturilor respective.
2. Un al doilea fenomen care explica =east& disjunctiune,
era acela al evolutiei preturilor mondiale pentru materii prime.
Este constatat ca, In acea epoca, i in altele similare
bunurile care au fost cele mal sensibile la fluctuatiunea, pre-
urilor, si care au Inregistrat cele mai mari variatium, fie la
scaderi fle la urca.ri, au fost materiile prime, spre deosebire
de produsele fabricate.
Prabusirea preturilor mondiale, la materiile prime, inceputa.
In 1929, a coborit la nivelurile cele mai scazute, In a.nii 1931-1932
apoi a lnregistrat inversarea tendintei, afirmand o redresare
In cursul minor 1933 si 1934 si continuand astfel, pana spre tri-
mestrul al II-lea, din anul 1937, cand a atins cel mai Inalt
nivel al lor.
Dupa semestrul II 1937 Incepe o noua cadere a preturilor,
care continua panb. spre jumatatea anului 1938, spre a se re-
dresa curba apoi, din non, din cauza conjuncturel favorablie a
industriei de razboi, cu o exceptional& sensibilizare in toamna
anului 1938.
Aceasta evolutie a preturilor mondiale, In special la ma-
terii prime, in decursul perioadei 1928-1940, a influentat, In
mod direct, si valoarea exporturilor noastre. Asa se explick
diminuarea acestora ca valoare, and pretarile mondiale sea-
deau, i cresteriile corelative de valoare, atunci cand preturile
mondiale se urcau.
Din acest punct de vedere, exemplul cel mal graitor 11
prezinta anul 1937.
In acest an, exporturile noastre au 1nrelgistrat, ca valoare,
cifra record, pentru decada 1929-1937, cu suma de 31,5 mi-
liarde lei j Cu indicele 109,1 fata de 1929=100, In comparatie
cu valoarea exportului din anul minimal 1934, de 13,6 miliarde
lei, cu indicele 47,15 si fat& de valoarea de 21,7 miliarde lei,
Cu indicele 74,94, din 1936.
Valoarea exporturilor noastre, In. 1937, inregistra deci, nu-
mat fat& de anul precedent, 1936, un spor de circa 10 mi-
liarde lei.
In schimb insk din punct de vedere cantitativ, exportui
www.dacoromanica.ro
anului 1937, a fost mai scazut cleat acela din anul 1936, lnre-
gistrandu-se in 1937, numai 9,6 mil. tone exportate, fata, de 10.5
mil, tone, din anul 1936, adica, o diferenta, in minus, de circ,a.
1 milion de tone.
Asa dar, in 1937, se constata, un plus de valoare exportata
de 10 miliarde lei fat,a, de 1936; dar un minus de circa 1
million tone in export, fat& de acelasi an.
Plus de valoare, dar minus de cantitate.
Acest fenomen nu-si gasea explicatia decat in evolUtia pre-
urilor cad de o voita i dirij ata actiune de export,
din partea noastra, nu putea fi vorba, fiind desmintita de Insa,si
scaderea cantitatii exportate.
In adevar, daca, se analizeaza, pe semestre, exportul anului
1937, si in corelatie Cu evolutia preturilor mondiale, se constata,
el, in semestrul I din acel an, and preturile mondiale st-au
continuat unta lor ascendenta, atingand maximum de urcare al
lor ce depasea chiar nivelul celor din 1929, In acelasi semes-
tru exporturile noastre cresteau, fat& de anul precedent 1936.
De indata Insa ce au inceput a scade preturile mondiate,
semestrul II din anul 1937, pronuntandu-se coborirea lor,
i valoarea exporturilor noastre a scazut fata de anul pre-
cedent 1936.
lata. cifrele:
Preturile mondiale ale materillor prime erau scazute,
la finele Decembrie 1937, fata de Aprilie, acelasi a,n, cu 32%
57%, lar fat& Cu Decembrie 1936, numai cu 12%-36%. -
In consecinta., exportul din 1937, semestrul I, a fost de
4.817.000 tone fat& de exportul din semestrul I 1936, care a fOst
de 4.331.000 tone, deci mi plus de 486.000 tone adica de 11,3%,
In semestrul I din 1937, fat& de cel corespunzator al anului 1936.
In schimb exportul din semestrul II 1937, corespunzator
epocei scaderei preturilor mondiale, a fost numai de 4.127.000
tone, fata de 5.248.000 tone din aceiasi epoca 1936, adica acu-
zand o scadere de 1.121.000 tone sau de 21,3% fat& de 1936.
In atari conditiuni, se invedereaza, ca., soldul record al ba-
lantei comerciale, din anul 1937, de 11,2 mlliarde lei, datorit
exportului record din acel an, de 31,5 miliarde lei, era deter-
minat numai de preturile record ale pietelor mondiale, din pri-
www.dacoromanica.ro
38- PARTEA 1 SCRIMBURI
mul seinestru l acelui an, care au atins, in acel timp, varful.

cel mal Irian al curbei lor, depasind chiar, pe unele sectoare,.
flivelul cel mal riclicat al celor din 1929.
Daca preturile, in anul 1937, s'ax fi mentinut la acelasi
nivel, ca in anul 1936, fata de cantitatea mai reclusa ce s'a ex-
portat in 1937, comparativ Cu 1936 exportul anului 1937 ar
fi fost inferior cefui din 1936, lar soldul balantei, mai rnic de
cat acela din 1936.
Cum preturile mondiale au continuat sa scada, i in pri-
mele luni ale anuluj 1938, tara noastra a putut inregistra acest
exceptional i unic fenomen: dupa un sold excedentar record
de 11,2 miliarde lei inregistrat pe 1937, in conditiunile mai sus
aratate, urma un deficit al balantei comerciale, de 193 mil. lei,
chiar in luna Decembrie 1937, continuat apoi imediat in prima
luna urmatoare din anul 1938, (in luna Ianuarie) Cu un alt de-
ficit de 243 mil. lei.
Aceasta situatiune clatinata a balantei comerciale, s'a con-
tinuat in anul 1938 cand, primul trimestru al acestui an, sa
incheiat, cu un sold deficitar al balantei noastre comerciale, de
348 mil. lei, lar redresarea nu a putut avea Ice de cat la in-
ceputul semestrului II din acel an. Graficul No. 7 dela Anexele
acestui volum, ilustreaza acest reprezentativ fenomen al expor-
tului nostru.
Aceste specifie,e momente din evolutia exportului nostru,
invedereaza in ce masura, acest sector al economiei nationale,
plamb.nul in.susi de respiratie al tarii noastre, era in
functie de variatiunile conjuncturej internationale referitoare
la materiile prime,
In consecinta, cele doutt fenomene economice mai sus
mentionate drenarea peste granita, a importantelor cantitati
de materii prime esentiale j evolutia preturilor mondiale, au
influentat, concomitent, desfb,surarea, cantitativa si ea valoare,
a exporturilor noastre in perioada 1928-1937.
Realitatea caracteristica pe care o retinem, din Igraficul
agitat, al acestei evolutiuni, in special in anii de mijloc ai zisei
decade, era epuiza,rea economiei nationale de importante can-
titati de materii prime, pe de o parte, lar pe de alta parte,
obtinerea unei inferioare contravalori, circumstante, care-
www.dacoromanica.ro
determinau o rupere de echilibru, intre valoaxea intrinseca mare.

ce exporta tara l valoarea de schimb reclusa, ce primea
contrapost.
Aceasta rupere de echilibru a determinat o acuta stare de
inferioritate, o lipat adânc resimtita, In mijloacele de redre-
sare, reorganizare si inzestrare a tarii.
Acest fenomen al scaderei preturilor mondiale, pe care
nimeni nu-1 putea stapani si de care suferea Intreaga viata
economica internationala, 11 producea, astf el, conseeintele lui
grele, 1 In tara la noi.
In schimb insa, in perioada urmatoare, cu incepere dela
1939, in care conjunctura räzboiulul, precum i o serie de
Ymprejurtal. specifice tarii noastre, au contribuit la deprimarea
monetei nationale in aceasta perioada, urcarea preturilor ex-
terne a determinat o sporire progresiva a valorii exporturilor
noastre. Pe de alta parte insa, contravaloarea sporita in lei, a
exporturilor, nu mai constituia un just echivalent, pentru eco-
nomia nationala, datorita deprecierei mai adanci, a monetei
noastre, fat& de celelalte monete streine. Puterea de cumparare
externa si intern& a monetei noastre, fiind proportional, mult
mal scazuta, in raport Cu celelalte moflete, valoarea exportu-
rilor noastre, astfel scazuta din cauza unitatii noastre mone-
tare, nu mal permitea economiei nationale, sä dobb.ndeasca, de
pe pietele streine, bunuri de aceeasi valoare Cu celé éxportate.
Din aceasta cauza monetara, exportam, vindeam deci
ieftin i impertam, cumparam scump.
Pentru valori date de bunuri exportate, nu puteam importa
aceiasi valoare de bunuri, cl una mai scazuta.
Acestea erau aspeetele generale dominante, ale expor-
tului nostru, in perioada 1928-1938 si apoi in aceia inceputa
dela 1939.
Realitatile exportului nostru erau ins& foarte importante,
prin consecintele lor, si din punct de vedere, mai analitic, al
naturei bunurilo-r exportate, precum si din acela al repartitiei
pe diverse tari,
www.dacoromanica.ro
40 PARTEA I - SCHIMBITRI
II. Realitäti .cu privire la natura inärfurilor exportate.

Din acest punct de vedere, situatiunea exporturilor noastre,
se Infatisa, in decada 1928-1937, In felul mmator :
Ca volum, cel mai mare export mediu 1-au inregistrat
produsele petrolifere, Cu o cantitate roijlocie de 5.065.493 tone,
urmate fiind de cereale si derivatele lor, cu media 11.3 2.052.517
tone ; apol se clasau lemnul si produsele derivate, Cu cantitatea
medie de 1.243.535 tone, dupa care veneau legumele, plantele,
flori $i partí de plante, cu media de 107.137 tone, semintele de
plante, Cu media de 106.702 tone si animalele vil, produse ani-
male alimentare, cu media de 84.614 tone.
In procente, fata de totalul mijlociu al exportului, pe sus
mentionata decada, clasarea categoriilor de exporturi, de mal
sus era urmatoarea : produsele petrolifere --= 57,33%; cerea-
lele = 23,23% ; lemnul si derivatele lui =-- 14,07%; legumeie,
florile, plantele, etc. -=--- 1,21%; semintele de plante --- 1,21%
animalele vii si. produsele animale alimentare =_- 0,96%.
Astfel, aceste categorii de produse, reprezentau, 98,01%, lar
produsele petrolifere, cerealele, lemnul si animalele vil, insu-
mau, numai ele sirkgure, 95.36% din tota,lul mijlociu al volumului
exporturilor noastre, pe decada 1928-1937.
Din punct de vedere al valorilor, produsele noastre de
export, se clasau, In aceiasi perioada, In ordinea urmatoare ;
produsele petrolifere, cu 8,7 miliarde lei ; cerealele si deriva-
tele lor, Cu 6,7 miliarde lei ; lemnul si derivatele lul, cu 2,4 mi-
liarde lei ; animalele vil, Cu 1,2 miliarde lei ; produsele animale
alimentare cu 668 mil. lei, lar semintele de plante, cu 642 MI-
lioane leí.
Cifrele cítate reprezentau valoarea medie a exporturilor,
In sus mentionata perioada.
Exprimata in procente, aceasta ordine de clasificare, inre-
gistra urmatoarele cifre, in raport cu totalul valorii mijlocii a
exporturiloD: produsele petrolifere --= 39,63%; cereaiele si de-
rivatele lor = 30,29% ; lemnul §i. derivatele luí =_-_ 11,17%; ani-
malele vil =-- 5,68%; produsele animale alimentare ----=-- 3,02% lar
semlntele de plante -.= 2,90%.
Daca. din punct de vedere al valorilor si cantitatilor ex-
www.dacoromanica.ro
portate, in perioada 1928-1937, produsele petrolifere se clasau

cele dint&i, in perioada urm&toare, Cu incepere dela 1938,
aceleasi produse sporesc procentul lor de participare la export,
din punct de vedere al valorii, inregistrand 48% din valoarea
exportului total pe anul 1938; in perloada Septembrie--Noem-
brie 1939, devine 54%, apoi se riche& la 65,66% ca medie in
1940, lar in perioada Septembrie--Decembrie din acelasi an,
atinge 82% din valoarea intregului nostru expoit. In acelasi
timp Insä, statisticile inregistrau o continua scadere a cantit&-
tilor exportate: 4.496 mil tone, in 1938; 4.178 mií tone in 1939 si
3.528 mii tone in 194d.
Cerealele, ca valori, au inregistrat urmatoazea participare
la exportul total al Orel : 27% in 1938; circa 30% in 1939 ; lar
In 1940 procentul lor cade la circa 18%.
Ridicarea atat de important& a procentului de participare,
a produselor petrolífere, in exportul tarii, pe intervalul de timp
mai sus ar&tat, se datoreste numai urcarei exceptionale a pre-
tului acestor produse.
Compar&nd aceast& perioadb co aceia dela 1919-1927. con-
stat&ra el in epoca anterioar& anuluí 1927, regimul vegetal,
adia, cerealele, au dominat in exporturile noastre, i eantitativ
ca valoare.
In acea epoca, valoarea mijlocie a exporturilor de cereale,
a fost de 62,86% fat& de valoarea mijlocie a exportulul nwtru,
lar ca tonaj mediur au reprezentat 74,69% din cantitatea medie
exporturilor noastre.
In acel timp, regnul mineral, adica Produsele petrolifere in
mare majoritate, nu reprezentax de at 25,36% ca valoare
mijlocie, si 23,53% ca tonaj naijlociu.
In perioada 1928-1937, s'a constatat, din cífrele paginilor
precedente. cä produsele petrolifere, au deplasat i dep&sit
mod categoric, ca valoare i cantitate, exportul de cereale, lar
In perioada posterioaz& anului 1938, declasarea exportulut de
cereale a devenit cov&rsitoare.
Astfel, intr'un interval de timp, mai rate de 15 ani, indus-
tria petroliferk a depasit si a r&sturnat, expresiunea exterioar&
a caracteristicei noastre agricole : cerealele.
Asa dar, In balanta noastra comerciala si de platd, trebue
www.dacoromanica.ro
42 PARTEA I --.SCHIMBURI
sA retinem acest fenomen economic, de o real. caracterizare

Important6; produsele petrolifere, au detronat cerealele.
Industria petrolului a biruit agticultura romaneascit.
Pentru strein&tate, nu mal eram o to.r& de important&
agricolà, cl de insemn&tate industrialk printr'un singur articol:
petrolul.
Pentru ins&si economia noastr& national&, ca putere
cumpaxare eAerna, moneta noastr& principal& nu mal era graul
sau porumbul, ci petrolul.
Ce adana i grav& a fost si este aceast& schimbare de rea-
litati economice ; cat de formidabilA a fost si este, prin conse-
cintele el, pentru arä,si at de important& a fost i este pentru
omul de guvern, sau pentru economistul ce stie sa desluseasa
cuvftntul acesteí schimbAri
3. In ceeace priveste exportul eerealelor, trebue s& subli-
niem a, procentul de participare al acestor produse algricole,
la exportul Or% nu s'a putut realiza Mr& insemnate si multiple
sí ortAri.
In allevar, exportul produselor petrolifere s'a des&varsit,
peste hotare, f&ra prea mari dificultäi, cu exceptia unor mo-
mente conjuneturale externe, and preturile noastre fob Con-
stanta fiind superioare celor mondiale, au fost necesare unele
mftsuri de Incurajare In general insä, exportul produselor pe-
trolifere s'a efectuat fAra vre-o dirijare din partea organului de
Stat, in mod Iiber, in mod spontan sí natural, datorita conjunc-
turei mondiale extrem de favorabilt pe care acest carburant a
dobandit-o, In mod progresiv 0. constant, in ultimele decenii,
atftt in timp de pace, f&rk a mal insista asupra importantei ho-
tlratoare a lui, ca arma principal& de rlzboi.
In schimb Insá,, exportul cerealelor nu s'a putut Inf&ptui
fArb, sfort&ri 1 repetate straduinte, aproape In fiecare an, pan.
In 1939, and perspectivele rtaboiului i necesitktile creerilor
de stocuri alimentare, In diverse tlri, au solícitat aceast& marfk
oferindu-se chiar suprapreturi pentru ea.
Pan In anul 1939, exportul nostru de cereale a trebuit
s& se efectueze Cu forcepsul operatiunilor de valorlficare" a.
recoltelor.
Aceste operatiuni de valorificare" erau necesare, deoa-
www.dacoromanica.ro
PARTEA I SCHIMBURI
rece maría ce aveam de exportat era slab& calitatív, i ScumpO,

fat& de produsele similare ce erau oferite pe pietele mondiale,.
de concurentii nostri 8t. Unite, Canada, Argentina, Rusia, etc.,.
la calitati superioare i preturi mai convenabile.
Cum Ina, excedentele recoltelor noastre, peste consumul
interior, trebuia exportat, operatiune far& de care, agri-
cultorii nostri ar fi azut inteo grea situatiune, economía noa-
stra ar fi fost lipsitl de o important& contravaloare de schimb,
lar uneorí chiar linistes i ordinea publica interna a rb., ar
fost amenintate, intr'o atare situatiune, singurele solutiuni
de expedient nu erau decat asa zisele operatiuni de valo-
rificare".
Acestea constau in acerdarea, pentru agricultori. de prime-
economice, sau avantaje valutare, in o a,numit& mAsura, Meat
valoarea lot s& poat& compensa exportul de cereale, la pretul
mal scitzut al pietelor moncliale.
Astfel, aceste operatiuni de valorificare" erau necesare,
In primul rand, pentru a se acopen i diferenta, dintre preturile
exteme scazute, V cele interne mai ridícate.
Aceastb, urcare a preturilor interne la cereale, eta deter-
minatk de marea distan t& ce exista la noi, intre preturile pro-
duselor industriale si cele agricole, fapt care indreptatea o spo-
rire a preturilor recoltelor noastre.
In al doilea rOnd, prin aceast& sporire se desvolta j capa-
citatea de cumpArare a ma.ssei agrícole.
Aceste preturi agricole ridicate erau Insit deseori i rezul-
tanta unor preocupOri cu caracter electoral-demagogic, pentrucL
foarfeca preturilor agricole-índu,striale, avea dou& varfuri dis-
tantate, unul de celftlalt ; värful preturilor agricole, i varful
preturilor industriale.
Trebuia deci sa se reactioneze asupra ambelor vOrfuri
foarfecei, pentru a le apropia, in mod normal, nu numal asupra-
unuia din ele, numai asupra sporireí preturilor agrieole.
Dar, operatiunile de valorificare" ale recoltelor noastre ma!
erau necesare V din urmatoarea cauz& :
Aparatul nostru economic, de Stat, nu era inzestrat, cu
nici un fel de organizare technic&, pentru o bun& desfacerer
intern& sau externl, a recoltelor noastre.
www.dacoromanica.ro
Comertul nostru de cereale, era, in marea lui majoritate

In mainile caselor streíne. Minísterul de Agricultura i Domenii,
Camerele agricole, Sindicatele agricole, nu aveau flied un fel
de organizare, In vederea valorificarei excedentelor noastre de
productie agricola.
Tara este lipsita, aproape complect, de o retea de sllozuri,
caci cele existente, nu reprezentau decat o valoare aproape
simbolica ; in consecinta nu aveam niel operatiunile de wa-
rantare
In atari conditiuni de neorganizare, In care se gasea tara
noastra ,,eminamente agricolA" care isi procura o impor-
tanta parte a valorilor ei nationale externe, din exportul de
cereale, In aceste triste conditluni, orice recolta, binecuvan-
tat& de Dumnezeu cu un spor de productie, peste necesitatile
interne ale tarii, devenea o grava i Irggrijoratoare problema.
Lipsite de once instrumentare technica, cum am aratat mal
sus, guvernele noastre nu aveau putinta sa mantgä la alta mb.-
decat la solutiunea de expedient a valorificarilor" *i la
Cooperatie.
Aceasta era singura modalitate piactica de urgent& si de
moment, pentru inlaturarea prímejdiilor economice si sociale,
rídicate de recoltele excedentare.
In anul 1938, cand tara a fost daruita de Provident& Cu cea
mal bogata recolta de grau de la 1918, cu un excedent expor-
tabil de peste 130.000 de vagoane, i ea.nd preturile mendiale la
grau, au atins unul din cele mal joase nIveluri, cum de multa
vreme nu se mai inregistrase, a trebuit sa recurg I eu, ea
Ministru al Economiei Nationale, la expedientul valmifícarilor".
Am acordat in acest scop exportatorilor si o cota liber nego-
ciabila, in devize, provizoriu insa, numai pentru perioada, nece-
sara scurgerli exporturilor si am facut apel, contrar prmci-
plilor mele cooperatiste, si la concursul Institutului National al
Cooperatiei.
Altä solutiune grabnica, de expedient, pentru a salva pluga-
rimea tarii linistírea ei, economica i sociala, nu era, caei
ma cum am aratat mai sus, tara nu era organizata pentru unul
din cele mal frecvente j importante fenomene agricole : ex-
portul excedentelor de recolte.
www.dacoromanica.ro
Aceasta Ins& nu era solutiunea reala, adanca i eficace,

care O. curmeze raul, dela obarsia lut
Solutiunea reala i organica, era o noul politica agricora,
curajoasa i eficienta, de Imbunatatire a productiei plugaresti,
la nivelul concurent,ei streine, si de lnzestrare a tarii eu
ratura technica necesara unor valorificärt, eficace i civilizate
silozurile i warantul.
Condus de aceste adevaruri ekeintialei de aceste realitati
ale politicei noastre economice, in masura competintelor mele
oficiale, am cautat a Indruma problema, pe calea solutillor
reale, mai sus aratate.
Intr'o desb,varsíta Intelegere I conlucrare cu d. General
Paul Teodorescu, la aeea epcca Ministrul Aetului l Marine', de
care depindea Administratia Porturaor I Cailor de comunicatie
pe apa (P. d. A.) in,stitutie ce exploata silczurile existente
s'a procedat la construirea retelei de silozuri necesara fi-
nantand, et-liar din 1938, prin Banca Nationala, cu o pernS,
transe de 350 mil. lei, aceasta opera nationala indispensabila, pe
care agricultura tarn o astepta, de atatea decenii.
4. Daca, a.sa dar, exporturile noastre de cereale, reclamau,
pana la 1939, reale si continuie sfortari i preocupari. datorita
calitatii inferioare a produselor noastre j preturilor ridica,te
fata de cele mondiale, exporturile de lemn i derivate, ani-
male vii i produse animale, nu mai putin, reclamau i ele, In
anii din urma, dese sprijiniri i incurajari, far& de care nu s'ar
fi putut efectua, In majoritatea lor, datorita aproape aceloras/
cauze, mai sus aratate, pentru cereale.
Astfel, guvernele 'Pit, au fost nevoite sa, acorde, diverse
Prime economice de sustinere a exportului, si la produsele mai
sus mentionate.
Acest dumping" la export, ce a trebuit sa exercite econo-
mia noa,stra nationala, pentru articole de prima insemnatater
ca : lemnul, animalele vil, produsele alimentare, etc., dovedese
un vitiu adanc al acelei economii, vitiu ce trebuia remediat;
frä zabava, cad ameninta supa.pele de siguranta ale tarit
Ca si la cereale, se constata acelasi mare defect : produ-
ceam materii prime, de vadita importanta, prin darul Cu care
Providenta ne Inzestrase tara, dar aceste produse aproape
www.dacoromanica.ro
naturale, prea putin transformate, erau scumpe si de calitate

inferioara caracteristice dureroase, ale unei economii Cu nota
generall quasi-rudimentara.
5. Rezumand caracteristicile realitatilor, fixate in cifrele
,datele mat sus expuse, Cu privire la natura marfurilor exportate
de noi, in perioada 1928-1940 ajungem la stabilirea urmb.-
toarelor concluziuni :
Am exportat, in covarsitoare majoritate, materii prime,
,sau materii redus transformate ; in bun& parte de slaba ca-
litate i cu preturi inferioare ;
In perioada 1928--1937, economía noastra nationala a
fost drenata de importa,nte cantitati de materii prime, prin
exporturile masive ce s'au efectuat, ins& la preturi extrem de
scazute? fara deci a se primi, in schimb, contravaloarea co-
respunzatoar e.
Aceasta minus-valoare pierduta de economia noastra natio-
nail, in acea perioada, datoritá scaderii preturilor moncliale, se
cifreaza la circa 50 miliarde lei ;
In perioada ulterioara anului 1939, am exportat mari
valori, in lei, la mici cantitati de bunuri, dar contravaloarea
astfel crescuta din cauza ridicänli exceptionale a preturilor
mondiale nu a constituit pentru economia noastrl natio-
nala, o putere echivalentiS, de cumparare externa, din pricina
deprecierei monetei noastre ;
(I) In decursul ultimelor doll& decade, produsele petrolifere
au detronat, ceralele, din importanta ce aveau pe sectorul ex-
porturilor, realitate cu multiple si importante consecinte pentru
economia noastra, ;
Produsele petrolifere, devenite a.stfel, cel maj important
post al exportului nostru, aveau t caracterul singurei constante
mal insemnate din structura balantei noastre externe, spre deo-
sebire de exportul cerealelor, afectat de neprevazute variatiuni
climatice, la fiecare an de recolta.
Aceasta constanta a balantei noa,stre externe, era insa, in
descrestere cantitativk fenomen de grave perspective ;
Exportul de cereale, intre anii 1930 si 1939, nu s'a putut
cles5,vbxs1, in marea lui majoritate, de cat Cu sfortarile repetate
ale valorificarilor", lar nu in mod normal, d'n pricina preturi-
www.dacoromanica.ro
lor interne prea ridicate si a calitátii inferioare a cerealelor

noastre ;
g) Exportul lenmului i subproduselor lui, al animaaelor vil
si al produselor animale elementare, nu s'a putut efectua,
in anii anteriori perioadei pre-rázboinice din 1939, de cát tot
cu sprijinul diverselor mijloace de Stat, constituind aproape
im dumping", ea si pentru cereale si din aceleasi cauze : pro.
duse slabe, preturi scumpe, fat5, de multe din debuseurile ex-
terne ale noastre.
Acestea erau unele din cele mai importante caracterizAri
ale realitAtilor exportului nostru. In perioada sus mentionatk,
din punct de vedere al naturei marfurilor exportate.
Tot atkt de importa.nt era O. analizám exporturile noastre,
si din punct de vedere al repartitiei lor pe tárile destinataxe,
adicá si pe valutele, pe contravaloarea primita in schimbul lor,
de economía noastra nationalk.
IlL Realitati cu privire la repartitia exporturilor noastre,

pe taxi, adic'á pe diverse contra.valori.
Sub acest aspect, realiatile exportului nostru, in perioada
1928-1937, trebuiau analizate dinteun indoit punct de ve-
dere
1, acela al situatiei mijlocii pe zisa perioadá ;
2. si apoi, acela al tendinte1 de evcilutie, din acea perioada
spre anii urmátori.
1) Din punct de vedere al cifrelor mijlocii, pe sus men-
tionata decadk, exporturile noastre se repartizau, in felul ur-
mátor :
a) Din punct de vedere al valorii mijlocii, procentul mediu
eel mal important : 27,14% din valoarea medie totalii, a expor-
turilor, pe zisa decada, l'au insemn.at tarile din grupa I, (Ger-
manía si Austria) cu o valoaxe medie de 5.998 mil, lei, urmatk
la foarte reduat dista.ntá, de tárile gru,pei I-a. (Anglia,
Belgia, Danemaxca, Elvetia, n'anta si °landa), cu un procent
de 26,33%, pentru o 1/aleare medie de 5,828 naii lef.
Dupl aceste douá grupe mal importante de tári urmau, tot
ea valoare mljlocie, tkrile din grupa a. IV-a, (din basinul medi-,
teranian : Grecia, Italia, Portugalia, Spania, Turcia, Palestina
Egiptul), Cu rn prccent mediu de 20 25% si cu o valoare
www.dacoromanica.ro
medie de 4.485 mii lei, urmate de tárile grupei a III-a, (t&rile

invecinate: Bulgaria, Iugoslavia, Cehoslovacia, Ungaria 1 Polo-
nia), Cu un procent de 19,00% si cu o valoare medie de 4.215
mil lei.
b) Din punct de vedere al cantitatilor medii ale exportului
se constat& ca., repartitia cea mal insemnatá, a fost spre tárile
grupei I-a, cu un procent mijlociu de 27,29% din tonajul mediu.
total al exporturilor, in mentionata decadt,, cu o .cantitate medie
de 2.441 mii tone ; urroau apoi, tarile din grupa a IV-a, Cu un
procent mediu de 25,59% si cu o eantitate medie de 2,261 mil.
tone ; apoi veneau tarile grupei a cu un procent mediu
de 19,01% 1 cu o cantitate medie de 1.679 mii tone, urmate
de tarile grupei a II-a, cu un procent mediu de 17,59% si cu
o cantitate medie de 1.554 mii tone.
2. raza aceasta crea situatiunea static& a exporturilor,
ce se cristaliza, pentru perioada 1928-1939, in cífrele medii mai
sus cítate, mal important& ins& era analiza misarei acestor
exporturi, a evolutiunei si a tendintelor lor.
Din acest punct de vedere, analizánd realitatlie exportului
nostru, inl&untrul grupelor I-a si a II-a, ca fiind celeemai im-
portante se constata urmltoarea ter dintá si evo-
lutie: din 1931, tarile din grupa I-a, tári In general cu va-
lute forte, si libere la acea epoca, lar majoritatea lor j dup&
acea epoca, au absorbit exporturile roastre, intr'o constant&
superioritate fatá, de t&rile din grupa a II-a (Germania si
Austria), pan& in anul 1936.
Tarile grupei I-a, au.inrelgistrat astfel, urmatoarele valori :
In 1931 = 7.261 mii lei ; in 1936 = 7,582 mii lei, cu o mijlocie,
intre acesti ami, de 5.737 mii lei.
Prile din grupa a II-a, au inregistrat : in 1931 4.911 mii
lei ; in 1936 5.728 mii lei, cu o mijlocie intre acesti ani de
4.108 mii leí.
Astfel, in tot timpul zisei perioade, exporturile in tarile Cu
valut& forte, din grupa I, au fost superioare celor din Orne
grupei a II-a.
Tendinta se schimb6., in 1937, cárld valoarea exporturitor
din tarile grupei II-a, depAsesc pe cele din grupa I-a, inregis-
trándu-se 8.191 mii lei, la -grupa II si 8.187 mii lei la grupa I-a.
www.dacoromanica.ro
Aceasia nuantare de tendinta, de crestere a exporturilor

spre tarile grupei a II-a, se subliniaza, ca o evolutie constanta;
incepand ins& din anul 1933.
In adevar, in anul 1933, exporturile in tarile grupei a II-a,
au fost numai de 2.435 mii lei fata de 5.912 mii lei In t6xile
grupei I-a, pentru a se urea, in mod constant, an de 9.n, fara
niel o sovaire, pana in 1937, cand ating 8.191 mii let
Aceasta tendintä, de scurgere, de alunecare a exporturilor
noastre, spre tarile ca devize in clearing, si devierea lor .dela
tarile Cu valute forte si libere, rezulta mai putin bine dixi da-
tele de mai sus, unde clasificarea tärilor este facuta, mal de-
graba, pe criterii oarecum de zone k,geografice, lar nu de zcme
valutare.
Din acest din urma punct de vedere. orientarea noastra
este categorica, Ina din anul 1934, de and se inregistreaza
cresterea exporturilor noastre in %Arne Cu valute blocate in
conturi de clearing si scaderea lor din %Arlie cu valute libere.
Astf el, exporturile rioastre in tarile ca restrictii valutare,
cresc, dela 45,25% in 1934, la 57,8% in 1937; concomitent ele
scad, in tarile fara restrictii valutare, dela 54,75%, in 1934, la
42,20% in 1937.
Aceasta tendinta, care devenise astfel o evolutie cunstanta
0. progresiva, are o scurtä oprire in 1938, pentru a-si relua,
dupa acest an, curba evolutiei ascendente spre tarile cu devize
In. clearing.
Astfel, in Iunie 1938, exporturile spre tarile cu valute in
clearing scad la 51,1%, si creso spre cele cu volute forte libere
sau partial blocate la 48,9%, pentru a reveni, in aceiasi perioada
din 1939, la 56,2% in clearing si a scadea la 43,8 in. celelalte
tail cu valute forte.
In Decembrie 1940, datorita unui complex de imprejurari
printre care au fost Imprejurarile de razboi, exportul nostru in
Germania si Italia, inclusiv Protectoratul Boemiei si Moraviei,
insumeaza 63,47% din totalul valorii lui.
Abstractie facand ins& de anul 1940 care se claseaz
In Mina perioada de razboi, si examinand evolutia exporturilor
noastre, sub aspectul repartizOzei lor pe diverse tart si valute,
In epoca quasi-normala, in perioada anterioara anului 1940,
Vol. L 4
www.dacoromanica.ro
50 PARTEA I SCHIMB1URI
caracteristica nelndoelnica sl pralgresiv accentuata a perioadel

sus mentionate, posterioara anulul 1931 pana in 1939 inclusiv,
a fost cresterea exporturilor noastre spre tarile Cu valute in
clearinig si descresterea lor in taxile Cu valute forte, libere sau
partial blocate.
3. In cadrul acestei evolutii a exporturilor noastre, pen-
tru a se reliefa si mai expresiv realitatile acestui importa.nt
sector, este necesar a se axata care era si repartitia pe diverse
tart a principalelor noastre bogatii exportatet
Ele fiind singurele valori care alimentau balanta noastra
de plati si deci singurul isvor extern, al economiei nationale,
este important a se releva, ce categorii de contra-valor!, de va-
lute, ce instrumente si ce putere de cumpazare si plata, doban-
deam noi astfel In schimb, dinl tarn° unde erau exportate
principalele bogatii ale tare! noastre.
In perioada 1928-1937 aceasta repartitie se infatisa in felul
urmator :
Tarile grupei I-a, tarile din occidentul Europei: (Anglia,
Danemarca, Belgia, Olanda, Franta, Elvetia) au absorbit din
exporturile noastre, cantitatile si valorile cele mal maxi, in pro-
duse petrolifere, cereale si apoi lemn si subprodusele lui ;
Exportul nostru, in Wile grupei a II-a (Genn.ania si
Austria) a fost alcatuit, cu preferinta, din aceleasi produse :
petrol, cereale si lemn ;
Exportul in %rile lgrupei a III-a (taille invecinate Cu
noi; Ungaria, Polonia, Gehoslovacia, Bulgaria, Jugoslavia), a
constat, In principal, din : cereale, lernn sl subprodusele la! Si
produse petrolifere ;
Exportul nostru, in tarile grupei a IV-a, (tarile medite-
raniene : Spania, Portugalia, Italia, Grecia, Turcia, Palestina,
Egiptul), au fost alcatuite, in marea lor maj ornate, din pro duse
petrolifere, cereale si lemn, cu produsele lor derivate. Aceste
patru grupe de tart, reprezentau aproape totalitatea debuseuri-
lor exportului nostru,
Grupa V-a, alcatulta din Stl-Unite ale Americei, Insumau
numai 6,7% din totalul exportului nostru mediu, in perioada
1928-1937,
Astfel fiind, aproape totalitatea tarilor in care noi exportam,
www.dacoromanica.ro
PARTEA I SCHIMBERI 51
Tie cumparau, In principal, produsele petrolifere t cerealele,

veneau apoi produsele lemnoase si in urm& celelalte martini,
(animale vii, produse alimentare, seminte si legume, etc.), la o
apreciabila distant&
Asa dar, Romania, exporta unele din cele mai pretioase
materií prime si produse de prim& transformare : cerealele $i
petrolul.
In schimbul acestor bogatii, de valoare mondiala, economia
nationala primea, dela tarile respective, drept contra_valoare, o
deviza, in majoritatea ei, blocata in contort de clearing, a caret
putere de comparare era 1imitata in hotarele Orel respective
si care deci nu putea fi utilizata cleat In importuri sau alte
feluri de plat% In aceleasi tart,
Din aceasta caw& chiar In anii in care, balanta noastra
comerciala, realiza Insemnate soldurl excedenta.re, datorita unui
export crescut, balanta noastra de plati incerca grele dificul-
tati, datorita nomad ineficientei, nepotrivitei repartitii a expor-
tului nostru, pe diverse tad i valute.
Astfel se constatau frecventele imobiliaxi de lnsemnate
'valori, ce Inghetau, din exportdrile noastre, In diverse conturi
de clearing, valori ce nu puteau fi utilizate de balanta platilor
In alte tari, unde era necesar, constituind, In consecinta, credite
economice pe care tara noastra le acorda unor economii molt
mai puternice de cat no'.
Tot acest fenomen al imobilizarilor in clearing, constituia
si una din cauzele pentru care, de multe ori economía noastrit
nationala era obligata sa curnpere, aproape orl si ce produ,se
fabricate din Wile Cu acorduri de clearing In care aveam dis-
ponibilitati Inghetate, numa.1 din dorinta de a le lichida,
In schimb Insä, cantitatea devizelor libere, indispensabila
-tarn, pentru arsi asigura cumpararea de materii prime, co-
menzi pentru inzestrarea armatei, plata datoriilor publice, etc.,
-aceste devize scadeau, an de an, din cauza indreptarei produ-
selor noastre principale, spre tärile Cu restrictii valutare.
Aceasta defavorabila tendinta i precisa evolutie a expor-
turilor noastre, s'a marcat i mai accentuat, In anul 1939.
In perioada Ianuarie--Mai 1938 si 1939, situationea a evo-
luat, In felul urmator:
www.dacoromanica.ro
53 PARTEA 1 SCHIMBURI
Exportul de produse petrolifere, In grile Cu devize

blocate, s'a ridicat dela 43,37%, in 1938, la 57,06% in 1939, din
totalul exporturilor; In ärile Cu devize forte dar Cu blociiri de
plata, acelasi export a sporit dela 18,37%, in 1938, la 29 50%
In 1939; In schimb, exportul de produse petrolifere, In lärile cu
devize libere, a scazut dela 38,26%, in 1938, la 13,44%, In 1939.
Cauzele acestel saderi de exporturi, In cu devize libere,
sporirea lor In tb.rile cu restrictii valutare, in special la clea-
ring-uri, au.fost :
I. cliferenta ce exista Intre preturile produselor noastre
petrolifere, dela fob Constanta la preturile fob Golf sj la cele
ale debuseelor din tArile cu valutA forte;
II. supra-preturile oferite de unele tari Cu devize In clea-
ring (Germania si Italia).
Exportul cerealelor prezenta aceeasi situatiune: crestea
spre tame cu clearing si devize blocate, dela 72,01%, In 1938,
la 86,07% In. 1939; în schimb scadea, din tArile Cu devize
libere, dela 27,99, in 1938, la 13,93% in 1939.
Cauzele acestor orientan, ale exporturilor noastre de ce-
reale, spre tanile cu restrictii valutare, erau urmatoarele, ca
si la produsele petrolifere:
I. diferenta intre preturile fob Brb,ila si fob Constan:to, de
o parte si preturile la debuseele straine, Cu devize forte sau de-
vize libere, pe de alt1 parte, pentru graul romanesc.
Supra-preturile importante, oferite de unele tart in clea-
ring (Germania si Italia).
Pentru exportul de animale vii i produse animale,
mentare, tenclinta era aceia,si: sporirea exporturilor spre
Cu restrictii valutare, dela 74,92%, in 1938, la 84,06% in 1939,
saderea lor, In tärile cu devize libere, dela 25,08%, in 1938,
la 15,94% in 1939.
Aceleasi cauze, ca I pentru cerealele i produsele petroli-
fere. faceau s, devieze I exporturile noastre de animale vii
sau de produse animale alimentare, dela Wile cu devize libere
spre cu restrictii valutare. Astfel fiind, pe masura ce ne-
cesitatile noastre de pilati, In devize libere cresteau, se reducea
posibilitatea obtinerii acestor instrumente de plat/
In schimb, se sporeau dlsponibilitaile noastre valutare, In.
www.dacoromanica.ro
PARTEA I SCH/MBURI 53
conturile de clearing, Cu diversele tari, fara sa avem putinta,

de a le utiliza, In scopurile principale, reclamate de necesitatile
tarii. Aceste disponibílitati inutilizabile, se inghetau In imobi-
lizari daunatoare de importante valori naturale.
In acelas timp, Odle cu restrictii valutare, desi ne pro-
curau insemnate importuri pentru economia nationala si In-
zestrarea tärei, din multe puncte de vedere, totusi ele nu
ne puteau procura totul, in special materiile prime in.dispensa-
bile tare!; nu puteau efectua multe din comenzile de Stat
Inzestrarea arrn.atei de care aveam imperioasa nevoe i nici
nu ne puteau ceda instrumentele de transfer necesare pläi1 da_
toriilor de Stat sau particulare, pe care le aveam In diverse
tari cu valute forte.
Astfel fiind, economía national& se Indruma, Intr'o epoca
atat de ineareata ca Ingrijorarj i necesitati exceptionale, spre
o perspectiva In care, i se redue:Aau simtitor mijloacele externe
de plata, Cu care sb, faca fat& marelor i hotatitoarelor necesi-
tati nation ale, In continua crestere.
4. Din realitatile exportului nostru, mai sus fixate, prin
cifre si date, in liniile lor generale, se despríndea astfel, carac-
teristica dominanta, in ce priveste repartitia pe OA si diverse
valute
Aceasta caracteristica era urrnatoarea, In perioada ultime!
decade 1930-1939:
Desvoltarea progresiva a exporturilor noastre spre tarile Cu
acorduri de clearing si scaderea lor In tare fara restrictii
valutare.
Aceasta evolutie a exporturilor romanesti In, sus-mentienata
decada, era generatoare de multiple sl grave consecinte:
Mentionez, deocamdatb In acest capitol, numai urmatoa-
rele: micsoiarea progresiva a juztei i echivalentei contra-
valori pe care Romania trebuia a o poata obtine din expor-
turile ei, exporturí consistand, in covarsitoarea lor majori-
tate, din importante ma.terii prime si produse de prima trans-
formare: cereale, animale vii, lemn, produse petrolifere, preduse
animale alimentare.
Astfel, dupa o prima perioada, de epuízare prin exporturi
principale, in epoca 1930-1936, din cauza masseí importante
www.dacoromanica.ro
M PARTEA I SCHIMBURI
de matera prime exportate, contra unor preturi extrem de

reduse, din pricina crizei mondiale urmeaza aceasta de a
doua faza a perioadei, Inca din anii 1934, 1935, pana in 1939
inclusiv, spre a ne opri la anul 1940, primul an deplin din
epoca razboiului. In aceasta de a doua faza, exporturile noastre
isi vad micsorata eficienta si puterea lor extern& de schimb,
nu din cauza preturilor externe scazute, ca In prima faza, caci
unele tat, precum am aratat mai sus, ofereau suprapreturi
cl din cauza eficientii reduse a majoritatei valutelor obtinute
in schimb, de pe urma capacitatei de cumparare limitata a va-
lutelor de clearing ce incep sä ne abunde, drept contí a-valoare-
a exporturilor noastre.
Astfel, rezultatul exporturilor noastre era deficient, pentru.
economía noastra nationalk in prima faza a perioadei mentio-
nate, din cauza prabusirei preturilor mondiale, iar in a doua
faza, atat din cauza valutelor ineficiente i necorespunzatoare
ce primeam, In cantitati importante, fata de primordialele ne-
cesitati ale tarii, cat si din pricina deprecierei m,onetei_
noastre nationale
Consecintele acestui important fenomen, de real si critic
deficit al economieí noastre nationale, sub aparentele, ilu-
zioniste ale unor exceptionale exporturi excedentare conse-
cintele erau destul de grave.
Citez numai pe cele mal de mama:
Micsorarea, In substanta, a valorilor economiei nationale,
prin exporturile efectuate, i saderea veniturilor ei prin con-
travaloarea necorespunzb.toare ce primeal. fenomen intern ce-
intarzia i ingreuia opera de reorganizare 0 lnzestrare a tarn,
pentru grelele evenímente ce aveau sa se desfksoare atat de
curand ;
Imobilizarile valoarei exporturilor noastre, in unele im-
portante conturi de clearing ;
C) Dificultatile de plata, din ce in ce mal mari, pentru
importurile noastre esentiale, de materii prime, din alte tari,
cu valute forte sau libere ;
d) Crearea de datorii comerci ale I financiare private
(arierate), care apasau daunator asupra creclitului nostru, peste
hotare i asupra monetei nationale ;
www.dacoromanica.ro
e) Dificu/tati/e importante de plata a serviciulul datoriet

publice, existente, in marea lor majoritate, in tart Cu volute
forte sau libere urmate de un discredit primej dios al tarn
§i de o depreciere a monetei noastre.
Acestea ereau numai cateva din cele mai importante con-
secinte ale desvoltarei exporturilor noastre, in tarile ca restrictii
valutare i scaderea acestora din Wile färä atari restrictiuni.
Aceasta nepotrivita orientare a exporturilor noastre era
datorita, in mare parte, si faptului ca. ele se desfasurau fara
vre-o indrumare, far& vre-un control din partea economlei
nationale, din partea Statulul.
In adevar, desi importul era supus unui control, prin
Directia reglementarei importului, din Ministerul Industriel
Comertului, devenit apoi al Economiel Nationale; desj comer-
tul devizelor era supus unui control, deci unui regim de
economie dirijata, totu§i, exportul nostril era lasat la
libera desfaqurare a inititivei particulare, fara. vre-o inter-
ventie, important& si hotaratoare, din partea Statului, In cela
ce privea marfurile de exportat sau repartitia pe tari a lor.
Exporturile noastre se compuneau si se indreptau astfel
precum reclamau interesele negustorilor exportatori, lar nu si
interesele superioare ale economiel nationale.
O armonizare intre aceste interese, printr'o supraveghere
sau dirij are a exportului nostru, nu exista.
Statul era solicitat sau intervenea numai In cozurile de
dificultate a exportarei diverselor categorii de marfuri prac-
ticand unele solutiuni de sprijinire a exporturilor ca, de pila:
prime economice, prime valutare, cote liber negociablle de va-
lute, etc.
Exporturile noastre erau deci in regimul economiei libere,
alcatuindu-se, ca, structura, in marfuri, l dirijindu-se spre di-
verse tari, potrivit necesitatilor I intereselor comertului
tiativei particulare negustore§ti.
Constatandu-se acest vitiu important al economiei schim-
buriIor noastre, am preconizat, in 1938, ca Mlnistru al- Econo-
mic! Nationale, integrarea sectorului exporturilor, in cadrul
unui regim de control si dirlquire, socotind, in prealabil, nece-
sara organizarea interna. a comertului de export, pentru a-1
www.dacoromanica.ro
controla si dirigui apoi, conform necesitatilor economiei natio-

nale, armonizate l Cu interesele acelui comert.
Acest plan de reorganizare a exportului va face obiectul
unor examinari speciale, in capitolele ulterioare din acest
volum.
De asemenea, prin regimul schimburilor Cu strainatatea,
pus in aplicare prin. Decretul-Lege din 17 Septembrie 1939, s'a
edictat controlul exportului, prin Ministerul Ee,onomiei Natio-
nale, pe baza de autorizatiuni individuale de export, eliberate
de Oficiul schimburilor Cu streinatatea (de pe langä, zisul Mi-
nister) sau chiar de Comisiunile locale de preturi, care tune-
tionau pe la diverse orase de frontierW.
Datorita neorganizarei, din timp, a sus mentlionatului Ofi-
ciu ; datorita neorganizarei prealabile a comertului de export,
ce trebuia controlat si diril2;uit; datorita sistemului de autori-
zatii individuale pentru export, citez numai cateva din vitiile
sistemului dela 17 Septembrie 1939 rezultatele privitoare la
dirijarea exportului au fost contrare celor ce se asteptau,
astf el precum dovedesc cifrele din capitolul respectiv, al acestui
volum. Acest defect al regimurilor noastre de schim'ourt Cu
streinatatea, case a lasat exportul tarli in afar& de regimul
unei lationale diriguiri, ceruta de necesitatile economiei natio-
nale a contribuit si el la formarea realitatilor daunatcare,
mentionate in paginile precedente,
Pentru a se exprima ins& imaginea complecta a realitatilor
exportului nostru, in perioada 1928-1939, este necesar sa se
inregistreze I infatisarea unei categorii speciale dar indeosebi
de importante, aceia asa clenumita a exportmilor in compen-
satie".
IV. Realitatile exporturilor In compensatie.

Exporturile in compensatde constau in privilegiul ce avea
exportatorul de a detine, pentru sine, totalitatea ,Sau o cota
stabilita a devizelor rezultate din exporturi determinate, ta
valoare i märfuri, in schimbul obligatiunei ce avea de a
irnporta anumite marfuri, sau face anumite plati in streinatate.
Aceasta categorie de exporturi a aparut, Inca din a,nul 1932,
www.dacoromanica.ro
PARTEA I SCHIMB1URI 57
adica, din primele timpuri ale restrictiunilor i reglementOrii

4comertu1ui devizelor, la noi in tarl,
Exporturile in compensatie au fost create, din obiectiva
intentiune de a se incuraja, in primul rand, exportul anumitor
marfuri care nu fuseser6, nici ()data exportate sau care nu se
puteau exporta dead Cu atari avantagii, din ca,uza calitäij lor
inferioare, sau a preturiior prea scumpe, ori a reduselor cereri
pe pietele straine.
Pentru stimularea produselor noastre, eare nu se exportasera
In nici un fel, exportatorul avea o cota stabilitii, de valute, din
totalul ce obtinea la export, Cu care el trebuia sa cumpere din
streinAtate, deci O. importe anumite categorii de mar:furl, nece-
sare economiei nationale, stabilite prin autorizazea ce i se acorda.
Aceste marfuri, dei foarte necesare tärii, puteau fi vandute de
exportatorul privilegiat, la ori ce preturi, oil cat de maxi,
pentru ca el a poat5 astfel. zeoperi diferenta de preturi ce
eventual ar fi suferit, la maría ce exportase, pe pietele externe,
Cu preturi mal joase. Cu aceste bune intentiuni i cu acest me-
canism s'au creat, Inca dela 1932, operatiunile privilegiate de
exporturi in compensatie.
Aceste exporturi privilegiate erau, asa dar, justificate,
autoritatile ce le acordau, prin avantaj ele pe care economia
noastra nationall le putea obtine, numai prin acest sistem de
operatiuni. Avantajele ce se invocau astfel, ca justificare, de
catre zisele autoritOti, erau aratate a fi urrn5,4-oarele:
se exportau produse care nu s'ar fi putut expozita
intfalt fel;
se castigau noi debu.seuri, pentru produsele romanesti.
peste hotare;
se importau, in conditii avantajoase, materii pr:me s.i bu-
nuri absolut neceare economiei nationale;
se plateau in streinätate datorii private in restantb., oo-
merciale l financiare (arierate), cperatiuni ce nu s'ar fi
putut efectua intealt mod;
se asigura Bancei Nationale, o cotb, de devize libere, cate
In once alt caz, n'ar fi putut intra.
Astfel se explica si se justifica, in conceptia respectivl,
practicarea exporturilor in compensatie.
www.dacoromanica.ro
Potrivit acestei conceptii de guvern, care a Prezidat ia

crearea i aplicarea acestui sistem, bine intentionat I doritor
de a se realiza avantaj ele mai sus argtate, 4pentru economia
noastrg, nationalg, conditiunile esentiale si sine qua non pe
care trebuia sg, le Indeplineascg un export in compensatie, pen-
tru a-si justifica aprobarea, trebuiau deci sg fie urmg,tomele:
marfa ce se exporta sg fie Indeobste recunoscutg cg nu
fusese niel °data, exportatg,, sau cg, nu se putea exporta altfel,
de cgt cu privilegiul compensatiilor";
pietele pe care se vindeau trebuiau sg fie debuseuri nout
ce se creau produselor noastre, cu pretul avantajelor ce se a,cor-
dau exportatorului In compensatie" ;
marfa ce trebuia importatg in targ, de acest exportator
privilegiat, trebuia sa fie de prima necesitate (materii prime,
In special)
operatiunile de export si 'import, mal sus argtote, conexe
intre ele. prin Insusi scopul cregrii acestor operatfiuni i prin
Irma.% autorizatiunea special& ce se acorda, trebuiau sg fie
efectuate de una si aceiasi persoang: exportatorul privilegiat
operatiunile de export si import, 0, se facg, de prefe-
rintA., din aceiasi tara;
plata arieratelor comerciale sau financiare private, sa
nu poatg fi efectuatg altcum, decal pe calea acestor exportua
privilegiate.
Numai cu Indeplinirea acestor conditiuni i cu realizarea
scopurilor i avantajelor, mai sus amintite, pentru economia
nationalg, se putea justifica, de autoritatile respective, acor-
darea de atari exporturi In compensatie.
Dela acele bune i obiective intentiuni, dela prezumarea,
avantajelor nationale mai sus arAtate, dela conditiunile mai sus
amintite, practica si aplicarea acestui sistem de exportuirl
privilegiate, a facut atAteo indepartgri si deviatiuni, Incgt
conseeintele lor, departe de a fi fost folositoare economiei na-
tionale, asa cum era In conceptia bine l frumos inten-
tionatg, a doctrinei guvernamentale ce le crease a,cele conse-
cinte, s'au repercutat, Cu rele urmgri, asupra economiei noastre
Reglementate in 1933 pentru prima oar& dela crearea lor
din 1932, compensatiile" au fost restrgnse fn Mai 1934 si apol
www.dacoromanica.ro
PAR TEA I SCHIMBURI 59
au fost suspendate in Iulie 1934, Cu respectarea celor ce fuseserä.

aprobate, pAn'a la acea datk
In Agrilie 1935; s'a reluat practica exporturilor in compen-
satie, pentru a se creea la 9 Octombrie 1935, Ina un nou gen
de atari exporturi, prin Decizía Ministerului de Industrie §i
Comert No. 60 955 din 9 Octombrie 1933, asa zisele compensatii"
din listele AB.
In lista A, din sus mentionata Decizie, se prevedeau mar-
furile ce puteau fi exportate; in lista B, se prevedeau mgrfurile
ce trebuiau importate, In compensatia exporturiLor din lista A.
/n dreptul fleazeia din mArfurile exportabile, specificate In
lista A, se preciza si daa trebuia a s'e cedeze sau nu, BAncil
Nationale, vreo cota din devizele libere ()Minute prin expor-
turile respective si anume ce cotk
Atari exporturi In compe,nsatie se acordau oricui, fail, dis-
tinctie $i In mod automat, Inlb.turA,ndu-se impresia de favoare
personalk ce fAceau celelalte compensatii" zise speciale".
Compensatiile" listelor AB reprezentau astfel o oarecare
corectare a defectelor compensatiilor speciale".
Prin Jurnalul Consiliului de Ministri din 25 Noembrie 1935
(art. 8), s'au interzis in mod absolut compensatiile speciale",
fiind admise numai cele din listele AB, potrivit Decíziei mi-
nisteriale din 9 Octombrie 1935.
Aceste liste nu puteau fi modificate deat tot printr'un
Jurnal al Consiliului de Ministri. Delegatia economia a guver-
nului a contínuat totusi EA aprobe compensatii speciale", si
dupA acea datk precum si sa modífice conditiunile compensa-
tiilor" din listele AB.
La 9 Noembrie 1936 a intervenit o noul, interdictiune a
compensatiilor speciale", prin Jurnalul Consiliului de Ministri
Nr. 2379 din aceiasi zí ; compensatiile" ins& au continuat a
se aproba prin Deletatia economic& a Guvernului, si duprí
acea dat5..
Convulsiunile, mal sus mentionate, ce se constatau In regle_
mentarea sistemului .compcnsatillor", nframarea, interzicerea
compensatiilor precum si depIsirea acestor masuri, toate
acestea nu erau deat rezultatul consecintelor daunAtoaire ce
se invederau, pentru economía nationalk din practicarea aeelui
www.dacoromanica.ro
sistem, convulsiuni ce asezau, fat& in fat&, doul conceptii

economice, in mod fatal, antagoniste : conceptia favorabilb.
unui atare sistem, increatoare In bunele lui rezultate,
si conceptia contrail, acestui sistem sprilinit& pe realitatile
invederate ale lui.
In paglnile precedente, am aratat, avantajele co se pre-
zumau a fi obtinute, de economia nationalb,, prin practicarea
sistemului compensatiilor".
Spre marele nostru regret ina, tristele realit&ti, pe care le
invedera sistemul compensatiilor", cu intregul lor cortegiu de
con,secinte, erau departe de a confirma avantaj ele prezumate
pentru economía noastra, de optimismul sau buna eredintl
a doctrinei ce le incuraja.
1. Statistica exporturilor in compensare.
In anul 1932, cand au aparut pentru prima oar& expor-

turile in compensatie, s'au aprobpt atari operatiuni in va-
loare de 1.189 milioane lei.
In anul 1933, s'au aprobat compensatii" in valoare de
3.886 mil, lei; deci, in 1932 si 1933, un total de 5.076 milioane
lei compensatii" aprobate.
Din aceste aprobdri, s'au efectuat in cursul anului 1933,
compensatii" in valoare de lei 3.844 mil, lei.
In cursul anului 1934 s'au mai aprobat compensatii" in
valoare de 3.140 milioane lei.
Astfel, dela 1932 la 1934 ircluslv s'au aprobat compen-
satii" in valoare de 8.216 mil. lei, din care s'au executat, pana
in 1935, exporturi in valoare de 7.557 mil, lei, rarnana,nd neefec-
tuat un sold de 659 mil. lei care s'a anulat in 1935.
In acest an, in luna Aprille s'a reluat sistemul exporturilor
In compensatie, lar pan& la 9 Octombrie 1935, and s'au
prohibit din nou compensatiile" asa zise speciale" l s'au
ereat cele din listele AB, se aprobaser& 2.263 mil. lei de atarl
operatiuni.
Dela 9 Octombrie 1935 pan& la 31 Decembrie 1936 s'au apro-
bat compensatii speciale", in valoare de lei 4.058 mil. lei, in
afar& de cele aprobate, dupl aceíasi data de mai sus, dar ex-
www.dacoromanica.ro
pirate prin trecerea termenului, la 31 Decembrie 1936, in valoare

de 2.762 mil, lei.
Astfel, in intervalul de1a,9 Octombrie 1935 ping. la 31 De-
cembrie 1936, s'a aprobat un total de 6.820 mil. lei compen-
satii speciale".
Din suma de 4058 mil, lei compensatii speciale" mai sus
mentionate, s'au executat, in 1935 si 1936, exporturi in com-
pensatie speciale", in valoare de lei 3.755 mil. lei ; compen-
satii" potrivit listelor AB s'au efectuat, in rastimpul dela 9
Octombrie 1935 la 31 Decembrie 1935, in valoare de lei 135 mil.
lei, lar dela 1 Ianuarie 1936 la 31 Decembrie 1936, In valoare
de lei 540 mil.
Astfel, dela 1932 data aparitiei exporturilor in compen-
satie, panft la 1 Ianuarie 1937, se aprobasera atari opera-
tiuni, in valoare de lei 17.947 mil. lei si se executasera, din cele
aprobate, un total de lei 12.287 mil. lei.
In anul 1937 s'au efectuat exporturi in compensatie spe-
ciale, In valoare de lei 2.032 mil. lei, lar pe baza listelor AB,
In valoare de lei 1.282 rail. lei.
In anul 1938, exporturile pentru compensatii speciale s'au
efectuat numai in valoare de lei 1.563 mil, lei si numai din
Cele ce fusesera anterior aprobate si in curs de executare, cad,
cu incepere dela 1 Aprilie 1938. nu s'a mal aprobat nici o atare
operatiune, continuand numai, Cu restrictiuni si in mod provi-
zoriu cele din listele AB, Wilt la definitiva reglementare
si organizare a rdgimului schimburilor Cu streinatatea. Com-
pensatiile" din listele AB s'au efectuat, in cursul -anului 1938
In valoare de lei 1.087 mil. lei.
In anul 1939, s'au efectuat compensatii" speciale in va-
loare de lei 727 mil, lar potrivit listelor AB, in valoare de
1.854 mil. lei
Astfel, daca la cele 12.287 mil. lei compensatii" executate
pana la 1 Ianuarie 1937, se mal adaoga si cele efectuate dupa
acea data, mai sus mentionate, se ajunge la totalul de
20.133 mil. lei.
Din aceste exporturi, cantitatea devizelor incasata de Banca
Vationall, a fost foarte reclusa.
Citez numai cifrele catorva ani, ca exemplu :
www.dacoromanica.ro
In 1935, din totalul compensatiilor speciale" executate In

valoare de lei 1.246 mil., Institutul de emisiune n'a incasat decat
273 mil. lei. In 1936, din totalul compensatiilor" executate in
valoare de 3.185 mil, lei, Banca Nationala n'a incasat decat 330
mil. lei.
Pentru anul 1937, cand exporturile in compensatie s'au ri-
dicat la suma de 3.315 mil. lei, cota Bancii Nationale n'a fost
decat 268 mil. leí.
Aceste cateva cifre, arata raporul intre valoarea exportu-
rilor efectuate in compensatie" i redusa ceta a devizelor libere
ce revenea Statului, prin Banca National&
De asemenea, din datele statistice menionate in paginile
precedente, se poate constata volumul important pe care il
ocupau operatiunile de compensatie", in cadrul schimburilor
noastre Cu strainatatea.
2. Constatad cu prlvir. la exporturile in compensatle.

Operatiunile de compensatie" care s'au desvoltat Cu in-
cepere dela 1932, in volumul aratat prin datele mai sus citate,
prezentau urmatoarele caracterizan:
in ceeace priveste exporturile, ele constau, in majoritatea
lor, din marfurile obisnuite ale exporturilor noastre normale
produse petrolifere, produse agricole, lemn i subprodusele lui,
animale vii si produse animale alimentare.
Cota marfurilor ce nu fusesera niciodata exportate, sau
care nu se puteau exporta decat cu ajutorul sistemulul com-
pensatillor", era astfel foarte reclusa.
In acelas timp, exportatorul in compensatie", putandu-se
acopen, in mod suficient, de diferenta preturilor scazute din
streinatate, putea vinde produsele noastre, in conclitii mai de-
favorabile, fara riscuri de pierdere.
Astfel, se deprima situatia exporturilor noastre normale, pe
pietele mondiale, concurate fiind, la preturi mal scazute, de
propriile noastrte exporturi in compensatie.
Cu privire la debuseele acestor exporturi. ele erau tot
pietele cbisnuite Pe care se desfaceau marfurile noastre, de
atatia ani ;
www.dacoromanica.ro
C) din punct de vedere al importurilor, beneficiarul autori-

zatiel de compensatie" detinea un avantaj special: importul
extra-cota, pe care el 11 valorifica la maximum de preturri
ridicate Cu putinta, fat& de comerciantii importatoa
De asemenea, acelas beneficiar mal avea i avantajul devi
zelor libere pentru plata anticipata a materiilor prime, astfel
cum se cerea, mal ales in ultimii ani, pe majoritatea pieteldr.
Cu privire la natura marfurilor importate, pe calea com-
pensatiilor", marea lor majoritate era din categoria celor ce
aduceam In %ark pe calea importului normal i cu preturl mai
ieft'ne.
pret,urile la care benefician! compensatiilor" vindeOu
lmportatorilor, devizele ,ce cbtineau din exporturi. erau cl e
multe ori, superioare chiar celor din bursa neagra. In felul
acesta, se practica un curs oficial, pentru moneda noastra, in
raporturile el de schimb Cu streinittatea, Cu mult mal defavo-
rabil cleat acela al Bb.ncii Nationale si chiar decat acela al
otelor de libel% negociere ori al bursel negre.
Asa fiind, pietele straine, cotau moneda noastra, la cursu-
rile cele mai scazute ale compensatillor", Inregistrandu-se
astfel deprecierea leului, peste hotare.
datorita acestor depreden i ale monetei nationale, fata
de streinatate, precum l datorita cursurilor ridicate Cu care
importatorii cumparau devizele, provenite dela compensatii"
marfurile astfel importate, reveneau mult mal scump, la
consumatorul intern.
Materiile prime si importurile necesare, ce se aduceau pc
calea compensatiilor", costau astfel mult mal scump economia
nationala. Aceiasi era situatia l pentru celelalte articole adu-
se, in tarb., pe aceasta cale.
Scumpetea acestor articole, suportata de consumatorul in-
tern, influenta plata si se provoca astfel 1 scumplrea costului
fetii, in general.
La acest rezultat evident, mal contribuiau si alti factor!
intern', dar si influenta compensatillor" era incontestabila,
In acest proces al urcarei preturilor g al micsorarii puterii de.
cumparare a monetei noastre ;
In privinta platilor de arierate, pentru care se obtineau
www.dacoromanica.ro
multe compensatii" ele erau un avantajos prilej de cästig

pentru beneficiara acestor operatiuni, care obtineau, dela cre-
ditorii din streinatate, importante reducen i ale creantelor
de care debitorií interni, nu aveau cuncstjinta, reducen i care
rämäneau benefidarilor de compensatii", ca un castig destul
de insemnat, in devize libere.
In schimb, creditul nostru in streinatate nu era reabilitat,
caci, creditorul strain, platit Cu reducerea creantei, tot nu
facea o bun& parere despre Statul nostru. Acesta Insà aducea
sacrificiul complect al exporturilor in compensatie, pentru ono-
rarea integrala a mentionatelor datorii.
In acela§
.
timp, beneficiaxii coropen.satiilor" obtineau si de-
blocarile de lei interni, cu care I1 finantau exporturile, farl
niel un efort sau rise personal ;
g) posibilitatea de ca§tiguri :mportante i rapide, incurajau
elementele, fara rezerve j responsabilitate din lumea comer-
sa imbratiseze cperatiunile de compensatii" i astfel,
mediul negustoresc al economiei nationale s'a sporit Cu o es-
crescenta anorma.la i Cu o flora dubioasa, de firmé si neg4s-
tort Aceasta florä practica, pentru castig, metodele de com-
pensatii", cele mai avide i fära niel o preocupare de conside-
ratiuni morale, monetare sau de scumpire a vietii. Unul
multele exmple erau i operatiunile de tip Grosz-Cagero".
Astf el, si cu aceste caracteristice, se infatisau, in practica,
exporturile noastre in compensatie.
Ele nu confirmau, intru nimjc, nb.dejdiile optimiste ale dole-
trinei economice fa,vorabile acestut sistem de schimburi, cl
dimpotriva, invederau multiplele lor rezultate i consecinte dez-
avantajoase pentru economía nationala.
Din aceste cauze si pe temeiul acestor daunatoare cons&
cinte ale compensatiilor" am combatut cu hottaäre, dar si
Cu o desavärsita obiectivitate, doctrina si practica acestor ope-
ratiuni.
In nenumarate ränduri am aratat Guvernului, consecintele
daunatoare ale compensatiilor", fiind in masura a le Inregistra
cunoaste, prin Institutul de emisiun.e dar, rare orí staruitoa-
rele expuneri ce faceam, au avut ecoul cuvenit. Nuinai In No-
embrie 1935 si In Noembrie 1936, am gasit o oarecare compre-
www.dacoromanica.ro
iaensiune, cand s'au intocmit Jurnaiele Consiliului de Mjnistri

mentionate la paginile precedente, prin care se 'Tana, in parte,
doctrina si practica exporturilor In compensatie.
B) Caracteristicele si sinteza realitatilor exportului.

In paginile precedente, din acest capitol, s'a putut constata,
din cifre, care erau realitktile Cu privire la exportul nostru,
In perioada 1928-1938, precum i n aceea dela 1939 j anii
urmatori.
Aceste realitkti au fost expuse din punct de vedere al as-
pectului lor general, din punct de vedere al natureí bunurifor
exportate, al debuseelor catre care se indreptau m&rfurile, al
contravaloarei monetare ce primeam In schímb, precum si din
punct de vedere al exporturilor specifice, numite compensatir.
La fiecare grup din realitatile mentionate, am v&zut care
erau liniile esentiale i consecintele ce se desprindeau. pentru
economia nationall.
0 recapitulare, o sintez1 a lor, este necesark pentru a se
inrellistra caracterizarea complectk general& st final& a ziselor
realitatí.
Ca aspect general, asupra perioadelor de timp, mal sus.i
mentionate, se constata ci economía noastr& nationall, s'a vi-
dat, prin export, intre anil 1928-1937, de considerabile cantitkti
de bunurí, in mare parte materii prime sau simplu transfor-
mate, pentru care n'a, obtinut deckt o contravaloare extrem
de scazuta.
In perioada urmAtoare, dela 1939 si anii urmktori, desi
preturile externe au fast, Cu rare exceptii, aproape In continu&
crestere, din oauza Ins& a deprecierei, din ce in ce mal ad&ncl,
a monetei noastre, economia national& n'a prirait, in schímb,
deckt o contravaloare necorespunzatoaze celei ce exporta.
Exportara asa dar, ieftin, i importara scump.
Acest desechilibru In echivalenta valorilor ce exportam
primeam In schimb, a produs insemnate consecinte, ingreu-
iknd opera de redresare, de reorganizare si de inzestrare a
tare.
Mare parte din bunurile exportate de noi eran materii
Vol. .
www.dacoromanica.ro
66 PARTEA I - SCHIMBURI
prline sau redus transformate, mult maí sensibile, la scaderea

preturilor mondiale, de cat produsele fabricate ;
Cea mai important& cota din exporturile noa,stre, o con-
stituiau produsele petrolifere, care descresteau In cantitate,
nu mentineau nivelul exportului nostru crescut, de cat prin
valoare, datorfcb, conjuncturei temporare a preturilor moncliale
ridíe,ate.
O structura, deci, anormala 1 primejdioasa, sprijinita, in
mare parte, pe un singur produs care ameninta sä prabuseasca
balanta noastra comerciala si de plati, la cea dintai scadere a
preturilor mondiale ;
In aceste conditiuni, atat de riscate pentru economia
noastra nationala, produsele petrolifere se indreptau, In majo-
ritatea lor, spre devize clearing si scadeau din zons, devizelor
libere.
Asa dar, riscurile acestei primejdioase structuri, nu erau
níci macar compensate printr'o justa sí deplina contravaloare,
eficienta I echivalenta, re care economia nationall sa o fi
primit in schimb, pe aceasta perioada de favorabila conjunc-
turf), a preturilor mondiale ;
In structura exporturilor noastre, importanta compo-
Denta : cerealele, fusese detronata sí Cu mult depasíta d3 pe-
trol, lar pentru exportul cerealelor, al lemnului j derivatelor,
precum sí a celorlalte marfuri. economía nationala trebuia sa
practice, un adevarat dumping", spre a le putea sccate la ex-
port, din cauza slabelor calitati si a preturilor interne, supe-
rioare celor mondlale.
Raportul anermal dintre produsele petrolifere, de o parte.
celelalte marfuri: cereale, lemn, animale l produse animale,
etc., pe de alta parte, in cempunerea exporturilor noastre. se
ilustreaza st prin graficul No. 8 dela Anexele acestui volum.
Aveam In tara, In alcatuirea economiei noastre nationale,
elementele necesare cu care sa putem alimenta exporturile
noastre, act tara era In mod natural, variat si begat inzes-
trata ; aceste bunuri in (cereale, lemn, víte, etc.) nu maj co-
respundeau cerintelor, evoluate 1 rafinate, ale debuseurllor
consumatoare occídentale, astfel ca, economía national5, risca
sa se inabuse in abundenta unor atari bunurí, greu de valori-
www.dacoromanica.ro
ficat peste hotare, lar balanta noastra comercial, rjsca sa se

sprijine si mai adanc pe o singura constanta produsele petro-
lifere, care erau in progresiva scadere a productiei i exportu-
luí cantitativ
Tendinta de evolutie a exporturilor noastre generale, era
indreptata spre tarile care ne plateau Cu devíze in clearing,
scazb.nd din tarile de la care obtineam devize forte si libere.
Aceasta tendinta a exporturilor noastre era foaxte ingri-
Joratoare de oarece, Romania maí avea l alte multe necesitatí
de acoperit, de cat cele pe care le putea satisface Cu importu-
rile si platile devizelor blocate in clearing-un. Aceste necesjtati
erau: plata de materii prime, plata datoriei publíce, miele
arierate comerciale j financiare private, comenzile pentru in-
zestrarea armatei, ce deveneau din ce in ce mai importante §i
mai urtgente, etc.
Toate aceste necesitati ce nu se puteau satisface, in marea
lor ma.joritate, de cat din alte tan, nu din cele Cu care aveam
acordurí de clearing, reclaman decí i alte instrumente de
transfer. de cat cele ce obtineam in conturile de clearing.
Dar, pe masura ce aceste necesitati primordjale de plat&
In devize libere, cresteau intrarile, din exporttut de atari
devize, scadeau.
In schimb, se aglomerau lmobilizäri in conturile de clea-
ring, de importante valorí, ce ramb,neau neutilizate, inghetate,
constituind astfel tot atatea credíte, fart, dobanda, pe care
economía noastra nationala, le acorda unor tan mult mal pu-
ternice de cat not.
La aceste conditiuni defavorabile, ale exporturilor noa-
stre, se mal adaugau i consecintele sístemuluí compensatillor",
care concurau i deprimau exporturile normale; iroseau im-
portante cantitati de valute libere; scumpeau preturile interne
contribuiau la deprecierea moneteí noastre, far& a isbuti sa
rcaiizeze avantagiile, pentru economía nationala, prezumate de
acel sistem de politic& a exporturilor, uneori optimista i bine
jntentionata.
Aproape totalitatea exporturilor noastre, fusese lasata,
pana in ultimii ant, intr'un regim de libera compunere si di-
www.dacoromanica.ro
rijare, potrivit intereselor comertului privat, ru i potrivit in-

tereselor superioare ale economiei nationale.
Din cauza acestor imobiliaxi, din cauza acestei defec'u-
oase repartitll a exporturilor noastre, economia nationala nu_§1
putuse achita, la Culp, scadentele datoriei publice, fiind wilt&
a cere creditorilor straini,reducerea eí, in cateva rb.nduri
De asemenea din aceeasi cauzä, s'au constituit pe unele
piete Cu devize libere, datorii comerciale i financiare, private,
neplatite de cativa anl, cunoscutee ar_erate" care, im-
preuna Cu obligatiunile datoriei publice externe, neachita.te la
trap, au contribuit la cliscreditul nostru atat de adanc, din
streinatate, precum si la deprecierea monetei noa,tre natio-
nale, in acea epoca.
In acela§ timp, datorita aceleasi defectuoase repartitii a
exportmilor ncastre si a importantelor solduri creditoare ce
aveam imobilizate in conturile de clearing, economta na-
tional& resimtea serioase dificultati pentra satisfacerea nece-
sitatilor sale de materii prime, importurí indispensabile si co-
menzi pentru inzestrarea armatei.
Sectorul export al acestei balante, cu tabloul ingrijorator
al realitatilor lui anormale, maí sus mentionate, constituía una
din príncípalele zone ale adancului dezechilibru, mai sus sinte-
tizat, in clatinarile i convulshanle caruia, se sbatea economia
noastr9, national&
Bogatiile naturale cu care Providenta ne lnzestrase taxa $i
destoinicia nascuta a poporului nostru, nu puteau s9, tina
stavila j sa neutralizeze nenumaratele i adancile dificultati,
in care se sbatea economia nationala, datorita lipsei unei po-
litici rationale de export.
Creditul nostru era sdruncinat, peste hotare, ca urmare
a carentei platilor, desi eram tara celui mai bun grau natural
Inainte de 1916. Moneta noastra era depreciata, desi suntem
singura tara, din Intreaga Europa occidental& i centrala, pana
la hotarele Rusiei, care posedam unicele bogatele zacamínte
de petrol si cele mal lnsemnate zacaminte de aur, din aceea§1
parte a continentului nostru. Economia national& era lipsita
de Inzestrarlle necesare sl de materil prime, de$ plaiurile
muntii nostri eran impodobiti cu mandre I vaste paduri.
www.dacoromanica.ro
Costul vietii interne era la noi mai ridicat, ca in alte tart, desi
cirezile noastre de vite, Imbelsugarea p&mintului, i hArnicia
plugarului nostru, erau indeobste recunoscute.
L'psa unci rationale organizAri a valorificArij considera-
bilelor forte si bogittii naturale ce posedam, parea- s& fe mai
puternic& de cAt thsä.i aceste forte si bogAtii, care se zroseau,
mergeau spre stingere, fAx& inlocuire, an de an.
Stavila i mAntuirea nu puteau veni. deci, cleat printeo
hotArit& si rational& organizare i politic& a exportului nostru,
care s& curme toate gravele convulsiuni, in care se sbatea
begata noastra economie national&
www.dacoromanica.ro
7) BALANTA SCHIMBURILOR $1 A PLATILOR.
In paginile precedente, au fost expuse si analizate cele
doua componente ale schimburilor noastre Cu streinatatea :
importul i exportul, relevandu-se caracteristicele dominante
ale realitatilor economice sub care ele au evoluat, in perioada
urtnatoare anuluí 1928, ultim an normal al epocel dinaintea
marei crize economice mondiale.
La fie care din aceste componente mal sus mentionate, in
mod deosebit, am alatuit sinteza realitatilor I consecintelor
lor, in raport Cu economia noastra nationala, adia am sub-
liniat felul cum fiecare din ele, separat, a. actionat asupra an-
sambrului nostru economic.
Deoaxece insa, in viata practica, ele functionau paraTel
$i concomitent, ca doua curente continui si de sens contrar:
importul, revarsand asupra tarli, massa produselor sale, dar
reclamand in schimb plata lor peste ho'are, la» exportul,
drenand, spre pietele mcndia1e, produsele noastre, procurandu-
ne in schimb instrumentele de plat& internationale cum
aceasta este realitatea practica, se impune sa examjnam
care este si rezultatul intrunit al acestei concomitente de
actiune economia, al acestui paralelism de sens centrar, la
care era supusa economia noastra nationala, in raporturile
ei Cu celelalte
Acest rezultat se traduce prin soldurile balantei comer-
ciale.
Astfel, socotím necesar a examina problema schimburilor
noastre si prin analiza acestor solduri.
Cum insa., exporturile noastre au constituit i alcatuesc
azi, singurul nostru mijloc prin care se °Min mijloacele de
plata externa, pentru toate necesitatile de peste hotare, ale
tarei noa,stre, de balanta comerciala este deci legata posi-
bilitatea de echilibrare a balantei noastre de plat'.
In adevar, Romania, in afar& de exporturi, nu mai avea
si nu are niel azi plasamente de capitaluri, in streinatate,
www.dacoromanica.ro
care OA aduca, din tarile respective, veniturile acestor capf-

taluri, in diverse valute, a,stf el cum 41 alimenteaza, alte
tart, balanta lor de plati.
Dinpotriva, tara noastrk departe de a fi creditoare, era
este debitoare, pe o scar& intinsk mai ales catre tart, ale
caror monete, in marea lar majoritate, erau l sunt clasifi-
cate printre devizele forte,
De asemenea, Romania, desi tar& cu un insemnat litoral
maritim l dei avea si are un mare volum de exporturi pro-
prii, totusi nu poseda si nu posed& nici azi, o flota comerciala
proprie desvoltatk care sa-i procure, ca In alte tari va-
loa rea navlurilor, In devize forte.
In acelas timp, tara noastrg, nu avea nici o mama impor-
tant& de emigra.nti, in tari straine, care sa constitue ca
la alte popoare un isvor Insemnat i aproape constant, de
venituri nationale anuale, In devize strailne.
Astfel fiind, Romania, nu avea nici un alt isvor ae ali-
mentare cu devize streine de cat, In mod exclusiv, exportul.
Din aceasta cauzl, balanta noastra de plati era, direct
si integral, determinatà de rezultatele balantol comerciale; cea
dintai era reflectarea i consecinta imediata a celei de a
doua.
Daca., astfel, Romania nu avea exporturi suficiente in de-
vizele respective necesare, nu In oil ce devize, platile In
streing,tate, pentru importuri, datorie pubjick creante private,
alte necesitati de Stat, particulari, etc., erau desechilibrate,
cu grele consecinte interne si externe, pentru economia noastra
nationall. Datorita acestei interdependente integrale, ce exista,
In tara noastra, intre balanta platilor i cea comercialg,
vom studIa impreunk In acest capitol, incepand cu cea de a
doua, ca fiind elementul cauzal.
www.dacoromanica.ro
A) Reaiitätile balantei comerciaie.

I. Evolutie i solduri.
In perioada 1928-193'7, dim& doi ani excedentari: 192C l
1927, balanta comercial, a Romaniei, devine din nou deft-
citarl in 1928, eu 4.611 mil. lei, lar in 1929 Cu 668 mil, lei, pentru
a trece la un sold activ de 5.478 mil, lei, in 1930
Dup& acest din urmA an, soldurile balantei noastre co-
merciale sunt constant active, excedentare, cu tendinta de
scAdere, In anii 1932, 1933 si 1934, cAnd se reflecteaz t asupra
exporturilor noastre, prAbusirea preturilor mondiale si efectele
crizei economice Internationale.
Cel mai redus sold activ al balantei noastre de comer t s-a
lnregistrat 1,n anul 1934, cu valoarea de 447 mil. lei.
De la acc...st punct de maximA adtincime l scadere, gra-
ficul evoluttei reprezint& o linie constant ascendentb pAnA
In anal 1937, cAnd se inregIstreazA cel mal mare exeedent al
t alantei noastre comerciale, in valoare de 11.283 mil. lei.
Anul 1938, dupl ce In prim ul Eau semestru a fost deficjar,
Cu 428 mil, lei, se redreseaz& in semestrul al II-lea, ajungand
la un sold excedentar de 2.'764 mil, lei; soldul trece apol, In
1939, la 3.918 mil, lei, lar In 1940, la 9.372 mil. lei
DesvoitArile progresive ale soldului balantei noastre co-
merciale, dela 1934 la 1937, sunt consecinta urcArej preturilor
mond;ale, astfel cum am arAtat $i la capitolul precedent al
exporturilor.
Ve asemenea, saderea acestuj sold, In 1938, si redresarea
lui, in 1939-1940, sunt consecinta, in linte general, a evolutiei
pe care au desfAsurat-o preturile mondiale, scAzand In 1938
ridicAndu-se apoi, din al dollea semestru al cicestui, an, in
mod continuu ì intr'o rapidA progresiune, in 1939, 1940 si
anii urmAtori.
Graficul No. 11 de la Anexele acestui volum exprimA, evo-
lutia soldurilor balantei noastre comerciale, Cu caracterizArile
mai sus relevate.
Asa fiind, punctul maxim de urcare, al curiae' soldurilor
balantei comerciale, in aceastA perioadk de la 1929 la 1940,
Il inregistreaa anul 1937.
www.dacoromanica.ro
Conjunctura externA i desechllibrul balantei.

Astfel Insk precum am aratat si in capitolul precedent
despre Export", azest rezultat al balantei noastre comer-
ciale, nu era cleat consecínta conjunctureí Internationale
din acel an, reflectata In economia schímburilor noastre.
In adev5z, In anul 1937, preturile mondiale, au atins cea
mat mare urcare a lor, de la criza general. din 1930-1933, pe
unele compartimente Inregistrand chiar preturi maí ridicate
de cat in 1929.
Datorita acesteí exceptionalf canjuncturi, care Lsi desavar-
seste evolutia ei suprema, In primlvara anului 1937, exportu-
rile noastre Inregistreaza, si ele, cele mal urcate prcturi, lar
balanta comerciall, soldul cel mal desvoliat.
Din al doilea semestru al aceluíasi an Insa,. curba pretu-
rilor mondiale, dupa ce atinge punctul maximal, zenttul, se
frange, inversadu-se tendinta, spre o continua scadere, care
se prelungeste, cu miel variatiunl, sovairi ì oscírátiuni si In
anul 1938.
Ca direct& i imediata consecinta, soldul balan.tei comer-
ciale din 1937, scade, in luna Decembrie din lace' an, dela
11,477 mil, lei la 11.283 mil, lei, lar acea luna devine deficitara,
Cu 193 mil. lei.
Astfel, In q.nul soldului record al schimburilor noastre Cu
streinatatea, de indatä ce s'a inversat tendinta preturilor mon-
diale, spre o scadere constanta i accentuata, balanta noastra
comerclala s'a rasturnat, In mod automa,t si a devenit defi-
citara.
Aceasta situatiune invedera cat de fragil era echílibrul
schimburilor noastre Cu streinatatea, precum si lipsa unei po-
litici de bunt, dirljare a balantei roastre comereiale,
A lost de ajuns o inversare in tendinta preturilor monciiale
la materI1 prime, pentru ca. soldul cel mai putemic al balantei
noastre, din ultimele doul decenii, sa fie rasturnat, de la o
tuna la alta, si transformat Intr'un deficit.
In anul 1938, situatiunea a continual. Preturile mon.diale
au avut aceeasl tendinta, cu usoare oscilatluni, la care s'a mai
adaugat i un element intern, specific economiei noastre: re-
www.dacoromanica.ro
colta de porumb, care se exporta, de obicei, in primavara anu-

lui urmator, a fost foarte slaba, in toamlna anului 1937, astfel
ca, in primul semestru al anului 1938, a lipsit, din exporturile-
noastre, acest factor important: porumbul.
Luna Ianuarie 1938, a inregistrat un deficit al balantei co-
merciale j mai adanc, de 243 mil. lei.
III. Semnale de aIarmA.

In fata acestei situatiuni fcarte ingrijorb,toare, Cu impor-
tante repercursiuni, precum vom vedea, i asupra balantei noa-
stre de plat, in calitatea detineam. la acea epoca, de
Guvernator al Bancii Nationale, am atras atentiunea guvernu-
lui de atunci, printr'un Memoriu, asupra acestor pozitiuni critice
in care ne gaseam, precum i asupra perspectivelor ingri-
joratoare ale balantelor noa,stre, pentru anul 1938.
Am inmanat acest Memoriu, Presedintelui Consiliului de
Ministri, din acea epoca, defunctului Octavian Goga, Cu prile-
jul unei intrevederi speciale ce am avut cu el, in ziva de Vi-
neri 21 Ianuarie 1938, in locuinta d-lui Eugen Savu. atunci
Ministru a,1 Finantelor, si in prezenta d-sale.
Acelas Memoriu. l'am remis, in ziva de 28 Ianuarie 1938,
d-lui Ing. Ion Gigurtu, la acea epoca Ministrul Industriej
Comertului.
Intampinb,rile mele au gasit ecoul dorit, in sanul guvernu-
lui O. -Goga, incepand Cu Presedintele Consjliului, personalitate
de larga i imediata comprehensiune, chiar pentru problemele
de specialitate technica, ce nu-i erau familiare 1 caruia
pastrez o picas& i osebita amintire ; de asemenea, aceeasi rate-
legere am gasit-o la dl. Ing. I. Gigurtu, precum i la Ministrui
Finantelor, d. Eugen Savu, cu care impartasisem, pana cu ca-
teva luni inainte, in Institutul de emisiune, o bun& parte din
acele ingrijoratoare preocupari.
Dar, peste foarte scurta vreme, dupa cateva saptamani,
La inceputul lunei Februarie, lguvernul Octavian Goga a derni-
sionat.
In acel Memoriu ilustram cu cifre, cum soldul record
al balantei comerciale din 1937, nu era decat rezultatul con-
juncturel exceptionale a preturilor, lar nu consecinta une! ac-
www.dacoromanica.ro
tiunl de guvern sau a unei organizate politici de dirijare a

schimburilor noastre.
Aratam de asemenea cum, constanta exporturilor noa,stre :
produsele petrolifere, erau in continua scadere a productiei,
fenomen care, adaugat la scaderea preturilor mondiale, avea
sa ccmtribue mai mult, la desechilibrarea balantei noastre.
Din punct de veciere al repart,tiei experturilor noastre,
subliniam tendinta fermá de 1ndrumare a lor spre ärl Cu de-
vize blocate i scaderea lor din tarile cu devize libere.
Datorita acestei situatiuni spuneam in acel Memoriu
suntem confruntati de pozitia paradoxala ca, cu tot excedentul
balantei comerciale de aproape 13 Miliarde (cifra prov1zo-
rie de la acea data) sa existe totusi o lipa de sincronizare
intre marfurile l obligatiunile ce trebuesc achitate in anumite
tari (import, etc.) i mijloacele de transfer (rezultate din ex-
port) disponibile In aceste tari".
Exemplific:am, in acel Memoriu aceastä desechilibrare
a posibilitatilor noastre de plati externe, cu situatiunea sdrun-
cinata ce aveam, in tari cu importante obligatii de plata, ca.
Egiptul, Belgia, Anglia, Olanda, etc., de unde importan princi-
palele materii prime: bumbacul, fierul vechi, cuprul, zincul, co-
sitorul, ahuminiul, cauciucul, lana, etc. unde aveam dease-
menea insemnate scadente ale datoriei publice sau prjvate,
totusi eram expusi la grele dificultati de plata, desi balanta
comerciará ne aducca un sold record. Aveam deci valutele di-
stribuite pe tari, In mod necorespunzator cu necesitatile noa-
stre de plata. Exporturile noastre se dirijau s.pre unele tal% iar
obligatiile noestre de plata, din importuri, etc. erau in alte
tari.
Soldurile bala,ntei comerciale, asa dar, nu mai aveau de cat
o reclusa utilitate pentru economia noa,stra, nationala; de multe
ori, prin imobilizartle lor partiale, in diverse conturi de clea-
ring, reprezentau pentru noi, tara debitoare i nevoiase de ma-
terii prime, tot atatea credite gratuite ce acordam altor tari
mal puternice de cat noi.
Fata de aceasta paradoxala si ingrijoratoare situatiune din
luna Ianuarie 1938, aratam In acel Memoriu, ea se impunea.
o revizuire adanca l amanuntita a politicei noastre comerciale
www.dacoromanica.ro
externe. Propriu zis, se impunea inaugurarea Unei conceptij de

ansamblu, a unej politice unitare, hotarite si sincronice, pe ma-
rele sector al schimburilor noastre cu streinatatea.
Schitam, in liniile ei largi, i =east& politica extern& co-
mercíala, preconizand, privitor la export, organizarea dirigu-
irei lui, astfel cum facuser& tarile cele mal liberale l mal de-
mocratice chiar: Franta, Belgia, Olanda, Elvetia,
Mentionam, in ce priveste petrolul, necesitatea unei vigu-
roase actiuni pentru intensificarea explorarilor, a productiei,
precum i pentru ameliorarea procedeelor de prelucrare, in sco-
pul de a se obtine un randament cat mai urcat de prociuse
nobile, spre a se exporta cat mai putine bunuri, redus trans-
formate.
In ce priveste exportul de cereale, aratam necesitatea ame-
liorarii calitative a productiej agricole. De asemenea subliniam
imperativul reorganizarei comertului de cereale si a romluai-
zarei luí, deoarece, in acea perioada, wisul comer% se facea de
streiní, in proportie de 90 la suta.
Cu prívire la valorificarea cerealelor noastre prin export,
adaugam, In acel memoriu :
,,De o important& ce nu poate fi indeajuns subliniata este
,,p8iitica de valoríficare optima a cerealelor, al carel punct
de plecare trebue sa fie construirea retelei de silozuri inte-
rioare i extinderea lor in centrele mari de desfacere,
Nu se poate concepe o scurgere rational& sí progresiva a
produselor agricole, ce spar explosív pe piata, niel o finantare
care O. pun& pe algricultor, la adapostul necesitatii de a vinde
eu erice pret, produsul muncil sale pe un an, far& posibilitati
de inmagazinare l stocare, in conditiuni satisfacatoare, con-
ditiuni ce nu se pot realiza decat prin silozuri,
Cu privire la import, aratam consecintele decontigentarei
din luna Iulie 1937, care cu toatil buna ei intentiune Pro-
babila de a se incuraia importul materiilor prime, putea sa a-
junga totusi la rezultate contrarií. In adevar, exporturile
noastre nefiind dírijate spiv t&rile de unde se importau
materiile prime, de negustori, fiecare cumpara cum vola si
de unde voia deci, in aceste tarfnefiind mijloace de plata
suficiente, riscam sa nu putem plat acele materii prime, pre..
www.dacoromanica.ro
supunand chiar c& ne-ar fi fost acordate pe credit, lar nu cu

plata ant'cipata. Astfel, pentru o redus& cantitate ce am fi
isbutit sa aducem la inceput, ne discreditam pe viitor, prin
neonorarea angajamentelor noastre.
Acel regim al decontigentarei dec', Cu toate bunele lui in-
tentiuni, nu putea aduce rezultatele dente, in ce privea mate-
rifle prime, daca nu avea asigurat& plata tuturor a celor im-
porturi, cl contribuia, si mai mult, la desechilibrarea balantei
noastre de plati. Realitatea era faptul ct,, se rupsese si mai
adanc legatura intre importuri, care veneau din unele t&ri,
dup& interesele negustorilor importatori 1 dintre exporturi
care se duceau in alte tari dup5, interesele altor negustori,
exportatori.
Propuneam, in consecinta, o dirijare hotarita, g a impor-
turilor, conform intereselor generale reclamate de economía
nationala.
Supravegherea i controlul prealabil al tuturor importu-
riler spuneam tn acel Memoriu trebue sa alb& ca scop
si rezultat, sporirea importului de materii prime sj semifa-
bricate, in concordant& Cu mijloacele noastre de plata, 'din
diferitele tart lar nu micsorarea lui; de aceea, controlul tutu-
ror importurilor trebue sa a.ib& ca scop a asigura materiile pri_
me si semifabricatele necesare industriei, precum si masinile
aparatele industriale, care trebue sä alb& o intaietate ab-
solut& asupra tuturor celorlalte importuri de produse dispen-
sabile sau de lux.
Dar nu numai at&t. Aceste importuri trebuesc efectuate
din %rile unde avem posib:litati de plat& suficiente sau la
nevoie sa ne creiem aceste posibl1itäi, obligand aceste trai,
prin jocul acordurilor bilaterale si al schimburilor comparti-
mentate ce caracterizeaz& in bunA parte comertul interna-
tional, s& desvolte exportul de produse romanesti. in tara
respectiva.
.,Cu altie tuvinte), politica comercial& ce s'ar ina(ugura,
,,trebue sa tina seam& de ansamblul problemelor ce se ridia,
in raporturile noastre Cu fiecare tara si nu trebue calauziti de
interese efemere sau accidentale.
Nu suntem partizanul unor tendinte autarhice absolute,
www.dacoromanica.ro
PARTEA I SCRIMBURI
a regimurilor de control politist de extrema severitate. Dar,

,,pe de altA. parte, nu putem ramane impasibili cand consta-
tA.m ca, intr'un regim de restrictiuni valutare si de contigen-
tare, am ajuns la alterarea profunda a orientarii comertulut
,.exterior, concomitent Cu o alterare corelativa a balantei de
..13141.
Din acest punct de vedere trebue amintit ca tara noastrA.
, are nevoe de un occedent anual al balantei comerciale de
circa 8 miliarde lei, ce trebue sa fie realizat sub forma de
devize (dolar!, lire sterline, franci francezi sau elvetieni, etc.)
,.pentru ca sa putem acopen i serviciul datoriei publice,
,,armamentelor, cele`alte plati ale serviciilor publice si o serie
de plati cu caracter necomercial, in diferite tari si in special
,.in Anglia, Franta, Elvetia, Belgia, Olanda, Italia sl mai putin
Germania si Suedia.
Daca nu inaalguram o poljtiea chibzuita si perseverenta
de gospcdarie a exportului i importului pentru ca pe acea.
sta cale, ra putem obtine excedentul necesar, riscam ca, fat&
de perspectivele defavorabile ale conjuncturei economice
mon-'iale pe 1938, mai sus aratate, sä fim in greutatea de a
face fata platilor de Stat, ea in perioada sumbra 1932-1935.
Este Cu totul inadmisibil ca o tar& de o bogatie ine-
rgalata de celelalte din estul eurcpean, sa se piarda sub povara
femnaturilor nerespectate si a angajamentelor neexecutate,
,datorita un.ei carente in administrarea si valorificarea sur-
selor sale atat de numeroase si importante.
subliniam in acelas Memoriu, ca final la cele cateva
propuneri mai importante si mai urgente, ce facearn, pentru
a se redresa situat:unea si a se prevent consecintele mai grele:
Aceste sunt numai cateva din marile imperative eatego-
rice ale economiei noastre, care se cer rezolvate prin masuri
urgente, in vederea redresarei situatiunei descrise mai sus Si
a preintAmpinarei dificultatilor ce ne ameninta, ale caror semne
prevestitoare au aparut deja pe orizontul economic mondial si
intern.
incheiam acel Memoriu, cu urmatoarele concluziuni :
Noi am tinut de datoria noastra a face o recapitulare de
ansamblu asupra situatiei actuale a schimburilor si platilor
www.dacoromanica.ro
,,noastre cu streinatatea i supra i perspectivelor ce se pot

intrevede, pe 1938, Cu toata reclusa vizibilitate pentru viitor,
,,ce exista in imprejurarile politice si economice mondiale, atat
de nebuloase astazi.
Situatiunea reclama, o grabnica redresare, printro ho-
Urna i unitar& política, astfel cum a fost definita mai sus.
.,Ea irisa nu depinde de Institutul de emisiune, caci
pana acum ar fi fost deja infaptuita ci numai de actiunea
de Guvern l In special de aceea a Ministerelor de Industrie
Comert, Agricultura si Domenii (inclusiv Cooperatia).
Asa fiind, socotim ca este imperios necesar sa se treaca
,,la realizarile mai sus expuse, de aparare economiza a noa-
stib, spre a ne feri de p:rspectiva desechilibrului ce ne
,,amminta, lar oda a Cu el si de perspectivele discreditului pe
plete ínternationale, precum si de marile dificultati de apro-
,,vizionare i inzestrare ale titrii, cu toate cele necesare existen-
tii i apararii sale.
Acesta a fost semnalul de alarma pe care l'am tras, inca
din luna Ianuarie 1938, in epoca chiar 1,n care, economía noa-
stra national& î.i descoperea adancul si azcunsul vitlu al struc-
turei sale, subrede i neorganizate, prin prabusirea balantel
sale intr'un deficit ingrijorator, dupa ce in ajun sarbatorise
tel mai stralucit excedent al schimburilor sale comerciale, pe
ultímele decenií, din 'Acate insa, nominal si balonat de iluzii.
Acest semnal \rama dup& un altul, din luna lunie 1937.
Demisionang guvernull Octavian Goga l urma,ndu-i, in
luna Februarie 1938, guvernul defunctului Patriarch Dr. Miron
Crlitea, am predat o copie, de pe acelas Memoríu, mai sus
mentionat, si d-lui C, Argetoianu, ce detinea portofoliul Mini-
sterului Industriei i Comertului, in acel guvern.
Am gasit la dl. C. Arl,etolanu aceleasi ingrijorate preocu-
pan, ca si ale mele, precum i ace-easi dorinta de a se remedia
situatiunea.
Potrivit temperamentuluí i disciplinei sale nesovaite, in
scurtul timp cat d-sa a fost titularul susmentionatului depar-
tament, numai pana la finele luneri Martie din acelas an,
a si luat o prima serie de hotarite j foarte utile masuri,
pentru dirijarea importuluí, prin Dezretul de reglementares.
www.dacoromanica.ro
80 PARTEA SCHIMBURI
nontingentarei, din luna Martie 1938. Am regretat 'carte mult

plecarea d-sale dela acel departament, pentru consideratiunea
ca I/ parasea o personalitate Cu o deosebita patrundere a reali-
tatilor noastre economice, inzestratä i Cu o promptitudine de
hotarare, atat de necesare acelui important sector de guver-
namant. Am mai regretat plecarea d-lui C. Argetoianu, dela
acel departament si pentru motivul ca a trebuit sa asum eu
sarcina conducerii acelui Minister.
In adevar, la 1 Aprilie 1938, prin schimbarea de guvern ce
a urmat la acea data, mi s'a incredintat i Ministerul Indus-
ttieJ j Comertului, mentinand i conducerea Bancil Nationale,
pentru a realiza astfel, in perspectivele inigrijoratoare ce se
aratau, coordonarea 1 unitatea de comandament, cel putin pe
sectorul schimburilor, Intre balanta comerciala j cea de plati,
Intre initiativa 1 clirijarea politsei comerciale externe, de re-
sortul zisului Minister, 1 intre executarea ei, in buna masura
de compe'enta Match Nationale.
Se evitau astfel disjunctiunile, adanc daunatoare, dintre
Ministerul politicei comertului exterior si Banca Nationalk or-
ganul de executie al balantui preturilor, realizandu-se unitatea
de conceptie, pe acest sector complex, precum i unitatea de
actiune, in locul divergentelor de politica i metode din trecut.
Intrunindu-se In sarcina unei singure persoane, conduce-
rea acestor importante sectoare, se realiza armonia atat de
necesara 0 de mult dorita.
Preluam astfel departamentul Industriei I Comertului, cu
o misiune extrem de complex& si de grea, precum i inteo
epoca de mondiala depresiune, de Intunecate perspective pentru
viitor, Cu o balanta comerciala dificitara, de minus 428 mil. lei
pana la luna Iunie 1938, fata de excedentul de 6071 mil. lei al
perioadei coresTiunzatoare din anul 1937, si Cu o balanta de
plati sdruncinat& i gray amenintata.
Acesta a fost rezultatul situatiunilcr balantel noas re co-
merciale mal sus descrise
Cu analiza obiectiva a strueurei i consecintelor ei, am
atins In mod necesar i uneie aspecte ale balantei de plati,
www.dacoromanica.ro
PARTEA I SCHINIBURI 81
aceasta din lima neflind, In tara la noi, precum am aratat,

decO,t consecinta balantei noastre comerciale.
Von], examina astfel 1 alte aspecte ale balantel noastre
de plat'.
B) Realitatille balantei de plati.

I. Activ i pasiv.
Astfel precum am mai subliniat, activul balantei noastre
de plati se compunea, exclusiv, numai din intrarile devizelor
provenite din export.
Singurul isvor de alimentare al acestei balante, nu era
de cat exportul.
Pasivul balantel se compunea din variate ob/Igatiuni de
Plata In streinatate, printre care, cea mai insemnata ca vo-
lura, era plata importurilor.
Cu titlu de exemplu citez ca, p1älle pentru import de
marfuri, In 1938, ingloband cele pentru plat& 1 Stat, au Insu-
mat totalul de 15.358 rail. lei, farä valoaréa importurlior In
compensatie", la care s'au mal adaogat alte plati comerciale
pentru Stat 1 piat5,, In valoare de 402 mil. lei,
In afara de importuri, pasivul balantei noastre de p15,ti,
inai era alcatuit din obligatiuni de plat& necomerciale, pentru
serviciul datoriei publice externe, pentru alte plb,ti. de Stat,
.(Intretinerea legatiilor, posta, telegraf, etc.) precum 1 pentru
plati particulare necomerciale (plata de creante financiare,
studenti, Oxtail de sanatate in streinatate, calatorii, etc.).
Aceste p1äl1 necomerciale, au insumat, In 1938, un total de
7.318 mil, lei, din care 4.032 mil, lei pentru Stat (datorie pu-
blic& i alte lar 3.286 mil. lei pentru particulari.
In perioada 1937-1939, aceste p1äi, in afar5, de importuri,
reprezentau astfel aproximativ 8 miliarde lei anual, acliel circa
1/3 din quantumul platilor pentru import. Totalul pasivului
balantei de plati pe 1938, s'a ridicat astfel la 23.078 mil, lei.
Din cifra de circa 8 miliarde lei, postul cel mai mare 11
detineau transferurile pentru riecesitatile de Stat, mal sus
mentionate, lar din acestea, circa 30% emu in Oxi Cu devize
libere, lar restul In t5,ri Cu acorduri de clearing.
Vol. 6
www.dacoromanica.ro
Serviciul datoriei publice externe, era frisk In marea lui

majoritate, Cu obligatiile de plat& in tari Cu valute libere. sau
cu valute forte si partial blocate.
In ceea,ce priveste plata importurilor, in c,apitolul pre-
cedent privitor la analiza realitatilor lor, --A se constata ten-
dinta de sporire, din 1937, spre *Wile rara. restrictil valutar,e,
precum si o scadere, concomitenta a lor, din tarile Cu restrictii
valutare.
Aceasta tendinta deci, necesita un disponibil crescand de
valute libere, pen.tru plata importurilor.
Trebue subliniat insa ca, importul materiilor prime si se-
mifabricate, care reprezenta 12,04 din valoarea medie a im-
porturilor totale si 53,08% din volumul mijlociu al importu-
rilor, in perioada 1928-1937, reclamau In raajoritatea lor,
plata In valute libere sad forte, lar In tarlie Cu devize forte
blocat partial, conturile respective pentru cumpararea de ma-
terii prime, potrivit acordurilor de plati, erau foarte reduse
insuficiente.
De asemenea, multe din tar-11e Cu care eram legati prin
acorduri de clearing, nu ne puteau livra materii prime, fie
pentru ca nu le aveau, fie ca, nu voiau sa. 'ni le procure de fel,
sau numai in cantitati foarte reduse. Astfel fiind, dese dri,
chiar In tarile cu clearing, pentru a obtine materli prime,
eram nevoiti a face plata extra-clearing, in devize libere.
Mal mult Inca, firmele streine nu mal livrau materiile prime,
mal alea In ultimii ani, de cat contra plata anticipata sau
acreditiv irevocabil la expedierea marled, ceeace echivala tot cu
o plata anticipata.
Citez, ca exemplu, importurile de fier vechi i alte metate
neferoase, pentru care Banca Nationala a trebuit sa avanseze
marilor industrit metalurgice din tara., importante sume In de-
vize libere, de oarece cartelurile intemationale care guvernau
comertul acestor materii prime, nu mal acceptau sa le livreze
de cat In aceste conditiuni.
Nu a trecut multa vreme, dup5, aceasta situatiune, si fierul
vechi aproape nu se mal putea obtine, cu nici o conflitiune de
plata, niel contra aur.
Obligatiunile de plata, In devize libere, ale balantel noastre,
s'au mal sporit 1 prin regimul decontingentaril partiale din
www.dacoromanica.ro
vara anului 1937, and, s'a plecat de la coneeptia ea, pentru a

se aduce cat mai multe materii prime in tara, era suficient sa
.se lase negustorilor libertatea deplina de a importa cat voiau,
ce voiau si de unde voiau, fara :ma a se tine seama daca
aveam sa.0 nu milioace de plata, pentru tariie de unde se vor
face acele importuri.
Astfel, si problema materiilor prime si aceea a balantei
platilor, au fost aruncate in necunoscut.
Negustorii importatori, p6 de o parte, erau doritori sa
umpere materii prime, potrivit necesitatilor i intereselor lor
-proprii, de unde le convenea mal bine, Lara sa cunoaaca
.daca in tarile de unde voiau O. importe, exporturile noastre
produsesera devizele necesare. Pe de alta parte, exporturile
noastre s'au dirijat mai mult spre tari cu restrictii valutare,
-adica tocmai contrar cailor de import a materiilor prime, care
sporea,u spre tarile Cu devize libere -Si scadeau din cele cu res-
trictiuni valutare. Se creiau astfel disponibilitati, in alte tarl
de cat acelea unde trebuiau 'Matte importurile.
II. Disjunctiune mire activ i pashr.

Fat& de aceast& disjunctiune, fat& de aceasta contrara
,orientare a obligatiilor de plata, in raport cu
ce aveam, importul de materii prime nu a inregistrat rezulta-
tele dorite de regimul decontingentarii partiale.
In adevar, dei acest import, a fost, in 1937, superior anului
1936, ca valoare i cantitati in cifre absolute, totusi, stabilin-
du-se proeentul de materii prime importate fata de totalul im-
portului din acel an, se constata eä, in anul 1937, s'au importat
In cantitati, numai 58,29% materii prime, din totalul importu-
lui acelui an, pe cand, in 1936 s'au importat 61;75% materii
prime, din totalul importului pe acel
In schimb, a crescut in anul 1937, procentul importurilor
.de produse fabricate, care s'au ridicat la 32,66% din totalul
importului pe 1937, in timp ce, in 1936, nu fusese decat 28,37%
-din totalul importului pe acel an.
Fat& de anul 1938, importul de materil prime din anul
1937 a fost net inferior, reprezentand numai 3.964.260 chintale,
www.dacoromanica.ro
In timp ce in 1938 s'a ridicat la 4.990.868 chintale, adica un mi-

nus de 1.026.608 chintale, in 1937 fatit de 1933.
Astfel, in anul 1937, cand am avut unul din cele mai marl
importuri, cand s'a inrog,istrat un export record, soidul de ba-
3anta comerciala cel mai desvoltat j cand am avut un regiin
al decontingentarei materiilor prime, totusi s'au importat,
fai.ä de volumul posibilitatilor sporite din acel an, proportional
mai putine materii prime si mai multe produse fabricate, decat
au avut ice In structura importurilor anului precedent si fat5.
de posibilitatile mal reduse ale acelui an.
epoc5, deci, in care importul materiilor prime re-
clama plati din ce in ce mal insemnate, ca volum i ca devize
libere, chiar plati anticipate ; cand deci certitudinea platii era
conditiunea prealabilä 1 peremptorie a livr5.rilor de atari mar-
furl in acea epoca, la noi In tara, se rupea once legatura
intre tarile de unde se puteau face importurile materlilor prime
titrile unde se inareptau exporturile roastre, Intre obIga¡Ifle
de plata 1 intre posibilitatile de plata.
In lata acestor imprejurari destul de ingrijoratoare, inca
din 1937, am adus la cunostinta Ministrului de resort, printr'un_
Memoriu confidential din 11 Iunie 1937, care putean fi conse-
cintele la care ne expuneam, aratand in acelasi timp i car&
era slaba tendinta de alimentare, Cu devíze utile, a balantei
noastre d plati.
In adevar, stabileam cu c'fre oficiale cuna, del totam in-
trarilor de valute, la Banca Nationala, pe primele 4 luni ale
anuluí 1937 (Memoriul era din luna Iunie 1937) era superior
celui din perloada corespu_nzatoare 1936, 6.087 mil. lei in 1937,
faT5., de 3.264 mil. lei in 1936, totusi repartitia pe diverse-
categorii de valute, era defavorabila.
Devizele forte si libere scazuser5, In acea perloada, dela 32%
din totalul intrarilor, in 1936, la 27% din acelas total, in 1937..
In timp ce devizele in clearing se urcasera dela 68% in 1936, la
73% in 1937. In compa.rtimentul devizelor forte era aceeasi si-
tuatiune : din totalul intrarilor de valute forte, pe prlmele 4
luni din 1936, de 1.802 mil. lei, 58% adica 1.047 mil. lei erau
devize forte si libere ; lar in 1937, din totalul intrarilor de va-
lute forte, tn suma de 3.770 mil. lei, numa.1 48%, adica numai
1=888 mil. lei eran devize forte si libere. In schimb, la devizele
www.dacoromanica.ro
PARTEA I - SCHIMBURI 85
forte, dar in conturi de clearing, situatiunea se invedera In

sens contrar : in 1936 (4 luni) ele reprezentau 42% din totalul
intrarilor de valute forte, lar fin 1937 (4 hmi) se urcau la 52%.
Din datele mai sus rnentionate, in Memoriul confidential
-din 11 Iunie 1937, rezulte, scaderea continua, a devizelor libere,
indispensabile piatilor de materii prime, precurn si a altor plati
Importante, peste hotare, care angajau creditul t5,rei noastre
in timp ce se creau, prin regimul decontin.gentarei, obligat.iuni
de plata, in cantitati necunoscute si greu de prevazut, in atari
devize.
Pentru a se evita aceasta situatiune spuneam in Me-
.moriul confidential din 11 Infle 1937, care ne ameninta
foarte serios, Banca Nationala a Rom5.niei ar trebui sa alba
posibilitatea de a arbitraja, dintr'o tara In alta, sumele necesare
acoperirii importului decontingentat, cand aceasta s'ar concen-
tra In tari in cari disponibilitatile noastre n'ar fi suficiente.
.Aceasta 121Sä presupune o libertate de actiune, pentru Banca
Nationala a Romfiniel, de a utiliza, dela o tara la alta, disponi-
bilitatile cari se formeazä in diferitele VIII Cu clearing. Or, nol,
aceasta libertate nu o avem. Acordurile de plati fi de clearing
ce s'au incheeat. ne suprimtá aproape complect aceast5. liber-
-
-tate Suntem imobilizati, incatusati, am putea spune, contin-
gentati pe taxi, Cu disponibilitatile noastre de plati.
Asa fiind, pentru a putea preintámpina desechilibrul din-
tre import si instrumentele de transfer, nu putem conta pe
elasticitatea acordurilor de plati, clic' acastea, din contra, con-
stituese obstacole de contingentare a platilor, de naturä a
creta importan e dificultati, precum aratam mai sus.
Alta posibilita-te de Inlaturare a acestei ruperi de echi-
libru, ar fi plata prin devize libere, in Orne in care s'ar massit
necesitatl de transfer, ca o consecinta a importantelor impor-
turi de marfuri decontingentate.
Din nefericire, nici aceasta solutie nu este posibila, cuma
aratam mai sus, caci, dei volumul exportului nostru pe 1937,
este In crestere simtitoeze, fata de epoca corespunzatoare din
1936, canalizarea lui s'a f5.cut in desavantajul interesului
nostru natior.al, indreptandu-se mal mult spre titri cu devize
slabe si sc5.zand in tarile Cu devize forte si libere, lar din
www.dacoromanica.ro
86 PARTEA k SCRIMBURI
devize slabe, nu se pot aduce multe mariuri decon-

Cutärile
tigentate, ele fina materii prime".

apoi continuam, In acelasi Memoriu din 11 Iunie 1937 :-
Astfel flind, metoda care se impune, departe de a fi de-
contingentarea masiva la care s'a ajuns, cl dimpotriva, asa
cum fac toate tärile Cu control al devizelor se impune sin-
cronízarea importului Cu mijloacele de transfer, dirijarea
controlul importului integral, pentru a se coordona i incadra
In mijloacele de transfer.
Numai in felul acesta, se poate evita ruptura de echilibrlz,
In sanul economiei nationale, intre balanta comerciala i cea de.
plati, ruptura care este unai din cele mal grave situatiuni prin-
care tara noastra a trecut. Azí ne luptam Inca sa restabilim
acest echilibru i trebue deci evitata once masura, menita sa
arunce economia romaneasca, din nou, in situatia din care ne
luptam sa esim".
pi apoi conchideam :
Asa fiind, pentru a se preintampina atari grave situatiuni,_
credem ca este índispensabil a se lua de urgenta urrnatoarele
masuri :
a) Introducerea controlului la marfurile decontingentate
pana astazi, in sensul ca importul lor, sa poata fi dirijat a 'se-
efectua, din tarile in cari noi avem disponibilit.tl. Pentru a_
inlesni aprovizionarea ecoaomiei nationale cu asemenea mar-
furl, se impune insa, in mod imperios, ea autorizatiile de .im-
port, pentru aceste marfuri, a se dea .cu cea mai mare usu-
rinta, chiar cu dispensa de taxe, etc., si pentru once cantitati,
pana la concurenta disponibilului in acea tara, de preferintâ.
fat& de alte marfuri.
Sistemul practicat, de a se acorda pentru aceste importante
articole, contingente reduse, dandu-se in schimb contingente
In favoarea altor articole neinteresante Pentru economía na-
tionala, lar pentru restul nesatisfacut de a se acorda autorizatii
de compensatie diversilor importatori improvizati, spre a le
specula, a lost db,unator economiei noastre nationale. Acest.
sistem trebuie inlaturat Cu totul, acordandu-se pentru aceste
marfuri, drepturí de import, in tarile Cu clisponibilitati, la
maximum suportat de acest diponibil, prin usurari de taxe
www.dacoromanica.ro
PATEA I SCHIMBURI 87
foime, i prin inlaturarea intermediarilor speculanti de autori-

zatii de import".
In atara de cele mal sus aratate, mal propuneam, prIn a-
delas Memoriu confidential, revizuirea unor acorduri de clea-
ring, datorit& carora ne Omam Cu imobllizäri de miliarde in
cateva tart precum l denuntarea altor acorduri de clearing
ce fusesera recent Incheeate cu unele tart in care exportam
petra turte oleaginoase, eta., mArfuri care se vindeau In mod
obisnuit contra devize libere, I din care aproape nu aveaM
ce importa.
Toate aceste revizuiri sau denuntari de acorduri 1 clea-
ring-uri, erau necesare pentru a putea obtine, cat mai multe
devize ef:ciente, Cu care sa putera cumpara 0. importa materii
prime.
Cu o atare politica, se putea realiza, in mod eficace, spo-
rirea importurilor noastre de materii prime si de ()rice alta
natura, indispensabile economiel noastre nationale
In acelas tinap, se putea inlatura astfel L amenintarea, cu
grele censecinte, ce putea primejdul balanta noastr& de plati
externe.
Cum Insa Memoriul confidential mal Jsus anuntat, .din 11
Iunie 1937, avut, niel un ecou, In sferele competente ale gu-
vernului, preocupat de grava si importanta problem& a materii-
lor prime si a balantei noastre de plati, am instituit la Banca
Nationala, chiar din luna Septe.mbrie 1937, cele sase ComislunI
speciale pentru studiul materiilor prime, spre a Preinta-mPina.
in mb,sura In care era Cu putinta, grelele consecinte mg sus
aratate, ce se creau prin regimul schimburilor atunci In vi-
goare.
Astfel, prin desele intampinari verbale 1 serse, iacusem
tot ceeace imi statuse in putinta, pentru a se evita situatiurii
daunatoare economiei nationale, dar acele intampinari nu avu-
sesera ecoul astepta.t. Mal degraba ele creaser& o situatiune de
tensiune, Intre conceptia mea i aceea a organelor de resort,
uneori chiar cu regretabile nuante de asperitati per4onale, ce
nu cacirasera niciodata cu imprejurarile obiective ce ma pre-
ocupau. Asa fiind, am adus aceast& situatiune si la cunostinta
adunarei generale a Bancel Nationale, din 20 Februarie 1938.
In raportuI catre acea adu,nare, aratam :
www.dacoromanica.ro
In ceeace priveste importul, Ministerul de Industrie si

Comert a crezut necesar sa scoata de sub eontingentare o
parte, importanta ca valoare, din marfurile ce se importa..
In urma acestei decontingentari, Banca Nationala a Ro-
maniei, ne mal fiind In masura sa cunoasca quantumul I felui
devizelor, ce sunt necesaze pentru plata importurilor de mar-
furi scoase astfel de sub control, a. cautat, din primele mo-
mente, sa pareze pe cat e cu putinti, desavantagille ce dectng
dinteo astfel de situatie incerta, punand In studiu problema
platii matedilor prime. In acest scop, s'au creat pe ranga Ban-
ca Nationala a Romaniel, 6 comisiunl, formate din personan-
tati competente ale vietei =ostra economice, pentru a cerceta
aceasta problema.. Ele vor avea sa determine, can ar fi in
viltor, necesitatea de materii prime, pentru fiecaze indus-
trie In parte si ce cantitati din aceste marftui urmeaza a fi
importate, spre a li se rezerva, pe cát e cu putinta a se pre-
vede, din intrarile de devize, o cota necesara pentru plata.
Lucrarte comisiunilor au Inceput In toamna anului 1937
si ele continua cu deosebit interes pentru aceasta impor`anta
problema., insuficient studiata, pAnii, In prezent.
Datorita faptului di la elaborarea acestor lucrad colabo-
re-aza numatl; persoarne de specialitate, credera cä rezultatui lor
va forma g un interesant document pentru política economica.
a Viril noastre,. In arara de orientarte foarte pretioase ce vom
avea, pentru a sincroniza prevederile de plata, Cu importurile
efectuate. Cu aoest prilej, tinem sä aducem viile neastre mul-
tuntris tuturor erainentelor personalitati care ne dau colabo-
tarea d-lor, In suSzisele Comisiunl, pentru a se adanci una
dintre cele mal importante probleme, ce preocupa nu numai
tala noastra, ci i politca mondiall a produetiei i Iczestrarii
tuturor tarilor".
In atad conditiuni, problema aprovizIonarei materiilor
prime, desi In aparenta usurata., ea formalitati interne, prin
decontingentarea partiala din vara anului 1937 era mult
ingreuiatit Insa, din cauza disocieret sale de mijloacele de plata
externa, riscand chiar, prin aceasta rupere de conexiune, sa fie
compromisa.
De asemenea, balanta noastra de plati era arancel& In
necunoscut, cäct exportul nedirijat, mezigea In är1le unde die-
www.dacoromanica.ro
PAETEA I SCHIMBLIKI 89
tau interesele exportatorilor, lar importul se Inclrepta, spre

unde fl dirijau interesele negustorilor i industriasilor
respectivi, cum era si firesc, Intr'un regim necontrolat.
Aceste doul curente contrarli, ale balantel noastre comer-
ciale si de plati, in ceeaee prives, materiile prime, rare ori se
intalneau pe aceleasi tari, adica exporturile s. creieze dispord-
bilitati suficiente, in aceeasi tara, din care aveau O. se efec-
tueze importurile de materii prime. Am vazut cum, dimpotri-
va, tendinta era contrara, lar balanta noastra de plat'', desi
excedentarit, lob* nu ayes, o repartitie eficienta t corespun-
zatoare necesitatilor noastre, riseand a nu produce cantitatea
de valute utile si neccsare, pentru toate nevoile noastre de ma_
terii prime.
Din cele mai sus aratate rezulta ca baianta noastra de plat',
continua sit alb& un pasiv ce sporea progresiv, prin cresterea
obligatiunilor de plata, In timp ce activul el, intrarile In devize
corespunzitoare i eficiente, scitdeau.
Aceasta tendinta, spre un atunittor desechilibru era mal
accentuata, prin adftugarea la pasiv, i a cerintelor legitime,
urgente si mereu crescande, pentru Inzestrarea armatei, In a-
Tara de volumul eat mal mare de materli prime, de care aveam
nevoe.
Astf el, pasivul se desvolta Intr'o cadent& foarte rapida, lar
activul balantei de plitti, In instrumente de tran,sfer corespun-
zb.toare 1 necesare, scadea continuu.
Aceasta situatiune s'a potentat mal ingrijorator, in de-
cursul anului 1939.
Cu aceasta tendint.ft a balantei platilor, se deschideau Ina-
intea noastrift perspective Indeajuns de intunecate, ridicAnd
spectrul gravelor dtficultä1 in care s'a sbatut economia noastra
nationala, In perioada 1931-4933.
III. Consecintele desechilibrului balan4e1

In adevar, asupra perioadei mai sus mentionate, s'au res-
frant cele mai adanci fenomene 1 consecinte ale crizei eco-
nomice mqndiale, anume : prabusirea preturllor Internationale,
In special la materiile prime, precum 1 retragerile masive de
www.dacoromanica.ro
se PARTEA I --- SCHIMBURI
capitaluri de pe pietele europene, inclusiv de pe Itata roma-

neasca, drept consecinta a crizei bancare mandiale.
Scaderea preturilor externe, la materfile prime, a provocat.
prabusirea valorii exporturilor noastre: la care s'a mal adaugat
repartitia necorespunzatoare, pe diverse valute necesare, a
mentionatelor exporturi.
Astf el, balanta noastra de plati externe s'a vazut amenin-
tail pe principalul isvor de alimentare al
Daca Ins& efectele acestui adanc desechilibru al balantei
noastre de plati, nu s'au resimtdt, de indata, in anii 1930 si 1931,
aceasta s'a datorit disponibilitatilor, In valute libere, pe care
le obtfnuse economia noastra natIonala, din produsul celor
doua marl Imprumuturi externe ce contractase : cel de Stabi-
lizare" din 1929 si cel de Desvoltare" din 1931.
Aceste doua Imprumuturi avusesera marea calitate de a
procura tarii insemnate active externe, in valute libere : peste
20 miliarde lei netto. Din nefericire insA, datorita imprejura-
rilor interne si externe din acea epock consecinte ale crizei
economice si bancare, cu gi ave perturbari In miscarea interna-
tional& a capitalurilor, datorita acelor lmprej uran 1 conse-
elate, mare parte din disponibilitatile noastre In valute libere,
mai sus amintite, au esit din tara, In decursul anilor 1930
1931.
Activele In devize libere, care au parasit astfel tara nQa-
stra, in acesti ant depasesc importanta suma de 10 miliarde lei.
Dupa ce Ina, transferurile si retragerile sau fuga de capi-
taluri consumasera, astfel, o important& parte din activul ba-
lantei noastre de plat!, si and Wile creclitoare ale Romaniei
au inceput sa blocheze valoarea exporturilor noastre, pentru
a-si asigura, pe aceasta cale, platile externe ce le datoram,
numai cand au inceput sa sune deci, pentru noi, consecintele
dezechilibrului balantei de plati §i al carentei respectarii an-
gajamentelor noastre In strainatate, autoritatile monetare
mane au putut lua primele masuri de aparare.
Astf el, la 18 Decembrie 1931, s'au introdus cele dintai res-
trictiuni la comertul devizelor, dupa stabilizarea monetara In
1929, instaurandu-se controlul platilor in strainatate, exercitat
printr'un.Oficiu, creat pe lánga Banca Nationalk
www.dacoromanica.ro
Aceste dispozitiuni de control, au fost desvoltate prin legea

din 28 Februaxie 1932, prin care se regulamenta comertul devi-
zelor (implicit al aurului), lar Banca Nationalb. era insarcinata.
Cu atributiunile de incasare, plata si control a devizelor, ea
mandatara a Statului.
Au urmat apoi, in decursul anilor, o serie de modificari *i
complectari ale legii din 28 Februarie 1932, in scopul intensi-
ficarii controlului comertului Cu aur si devize.
Aceste masuri insa erau neutralizate in efectele lor, deoa-
rece balanta noastra de plati, avea un precumpanitcr post pa-
siv; plata importurilor, lar acesta nu fusese supus Inca niciu-
nei comprimari.
Si lacuna aceasta Ina, a inceput a fi remediata la 29 No-
embrie 1932, cand s'au introdus cele dintal contingentari la im-
portul romanesc, privind circa 120 de articole vamale.
In decursul anilor ce au urmat, s'au adb,ncit apoi sl, s'au
intensificat masurile de control, atilt pentru comertul aurului
si devizelor, cat si de contingentare a importurilor.
Astfel, controlul comertului devizelor si. al auralul a fost
cOmplectat prin legea din 1 Octombrie 1932, cu regulamentul
de aplicare al ei, din 25 Octombrie 1932, si apoi desvolta,t prin
lile din 15 Aprilie 1935 si 15 Aprilie 1937, pentru a nu cita
decht pe cele mal insemnate dispozitiuni din acest sector.
Cu privire la contingentarea importurilor, s'a procedat suc-
cesiv la o desvotlare a listei cuprinzand articole de import su.-
puse controlului, pan& in anul 1937, and s'a trecut la o gre-
sita poiitica de decontingentare In,tre timp, autorizatiile de
import au fost supuse la diverse taxe, lar in 1934 si la viza
de transfer a Bancii Nationale, pentru a se sincroniza importu-
rile cu posibiltta,tile de plata ale Wei.
Astfel, datorita acestor consecinte mal sus mentionate ale
crizei mondiale, in sectarul balantei platdlor, scadentele dato-
riel noastre externe n'au mai putut fi achitate; serviciul ace-
stei datorii a fost suspendat, de catre noi, la inceputul anului
1933 si chip& multe dificultati, s'au inceput, in vara aceluias
an, ttratative cu creatorii nostri externi, pentru reducerta
quantumului acelor datorii si anuitati.
.Starea de carenta in care se gases.. astfel, tara noastra
www.dacoromanica.ro
datorita desechilibrOzei balantei platilor, 1 lipsei valuteior ne-

cesare obligatiunilor de transfer, a provocat o serie de grave
consecinte, pentru economia nationala.
In primul rand, moneta noastrA a suferit importante
sdruncinAri i depreden. Teoretic stabilizata in 1929, a fost
apoi rasturnata, indatt dupa aceastit operatiune, revenind la
starea inferioara dar reala, indicata de o balanta deficitarl
a platilor.
Apoi, creditul nostru public si privat, pe pietele stritine, a
fost aclanc compromis. Statul, comertul privat§i industria noa-
stra, nu mal aveau credit In strainAtate, lar aceastit situatiu-
ne, Intr'o tara ca a noastra, lipsita de capitaluri, se repercuta
Cu insemnate sta.njeniri i piedici, in desvotlarea i organiznrea
economiei national&
In acelas timp, fenomen foarte gray, noi importam
covarsitoarea majoritate a materillor prime, din tarile mide
eram datori, i unde nu platiseram : din Anglia, Pranta, St.
Unite, Belgia i Olanda.
Din aceste tar' se aproviziona tara cu län, bumbac, fier
otel, fier vechi, cauciuc, cupru, zinc, cosltor 1 toate celela1te
materli prime exotice, spre a nu mai vorbi de alte
prime si de importante semi-fabricate.
Ca consecinta a faptului c9. niel Statul roman nu pUtuse
onora datoria sa publica., niel comertal privat ronutnesc nu Pu-
tuse achita o In.semnata parte din importurile l datorlile efec-
tuate din acele âni, din cauza acestor carente in care ne g9.-
seam, ca debitori publici t privati, eram amenintati a nu
mal putem obtine materiile prime, semifabricatele i ceielalte
importuri necesare, de care avea nevoe tara.
In aceasta stare de grave dificultati ale balantei noastre
ae plat', %Arne creditoaxe ne-au impus o serie de acorduri,
foarte riguroase, acordurile de clearing, prin care, pro-
dusul valutar al exporturilor noastre, In acele tart era blocat
repartizat pe diverse conturi, exclusiv In interesul platilor din
tarile respective, Cu importante cote de achitare, In rate, a
restantelor noastre de datorie publica i privata.
Pe aceasta situatiune a noastrit. s'a ,grefat I aparitia com_
pensatillor" pentru plata de arierate comerciale sau financiare
private, care nu realizau, asa cum am aratat, la capitolul res-
www.dacoromanica.ro
PARTEA 1 SCRIMBURI 93
pectiv, reabilitarea creditului nostru, peste hotare, cl in mare

parte mijloceau Imbogatirea beneficiarilor de atari operatiuni,
In dauna Statului. lar acesta, sub presiunea tarilor credi-
toare, fusese nevoit a se imprumuta In conditiuni defavorabile,
Cu o reclusa. cantitate de valuta, de la propriile-i societati ex-
portatoare de produse petrolifere.
Acest adanc sdruncin al economiei noastre si al prestigiu-
lui national, pe sectoare atat de multiple si importante, a fost
consecinta, directa i imediata, a incapacitatii noastre tempo-
rare, de plata, In streinatate ; a fost consecinta dezechilibrarei
balantei noastre de plat!,
IV. Necesitatea respectariul obligationilor de platä.

Adanc patruns de aceasta durercasa 1 neuitata experienta,
facuta de tara noastra precum si de specificul interdependen-
tei romanesti pe sectorul schimburilor, mai sus arataL, expli-
cam unui distins Interlocutor al meu, eminenta personalitate
financiara si politica, din Occident, cu care tratam problema
platilor noastre, de ce, la sugestia sa, de a urma exemplul
unor tari si a nu mal plat decat o foarte reclusa parte a da-
tonel publice externe, spre a utiliza devizele pentru alte plati,
Il raspundeam cä aceasta solutiune nu putea fi aplicata de
Romania.
In primul rand, respectul semnaturei si al obltatiunilor,
impiedicau tara noastra a face aceasta.
Presupuna,nd ins& ca ne-am fi gasit In situatia tarilor ci-
tate, ca exemplu, justificata de legea necesitatii, totusi
aratarn specificul pozitiei tarii noastre, anume: eram datori
tocmai in 'Wile care ne furnizau materiile prime, lar in alte
tari care ne puteau procura devize libere pentru cumpararea
de atari marfuri, nu puteam exporta, decat in foarte redusa
masura, cad aveam productii similare. Mai mult chiar, tre-
buia sa. facem toate sfortarile, dumping" chiar, cu exporturile
noastre In tarile creditoare, cad ele erau in acelas trap, nu
numai detinatoarele majoritatei materiilor prime mondiale, dar
si a importantelor piete i burse moneta,re, datatoare de ton
pentru toate monetele, cu atat mai vartos, pentru moneta
noastra.
www.dacoromanica.ro
De asemenea, mare parte din tarile creditoare, aveau

puternice industrii de armament, lar prin neplata la timp, a
oricaror datorii, riscam sa nu putem comanda nici armamentul
necesar apararii nationale.
Neplata deci, pe acele piete creditoare, avea pentru tara
noastra, cel putin aceste consecinte principale, grave si ime-
diate: suspendarea vanzarilor de materii prime, suspendarea
sau neprimirea comenzilor de armament si deprecierea mone-
tart., Cu Intreg cortegiul lor de urmari daunatoare, pentru
economia ql apärarea noastra natdonala.
Nu mal mentionez si consecinta Incetarei, pe pietele strline,
a oricarui credit pentru Statul Roman, sau pentru comertul sA.0
privat, ceeace constitula o incalculabila greutate, pentru o
tar& saraca In capitaluri proprii, ca a noastra ql pentru
comert care, prin definitie, nu poate trai fara credit.
Aceasta pozitie specific& tare! noastre, nu putea sA, ne
consilieze o eliminare sau o reducere, masiva si unilaterall, a
posturilor : datorie public& sau arierate private, din pasivul
balantei noastre de plati.
Independent de consideratiunile utilitare si de ordin
practic, de mal sus ; un simtamant de onoare, de respect al
tbligatiunilor internationale, a stapanit insa totdeauna sufletul
romanesc, si pot marturisi ca n'a fost niciodata, chin sufletesc
mai mare, pentru un om de Stat roman, de cat atunci and.
Imprejurari mai mari de cat putinta tare, l'au asezat In fata
greutatilor sau imposibilitAtilor de a respecta angajamentele
el, interne sau externe.
Aceste realitati economice romanesti au convins pe clistin-
sul meu interlocutor,
V. Imperativele balantei noastre de pl'ati.
Aceleasi realitati economice romanesti porunceau, de ase-

menea si urmatoarele reguli, urmatoarele dreptare, ce nu pu-
teau fi dispretuite sau nerespectate :
a) Balanta noastra de plati trebuia sa faca toate sfortarile
eu putinta, prin balanta comerciala, spre asigura, In ac-
-tivul sau, maximum de valute efiziente pentru acoperirea tu-
www.dacoromanica.ro
uror posturilor din pasivul ei: datorie publica, datorie privata,

diverse plati de Stat, plati de importuri curente, etc.
Balanta noastra de plati nu putea reduce sau elimina
posturile de pasiv : datorie externa, Publica, j privata, fara
consimtamantul creditorilor respectivi, ci numai printr'un com-
plect acord cu acestia ;
Importul de materii prime, /Ira asigurarea platilor
si al celorlalte din pasivul balantei de plati, conducea, in scurt
timp, la compromiterea aprovizionarei tarii cu atari bunuri
Indispensabile. Astfel, specificul pozitiei tarii noastre, in secto-
rul schimburilor sale externe, era de asa natura incat, pentru
asigurarea materiilor prime, necesare, reclama nu numai plata
la timp a importmllor respective, dar si a tuturor celorlalte
posturi de pasiv din balanta noastra de plati, cu tarile fur-
nizoare,
Per a contrario, fiece intárziere sau nerespectare a obliga-
Vunilor noastre de plata, din balanta Cu tarile amintite, se
repercutau, prin dificultati, asupra spectrului aprovizionarei
noastre Cu materii prime. Din a,ceste motive, Banca Nationala
a facut totdeauna, importante eforturi pentru a onora chiar
creantele financiare private, datoriile particulare, ale per-
soanelor fizice sau juridice, pentru ca astfel, sa nu se poatá
produce, asupra necesitatilor primordiale nationale, consecin-
tele de retorsiune mal sus mentionate.
Pata de aceste realitati specifice ale economiei schimbu-
elor noastre si ale balantei noastre de plati; pe temeiul consi-
derentelor mai sus expuse, adanc ancorate in convingerile mele,
am socotit ca generatoare de grave ingrijorari, pe drept cuvant,
ori ce situatiune care proiecta, in necunoscut, problema impar-
turilor de materii prime, fax& asigurarea transferurilor respec-
tive. Aceleasi grave ingrijorari luau fiinta la orice perspectiva
-de micsorare a intrarilor de valute forte si libere, in activul
'balant,ei noastre de plati, atat de in.dispensabile acoperirei pa-
sivului acelei balante, precuxn 1 preintameinarel tuturor con-
secintelor grave, prin care tara noastra, mai trecuse, d.in. pacate,
In perioada 1931-1933.
De asta data, In decursul ultirnilor anl, situatiunea noastra
.era si mal grea, deoarece In pasivul baaantei noastre de plati,
www.dacoromanica.ro
In afar& de posturile mai sus aratate, de mare importan: da-

toria public& externa, publica si privata, importuxi de materii
prime, etc., se mal adauga 'Inca un post de o exceptional& im-
portanta pentru noi, anume : importurile si comenzile din
streinatate, pentru inzestrarea armatei.
Aceast& hotaritoaxe o primordial, necesitate a Wei, era
de o puternica importan. In balanta noastra de plati, atat
prin proportiile volumului el, cat si prin calitatea valutelor pe
care le reclamau platile respective,
Asa fiind, specificul balantei noastre de plati devenea mal
gray, In anii premergb.tori evenimentelor intemationa1e din
1940.
Acest specific, reclama, mai mujt ca oricand, o alimentare
din ce In ce mai abundenta, a intrarilor de valute libere, de
valute aur, in activul balantei noastre, nu pentru a le steri-
Liza, nu pentru a le tezauriza, in mod ineficace, in. acoperirea
metalica a Institutului de emisiune, ci pentru a face fata O
acopen, Cu ele, gravele si iinportantele posturi ale pasivului
balantei, ale necesitatilor noastre economice si de securítate
armata.
Pentru aceste primordiale considerente, declaram unui dis-
tins diplomat, acreclitat la noi, din partea unei taxi importante
cu care aveam conventie de clearing si care combatea politica
mea de obtinere a valutelor forte O libere, socytind-o chia-
oarecum ostila tarn sale, declaxam acelui distins diplomat
ca, daca tara sa ar putea sa ne procure si sa ne garanteze
toate materiile prime de care avea nevoe economia noastra
nationala, toate comenzile si ímporturile de armament indis-
pensabile apararei O economiei noastre, precum si instrumen-
tele de transfer necesare Cu care sa putem achita, In diverse
tari creditoare, datoriile noastre publice si private, n'ast
ezita sa, fiu cel mal fervent protagonist al clirijarei exporturilor
noastre masive, spre tara respectiva si sa nu mai ma straduese
a valorifica exporturile noa.stre, In diverse debusee mondiale, la
maximum de valute libere, in masura In care o faceam. Dis-
tinsul meu interlocutor, evident, mi-a raspuns ca tara luí, nu
putea sa satisfaca, decat intr'o partial& O foarte redasa ma-
sura, ímperioasele necesitati ale noastre, mal sus aratate; pe
www.dacoromanica.ro
PARTEA I SCHINIBURI
cale de consecinta, se invedera deci, ca politica comerciala ex-

terna ce practicara, nu avea nici o idee preconceputa de osti-
litate impotriva vre-unei tgxi, ci era reztatanta neeesara, era.
expresiunea insasi a imperativelor primordiale, reclamate ae
economía noastra nationala.
Pentru acelea.si ftindamentale i peremptorii motive, once
tendinta de scadere a volumuluí intrb,rilor de valute sau a ca-
ntata acestor valute ; once micsorare a intrarilor de valute
libere si spor ir e a celor in clearing ce nu reprezentau eapaci-
tatea de plata necesara, reclamata de pcsturile eorespunzatoare
ale pasivului nostru extern ori ce atare tendiata. evolutie,
perspectiva sau realitate, emu de natura a provoca legitime si
serioase inigrijorari, cita ele amenintau cele mai hotaratoare
sI urgente imperative ale tarei.
Situatlunile statistiee ale serviciilor respective din Banca
Nationala, pe care le consultam zilaicr ca pe manometrele
dicatoare, imi aratau, in fiecare dimineata, oglinda balantet
platilor $i ingrijorarile crescande ale ei.
In cadrul acestor ingrijorari, imi amintesc Cu o deosebita
satisfactiune, de colaborarea pretioasa a d-lui N. Stefanescu,
conducatorul serviciului Relatdunilor Cu strainatatea din Banca
Nationala pe cat de distins technician, pe atat de modest
devotat institutiunei, a carui preciziune technica i compe-
tenta ordonata, erau atit de necesare Institutului de emisiune.
Apreciind osebitele sale calitati de technician, ti multumese
Cu acest prilej, pentru serviciile reale aduse Bancii Nationale.
VI. Recuperarea devizelor pentru alimentarea activului

balantei plAtilor.
Patruns de gravele adevaruri, de gravele realitati mai sus
expuse, ale economiei i securitatil noastre, am desfasurat o
actiune neobosita, pentru recuperazea devizelor cuvenite Sta-
tului, din exporturile efectuate., si consideram, cu o explicaba&
ingrijoral e, irosirea in t'una parte a. devizelor libere, prin prac-
tica compensatiilor", al carei adversar convins eram si din
aceste consideratiuni.
Exporturile fiind singurul isvor de alimentare Cu devize, al
balantei noastre de plati, era naturalä preocuparea de a se
Vol. I. 7
www.dacoromanica.ro
obtine totalitatea devizelor pe care le realizau expertatorii,

peste hotare, ca contravaloare a bunurilo.r tarii.
Din acest punct de vedere, lupta intre Banca Nationala
exportatori, a fost din cele mai acerbe si darze.
Exporturi de produse petrolifere, de cereale, lemn, etc.
toate puteau constitui dese prilejuri de evaziune valutara.
Cu cat un grup de marfuri detinea un loe mai important
in exportul contra devize libere, cu atat posibilitátile de frus-
trare a drepturilor cuvenite Statului, in atari devize, erau mai
mari. Din acest punet de veden, produsele petrolifere ocupau
cel mai insemnat loe in cadrul exporturilor noastre: astfel se
si explica faptul cä, in randurile societatilor petrolifere expor-
tatoare, s'au putut constata cele mai frecvente i importante
contraventiuni, nereguli, rezistente, etc., la obligatiunea legala
de cedare a devizelor.
Tot a,stfel se explica de ce Banca Nationala a av,ut si cele
mai mari sfortari de facut, pentru recuperarea devizelor, Cu
zisele societati petrolifere.
Din aceasta cauzá, adversitátile acestora, impotriva condu-
catorilor Institutului de emisiune si a mea, erau multe si
puternice.
Personal am avut si am dese prilejuri a le constata.
Ceeace pot spune insa, in calitate de fost Guvernator al
Institutului de emisiune este ca, In aeeasta lupta dârzä, pentru
impiedicarea evaziunei devizelor, pentru impiedicarea. frustrárei
Statului din drepturile lui, pentru realizarea valutelor cuvenite
tarei, nu s'a procedat decat Cu o nedesmintita obiectivitate
cu o insufletitá, preocupare de aparare a intereselor hotaratoare
ale tárii. fára partinire, sau prigonire rata de nimeni, cl Cu
egala dar hotáratá atitudine fata de oricine, si in once im-
prejurari.
Institutul de emisiune l reprezentantii lui, in aceasta
lupta, aparau balanta de plata a tarii, onoarea creditului
peste hotare, moneta nationalk imperativele economice si de
securitate, inlauntru si in afait.
Astf el, ei au constiinta linistita a Indeplinirei Indatoririlor
lor lata de tara, cu hottrare dar si Cu obiectivitate.
Rezultatele acestei curajoàse i perseverente actiuni de re-
www.dacoromanica.ro
PAREA I SCHIMBURI 99
eu.perare a devizelor datorate, Intreprinsa de Banca Nationala,

au fost satisfaatoare, caci restante aproape nu existau, lar
sanctionarea exportatorilor contravenienti a fost urmarita, cu
toata darzenia, astf el cum cereau necesitatile *tare', ehiar and
acei exportatori erau de importante proportii, in Ora sa,u In
streinatate.
Rasunatoarele fraude comise de unii exportatori, descope-
rite In ultimii ani, dau raasura corstiintei hotarb,te, hationale
si obiective, cu care reprezentantii Institutului de emisiune
intelegeau sa-si indeplineasca Indatoririle ce aveau si
aceasta privinta, pentru apararea intereselor
In chipul acesta, Statul roman, a putut recupera impor-
tante sume, in devize libere, si asigura o alimentare a balantei
de plati, mal conforma cu drepturile sale.
VII. Pozitia Bancei Nationale fata de balanta platilor.

Lupta Bancii Nationale insk pentru recuperarea at mal
infegrala Cu putinta, a devlzelor ce se euveneau Statului, nu
putea Inlatura dezechilibrarea balantei platilor, ciao& balanta
comercia/6, nu-i procura o alimentare suficienta.
Realitatile constatate la capitolul anterior asupra expor-
turilor, invederau Ins& cum evolutia balantei comerciale era
nefavorabilk Aceasta evolutie nefavorabila, se reflecta direct
imediat, In balanta platilor, dand nastere la situatiuni m-
grijor6,toare.
In adevar, datorit6, acestei orientari a balantei noastre co-
merciale, adic6,: exporturile progresiv crescande spre taxile
cu restrictii valutare, i descresc6,nde in tarile Cu devize libere:
lar importurile de Stat l particulare, sporindu-se in Wile cu
devize libere si scazand din 'Wile cu disponibilitati In clearitig,
datorita acestei orientari, balanta noastr6, de p16.t1 era din.
ce in ce mai amenintata.
In aceasta situatiune, Institutul de emisiune, Ins6.rcinat de
Stat, prin legea, din 1932, Cu executarea incasarei devizelor l Cu
plata acestora, simplu easier pentru Incasare si plat' In.
clevize, se vedea amenintat a nu mal putea face fata anga-
larnentelor si necesita,tilor hotara,toare de transfer, ale Statului
1$i ale economiei nationale.
www.dacoromanica.ro
loo PARTEA t SCHINIBURI
I se puneau la di,spozítie, prin bala.nta comercialit, de care

Stat, prea putine instrumente de transfer, fat& de obligatiu-
nile de plat& ce i se Infatisau.
Faja de aceasta situatiune, de ani in sir, Banca National&
atragea atentiunea crganelor competente de Stat, prin intam-
pin.ari verbale si scrise, prin corespondente i memoril confi-
dentiale, asupra evolutiei daunatoare a balantei eomerciale,
subliniind adancile i lmediatele repercusiuni ale acesteia, asu-
pra capacitatii externe de plata a tarn i asupra inzestrarei ori
securitatel el.
De a-semenea, Banca National& a semnalat, la cunostinta
Ministerului Apararii Nationale, a celui al Aerului i Marine,
precum si a principalelor Institutiuni de Stat, situaV.a,
a transferurilor, sugerand a se face comenzi, in tarile wade
aveam dispcnibilitäti In devize, aratand care erau acole tart.
Acest fapt Fa adus si la cunostinta Ministerului Economiei
Nationate prin scrisoarea din 27 Februarie 1939.
Toate ac;ste intampinbzi insa, facute Cu obiectivitate
din interes general pentru economia national& si aparr..rea
nu au gasit decat rareori si pentru scurt timp, ecoul cuvenit,
la ministerul politicei economice.
Dimpotriva, aceasta atitudine leala i obiectiva a Banal'.
Nationale, a creat dese ori o serie de asperitati si de incordari
a relatiunilor, intre ea si Institutiile de resort ale Statului,.
Incordari care apareau sau se interpretau dese or', ca adevit-
rate conflicte intre conducatorii insaSi al acestor organe, che-
mate sa colaboreze in interesul general,
Adevarul ins& era acela mai sus aratat, anume: realitatile
pe care Institutul de emisiune le constata zilnic, in evolutia
pozitia schimburilor noastre cu streinatatea, in balanta co-
mercial& si in cea de plati, toate aceste realitati, reclaman
luarea lar in considerare, reclamau de asemenea masurile ade-
quate pentru indreptare, iar Banca Nationala, care nu avea
nu trebuia sa alba, initiativa politicei schimburilor cu streina-
tatea, aducea la cunostinta orgarielor de Stat, in competinta
carora cadea aceasta initiativa, toate acele reailtati, cu pro-
punerile pe care le credea mai conforme, in interesu) genera/
al tarn.
www.dacoromanica.ro
PABTEA I SCHIMBURI lor
Vana rezuma, astfel, caracteristicele 1 sinteza acestor rea-
lítati, privitoare la balantele noastre, comercia15, si de plItt,
xirecum l concluziunile de ordin general, ce se deduceau din ele.
C) Sinteza i concluziuni.
I. Sinteza.
RecapitulAnd notele specifice, mal de searna, ce caracte-
rizau realitAtile balantei noastre comerciale, se reconstlituia.
-urmAtorul tablou chino :
Precum s'a constatat prin cífrele capitolelo; prece-
dente, structura importului nostru era constituita din produse
fabricate pentru 80,74%, din valoarea medie tota.15, a lui.
Structura exportului era constituita, pentru mai xnult de
80% din valoarea medie totalA a luí, din materii prime sau
**implu transformate,
.Asa dar, importam articole fabricate i exportam, In mara
majoritate. materii prime sau simplu transformate.
Cu alte cuvinte, importam produse scumpe i exportan
produse eftíne.
Pentru acoperirea pretuluí unei tone de import, trebula
deci sä facem o sfortare de export mult mai mare, pretil' pe
1on..5. al mtirfurilor exportate fiind Cu mult inferior ceiar im-
-portate
In felul acesta, economia noastra nationall se epuiza, in
mod continuu si lent, in fiecare an, prin sacrificiile de bogatie
valorí ce exporta, pentru echilibrarea importurilor.
De asemenea, trebue subliniat i faptul c. materille prime
.sau simple transformate ce exportam. erau cele mai sensíbite,
la fluctuatiunile preturilor mandiale, spre deosebire de produ-
sele fabricate.
Economía schimburilor noastre cu strAinktatea, era
neomogen, neorganic a,lcätuIt, deci cu o redusk eficientI.
Anume: pan& in 1938, exporturile, singurul ísvor de ali-
mentare al balantei de pl&ti, era necontrolat, nedirijat;
era un sector de economie liberalk Am arAtat in paginile
precedente ce a reprezenta, in realitate, reglementarea hit
aclela 17 Septtmbrie 1939, iar in capitolul respectiv, ulterior, din
www.dacoromanica.ro
10?, PARTEA 1 SCHESIBERI
acest volum, se analizeaza programul de organizare, control si

dirijare a exporturilor, din 1938.
Pe de alta parte, importul era incacirat, dei Cu multe
lacune % sincope, precum am vazut intfun regirn de eco-
nomie dirij ata.
Astfel, un factor al balantelor de comer t si pläti, faces.
parte din sistemul economiei libere, iar celalalt din sistemul
economiei dirijate.
Evident ca urmarile acestel inconsecvente de conceptie, ale
acestei lipse de unitate in politica schimburilor noastre
strainatatea, nu puteau intärzia sä, nu se produck in toate
sectoarele vietii economice.
3.. Balanta noastra comercialä, lipsitä astfel, de unitatea
de conceptie i politica, invedera, cum era si firesc, lacunele
unei lipse de carmuire a ei, atat in ceeace privea structura
factorilor ei coMponenti, a importului i exportului, cat si in
ceeace privea dirijarea si repartizarea lor pe diverse tan..
a) Din punct de veqlere al struCturei interne, in afar& de
itiul fundamental mai sus mentionat, al procentului covarsi-
tor de produse fabricate, controlul insusi al importulut
nostru mai suferea de o serie, complexa % importan ta, de vitii
si formalitati administrative, in felul cum se practica acel con-
trol prin organul Contingentarii".
Acest oifgan eilbera autorizatiile de import, adick el facea
repartitia importului nostru de marfuri, pe tari % pe negustori
interni; el aplica politica balantei noastre comerciale pe acest
sector important al schimburilor noastre Cu strainatatea.
In acest sector se constatau, de asemenea, o serie de vitii
administrative, care crean realitätile specificate in capitolul
precedent, despre Import", din acest volum.
In ce privea structura exportului, acesta fiind un compazti-
ment lasat in cadrul economiei libere, ea se alcatuia potrivit
intereselor negustorilor exportatorí % conjuncturei pietelor
Internationale, in afar& de once indrumare sau orientare ra-
tional& % organizata a Statului, conform& Cu postulatele esen-
Vale si determinante ale economia nationale.
Datorita acestei libere practici a exportului nostru, s'a a-
un s la realitates, mal sus arta, anume: constanta ce
www.dacoromanica.ro
PARTEA I SCHIMBURY 103
domina structura expbrtului era petrolul, care absorbea marea

majoritate a volumului i valorii acestuia.
Produsele petrolifere au detrcnat cerealele, din continutul
exporturilor noastre, lar produsele petrolifere, la randul lor,. se
Invedera erau in continua descrestere ca volum, nelntre-
tinand figura excedentara a balantei noastre comerciale, cleat
prin norocul conijtmcturei favorabile a preturilor mondiale.
La cea dintai rasturnare a preturilor, balanta naastra co-
m'erciala s'a prabusit, dela excedent la deficit, de pe o luna pe
alta.
Aceasta era Ingrijoratoarea realitate ce se ascundea sub
aparentele cele mal favorabile i incurajatoare.
In ceeace privea expartul cerealelor, al lemnului I produ-
selor lui derivate, al animalelor vil l subproduselor acestora
realitatile ne aratau cum ele nu se puteau duce peste hotare,
cleat cu forcepsul, printeun. dumpinIg" voit i anevoios, din
cauza inferioarei lor calitati si a preturilor lor interne ridicate,
fat& de concurenta altor State.
Astfel, se constata, in structura exporturilor noastre, cä
agricultura, cu toate ramurile ei de productie, vegetal& ì ani-
mala, era un factor incarcat de multe puncte inferioare, de-'
clasat fata de concurenta straina, dei eram o tan), emlna-
mente" agricola, lar produsele industriale ce exportara, erau
de simpla transformare, exprimand, intr'o redusa masura, prin
produsele petrolifere, potentialul 1 capacitatea noastra Indus-
triall, incipienta i oarecum unilaterala.
In schimb ins5 astfel cum am aratat In capitolele
precedente, prin rezumarea documentatelor studii ce am or-
ganizat a se face, se constata ca ecanomia noastra poseda,
majoritatea el, elementele necesare pentru a degaja, a usura,
prim, productie proprie, 50-75% din totalul produselor ce im-
portam, lar pentru export, aveam tot ce ne trebuia pentru a
creia un produs de export, superior calitativ, Cu care sa putem
lupta, Nit de concurenta straina, pe pietele mondiale consu-
matoare, ajunse la un rafinament evoluat l civilizat.
Privitor la dirijarea balantei noastre comerciale, In ra-
port Cu tarile de mide importara sau In care exporta,m,
adica la instrumentele exteme de transfer ce puteam obtine
www.dacoromanica.ro
exporturi, fath, de cele ce ne trebuiau pentru plata importu-

rilor si a intregului pasiv al balantei de plata din acest punct
de vedere se constata, in primul rand, o nefavorabila orien-
tare, atat a iznporturilor, c,are sporeau progreslv din taxi ara
restrictii valutare, scazand din Wile Cu clearinl; clit si a ex-
porturilor, care se diria.ju, din ce in ce mai Imgrijorator, spre
restrictii valutare, deviínd, scazand din targe Cu de-
Cutrlle
vize libere.
In al doilea rand, in atará de orientarea mai sus mentía-
nata, dannatoare necesitatilor tárii, se constata ca pasivul ba-
lantei de plati sporea, in fie ce luna. -aproape, cu sume im-
portante pentru necesitatile primordiale si hotaratoare ale ta-
rii pentru inzestrarea armateí, comenzi de Stat, importuri de
materii prime, importuri necesare economiei nationale, etc.
Astfel, necesitatile de prima urgen% preeadere, ale tarii,
reclamau un volum in continua crestere, de valute libere, lar
balanta, comercialk printr'o lipa', de dirijare a exporturilor,
producea cantitati din ce in ce mal reduse de atari valute.
Tendinta spre desechilibru l dericit a balantei de plati,
era In plina evolutie, chiar in conjunctura extrern de ravora-
bila a cresterei preturilor mondiale din anii de dupa 1939.
Fireste, ca o scadere mal sensibilä a mentionatelor prettu'l,
era de natura s'a rastoarn.e, cele doua balante ale tarii, dela
un moment la altul, cum s'a Intamplat la finele anund 1931
si la inceputul anului 1938.
4. Se invedera astfel ea, economía sí ap9zarea noastra
nationala, erau intr'o complectä l primeldioasa. dependentb,
de streinatate si de hazardul conjuncturei mondiale.
Tributari la import, pentru 80% Cu produse fabrinte, once
dificultati de alimentare prin import, ce ar fi survenit, din
once cauz,e, puteau provoca crize de consurn, crize de urcare a
preturilor interne, scliderea puterei de cumparare internO a
monetel noastre, Cu repercusiuni grave si peste hotare, urea-
rea costului vietii, etc., cu intreg cortegiul ion de grave tur-
burari.
In atari imprejurari, economía noastra nationall nu putea
suplea, nu putea vina In ajutor, cu proprio, el productie,
nefiind pregatita in acest scop.
www.dacoromanica.ro
PARTEA I SCH1MBURI 105
In schimb Irma, desi aveam posibil1ti interne. pentru a

ne degreva de atari dependente, pentru 50-75% ain totalul
importului, prin productia nationali continuara totusi
epuiza economia noastri in fieeare an, plitind cu sume foarte
ridicate, tona de fabricate ce importam, produse de multe ori,
.eu materia primi exportati de not.
Dar, situatiune si mal gravi, mai erani dependenti si de
hazard, de conjunctura preturilor mondiale.
Evident, once economie, a oricirei tart, este influentatl
de fluctuatiunile fenomenelor economice Internationale, an
special de variatiunile preturilor.
Tarile Insá, cu o solid& si rational& organizare economic-I,
repartizat acest rise, pe diverse sectoare, unele mai semi-
bile, altele mai pujan sensibile, fat& de puternicele variatiunl
-externe, micsoránd astfel presiunea fenomenelor economice in-
ternationale si oferind deci un coeficient mal redus de depen-
denti, f ati de conjunetura externi, 1 unul mal mare, de sta-
bilitate I proprie securitate economici.
Popoarele mal mici Insi, Cu o economie nationa'a mai itn-
tárziati, mai rudimentari, nu au organizarea riscurilor mar sus
xnentionate i primesc, In plin, presiunea, choc-u1' fenomene-
lor externe.
Aceasta era si situatiunea tarli noastre care exporta.
mare majoritate, in totalita.te aproape, m.aterii prime si redus
-transformate, super-sensibile la once fluctuatiuni ale preturl-
ion mandiale.
Aceste fluctuatiuni, in consecirita., ne puteau da balante
comerciale excedentare, pentru ea apoi, la cea dintäl schimbare
tendintei, si ne pr5.buseasea In adinci deficite.
Exporturile noastre nu erau compuse din mirfuri i bu-
murk Cu mai mare resident& la variatiile preturilor, cum eran
-cele fabricate, care ne-ar fi putut apb.ra, astfel, Intr'o buna
misuri, de influenta conjuncturali Mai sus ar&tatti,.
Economia noastrb,, siguranta i apirarea noastri nationali,
-depindeau astf el, Intr'o misuri primejdipasi, de striinitate
de hazardul conjuncturelor.
5. In fata acestor realititi, care impuneau o chibzuiti
2hotarb,t1 politic& a schimburilor, unitarli si ea conceptie si ea
www.dacoromanica.ro
106 PARTE.A. 1 SCHEI1BURI
executiune, economia noastr& national& infátisa o disjunc-

tiune destul de vizibllk filtre organele chemate a colabora.
Astfel,- am arátat In paginile precedente, desele Intámpi-
n&ri, corespondente, memorii, ce am adresat, prin Banca Na.-
tionala, in ultimii ani, organelor de Stat competente, atrág&nd
atentia asupra realit&tilor, asupra evolutiei lor d&unatoare, fa-
cand propuneri de prevenire sau indreptare.
Spre marele meu regret, de cele mal multe ori, obiectiva
experient& i cunoastere a realitatilor, nu era luatá in con-
siderare, interpretändu-se uneori interventiunile noastre, ca o
atitudine adversa, de opozitie, de rezistentk sau crcatoare de
Astfel, acest important sector economic, in loc s& fie pre-

zidat de politica unitax& i eficientk reflecta in afark diver-
gentele de conceptii, de doctrine sau de metode economice 11
de guvern&mant.
6. Datorita realitätibor constatate in capitolele prece-
dente si mai sus sintetizáte, structura organic& a economiei
nationale, prezenta o disimetrie, o rupere de proportii, Intre
cOmponentele sale interne, Cu totu1 anormal& si Cu consecinte
primejdioase.
Aceastá patologic& rupere de proportii consta in faptul
economia noastrA national& avea un, caracter specific, un factor,
o component& dominant& : agricultura. Fat& de aceast& do-
minant& structurala si in raport Cu ea, factorul industrie era
disproportionat de redus 1 neorganic injghebat.
In lAuntrul acestei dAunAtoare asimetrii, care desechilibra
economia nationalk se mal constata o a doua carent& a ei :
dominanta productiei agricole, era cu mult inferioar& fat& de
cerintele luptei cu concurenta stráink Aveam o productie agri-
cola inferioar& calitativ, si mai scump& ca pret, de cat multipla
si puterniea noastra concurent& internationalk
Aceast& defectuoas& structurk aceast& rupere de proportii,
de echilibru i bonitate, inl&untrul organisrnului nostru econ.o-
raic, creau desele crize, spasme 1 convulsiuni interne, prin
eare trecea economia noastr& nationalk lar sincopele pe eare
aceasta le inregistra, mal ales In perioada de dupa rázboiul din
www.dacoromanica.ro
1916-1918,. nu erau. decat unele din efectele Vitiului de struc-

tura mai sus. aratat.
Eram o tara eminamente" agricola, dar aveam o produc-
tie agricoll inferioara, ca bonitate comerciall f ata de concu-
renta straina; eram tara eminamente" agricola, dar produ-
sele agriculturii, erau detronate 1 declasate, In balanta noa-
stra comerciala, de produsele petrolifere, del totusi nu aveam o
Industrie nationala cleat Intr'o proportie redusa fata de po-
sibilitatile I necesitatile tarn.
Eram deci tara eminamente" agricola, care Ii sprijinea
respiratia externa, balanta de plati, aproape pe un singur pro-
dus, lar acela era industrial, fara 1ns. ca tara sa aiba factorul
industrial in proportia cuvenita j desvoltarea variata, organic&
'corespunzatoare posibilitatilor I nevoilor ei.
Acest paradox al economiei noastre nationale, indea-
juns de primejdios si care denota descusuta i nesincronica
noastra organizare econemica, trebuia sa. inceteze.
Cu el Incetam de a mai fi tar& eminamente" agricola,
trebuind a incepe sa devenim si o tara de Complex industrial,
inteo masura mal mare si In juste proportii, atat fata tie agri-
cultura, cat si fat& de capacitatea i necesitatile tarti .
Mai aveam o populatie care sporea Cu un procent de

circa 30% In cuprinsul unei generatii, sau cel mult al unei ju-
matati de veac,
Starea pulverizata a proprietatii rurale, precum i capa-
citatea de productie, pe unitatea de pamant cultivabil, recla-
mau i sporirea acestei productii si o desvoltat& industrializare
a tarii, pentru a se descongestiona zona rurala, de hipertensiune
demografica, mai sus mentionata.
Aveam i avem deci, cele mal multe si din conditiunile
din necesitatile Inflptuirei unui vast, organic si eficient plan
de productie si industrializare nationala.
Tara avea, in bun& majorita.te, ce-i trebuia pentru a-si
reface structura 1 echilibrul econornic mai sus aratat, deve-
nind astfel o entitate si industrial& agricola, in aceIas timp,
asat cum cereau potentia1u1 de aparare natiOnala, ce trebuia
sä realizam, precum i convulsiunile, spas:male eccmomice In
www.dacoromanica.ro
308 PARI EA I SCIIIMBURI
care triam, i pe care trebuia sä le inláturám. Aceasta era

sinteza, tabloul clinic pe care 11 relevau realitatile balantelor
noastre, comercial& si de plati.
II. Imperative.
Din caraeterizárile de mal sus, in care se sintetizau
ttile balantelor noastre mentionate, deeurgea, ea o conse-
eintA directa l imediatá, seria imperativelor dominante ale
economiei neastre nationale.
Aceste imperative erau urmátoarele :
1. Necesitatea unei duble industrializári a tárii nuastre
anurrie :
Industrializare pentru a se produce mare parte din bu-
murile ce importam ; pentru a se satisface asifel, intfo bunit
másuri, necesitát,ile interne de materii prime, semifabricate
produse manufacturate ce ne veneau din alte tári ;
Industrializare pentru a se creea produsul de exportat,
tu ca,re sá, inlocuira, in mod progresiv, materlile prime sau
simplu transformate ce trimeteam peste hotare, pentru aproape
totalitatea valorii exportului nostru.
Prin infáptuirea aeestei duble industrializári, spoream
primul ránd potentialul de rázboi al tárii noastre.
In al doilea ránd, descáream importul de un insemnat vo-
lum de valori ; usuram balanta, de plati ; asiguram intr'o
sur& mai mare aceastá balantl contra riseurilor hazardului con-
junctural, de pe pietele mondiale ; construiam o structura m.ai
rational& exportului nostru l puneam in valoare o insemnatä
serie de posibilitáti nationale, creind noui bogátii i noui veni-
turi economi. ei tara. l trebue sA subliniez cA acestea erau
numai eateva din conseeintele, importante i mantultoare, ale
dublei industrialiari mal sus mentionate.
2. Al doilea imperativ al economiei noastre nationale era
necesitatea imbunátatirii productiei noastre agrio:Ale, de origina
vegetal& sau animall, pentru ea ea al deviná, din pimet
de vedere al calitátii 1 preturilor, in másurl sá. lupte Cu con-
turenta stráiná.
In felul aeesta se ridicau produsele agric,ole, in eompunerea
www.dacoromanica.ro
PARTEA I SCHIMBURI HIS
sI structure exporturilor noastre, uncle fusesera deelasate de

produscle petrolifere.
In acelas timp, sporea venitul I rentabilitatea plugariei
noastre.
Agricultura, reclama insa, In afar& de .imbun.atatirea pro-
ductiei, l organizarea technic-5. a valorificarii ac,esteia, In con-
ditlunilestiintifice ale comertului modern si international de
cereale : silozuri, warantare, etc.
Al treilea imperativ : necesitatea controlului importului.
Pana la realizarea industrializarii economiei nationale In
vederea productiei materiilor prime si bunurilor fabricate pe
care le importara, era necesara diriguirea I instaurarea unui
control al importului, mal rational, mai eficient 1 Mal cores-
punzator necesitatilor economiei noastre.
Aceastä,ecoriomie, urma sa.renunte, inteo masura cat ml
mare si progresiva, deci nu brusca, la importurile dispensabile
luxuorii, accentu.and 1 intensifcand aducerea de materii
prime. semifabricate si a márfurilor de principalá necesitate
militara si apoi civila.
In acelas timp, dirijarea importului trebuia s5, alba in ve-
dere indrumarea lui spre Virile cu volute ieftine l disponibile,
schimband tendinta ce se constata, aratata in paginile prece-
dente.
De asemenea, controlul importului trebuia sa aiba de scoP,
o mai echitabila repartiVe interna, a cotelor de import, intre
negustori, l inläturarea, pe cat cu putinta, a speculei ce se
facea Cu autorizatiile de import.
Al patrulea imperativ : necesitatea sporirei importurilor
de materii prime, .semifabricate, a celor necesare aphrarii na-
tionale, Statului l apoi a c2lor trebuitcare productiei natior ale
pentru,ase indestula nevoile tarii cu atari m5xfuri de
hotarb.toare importanta, rana ce procesul de industrializare st
productie internä, ne-ar fi ingaduit si reducerea acestor posturi
d'n importurile noastre.
Ai cincelea imperativ : necesitatea organizarii
exportului.
Acest imperativ cuprindea mal multe aspecte, mai mullo,
zone de actiune.
www.dacoromanica.ro
110 i!ARTEA I - SCHIMBURI
In primul rând, era necesitatea organizarii interne a fac-

torilor contributivi al exportului, in unitAti si pe ramuri de
activitate comercia16,, pentru a E. e putea realiza cele doua marl
cerinte nationale : creerea industriei produsului de export si
apoi dir area exportului spre Wile care ne acordau contra-
valoarea necesafa economiel nat:onale.
Am constatat, in capitolele precedente, care era structura
exporturilor noastre : mare parta rnaterii prime sau simplu
transformate, foarte sensibile la fluctuatiunile preturilor mon-
diale, lar unele din ele inferior calitativ dar mai scumpe ca
preturi interne, 'conditiuni ce le faceau greu exportabile:
COmponenta aceasta trebuia schimbata, prin produse fabri-
cate, nobile, de mare valoare, de superioar& calitate l conform
cerintelor pietelor mondiale.
Aceasta adanca transformare a productiei noasire, nu se
putea realiza ins& Cu exportatori individuali, ct cu fortele in-
tfunite ale tuturora, sprijinite de ajutorul material si de In-
drumarea Statului.
Far& aceast& organizare intern& a exportatorilor, o ratio-
nal& si eficient& refacere l inerumare a exportului nostru, nu
se putea infäptui.
In acelas timp, In afar& de aceastA necesitate ca trebuia
satisfacut5,, era si aceia, pe zona exterioarl a exportului: de
a valorifica la maximum cu putinta materiile prime si simplu
transformate ce exportam.
Uum, in special, exportul rostru se sprijinea pe o smgurl
constant& produsele petrolifere, lar acestea aveau o valoareL
aur, si cum acestea cuprindeau marea majoritate a continutu-
lui exporturilor noastre, fiind astf el importanta noastr& mo-
net& de plat". externe, era de absolut& necesitate, aceastn.
maximal& si optimA valorificare a numitelor produse.
Produsele petrolifere constituiau astf el, singurul isvor
masiv. de alimentare a balantei neastre de plAti, Cu devizele li-
bere; ele erau astf el sIngura noastrb, monet& forte, cu care
ne puteam cumpAra, din streinatate, armament, materii prime,
etc.
Se impunea deci s& nu irosim aceasta unica monetà ex-
www.dacoromanica.ro
kerna ce aveam, Cu putere de cumparare universalb, §I care

ameninta Cu scaderea productiei, chíar cu secatuirea el.
Aceasta monea forte si l'bera, aceasta moneta-aur a
noastra, trebuia deci schimbata., la maximum cu putinta, con-
tra altor monete forte si libere, contra altor monete-aur, nu
pentru a le steriliza in tezaurele Institutului de emisiune, ci
pentru alimentarea balantei de Watt, pentru acopeerea nece-
sitatilor, de import si de transfer, ale tarii;
Petrolul era singura noastra moneta-aur, consta.nta, din
balanta de plati, cu care ne puteam asigura apararea national&
Inzestrarea economiel interne.
6. Al saselea imperativ : necesitatea realizarii maul reglm
unitar de politica econornica, pentru toate sectoarele interde-
pendente ale economiei nationale, ce se influentau Intre ele.
Imperativele mat sus mentionate, ale tarn, nu puteau fi
lasate, spre a fi realizate, la libera initiativa particulara, a
celor interesati; producatori, exportatori, importa,tori, negus-
tori Cu amanuntul, etc.
Itcele imperative reclamau o politica unitara de Stat, apli-
cata progresív si rational, dar cu hotarire i perseverenta.
Unitatea de conceptie, unitatea de organizare pentru toate
sectoarele interdependente ale economiet nat'onale, unitate de
executiune si control, aceasta era unul din principalele
Imperat ve, prin care se putea tamadui situatia hibrida in care
se tgasea economía nationala, Cu unele sectoare In regim de
economie libera, tar cu altele in regim de economie dirijata.
toate msa. strans legate intre ele, unele influentând pe cele-
lalte, unele paralizAnd ceeace se cladea in altele.
De asemenea, aceasta unitate de conceptie, de organizare
sI de comandament economic, evita situatiunea daunatoare a
divergentelor de convingeri, de politica sau de sisteme econo-
mice, etc., ce exIstau Intre institutiuni importante, Intra care,
departe de a fi o axmonioasa colaborare, erau deosebiri foarte
pronuntate.
Numai in chípul acesta, actiunea de reorganizare putea fi
trainica eficienta; numaí astfel putea sa alb& spor i bune
J
rezultate.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL 2
PLAN DE POLITICA ECONOMICA.

Acestea fiind imperativele primordiale pe caze le afirmau
realitátile schimburilor noastre Cu strAinátatea, ele defineau,
ele impuneau, in MOd necesar, coordonatele 1 principiile poli-
ticei economice care trebuia sá. fie adoptat 1 aplicatl.
Intr'adevár, ca urmare a realitátilor economice, positiv
studiate i constatate, astfel cura am arátat 121 capitole7e pro-
cedente; ea u.rmare a imperativelor mai sus azatate si ;pe
temeiurile lor, necesare i obligatorii, mi-am fáurit conceptia
economicá, am elaborat politica mea econOmicá i planui adu-
cerii la indeplinire a acestei politici.
I. Continut.
Aceastá politicä economick acest plan de reorganizare a
economiei noaStre, cuprindea douá mari seeteare, corespunza-
toare imperativelor economiei nationale, mentionate in pagi-
nile precedente :
Sectorul politicel comerciale externe, si
Acela al politicei de reoVganizare a productiei na-
tionale;
A) In sectorul politicei comerciale externe, se cuprindea, in
chip necesar:
a) reorganizarea 1 dirijarea importului;
T) politica de sporire a materiilor prime;
c) política de reorganizare si diriguire a exportului.
Acest sector al politicei comerciale exteme, corespundea
satisfacerii imperativelor 1 realitátilor economiei schimburilor
rioastre, mal sus mentionate.
Prin aceasta politicá, se tindea a se hilatura vitille reale
ae care se constata O, suferea balanta noastrá, comercian,
Vol. L t,
www.dacoromanica.ro
ce), de plIti *i in genere economía nationalit, , colseeíntb.

a schimburilor Cu strilinatatea.
Astfel, In compartimentul importurilor, acea politic& ur-
marea o mai ech1tab110. repartdzare a lor, Intre negustori in-
terni; o mal corespunzatoare dirijare pe tari, ta. importurilor
s1 o mal insemnata alimentare a noastrD., cu materii prime
*I cu marfurile indispensabile.
In ce prive*te exportul, aceíasí ponle& urmarea corectarea
tuturor vitiilor specificate, in capitolele precedente, de catre
suferea acest factor al balantelor noastre comerciale FA de pl&ti.
B) In sectorul pcjiticei i planului de reorganizare a pro-
ductiei nationale, se cuprindea :
planul de organizare a productlel necesare pentru dega-
sesea *I u*nrarea importulul in toajte eompartimentele luí:
materii prime textile, feroase, neferoase, cauciue, colorantl,
Mase pIastice *I rft*inl, produse chimice çi rarmaceutice, suc-
cedanee, etc. adicit productia pentru a Inlocul importul de
maten! prime *i fabricate, din toate categoriile de articole
pe care le puteam creea in tara, direct sau prin succedanee :
planul de reorganizare a productiei, in scopul creare!
bunului pentru export.
In acest vast compartiment se cuprindeau subdiviziunile
urmatoare:
1. Productie agricolI, (vegetal& çi animalk) eu preocu-
Orne de :
imburiatatirea calitativ& ;
industrializares, produselor ;
organIzarea sistemului technic *i financiar de valorifi-
care interna *1 externit.
Toate aceste prevederi erau stabilite cu scopul de a se ri-
dica imbunatati ealitatea cerealelor *I productiei noastre
vegetale *i zootechnice; de a se creea cât mai multe produse
iridustrializate, de origin& vegetal& sau animalb.; de a se ex-
porta atari produse, in loe de materie prímá sau simplu traxis-
formatá *I de a se ridica atari produse in structura exportu-
rilor noastre, printr'o valorificare stiintific& *1. civilizat&
(prin silozuri. warante, etc.).
www.dacoromanica.ro
In acest compartiment al productiei agricole, Cooperatia

-constituía o 'inportant& pArghie de sprijin i actiune ;
2. Productia industrialk avAnd ca obiective:
industrializaxea eat mal desvoltat& a materiilor prime si
-de simpil transformare, alteie decal cele de orliging, agricolA,
ce compuneau structura experturilor noastre ;
extragerea deiivatelor nobile, din petrolul nostru, pe o
-scar& mal desvoltatb precum si a tuturor subproduselor Indus-
triale, pe care technica strAinA, le obtine din materia noastrii.
Prin rnodalitatile mai sus arAtate, se putea inlocui struc-

tura exporturilor noastre, alatuit& In mare parte din materil
.prime i simplu transformate, Cu produse fabricate, mai putin
sensibile /a fluctuatiunile preturilor mondiale.
De asemenea, se corecta vitiul fundamental de care suferea
eXportul nostru, anume: sprijinirea lui pe o singur& constantA:
produsele petrolifere care detronaser& cerealele i celelalte
mArfuri, realizb.nd astfel o mai rational& valorificare a bogä-
tIilor I repartizand, in acelas timp, riscurile con-
juncturale, pe mai multe compartimente de export.
Planul politicei de productie nationalk sprijinindu-se
'pe dubla industrializare mai sus mentionatA, trebuea deei
sA corespundA tuturor imperativelor enumerate in paginlle
.precedente i cerute de realitAtile tArei noastre
Acea politic& de productie national& trebuea, in consecintii,
infAptuiasc& :
degajarea i usurarea importurilor noastre de massa
,considerabil& a produselor fabricate ;
consolida.rea structural& a exporturilor noastre, asiguran_
-du-le o mal mare stabilitate fat& de jocul conjuncturilor Inter-
nationale, ridicAndu-,le valoarea pe ton& si usur&ndu-le ckstl-
garea debuseelor externe ;
consolidarea balantei noastre de plati, pentru a face
-din ea instrumentul de organizare a economiei i ap&r&rei
nationale ;
desvoltarea independentei noastre economice, atta fat&
de productia altor tari, cAt si fat& de hazardul conjuncturei
Internationale ;
www.dacoromanica.ro
116 PARTEA I - SCHUVLBURI
corectarea vitiului profund de asimetrie, de rupere a

proportiilor i echilibrului dintre factorul agricol 1 cel indus-
trial, de care suferea economía noastr& national& ;
usurarea presiunei demografice, pe care sporul Important
de populatie 11 exercita, in special, in mediul rural, si colee-
tarea lui prin utilizarea in industrie, ca important& muna.
national& ;
crearea de noi bogatii 1 venituri nationale, i in special,
desvoltarea unei importante industrii de aparare na-
tional& si de potential pentru r&zboi. Nu pot a nu subliniez
indeajuns acest hot&r&tor si primordial rezultat ce se obtinea,
prin dubla l complexa industrializare a 'Wei, mai sus men-
tionata, si care coincidea Cu marele ramuri de industrie ne-
cesarà apar&rel nationale i potentialului de rAzbol. Razboiul
modem este razboiul technicei 1 fortelor industrlale. Once
sporire deci, a ziselor forte, asigur& uriei tari, in caz de conflict
arrnat, atat instrurnentul technic necesar luptei moderne, cat
inaterlalul uman adaptat acelei technice.
Acestea erau principalele obiective I rezultate ce se atin-
geau, prin planul politicei de dubl& industrializare mai sus.
rezumat. Ele corespundeau in tau' imperativelor -si necesitatilor
hotaraoare ale economiei 1 ap&arei nationale, mentionate
paginile precedente.
La ele se mai adaogau obiectivele i rezultatele ce se atin-
geau prin politica comercial& externa mal sus ar&tat&,
aplicarea careia urma sä se corecteze vitiile ingrijoratoare de
care suferea balanta noastra comerciall si de plAti.
Pentru realizarea ion, mal erau ins& necesare douä in-
flptuiri :
A) organizarea instrumentului de Stat prin mijlocirea c&-
ruia a se concretizeze:
unitatea In politica economic& mal sus schitat& ;
unitatea de comandament economic in desfAsurarea
executivei planului de reorganizare, edicta.t de imperatívele
politicei economice ;
unitatea de control a executarei acelui plan, pe toate
compartim.entele interdependente ale economiei nationale.
Acel instrument, acel organ de Stat, trebuea sä fie Minis-
www.dacoromanica.ro
pARTEA I sCHImBURI 117
terul Economiei Nationale, rezultat printr'o transformare fun-

damental& l printr'o desvoltare progresiv& a MiniSterului In-
dustriei i Comertului.
Dintr'un migan de iriregistrare sau tergiversare birocra-
tick trebuea s& se realizeze un organ activ de initiativ&
creatiune, in tot cuprinsul economiei nationale.
El trebuea sä realizeze, evolutiv, In diverse etape, unitatea
de politic& si de comandament, pe intregul domeniu a econo-
miei nationale.
Acest organism central, unic coordonatar i cliriguitor In
politica economic& a Wei, trebuea sä fie rezultanta unui plan
econcimic unitar, general pe tara si binedefinit trebuea
sa fie instrumentul lui de realizare, cAci ar fi fost o eroare de
tacticit, sanctionatI de ineficient& i sterilitate, daca s'ar
procedat invers. adia : daca S'ar fi creat un organ coordo-
nator i diriguitor al economiei nationale; fb,r5, sa existe Ins&
6' politica economic& unitar& si bine definitft, Mr& sA existe
un plan, temeinic elaborat, de actiune i executare a zisei
politice.
S'ar fi creat astfel o lege ball un instrument de Stat,
menit s& nu fie utilizat si sa cada, asa dar, in desuetudine
ineficientl, cad s'ar fi asezat cAruta inaintea cailor, astfel cum
s'a intAmplat de at&tea ori, la noi In tara.
B) A doua realitate ce trebuea adus& In sprijinul
planului de reorganizare economic& mai sus ardtat, erau
mijloacele financiare, ieftine, multiple si masive, repartizate
pe sectcarele economice in reconstructie.
F6,11. aceste importante mijloace financiare, Mr& credite
ieftine, opera de dubl& industrializare a Wei, opera de re-
structurare si echilibrare a balantei noastre comerciale, nu se
putea realiza.
Cum sectoarele economice de reconstruit erau diferite, ca
technic& si caracteristice, necesitAnd o cunoastere deosebit&
specializat& a lor, tot astfel trebuea s& fie si instrtunentul
de finantare, de credit, spre a fi eficient a.riequat obiectivului
ce trebuea infAptuit. Se impunea deci crearea unor lnstitutiuni
de credit specializat, care sI stea, ca sprijin 1 fecundare, in
www.dacoromanica.ro
118 PARTEA I ScH1MBURI
spatele fiectirui sector mai important din planul de reorgani-

zare a economiei nationale.
Astfel, era necesark pentru industria minierg, si de prim&
transformare (fier, °tel fontk cupru, zinc, plural); aluminiu,
aur, etc.), o institutie de credit specializatg, pentru ca S. gus-
ting, si s. destivarscasa, programul de industrializare pe acest
sector.
Pe asemenea, era necesark pentru industrializarea produ-
selor agricole, vegetale sau animale, o alt& institutie de credits
specializata pentru sustinerea i desii,vg,rsirea acestei industria-
lizari.
Pentru marea industrie national& metalurgia, sau de once
alt& naturk planul de reorganizare si desvoltare a industriali-
zare! avea Societatea National& de Credit Industrial,
Pentru desvoltarea mAruntei industrializari artizanale, mes_
tesuaresti, atAt de neeesarg, structurei noastre economice,
era necesarg, crearea une institutiuni de credit adequate, care
sä stea in spatele acestui sector din planul de reorganizare
economia, i sä prijine desvoltarea lui.
In ce privea finantarea sectorului de redresare a produc-
tiei agricole atesti si a valorifiarei acesteia, Cooperatia.
trebuea s& constitue parighia de ridicare i infaptuire, pentru.
sectorul acesta din planul general de reorganizare economia-
Celelalte categorii de agricultori urmau sg, fie sprijiniti,
in actiunea lor de imbung,tg.tire a productiei si de industriali-
zare a ei, atat prin institutia de credit specializatk mal sus
mentionata, at si prin institutiile de credit comercial. de pe
/Map,.
In ce priveste finantarea schimburilor noastre u strein&-
tatea, o institutiune specializat& de credit, avea sä coordoneze
repartitia mijloacelor la diversele unitati private de credit
comercial, de pe piatk far& ca prin aceasta sg, se micsoreze
capacitatea de operatiuni sau desvoltare, pentru acest gen de fi-.
nantaxe a bancilor particulare. Din potr:v& prin susmentio-
nata institutiune coordonatoare de credit, care ar fi realizat,
ea in multe t&r1, i riscul pentru fluctuatiunile valutare,
!Arlene particulare ar fi avut si mai mult& sigurantg, de a lucra.
www.dacoromanica.ro
PARTEA I SCHINIBURI 119
ssi desvolta operatitmile lor de finan'tare a schimburilor noastre

cu striintitatea.
Asa dar, mentionata institutiune de coordonare a creditului
pentru sectorul schimburilor, departe de a micsora sau stin-
gheri volumul operatiunilor de finantare a b&ncilor. le
apAra l consolida desvoltarea urtor atari operatiuni, potrivít
unul plan economic general, potrivit politicei de Stat, in acest
domeniu.
In felul acesta, fiecare sector din planul de reorganizare
economia., trebuea sa alb& In sprijinul 1 pentru realizarea
lui, prezenta activa a unor institutiuni de credit, cu misiunea,
special& de a fecunda realizarea acelui sector din plan.
lar la spatele tuturor acester ínstitutiuni de crew% se
afla larga si ínimoasa intelegere l sprijínire, a BAncil Natio-
nale si a Statului.
Cu aceast& metcdtt, practico, I eficientl, am conceput exe-
cutarea, desAvArsirea planului de reorganizare economicA, sent-
tat In paginele precedente.
Aducerea lui la Indeplinire avea s& mai fie privigheatl
de o serie de principii, de norme deduse, prin experienta pro-
prie, atat din contactul ce am avut cu realitAtile, vii i puter-
nice, In an.ii grei de actiune i guvernare ce am intreprins,
cdt si din studiile amtlxiuntite, din cercetArile economice do-
cumentate, de care am fost IntovArAsit timp de cateva decenti.
Aceste principii de mecania. economia. a.veau O. fie drep-
tarul, metoda de lucru I executare a planului de remiganizare
economicl .
Principii generale de mecanicA economilea.

Precum am spus, la punctul initial, deasupra plan.uIui de
politic& economic& ce mi-am elaborat, am asezat lumina,
alAuzitoare l permanentA, a unor principii generale., deduse
atAt din mecanica fenomenelor economice nationale, cät í de
peste hotare.
Din natura acestor fenomene, din specificul raporturilor
dintre ele, din felul reactiunilor i evolutiei lor, din normele
care le grupeazA sau separa, In massa generalA a economiilor
www.dacoromanica.ro
nationale sau internationale, am desprins anumite regttli,

am surprins anumite principii, care m'au alluzit, iotdeauna,
In actiunea mea de guverna.re..
Tot aceste legi, tot aceste principii m'au alAuzit 1 la ela-
borarea planului meu. de politia economia, precu.m si la apli-
carea acestuia.
Aceste principii de mecani. ca. economic& erau urmAtoarele:
a) Massa economic& nationalA este constituía din suma
moleculelor, a fortelor ce o compun si din actiunea lor spontank
Principiul de creatiune economia, rezida deci inlOuntrul
acestei masse, nu in afar& de ea.
Asa fiind, once interventiune, °rice actiune a vreunei forte
externe, asupra acelei masse, a Statului, de pildl, pentru
a fi eficientl, constructiva, creatoare, lar nu destructivl,
trebue asigure participarea, colaborarea fortelor de. crea-
tiune, ce rezid& inlAuntrul massei economice nationale.
A fortiori, decí, factorul exterior de pilda Statui daa
poate s& creeze, in conditiunile mal sus aatate, poate i sa,
coordoneze, l s& indrume fortele interne creatoare, ale ziseí
masse, tinAnd seama Insl, de jocul normal al raporturilor, al
actiunei de relatiune ce exist& intre fortele constituente ale
rnassei economice.
Corolarul necesar al acestuí principiu este a, interven-
tíunea sau actiun.ea din afara massei economice, nu poate fi
brusa i nici in dispretul uneí actiuni de relatiune dintre di-
versii ei factorí competenti, cl evolutiv& si in concordantO Cu
relatiunea organic& si spontan& ce exista intre acestia.
Pentru a fi eficiena i creatoare, interventiunea factorului
extern, trebuea s&-si stabileasa sus zísa concordant& cu for-
tele creatoare intrinsece ale massei economice, putAndu-se sub-
stituí chiar tmora dintre ele, sau sprijinindu-le actiunea de
creatiune, prin noí mijloace technice si materiale, precum
prin coordonarea actiunei lor.
Numai astf el se va putea spori volumul i cadenta Iortei de
creatiune, lar interventiunea factorului extern, va putea da
rezultatele dorite,
b) Al doilea princípiu: massa economicA national& este com-
www.dacoromanica.ro
pus& din forte individuale sau colective; limbajul cona un le

numeste: interese; cel economic la intituleaza: factor!.
Intre. aceste interese, filtre aceste forte, nu exista un soll,
daxism economic spontan ; In massa economica nationala .nu
exista decat echilibru de interese, de forte, sau desechilibru.
Echilibrul intereselor, al fortelor este realizat pi-In conver-
genta catorya sau a mal multora, In diverse grupAri, asupra
unui punct cornun, asupra unui obiectiv comun.
Din acest echilibru al fortelor economice, asnpra unui
obiectiv comun, rezulta procesul si actul de creatiune al acelor
forte, al acelor interese.
Ruperea echilibrului intre fortele economice, insemneaza
concurenta, lupta; negatiune, anarhie, haos, dupa gradul
de intensitate al desechilibrului si dupa proportiile massel de
forte, inlantuite, In valtoarea si zdruncinul desechilibrului.
Corolar : preocuparea de capetenie deci, in politica econo-
mica sl sociala, trebue sa fie asigurarea duratei si continuitatii
echilibrului, cel putin intre marele forte ce compun massa eco-
nomiei nationale, anume Mtre : conceptia creatoare, capital,
munca etc., pentru ca actul de creatiune sa se poatl na§te O
desvolta, cu eficienta si continuita.tea necesara.
AL.cum, desechilibrul Intre fortele primordiale, ce compun
massa economiei nationale, este generator al starilor de nega-
tiune, anarhie sau haos economic.
De asemenea, preocuparea de capetenie, in política econo-
mica si sociala, trebue sa fie restabilirea echilibrului filtre for-
tele determinante ale massei economiei nationale, ori de cate
ori acesta ar fi rupt.
Ruperea echilibrului dintre mentionatele forte economice are
loe, In cele mai dese cazuri, prin actiunea de dominatiune 11
presiune, a uneia din forte, asupra celorlalte Cu o valenta mil
recluta.
In acest caz, actiunea de presiune sau dominare a uneia
din forte, trezeste reactiunea celorlalte, mai curand sau mal
tarziu. Expresiunea, in afara, a reactiunei, invedereaza ca echi-
librul intre forte a fost rupt, lar actul de creatiune al lor, a
Incetat, fiind rasturnat pi-in actul reactitmei fortelor bprimate.
Eruptiunea exterioata a reactiunei fortelor oprimate, nu
www.dacoromanica.ro
este decat exprimarea legii de mecanic& : actiunea trezeste re-

actiune, aplicat& In domeniul economic si constitue resortul
intern al tuturor revolutiilor, mici sau marl, din uzin& sau pe
natiune.
Al doilea corolar sau imperativ de politic& economic& ce
se degajeaz& deci, din enuntarile de mai sus, este urmätorul :
Impieclicarea actului de opresiune ,sau dominare,
sistemului de forte in echilibru, pentru a se evita astfel ruperea
raportului dintre acele forte, aclic& ruperea echilibrului in de-
trimentul fortelor mal slabe, oricare ar fi forta dominant& care
ar savrirsi actul de lästurnare a echilibrului, fie el in.divid, fort.ä.
colectiv& economic& sau etas& sociala.
Aglomerärile de capitaluri, trusturi. le, alcatuirile acapara-
toare dinlituntrul structurei economice sau sociale burgheze,
care si-ar exercita forta lor dominant& i excesul putere,
pentru favorizarea intereselor lor egoiste, individual° sau de
clasa, in detrimentul celorlalte forte ale massei economice na-
tionale, in dauna interesului. general, rupand astfel echilibrul
dintre ele si ceilalti factori economici c-u care convergeau spre
actul comun al creatiunei, atari forte dominante, care rup
echilibrul inl&untrul massei economice nationale, provoacii
reactiunile, automate si legitime, ale celorlalte forte economice
oprimate, determinand astf el rasturnarea actului de creatiune
si instaurarea negatiunei, a haosului i anarhiei economice.
Organul de apArare al ordinei economice si sociale : Statul,
are deci indatorirea de a protequi fortele amenintate, fortele
minore ale massei nationale, de a protegui actul de creatiune
economic& si pe creator, fie acesta individ sau colectivitate,
precum si indatorirea de a impiedica formarea sau desavärai-
rea fortelor acaparatoare si dominante, generatoare a ruperilor
de echilibru inlauntrul massei economice nationale.
lar in vederea prevenirei unor atari desechilibräri in ra-
portul dintre fortele zisei masse, o politic& economic& rationalik
organul ei de aplicare, as:lie& Statul, trebue s& g&seasat.
nivelul de structura economia., pe care sa nu-1 poatä, depäsi
excrescenta fortelor economice interne, cu tendinta de acapa-
rare si dominatiune, nivel la care s& fie reportate proportiile
tuturor acelor forte, pentru ca sä, se asigure astfel, intre factorii
www.dacoromanica.ro
componenti al massei sociale si economice nationale un echi-

libru cat mal sigur si de contin.uitate cat mai indelungata.
Numai astf el, se poate asigura linistea i eficienta
de preatiune economica ; -numai astf el, interesul general -al na-
tiunel poate deosebi pe creartorul economic, ce trebue sustinut
incurajat, de acaparatorul parazitar l 03oist, care rupe
echilibrul organic inlauntrul massei economice nationale,
care deci, nu-si poate gasi nici o justificare Eau ratiune de
exista.
c) Al treilea principiu, mai degrabit din domeniul biologiet
decat al mecanicei economice, este aplicarea, la fortele econo-
mice, a legii darwiniene de selectiune naturala.
In fazele sau momentele de rupere a echilibrului intre for-
tele aceluiasi grup sau sector economic, actiunea creatoa.re
rasturnata, este inlocuita Cu lupta libera dintre acele forte.
In aceasta faza, a luptei, fara, erutare, dintre interese
forte, principiul biologic al selectiunei naturale, in favoarea
fortei celei mai putemice, 1st gaseste o complecta aplicatiune,
daca, in apararea t sustinerea fortklor minore, nu intervine un
sprijin, o alta putere externa care sa complecteze forta aces-
tora, pana la neutralizarea celei mai tari, sau sa paralizeze ac-
tiunea distrugatoare a el, restabilind astf el, un nou echilibru,
In complexul de forte respectiv.
In statele si economiile cu formatiunea incepienta i Cu o
insuficienta, organizare, fenomenul disparitlei fortelor mi-
nore, prin fagocitoza fortelor superioare, singurele care raman
dominante pe arena economica, acest fenomen isi gaseste o
aplicare integrala, fära. nici o restrictiune sau stavilire.
Din potriva, insá, cu cat un Stat g o economie sunt mai or-
ganizate, Cu atat principiul selectiunei naturale in favoarea
fortelor dominante, este mat neutralizat, prin interventia di-
recta. si prin sprijinul Statului, in favoarea fortelor mmore,
demne de un atare sprijin, mentinandurse, prin aceasta, m-
terventiune, un echilibru mai constant si indelungat intre forte,
a.dica evitandu-se, pe o durata cat mai lung& eu putinta, ízbue-
nirea ruperilor de echilibru, a luptei fara crutare, a zciruncinu-
lui intern economic.
Corolar : actiunea de interventiune l sprijin a Statului,
www.dacoromanica.ro
124 PARTEA I scarmffuRr
in favoarea sustinerii fortelor minore, -fiind o stavilire ìn apli-

care si evolutia normalg, a unei legt naturale, urmeaza deci
ea aceasta stavilire sa nu alb& loe cleat daca: a) fortele mi-
nore, desi inferioare fortelor dominante care le ameninta, sunt
indeajuns de viabile prin ele insasi; b) daca fortele minore
sunt componente utile ale econoraiei nationale.
Far& indeplinirea acestor dou& conditiuni : viabilitate
utilitate economick in doze suficiente, fortele minore eco-
nomice, amenintate a dispare, nu trebuesc sprijinite, cl legea
selectiunei naturale urmeaz& sa-si desavarseasca actiunea ei,
normal& i utilk de eliminare a elementelor inapte q! inadap-
tabile, din biologia economiei nationale
Al doilea corolar : Fortele minore au un prim mijloc de
aparare, in lupta lor contra celor dominante, Cu aijutorul cb.ruia
pot sine piept l restabili echiiibrul economic, fan, ca interven-
tiunea de sprijin a Statului sa mai fie necesark
Acest prim mijloc este: asocierea.lor.
Farg, aceasta actiune de insumare a tuturor fortelor mi-
nore, cu directii i obiective comune, intr'o singur& inmanun-
chere, internn sistem unic de rezistenta, aparare l reactiune
profesionala i economic& in lupta contra fortelor dominante,
mentionatele forte minore sunt sort:te 81 piara, deoarece
interventiunea extern& a Statului, nu vine totdeauna la timp,
sau In suficienta masura, pentru a restabili echilibrul si a im-
piedeca infr&ngerea fortelor inferioare.
Din acest adevar, se deduce in mod firesc, concluzia i im-
perativul indiscutabil : conditia de existentg, a for(elor minore,
in massa economiei nationale, este asocierea lor, pe- sisteme de
aparare i actiune comuna, profesionala i economic
Acest imperativ al calizarii i apararii comune, a fortelor
din massa economiei national; este exceptional de eficace
util, caci, priri mijlocirea lui, se poate obtine conservarea ¡Uri-
lor de echilibru, intre fortele zisei masse, pe o durat& ereatoare
cg.t mai indelungata cu putinta.
d) Al patrulea principiu de care am fost calauzit, era ur-
mtítorul
Massa economic& national& alcatuita din grupe, sectoare
sau sisteme de forte, in lupta sau in echilibru, formeazg, un an-
www.dacoromanica.ro
PARTE* I SCHIMBURI 125
samblu organic, care reactioneaza ca un complex ocult de vase

comunicante : presiunea pe a anumita suprafatk pe un anumit
sector, sau sistem de forte al acestei masse, se repercuteazO pe
restul grupelor sau sectoarelor massei, in raport direct Cu apro_
pierea, cu interdependenta ce exista Infre adestea si sectorul
asupra caruia s'a exercitat forta sau presiunea externA.
Corolar necesar : la o actiune exterioarA, massei economice
de exemplu, la o actiune, la o interventiune a Statului, In
acea massa trebuesc avute in vedere si calculate toate re-
percusiimile, toate reactiunile, vizibile sau oculte, ce se pot
produce, la toate celelalte sectoare din complexul aceleI masse
Al cincilea principiu de mecanica economica :
Valenta moleculelor, a fortelor ce compun sectoarele massei
economice, fiind diferitk dela un grup de forte la altu,l, dela
un sector la altul (agricultura, industrie, comer, munca, etc.)
structura insasi a fiecarui sector economic este, In conse-
cintl, diferita.
Plastica si valenta, interna, adica stabilitatea si natura echi_
librului intern, variind astfel, dela sector la sector. dinami-
ca, actiunea creatoare a fiecarui sector este deosebita. precum
de asemenea este deosebita si rezistenta sau reactiunea lui, la
o actiune sau forta extern&
Corolar necesaz : Este deci absolut indispensabil, a se cu-
noaste structura fiecarui sector de forte, din massa economica,
nationalS, studiindu-se componenta, feluil $i gradul de actiu e
si reactiune, valenta fiecarui grup sau sector de forte, pentru
a se preciza mb,sura si modalitatea specifica, in care trebue
coordonata once interventiune externa, Cu fiecare dintre aceste
sectoare sau grupe de forte, spre a se obtine astfel efectui de
actiune creatoare necesara, sau pentru a se evita reactlunile
si reflexele nedorite.
Al saselea principiu de mecanica economica:
La fenomen economic terminal trebue actionat cu fenomen
economic cauzal, lar nu cu simpla masura administrativa, de-
oarece aceasta din lima nu va putea impiedica desfasurarea
efectulni economic, produs de un alt fenomen economic cauzal.
sa dau un exempiu : urcarea preturilor, care este un feno-
men economic terminal, adica efectul altor factori sau feno-
www.dacoromanica.ro
326 PARTEA I SCHIAIBURI
mene economice cauzale, urcarea preturilor nu poatn fi opri-

ta prin simpla masura administrativa a obligativitatii preturi-
lor maximale, sau a Inghettizei" preturilor pe un anumit nivel,
caci acea masura, nu constitue un fenomen economic care sa
paralizeze pe cele cauzale, care determinau urcarea preturilor.
Cauza urcarei preturilor flind un complex de fenomene eco-
nomice, lar masurile obligatorii, mal sus citate, fiind simpla-
mente administrative, acele cauze economice scapli influentei
.ziselor masuri si continua a-s1 produce efectul urcarel pretu-
rilor, in ciuda, alaturea sau peste masurile de ordln adminis-
trativ mal sus date ca exemplu.
Pentru a se inceta deci acest efect, trebue creat fenomenul
economic antidot, care stt inlocuiasca, sä elimine pe cele pro-
vocatoare de atari efecte; deci la fenomen economic, trebue ras-
,puns Cu fenomen economic, iar nu cu mastati Oe ordin sau na-
tura administrativb.
_
Economicul 41 are legile lui, si la fenomen economic, so-
lutia trebue autata tot in economic, nu aiurea, caci In acest
din urma caz, solutia este inoperanta.
Acestea erau unele din principille de mecanica economica.
elaborate prin experienta anilor de guvernare i prin stu-
diile, prin cercetarile intreprinse in domeniul economic,
principii care m'au calauzit intotdeauna si pe care le-am sta-
tornicit a luminà I sectoarele planului de politica economica,
pe care 11 elaborau convingerile mele 0. 11 impuneau Inst4i rea-
litatile i hotaratoarele imperative ale economiei noastre na-
tionale.
Astfel fiind, in capitolele precedente, am constatat care
erau acele realitati, din domeniul schimburilor cu strainatatea,
-care era tabloul clinic al acelor realitati.
De asemenea, in aceleasi capitole, s'au reliefat imperati-
vele primordiale pe care le impunea acel tablou clinic al reali-
tatilor economiei noastre nationale.
La randul lor, acele imperative ale economiei noastre re-
clamau, o politic& economica necesara, un plan de reorganiza-
re determinat, pentru tamaduirea starilor anormale, patologice
ingrijoratoare, invederate de acele imperative si de realitatile
noastre economice.
www.dacoromanica.ro
Tn paginile precedente am schitat acea politica economia,

acel plan de reorganizare a economiei n.ationale, in eonformi-
tate eu imperativele l realitO.tile constatate,
De asemenea am reztunat i cateva din principille generale
mecanica economia, ce m'au cAIAuzit in Executarea
mele.
Aceasta fiind geneza acelei politice, geneza acelui plan de
reorganizare a economiei nationale, precum i schita,
obiectivelor lui generale si mal importante, din expunerlle ca-
_pitolelor precedente, se invedereaza cl ceeace a prezidat la
elaborarea conceptiei i politicei mele economice, a planului de
reorganizare a economiei nationale, nu au fost nici sent'men-
-tele de simpatie sau dentipatie, pen.tru unele fenomene eco-
nomice, unit oa,meni sau unele tári el, in mod exclusiv, impe-
xativele primordiale i hotAratoare, realitatile i nevoile porun-
cítoare I obiective, ale Wei mele.
Pentru aptiraxea i satisfacerea acestor nevoi, a mentiona-
-telor imperative nationale, am elaborat o politia, economia
obiectiva i un plan de realizare corespunzator.
Pentru infAptuirea acestel politice, pentru aducerea la in-
deplinire a planuluí de reortganizaxe, in toate sectoarele lui, fie
externe, fie interne, am desfAsurat toate straduintele posi-
blle am luptat Cu urbanita,te, demnitate i perseverenta.
Aceastd atitudine, aceasta actiune, aceasta lupta
obiectiva I hotAra,tA, ce am intreprins, pentru apararea econo-
miei nationale i pentru satisfacerea imperativelor eí, intAxapi-
man, cum era si firesc, foarte dese interese sau conceptii con-
trare, fie in tara, fie peste hotare.
FatA de acestea, am avut aceíasi atitudíne: deschisa, obiec-
-tiva i leala, dar neclintita l hotarAtA, din care pricina mi-am
creiat foarte multe adversitati i inamicitii, la noi si In alte tAxi,
Atunci ins& cand, din incrucisarea discutillor si a conflic-
-telor de interese contrare, gAseam linia de armonizare a impe-
xativelor noastre nationale, Cu interesele altor tari sau factori
cconomici, ceeace stabíleam de comun acord, intelegeam
se respecte, cu scrupulozitate, de ambele pArti, i a se inde,-.
plineasca. fart, rezerve mintale, ci Cu punctualitate i build
credintA.
www.dacoromanica.ro
128 PARTEA I SCIIIMBUILI
In capitolele si. volumele urmatoare, analizarea mai ama-

nuntit& a principalelor sectoare din economia noastra natio-
nala, la lumina realitatilor noastre specifice si a imperativelor
de politic& economic& mal sus schitat& va prilejul, in mod
fortat, si mentionarea straduintelor mai importante, interne §i.
externe, depuse pe tArAmul politicei economice.
www.dacoromanica.ro
Partea II-a
POLITICA COMERCIALA EXTERNA
Vol. 1. 9
www.dacoromanica.ro
Partea II-a
POLITICA COMERCIAL X EXTERN A.

In aceasta de a doua parte a volumului, voi analiza ateva
din sectoarde politicei comercíale externe, lar in volumele ur-
_mAtoare, voi expune problemele I preocupOrile, mai impor-
t ante, din politica de refacere a structurei i product,lei econo-
miei nationale.
In partea I-a din acest volum, am expus care erau reali-
tatiie specifice tarei noastre, in domeniul schimburilor noastre
cu strainatatea.
Din sinteza caracteristic& a realittitilor, se inveaera un ta-
blou clinic de functiuni anormale, de stOri in desechilibru, de
-evalutii dAunAtoare si de perspective ingrijorAtoare.
Acele realitati anormale, generatoare de multiple si grele
convulsiuni si sincope, in economía nationalk reclamau o
hotarAtO i chibzuitl actiune de reorganizare, o politic& co-
mercial& externA, paralel Cu o politica de refacere intern& a
productiei si structiirei economiei nationale
Precum am arOtat in capitolele precedente, pe primul tri-
xnestru din anul 1938, balanta noastra comercialk datorità sc&-
clerii preturilor mondiale a celorlalte cauze, mentIonate in
zisele capitole, prezenta un deficit de 349 mil. lei, devenit
428 mil. lei, pe primul semestru din acelas an
Conjunctura international& era din ce in ce mai defavo-
rabilk din cauza Eaderii preturilor, lar orizonturile politicei
europene incepuserA a se intuneca, prevestínd zbuciumul ce
avea s& urmeze, in toamna aceluiasi an.
In aceste conditiuni, in acest climat general, polittc l eco-
nomic, cu importante resfrOngeri asupra Wei noastre, mi s'a
incredintat i sarcina conducerii Ministerului Industriei si Co-
anertului, la 1 Aprilie 1938 cOnd, dup& promulgarea Constitu-
www.dacoromanica.ro
132 PARTEA H-a POLITICA COMERCIALA EXTERNA
tiei din 1938 imprejurarile politice au determinat refacerea gu-

vernului prezidat de repausatul Patriarch Dr. Miron Cristea,
Prin intrunirea, in conducerea aceleiasi persoane, a orga-
nului de initiativa in politica schimburilor, Cu cel de execu-
tiune, a zisului Minister, Cu Institutul de Emisiune, se
incerca a se rezolva astfel, unitatea de conceptie I politica, in
cel mai sensibil 1 clatinat sector economic; se dorea punerea
in aplicare a unui plan unitar in domeniul schimburlicr cu stra-
inatatea si in acel al reorganizarei productiei nationale; se
nazuea la aplicarea principiului unitatii de politica economica,
al unitatii de organizare g de comandament nconovnic: se In-
telegea astf el a se inlatura toate tensiunile, deosebirile de con-
ceptie, de metode si de practice, semnalate ocazional, in pagi-
nile precedente.
Relevez, din nou si cu acest prilej, a nu acesta era cazul
intre d. C. Argetoianu si mine.
Als putea spune chiar ca, in materie de politica economica,
de ate ori au fost imprejurarile a ne intálni, o sincera
armonioasO concordanta i conlucrare a existat intre noi.
Din aceasta cauza, am regretat fcarte mult a, o distinsa
personalitate ca aceia a d-lui C. Arigetoianu, paasea un de-
partament care avea foarte mare nevoe de luminile, de com-
petenta si hotarirea sa.
Astfel, urma sa pun in aplicare politica economía i pla-
nul de reorganizare a structurei i productiei national; ce
elaborasem, pe bazele realitatllor specifice si ale imperativelor
primordiale, expuse in capitolele precedente. Politica economica.
si planul de reorganizare mai sus axnintit, au fost supuse in
mod definitiv, Suveranuluí, care le-a dat incuviintarea Sa, la
27 Aprilie 1938.
Sarcina era extrem de complexa si de spinoasa, ingreuiata
fiind 1 mal adanc, de conjunctura internationala, politia
economia, mal sus enuntata.
Cu toate aceste igrele circumstante, interne l externe,
apreciind necesitatea i urgenta aplicarei a,celei politice, pentru
a recupera si obtine maximum de realizari Cu putinta, in ve-
derea vremurilor si mai grele ce Il prevesteau venirca n'am
sovait totusi a incepe punerea ei in aplicare.
www.dacoromanica.ro
PARTEA II-a POLITICA COMERCIALA EXTERNA 133
Precum am arAtat in capitolele precedente, privitoare la

schimburile noastre Cu str&inAtatea, politica, planul de reor-
ganizare rezumat in acele capitole, reclamau o actiune para-
lela si hotAr&ta, pe o serie de sectoare, actiune concomitent9.
ce trebuia sA conducA la rezultatele necesare economiei
s'Ami nationale, mentionate in acele capitole.
Acea actiune simultanA in domeniul schimburilor Cu strai-
nAtatea, avea ca obiective :
reorganizarea controlului importului diriguirei lui ;
problema materiilor prime ;
organizarea exportului i diriguirea lui ;
AceaE.tA actiune complexk din sectorul politicei comerciale
cxterne, era insotit& de o paralela ofensivk in aplicarea poli-
ticei l planului de reorganizare a productiei interne, care
comporta :
crearea productiei nationale pentru degajarea
;
crearea productiei nationale pentru bunurile de export;

reouganizarea Cooperatiei, ca parghie pentru redresarea
productiei agricole sAtesti ;
reorganizares. retelei institutiunilor de credit necesare
linantArei celor douA sectoare de politic& economicl mai sus
inentionate ;
alcAtuirea Ministerului Economiei Nationale, ca organ
al politicei i planului de reorganizare a economiel noastre.
AceastA dublb i concomitent& ofensivk pe plan exteni
si. pe plan intern, a fost inceputA din al doilea trimestru
anului 1938.
In capitolele ce urmeazia, vom examina obiectiveie mai sus
mentionate ale politicei comerciale externe, urmând ca. cele ale
-politicei de reorganizare a productiei nationale si. a creditului,
sA fie analizate in volumele respective urmAtoare.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I
REORGANIZAREA I DIRIGUIREA IMPORTULUI.

In capitolele precedente privitoare la import, am expus, In
sumare cifre si caracteriari, realitatile sub care se irif6..tisa
acest important sector al schimburilor noastre cu strAinatatea.
Reamintesc acele realit6,ti :
80% din valoarea m6,rfurilor importate, erau produse
fabricate ;
Importurile noastre aveau tendin.ta ferna de a se in-
drepta, progresiv, cb,tre tarile cu devize libere, devize din
care obtineam din ce in ce mal putine, paraseau tArile
cu clearing, in care aveam disponibilItäI deseori inutilizate
inghetate, in conturi respective.
Am exarainat, in capitolele precedente, consecintele Ingri-
jorltoare, pentru economia noastra nationalA, ale acestor
In Mara de ele, regimul importului nostru mal suferea de

o serie complexl de vitii si practice administrative, care tre-
bueau inlIturate.
Voi cita ateva dintre ele.
A. Vitii *i practice administrative.
In calitate de Guvernator al Bancii Ngionale, aveam per-
manent contact cu toate problemele economice privitoare la
schimburile noastre Cu stainb,tatea, de oarece, prin Institutul
de emisiune se incasau devizele provenite din exporturi si tot
prin acel Institut, se efectuau pläile pentru importuri, etc., pe
toate pietele mondiale.
Asa dar, si sectorul importului, ca i acela al exportului,
aveau permanent contact cu Banca Nationa16,. Mai mult
cum sectorul exportului a fost Msat la libera lui desf54uraze
www.dacoromanica.ro
136 PARTES II-a- POLITICA COMERCIALA EXTERNA
0 evolutie, in cea mal mare parte a regimurilor economice, In-

stitutul de emisiune avea mal frecvent contact cu el, decat
insa0 Ministerul de resort, prin obligatiunea de Incasare a de-
vizelor dela exportatori.
In sectorul importului, pentru ca autorizatiile de import,
la articolele contingentate, sä nu dep4easca posibilitatile de
platA prin Banca Nationala, aceasta institutiune avea, la Di-
rectia reglementarei importului (Contingentarea), din Ministe-
rul Industriei si Comertului, un birou care aplica ceeace
se cherna : viza de transfer", adica facea constatarea daca.
volumul autorizatiilor de import, elflierate pentru a anumita
tara, corespundea cu totalul disponibilului de plata din acea tara.
In acest fel, Banca Nationala avea un zilnic contact Cu re-
gimul ímportului, cunoscand complecta 0 amanuntita luí
m4care 0 structura.
Alt contact zilnic, 11 avea prin cererile de transfer, ce 11
erau adresate, direct de inaportatori, dupa ce ace0.1a obti-
neau autorizarea de import, dela Contingentare, pentru a
face plata marfei importate.
In acest scop, Banca Nationala avea organizat un impor-
tant Serviciu al controlului platilor importului.
Tot odatb Institutul de emisiune mai avea contactul zilnic
Cu importul 0 prin Servicial relatiunilor Cu strainatatea, prin
care se efectuau platile propriu zlse, dupa ce dreptul la transfer
al importatorului era verificat de serviciul control ului impor-
tului, mai sus mentiona,t.
In consecinta, Institutul de emisiune putea sa alba cuno§-
tinta autentica a multora din vitiile si practicele administra-
tive, dela Directia Contingentarei, deseori criticabile §i necon-
forme cu normele fire0i §i obligator% vitii §1 practice ne-
cesar a fi Inlaturate.
Astfel, se putea constata ca, deseori, eliberarile de auto-
rizatiuni pentru import se faceau, de miele servicii ale Contin-
gentarii, In dispretul ordinei cronologice a cererilor, dei a4a o
cereau, la unele tari, chiar conventiunile respective Incheiate
Cu aeestea. In consecinta, unii importatori erau favorizati, In
detrimentul drepturilor altera.
0 alta practica foarte frequeta a ziselor servicii dela
www.dacoromanica.ro
PAR1EA II-a POLITICA COMERCIALA EXTERNA 137
Continigentare era si schimbarea articolelor pentru care se

eliberase autorizatia de import.
Astf el, cum importatorii stiau c. pentru unele articole de
mai redua importanta., dispensabile sau luxuorii, normele erau
mal restrictive, pentru a se deroga dela aceste norme, obti-
neau in primul rAnd autorizatie de import pentru m6xfuri de
mai mare important& nationalA, autorizatii ce se acordau mal
usor i apol fAceau o simp16, cerere de schimbare a marfel
obtinute, cu aceia dorit6 cerere ce se aproba.
Citez numai cAteva din aceste numeroase cazuri, Cu titlu
de exemplu :
-- import de fire de bumbac, se schimba in import de bi-
ciclete ;
import de ceai, se schimba in import de heringi
import de fire de lank se schimba in import de heringi;
import de envelope si camere de aer, se schimba In im-
port de piel cu blaxa, de oae ;
import de fire de bumbac, se schimba in import de
z4voare si broaste ;
import de fire de bumbac, se schimba in import de
matIsuri ;
import de peste conservat, se schimba in import de do-
puri de plutb, ;
Citez numai aceste cazuri, din multiple,le consta.tate,
cazuri care denotau felul daungtor cum se proceda, cu soarta
importurilor noastre, la birourile Contingentarei.
De asemenea, se aprobau, la unele mDxfuri fabricate, de
care tara se putea usor dispensa, cote foarte mari de import. Se
intampla cigar, ca disponibilul de import sa fie epuizat, la o
anumità tarA, cu importuri de minima insemnAtate pentru eco..
nomia nationall, ne mal rb.mAxiand astfel, disponibil de im-
port, pentru alte marfuri esentiale.
De asemeni se aproba eliberarea de autorizatii pentru
Import, in valoare mai mare cleat disponibilul ce exista pentru
'tara respectiva.
Evident cd, in acest caz, importatorii care stiau cä li s'a
aprobat autorizatia, fIceau interventiuni pentru a II se elibera
In mod efectiv. Cum Ina atari autorizatii de import, färä aco-
www.dacoromanica.ro
138 PARTEA II-a POLITICA COMERCIALA EXTERNA
perire de plata, nu se putea elibera, toata vina era aruncata

asupra serviciilor Bancii Nationale.
Se infiintase chiar, la Contingentare, un birou asa numit
al Disponibilului", unde se treceau toate autorizatiunile, crein-
du-se a,stfel o confuziune intre acest birou, i disponibilul dela
Banca Nationala, asupra careia se arunca vina neeliberarei
acelor autorizatii de import, fara acoperire de plata.
Pentru remedierea acestei stbzi de lucruri, s'au flout repe-
tate interventiuni, verbale i serse. Citez un pasagiu din scri-
soarea No. 20.377 din 30 Decembrie 1937, adresatb, de Banca
Nationala, catre Ministerul de Industrie si Comer, in aceasta
chestiune :
"La inceputul fiecarui trimestru, Banca Nationala calcu-
leaza pe bazele exportului din trimestrul precedent, disponibilul
de import pe trimestrul in curs, pe care apoi 11 comunic& Di-
rectiunii Reglementarei Comertalui Exterior, pentru distribuire
la diver* importatori".
Pe baza acestui disponibil afectat articolelor contigentate,
sectiile respective fac autorizatiile de import si le trimit bi-
roului Disponibil", tot din Directiunea Rerzlementarli Comet-
tului Exterior".
Acest birou le prezinta apoi biroului vizei de transfer al
Bancii Nationale, care, in limita disponibilitatilor afectate,
aplica viza de transfer".
Logic ar fi deci ca atunci and disponibilul s'a epuizat,
sectiile sa nu mai libereze niel o autorizatie de import"
Totusi, sectiile, chiar dupa epuizarea disponibilitatilor de
plata, continua sa elibereze autorizatii de import si sä le tri-
mita biroului de Disponibil".
Importatorilor solicitanti i pentru aceste autorizatii de
import, li se dà informatii cä autorizatiile sunt deja lucrate
ca se afla la biroul Disponibil".
Prin acest procedeu. acesti importatori cred de stgur
gresit ca autorizatiile desi eliberate de Directiunea Regie-
mentarii Comertului Exerior, sunt totusi retinute, pe nedrept,
la viza de transfer a Bancii Nationale, fapt ce provoaca nume-
roase interventii l reclamatiuni, care pun Banca National&
inteo lumina Cu totul defavorabila fat& de industrie si comer".
www.dacoromanica.ro
,,Dei D-1 Inspector General Leonte, delegatul nostru ni

Comisiunea Superioara a Contingentbxii, a facut numeroase
interventii verbale pentru remedierea acestei stari de lucruri,
observam ca Inca continua sa db.inuiasca aceiasi stare".
VA rugam, Domnule Ministru, sa binevoiti a clispune a se
cerceta si decide daca nu ar fi bine ca, pentru curmarea acestei
situatii, autorizatiile emise fara existenta unui disponibil si
care deci nu mal pot primi viza de transfer, sä fie retinute la
sect% urmand ca acestea sau eventual un birou special de in-
formatiuni, sau chiar biroul Disponibil", sa dea informatiunile
necesare celor interesati, evitandu-se astfel frecventele recla-
matii, precum si atmosfera daunatoare ce s'a creat si continua
sa se creieze Sancti Nationale".
In sprijinul celor sustinute de noi, vb. Inaintam un articol
Mat din ziarul Excelsior" din 11 Decembrie a. c., din care
reese, destul de ciar, cele spuse de noi",
Legitima interventiune a Banal Nationale n'a. avut Insä
decat un singur rezultat : asmutirea Impotriva ei si a condu-
catorilor ei, a unei mai accentuate animozitati din partea zisei
1nstitutiuni a Contingentarei, deranjata In manevrele el con-
damnabile, de vigilenta Institutului de emisiune ;
5, Autorizatiile de import mal vechi de un an si neexecu-
Late, potrivit normelor In vigoare, trebueau anulate ; totus1 se
reaprobau si dupa trecerea unui an de neexecutare ;
Multe autorizatiuni de import, se prelungeau peste ter-
menele fixate pentru executare, In asa fel, incat pe unele din
ele niel nu se mai putea descifra textul, din cauza nenurna-
ratelor stampile st a,postile de preluntgire.
Asemenea autorizatiuni reclamau un r5,bdator studiu de
analiza si explorare, Cu lupa, printre pecetile si rezolutiile ce
se incrucisau si se suprapuneau. spre a se putea stabili care
mai era valabilitatea lor ;
Se cerea suplirnent de disponibil de import, de catre
Continigentare, Cu plata In devize libere, pentru marfuri de im-
portanta secundara, desi pentru importul acelcr rnarfuri, de
catre aceiasi importatori, acestia aveau acordate exporturt In
compensatie" ;
8. Dificultatlle Cu eliberarea autorizatiilor de import, de
www.dacoromanica.ro
340 P §4IITEA II-a-- POLITICA COMERCIALA EXTERNA
cätre biurourile Contingentarei, erau intampinate si de im-

porturile, foarte insemnate, necesare apararei nationale.
Datorita acestor dificultati ce se faceau, Banca Nationala
a fost surprinsa de reclamatdunea ce i se adresa, de catre o
important& fabrica de armament din tara, care se plängea ca
serviciile Bancei nu-i eliberase autorizatiile de import, del 18
vagoane din materialul necesar comandei Ministerului Apara-
rei Nation.ale erau sosite, lar 30 vagoane cu masini erau in drum.
Evident, mirat de aceasta invinuire ce se aducea Institu-
tului de emisiune, am dispus cercetarea cazului si s'a constatat
ca, acele autorizatiuni de import erau retinute In birourile
Contingentarei, iar nu ale Bancii Nationale. Cura insä, birou-
rile Contingentarei epuizasera disponibilul de import, din acele
tari, pe alte importuri, in dispretul necesitatilor primordiale
de aparare nationala, conform obiceiului, au aruncat vina pe
Banca Nationala, care n'ar fi eliberat acele autorizatii, din
lipsti de disponibil.
In finalul scrisorii No. 7453 din 17 Mal 1937,prin care re-
clamam i acest caz, Ministerului de Industrie si Comert,
aratam
Din cele de mai sus rezultä, cä autorizatiile pentru Ceho-
slovacia No. 232, 233 si 234 se gasesc Inca la biroul Ministeru-
lui, Directiunea Reglementä,rii Comertului Exterior i va,
ruizam, Domnule Ministru, sä binevoiti a lua masurile ce yeti
crede de cuviinta ca, informatiile ce se dau de catre functicnarli
acestei Directiuni, sa fie date cu preciziune, fä.ra ca sä se mai
aduca acuzatiuni, de natura aceasta, in contra Bb.ncii Natio-
nale, ca nu are clisponibil sau a, se gasesc la biroul nostru de
transfer, când acele autorizatiuni se gasesc i azi in biroul
Direc. Reglementarii Comertului Ext.".
La aceasta scrisoare, zisul Minister a raspuns Cu adresa No.
69513 din 15 Iunie 1937, adica aproape dupa o luna, raspuns
din care citez
Cererile la care se refera reclamatiunile Ministerului Ar-
mamentului si Ministerului Apararei Nationale, au fast apro-
bate de Comisia de investitii si de Comisiunea superioara de
Contingentare 1 dupa indeplinirea celorlalte formaiitati, RR
fast trimise la Directia Reglementärei Comertulul Exterior
www.dacoromanica.ro
PARTEA II-a POLITICA COAIERCIALA EXTERNA 141
(Contingentare) cu borderourile No. . . . spre a fi contabili-

zate i trimise la viza de transfer".
Deoarece la aceste date, disponibilele din Germania si Ce-
hoslovacia, pe trim I. erau epuizate, au fost vizate numai au-
torizatiile din Elvetia i Su,edia; celelalte au fost retinute la bi-
roul disponibilului (Contingentare).
,.La interventia Subsecretariatului de Stat al Inzestrarei
No. 275, inreg. la No. R. 281 din 29 Aprilie 1937 si in cadral
trim. II 1937, comunicat intre timp de Dvs.. se contabilizeaza,
la 6 Mai 1937, la biroul Disponibilului" din Directiunea Regle-
inentarei Comertului Exterior (Contintgentarea) lar la 7 Mai a.
C., se vizeaza toate autorizatiile din C. S. R. si Germania, reti-
flute, expediindu-se firmei solicitatoare.
Din cele de mai sus rezulta cä intarzierea pentru rezolva-
rea cererilor se datoreste lipsei de clisponibil la Germania si
Cehoslovacia, la data rezolvarei, ceeace a avut ca urmare, reti-
nerea permiselor eliberate de sectia import la biroul disponi-
bilului, pana la comunicarea disponibilului pe trim. II. 1937 de
catre B. N. R., and au fost trimise la viza de transfer B. N. R.
Prixì confuzia facuta de functionarii cari au dat informa-
ii interesati, s'a spus ca autorizatiile sunt retinute la
viza de transfer B. N. R." in loe de ,.la biroul disponibilu/ui
din D. R. C. E. (Contingentare)".
In felul acesta, Masi Ministerul Industriei l Comertului
era obligat sa recunoasca urmatoarele realitati 1 practici con-
damnabile, anume ca :
Dir. Reglementarei Comertului Exterior (Contingentare)
epuizase disponibilul de import, pe trimestrul I. 1937, Cu alte
importuri, in loe sä dea precadere celor cerute de necesitatile
apararei nationale ;
Pentru acestea din urma, datorita reclamatillor facute
de Ministerele militare respective, importurile in chestiune ale
apararei nationale, au fost acoperite ulterior si numai Cu dis-
ponibilul pe care Banca National5, Il comunicase pentru tri-
mestrul urmator, respectiv trim. II. 1937;
Deci, aceste importuri au fost intarziate de Contingen-
tare de la un trimestru la altul, del intre timp, se epuizase
www.dacoromanica.ro
142 PARTEA II-a POLITICA COMERCIALA. EXTERNA
disponibilul de import, cu alte cereri mai putin urgente i im-

portante, de cat cele ale apararei nationale ;
Ca, acele autorizatii de import intarziate atata timp prin
birourile Contingentarei, prezentate la viza de transfer a Ban.-
cil Nationale in ziva de 6 Mai 1937, au fost vizate, chiar a
doua zi, 7 Mai 1937, deci far& nici o intarziere, nu cum se a-
firma in mod calomnios, ca fuseserA neglijate de Banca Na-
tionala ;
Con.tingentarea. prinsl In aceastA culpa, a incercat
arunce vina asupra BAndi Nationale, cum facea totdeauna ;
Banca Nationala protestand i cercetAnd cazul, Ministe-
Jul a trebuit sA recunoasca vina ContinyzentArei 1 sA confirme
chiar ca : prin confuzia flea& de fun.ctionarii care au dat
informatii celor interesati, s'a spus cA, autorizatiile stint refi-
nute ,,la viza de transfer B. N. R.", in loe de la biroul dis-
ponibilului D. R. C. E. (Contingentare)".
Prinse Cu atari procedeuri, vinovate si condamnabile, bi-
rourile Contingentarei, intretineau o necontenita atmosferA de
ostilitate fata de Banca Nationala, in toate imprejurarile Cu
putinta, cautand sA. aciduleze raporturile dintre aceasta si con-
ducerea Ministerului Industriei 1 Comertului.
Pentru aceste considerente, raspundeam zisului Minister, la
adresa mal sus citata a sa, prin scrisoarea No. 10.017 din 23
rune 1937, din care extrag urmatoaxele :
In ceeace priveste partea finala a adresei Dvs. privind
confuzia facuta de functionarii Directiunei ReglementArei
mertului Exterior, cari In informatiile date au spus ca auto-
rizatiile sunt retinute la viza de tra.nsfer a Bancii Nationale a
Romaniel, in loe de biroul Disponibil" din Directiunea Regle-
mentArii Comertului Exterior", ne permitern a va comu-
nica, ea aceasta confuzie, care in nici un caz nu ar fi trebuit
facuta, avand mai ales in vedere autoritatea axeia se adresa.
precum l importanta cnestiunel, nu numai ci nu a constituit
un caz izolat, ci i azi ea eonstitue un sistem.
Pentru a se pune capat acestei situatiuni atat de pagubi-
toare, VA rugam, Domnule Ministru, sA binevoiti a dispune cer-
cetarea celor relatate de noi, i luarea de mb.suri necesare ca
www.dacoromanica.ro
sefii de sectie respectivi a nu mai comunice inexactitAti de felul

celor de mai sus".
9) Aceiasi Directie a Contingentarei afisa, uneori, ca auto-
rizatiile de import, din anumite tAri, erau retinute din lips5, de
disponibil, dei mai exista disponibil pentru eliberaxea lor.
Aceasta afisare, indrepta toate plftngerile si protestele la
Banca Nationala si contra acestel Institutiuni, in mod nejusti-
ficat, de aceia a trebuit a se intervinft, si in aoeste practice
critioabile, astfel cum se arata in urgatoarea Intampinare de
protest, adresat5, Ministerului Industiiei si Commertului, Cu
No 10672 din 6 Iulie 1937
In ziva de 26 Iunie a. c., la Directiunea Reglementarii Co-
mertului Exterior s'a afisat ux-rnatorul
AVIZ
Autorizatlile de import retinute din lips& de disponibil
Germania autorizatii retinute cu data de 24 Iunie a. C.
Belgia ,, 77 47 77 77 15 o ,,
Cehoslovacia ,, 7, fabricate comprimabile 0
necesare din trim I., trim.
II. Cu data borderoului din
11 Iunie 1937
U. S. A. 77 7, triMeStrUl I. §i II.
Examinand situatia clisponibilului flout& de InsIsi Mee-

tiunea Reglement5xii Comertului Exterior, observAm cl, la a-
ceste tAri, erau Incä urmatoarele disponibilitAtti :
Cehoslovacia la 11.VI.937 era un disponibil de 6.902.444 lei

Belgia 15.VI.937 6.839.453
Germania 24.VI.937 6.407.420
Deoarece pe de o parte aceste informatii nu corespund si-

tuatiei reale a disponibilelor, iar pe de alt5, parte, produe per-
turb5xi si in bunul si rapidul mers al eliberarii autorizatillor
de import, cu °mare v5., rug5m, Domnule Ministru, sft bine-
\mitt a dispune cercetarea cazului si luarea de masuri, de pe-
www.dacoromanica.ro
144 PARTEA H-a POLITICA COAIERCIALA. EXTERNA
deapsa, contra functionarilor ce s'au facut vinovati de asemenea

dispozitiuni"
Limitez seria vitiilor administrative si a practicelor cri-
ticabile ale Directiei Contingentasei din Ministerul Industriei
Comertului, numai la exemplele de mai sus, caci ele sunt
suficiente pentru a ilustra mentalitatea si metoda de lucru ce
domnea acolo.
Din cauza insa ca, Banca Nationalk nu a inteles O, tole-
reze acele condamnabile metode de lucru ale Contingentarii,
atat ea cat i conducatorii ei, si-au otras cele mal inversunate
dusmanii. Astf el s'a contribuit, spre marele meu regret si al
Baria. Nationale, la inasprirea relatiunilor Cu Ministerul In-
dustriei i Comertului, precum i cu conduca.torii lui. relatium
pe care le-am dorit totdeauna, leale si armonioase, si pe case
Je-am intretinut necontenit, Cu un obiectiv simtamant de apa-
rare a intereselor !generale, interese ce trebuiau armonizate
prin colaborarea celor doua institutiuni..
Nu ramane indoiala deci, ca starea de lucruri, mal sus
enuntata, dela Directia Contingentarii, nu mai putea fi to-
lerata,- in interesul insusi al economiei nationale si al presti-
giului unei institutiuni de Stat.
B. O prima serie de imbunatatiri.

Prin preluarea conducerii Ministerului Industriei si Comer-
tului de catre d. C. Argetoianu, in luna Februarie 1938, d-sa a
procedat la o prima serie de masuri, pentru indreptarea situa-
tiunilor daunatoare, de la Contingentare.
In adevar, prin. Decretul-Lege din 12 Martie 1938, d. C. Ar-
getoianu, convins de necesitatea unei interventiuni urgente. in
acest sector, a luat unele dispozitiuni, foarte judicicase
potrivite, pentru remedierea stArilor prejudiciabile de la con-
trolul importurilor noastre.
Astfel, prin mentionatul Decret Lege din 12 Marcie 1938 au
fost edictate, urmatoarele masuri mai importante:
1. S'au fixat normele pentru calcularea, disponibilelor de im-
port, pe fiecare arä, tinandu-se seama de exporturile efectuate,
In acea tara, pe trimestrul precedent, precum si de imprejura-
www.dacoromanica.ro
PARTEA II-a POL/TICA COME RCIALA EXTERNA 145
rile generale, de necesitatile economiei nationale si de clauzele

acordurilor in vigoare, Cu tarile respective;
S'au recontingentat o serie de marfuri;
Pentru a se pune capat neajunsurilor rezultate din apli-
carea preturilor medii, pe baza cArora importatorii faceau de-
clararea valorii bunurilor importate, _-, s'a gasit necesar inlo-
cuirea acelui sistem, cu acela al declarárii, de importator. a
pretului real unitar pentru articolele importate, cu sanctiuni
severe in caz de nepotrivire nejustificata, intre preturile de-
clara& in cererea de import si actele doveditoare;
S'a mentinut dispozitia ca autorizatiile de import O.
pearte viza de transfer a Banca Nationale, pentxu a se evita
practica mai sus mentionata, de a se confectiona autorizatii de
import fara acoperirea de plata.
S'a prevazut dispozitiunea ca autorizatiile de import sa
nu poata fi schimbate, in timpul valabilitatii lor, niel in ce
priveste tara de origina a importului, nici in ce priveste felul.
cantitatea sau valoarea ~t'el.
Am mentionat numai pe cele mai importante masuri edic-
tate prin Decretul-Lege din 12 Martie 1938.
Cuprinsul acestui Decret. constituía astfel un complex de
prevederi, foarte necesare si foarte eficace, pentru indreptaxea
celor mai urgente stari daunatoare ce se constatau la Contin-
gentare si in sectorul reglementarei si controlului importului
nostru.
Dupl un foarte scurt timp insl, numai dupä cateva sap-
tamA,ni dela publicarea sus mentionatului Decret-Lege, am va-
zut, Cu deosebita pArere de rAu, plecaxea d-lui C. Argeioianu
dela conducexea departamentului Industrei si Comertului, unde
d-sa, adAnc patruns de necesitatea remedierei situatiunilor din
acel sector, ar fi putut contribuí, fcarte mult, la redresarea
necesara.
D-sa. in timpul foarte scurt cat a avut conducerea zisului
departament, a intreprins o serie de masuri foarte potrivite §1.
eficace, de prima urgenta, reclamate de situatiune, pe sec-
toarele maí sus aratate.
Tot spre regretul meu, dupa plecarea d-lui C. Argetoianu
Vol. 1. 10
www.dacoromanica.ro
146 PARTEA POLITICA CONIERCIALA EXTERNA
din Ministerul Miron Cristea, mi-a revenit mie sarcina condu-

cerii departamentului Industriei si Comerlului, pe ziva de 1
Aprilie 1938.
C. Reorganizarea Contingentiírii i a controlului

importului.
In calitatea de Ministru al Economiei Nationale, avand
deci competinta legala i procedand la examinarea situa-
tiunei, am constatat ca, in afar& de aplicarea principhlor de
politica comercial& externA, de punere in practica, a planului
privitor la import, expus in capitolele precedente, mal era
necesar& si o important& reform& a Directiunei Contingentarei,
D.tftt din cauza vitiilor si practicelor administrative, de cate-
goria celor mal sus mentionate, cat si din unele cauze ce cons-
tatam Cu prilejul inspectillor f&cute, la zisa Directiune, chiar
din primele zile ale preluIrei mentionatului Minister.
Ii adevar, Cu prilejul acelei inspectiuni, m'am convins
mai mult cá. acea Directiune a ContingentOrei, trebuia a fie
radical transformatO, de la pereti pana la conceptia de con-
ducere.
I. Reorganizari materiale sí ordine internA.

In adevar, starea de neordine si desorganizare, in care se
gasea acea institutiune, exterioriza defectele de funcionare
practicile criticabile ce se petreceau acolo.
Localul Contingentarei era compus din cateva etaje, cu
cOmArute marunte, unde fiecare sef de serviciu sau de sectie.
se complAcea a se izola, ignorand activitatea functionarilor
subalterni, lar acestia pe a sefului lor.
Publicul forfotea prin toate birourile, pe la toate etaj ele,
impiedicand bunul mers al serviciilor 1 dand loc la indiscretii
si prezente intempestive, din partea celor interesati.
Din aceasta cauza, localul era intr'o stare de murdarie
neingriijre, aproape reprezentativA i simbolicl; pentru a ilus-
tra cu un exemplu aceast& condamnabil& situatie, in care se
Osea o instiutie publick mentionez cä lipseau, dispOruserl,
panA i clantele dela usile Directiei.
In schimb insa, jos, la subsolul acestei institutiuni, erau
www.dacoromanica.ro
PARTEA II-a POLITICA COMERCIALA EXTERNA I47
instalate, ca inteo speluncl, o caf enea vi o frizerie, ambele

publice, dar vi pentru necesitb,tile serviciilor Contingentarei,
unde coborau functionarii l functionarele acestei Directiuni,
unde, sub pretext de cafea I coafurl, se pierdea timpul ne-
zesar serviciului vi se aranjau chestiunile dorite, in
neturburate, Cu interesatii contingentarilor j ai autorizatiiior
de import.
Aceasta intolerabila situatiune, care prejudicia fundamen-
tal prestigiul unei institutiuni de Stat, nu mai putea continua.
De aceia, am facut apel la d. architect Radu Dudescu,
unul din destoinicii l 1nimoil mei colaboratori dela Banca
isiationall, care conducea serviciul architecturei la acea insti-
tutiune l in inspectia ce am facut, insotit de d-sa vi de d. G.
Leonte, secretar general al Ministerului, am stabilit planul de
transformare vi reform& a localului Contingentb.rei. Tema ce
am- dat pentru executare, a lost urmatoarea: se va lucra numai
noaptea, pentru a nu se impieclica functionarea serviciilor in
timpul zilei, iar lucrarea stabilita in toate amanuntele ei, se
va termina In cel mai scurt timp Cu putinta.
Recunosc ea, vi in aceasta insarcinare, ca i in toate cele
ce am incredintat d-lui arhitect Radu Dudescu, s'a depavit ca
eficient& i exceptionale rezultate.
Echipele de noapte lucrau, sub controlul domniei-sale per-
sonal, ca in basme: se daramau pereti, se creiau sali spatioase,
se deplasau camere Cu ferestrele lor, de pe o parte intunecoasa
pe partea cu lumina, dispareau i apareau uvi, se tencuia, se
vopsea, se ridicau ghivee, toat& aceasta dam& munc& de
radical& transformare, se realiza cu atata harnicie, in timpul
noptii, incat dimineata, and veneau functionarii la lucru, a-
proape nu-vi mai cunovteau birourile, dar nimic nu-i stin-
gherea in activitatea lor. D. ashitect Radu Dudescu mal 135:tea,
Cu prilejul acestei ingrate lucrari, Inca un record, pentru
care binemerita toata luada.
Astfel, in curs de cateva saptamb,ni, nu mai mult, totul a
fost transformat, curatit, ordonat i reorganizat. Fiecare ser-
viciu, avea loe inteo sail mare, cu zidul lateral in geamuri,
pentru a se veda, de pe culuar, intreg serviciul 1 activitatea
lui. pefii de serviciu vi de sectie nu mai vedeau inchivi, in.,
www.dacoromanica.ro
discrete eAmarute, cl Isl aveau locul in, aceeasi sala comuna, Cu

toti subalternii, spre a se exercita controlul activitatii 'or.
S'a interzis accesul publicului prin birourile acestei Di-
rectiuni, creindu-se la parter, 16 ghisee pentru cererile de im-
port, 4 ghisee péntru cererile de valute, la dispozitia particu-
larilor; s'a Infiintat, in acelas hall mare al parterului. un ser-
viciu de informatii si s'a reorganizat reg'stratura.
Astfel, importatorul care da cererea so, la unul din ghiszele
mal sus mentionate si care primea o adeverinta, io putea lua
bate lamuririle, Cu privire la mersul el, tot dela acele ghisee
si dela serviciul de informatiuni, fara a mal fi nevoe sa cu-
treere prin birourile Contingentarei, astfel cum se obisnuia.
inainte.
Legatura pentru lamuriri, intre partile interesate si bi-
rourile respective, care lucrau la etaje, scutite de once vizite
particulare, se Men, numai prin functionarii ghiseelor si al
serviciului de informatiune.
Evident ca a fost desfiintata si simbolica frizerie-cafenea,
dela subsolul Contingentarei.
Dupa aceasta transformare materiala si creare a cadrului
sI conditiunilor fizice potrivite unei bune functionari, --I aim
procedat apoi la reorganizarea interna a Directiei Contingen-
tArei: ca elemente ajutatoare, ratibnalizare interna, metoda de
lucru, organe de conducere si politica a importului.
La aceasta complexa si spinoasa opera, am fost ajutat de
distinsul si enetigicul meu colaborator, d. G. Leonte, fost ins-
pector general la Banca Nationa1ä, si multa vrem: conduca-
torul serviciului controlului importului din Institutul de
emisiune.
D. G. Leonte se remarcase, In Banca Naticnala, prin deose-
bita d-sale pregatire de specialitate, precum si prin därza ener-
gie si tenacitate de actiune.
In calitatea sa de conducator al serviciului controlului im-
portului din Banca Nationala. avusese un permanent si zilnie
contact cu toate problemele acestui sector si Cu toate vitiile
de functionare ale ContingentAxel. Astfel, com1petenta si obiec-
tiva sa energie, fusesera distinse de mine cu mult inainte, In
canticle de Guvernator al Bancii Nationale, iar la preluarea.
www.dacoromanica.ro
tonducerii Ministerului Industriei l Comertului, am incredintat

d-lui Inspector General G. Leonte, insarcinarea binementata
de Secretar General la acel departament, incredintandu-i sec-
torul importului, pentru care era atat de competent si pre-
gatit. Subliniez i Cu acest prUeJ, munca darza, neobosit&
eficienta depusa de d. G. Leonte, la Directia Contingentarm,
potrivit planului l politicei mele de refacere a sectorului im-
portului, i Il exprim I cu acest prliej, sentimentele mele de
osebita pretuire.
Astfel, cu privire la reorganizarea intern& a zisei
mentionez numai cele mal principale realizari:
Din punct de Vedere al elementelor ajutatoare, lipsa G.e
material urnan, preqatit pentru aceste probleme, a impiedicat,
o adanca si bine meritata, primenire a personalului dela Con-
tingentare.
Probleme urgente de prompt& funcionare a serviciilor, de
aplicare far& intarziere a unei echitabile repartitll interne a co-
telor de import, de aprovizionare a tarei cu Márfurile de nece-
sitate primordiala, de redresare a balazitei comerciale i plati
toate aceste probleme de hotaritoare importanta, nu consiliau
la o inlocuire In massl, astfel cum s'ar fi cuvenit, a multora
din functionarii Contingentarei, incompatibili Cu acea Diree-
tiune, caci riscam astf el ä se desorganizeze serviciile i sa se
intarzie deslegarea problemelor, urgente si primordiale, mai
sus mentions.te.
Din aceast& cauza, primenirea personalului dela Contin-
gentare nu s'a efectuat cleat in etape reduse, In masura in
care buna functionare nu suferea, lar elementele bine prega-
tite din afar& se puteau gas' sau forma
Cu privire la rationalizarea functionarei iuterne,
afara de miganizarea mal sus mentionata, a serviciilor de ghisee
informatiuni, care alcatuiau organele de contact exclusiv Cu
partile interesate si cu publicul, interiorul serviciilor, riguros
sustras oricarei legaturi cu exteriorul, in timpul orelor de
slujba, a fost obiectul unei noui regrupari i sincronizari.
Astfel, s'a putut stabili o mal prompt& legaturl intre ser-
, viell, o mal organica relatiune intre ele si o mai rapida expe-
diere a lucrarilor,
www.dacoromanica.ro
De asemenea, metoda de lucru anterioara, de a lasa

se aglomereze lucrarile in timpul primelor doua luni ale tri-
mestrului, pentru a se rezolva In cea de a treia luna, a fost
inlocuita printr'o lichiclare zilnic& a chestiunilor.
Datcrita acestor masuri luate, precum si a d'spozitiunilor
date de a se rezolva, cu precadere, cererile pentru apararea na-
tionald, nentru ma.terii prime, semi fabricate, masini, etc. se
ajunsese ca cererRe mai sus mentionate, sa se rezolve in mt-
nimum de timp necesar.
II. Noua política a importului.
1. Concomitent Cu aceasta rationalizare I ordinc interna,

restabilita inlauntrul aparatului administrativ al Contingen-
tarei, noua conceptie de politica comerciala externa, ce pu-
neam in aplicare, reclama modificarea Insasi a orrDanului de
conducere al acestui sector.
Potrivit conceptiei anterioare, Directia Contingent arel avea
In fruntea ei un organ numit: Comisiun.ea Superioara a Con-
tingentarei, care aproba, cererile importatorilor. Acelasi drept
avea l Ministrul, conducator al departamentului.
Mentionata Comisiune Superioara era compusa din repre-
zentanti al cliverselor Ministere, precum si din membrif numiti
ca exponenti ai diverselor tgrupuri de importatori.
Deseori aceasta Comisiune Superioara a Ccntingentarei era
prezidata de un reprezenta.nt al importatorilor.
Aceasta compunere a conducerii Directiei Contingentarei
nu mai corespundea conceptiei mele de politica comercial& ex-
terna si niel necesitatilor reale ale tä'xii.
In adevar, am v&zut tabloul clinic al tristelor realitb.ti, in-
fatisate de sectorul importului, de balanta comercial& si de
aceia, a platilor.
Toate aceste realitati cereau o chibzuita dar hotarata, poli-
tica de redresare i de diriguire, a importului, in conformita e
cu interesele generale de aparare natronala si reorganizare eco-
nornica, astfel cum ele au fost expuse in capitole/e precedente-
www.dacoromanica.ro
PARTEA H-a POLITICA COMERCIALA EXTERNA 151
Aceasta politic& a interesulul general national, reclama

deseori subordonarea interesului particular si individual, aci
acesta se gftsea, fgarte ades in conflict Cu interesul general.
Astfel fiind, intreaga initiativ& si executare a Doliticei co-
merciale externe, pentru a fi riclicat& la nivelul cerut de im-
perativele ingrijor&toare ale apArb,rei si economiel nationale,
trebuia s& fie de atributul exclusiv al organului care repre-
zenta interesul general, de atributul exclusiv al Statului.
Acesta trebula s& fie singurul indrum&tor si initiator al
politicei de ap&rare national& si de organt_za,re economick iar
nu interesul individual, particular, care, Cu toat& buna lui vo1nt4
sau credintk nu cunostea tot ceiace conducerea Statului putea
si trebuia A stie, in scopurile mal sus mentionate.
In consecintk politica importurilor t&rei, primordial si in-
dispensabil instrument al apArArel nationale si reerganiarei
economice, nu putea fi abandonat& conceptiei si conducerii re-
prezentantilor importatorilor, al p&rtilor interesate, ori at de
distinsi si obiectivi ar fi fost acestia, in hot&r&rile lor, ceeace
nu era cazul totdeauna.
Acea politic& trebuia reluatb, in mod exclusiv de Stat, ca
reprezentant autorizat al intereselor generale n.ationale §i ca
singur organ rAsinmz&tor.
Categoriile economice interesate in aceast& politick din
acest sector, trebueau avute in vedere, sprijinite in legitimile
lor necesitati si cereri, consultate in diversele probleme eco-
nomice, tinute inteun strA,ns contact cu desfAsurarea po1itic:.1
economice din acest sector si folosit& experienta FA forma-
tiunea lor de specialitate. Aceasta trebuea facut, dar nu sä, fie
chemate interesele particulare sa condua politica economic&
a tare', intfo epoc& in care necesitätile superloare de ap&rare
national& 0. refacere economick reclamau o hotarata politic&
unitar& de interes general. Precum am vazut in capitolele pre-
cedente, balanta platilor era amenintat& cu prAbusirea, tocmai
pentru a se sapase din vedere linia general& a interesului
economiei nationale, predominand expresiunea interesului par-
ticular al diverselor categorii economice, Cu ignorarea impera-
tivelor nationale.
www.dacoromanica.ro
Acestea fiind principiile categorice ale politice! comerciale

extreme ce socoteam, indispensabil si urgent, a pune in apli-
care, am inlocuit Comisiunea superioara ContittgentOrei cu
un simplu Comitet compus numai din reprezentantil Statului,
pe diverse departamente, creind un Ice special si pentru Minis-
terele de inzestrare militarO, care nu aveau reprezentant in
fosta Comisie Superioarb. a Contingentarei, dei cele mai hotO-
ritoare importuri erau cele pentru apdrarea nationala.
Acest Comitet era prezidat de insAsi Secretarui General
al Ministerului, ea exponent al politicel comercia/e externe ce
instanram.
In felul acesta, era asiguratl o dirij are a seetorului im-
porturilor, conform cu necesitOtile superioare ale aparOrei
economiei nationale.
Diversele categorii de importatori particulari, au fost con-
sultate inteo masurb, mult mal largI decat prin cei cdtiva re-
izezentanti ce aVeau in fosta Comisie Superioar& a Contingen-
iar colaborarea, obiectiva, I eficient6., Cu aceste categorli,
a fost mult mal activO si mai rodnica, prin tnsäi rnetoda de
lucru adoptatk si care va fi mentionata in paginele cc urmeaza.
Comitetul de conducere al Directiunei ContingentIrei, ce
am creat, avea sä rezolve numai chestiunile mai importante,
sd stabileasca normele generale de lucru, rb,manand ea cererile
obisnuite s5., fie rezolvate, in mod automat, potrivit normelor
fixate, de cOtre serviciile respective. In felua acesta, se inldtura
aglomerarea lucrarilor de amOnunt asupra unui singur organ;
tot astfel se evita practica anterioara a Comisiei superioare a
Contingentarei care, rezolvand toate cererile de minima Im-
portan tO si de articole putin interesante pentru economia na-
tionala, epuiza deseori, cum s'a dovedit in paginile precedente,
disponibilitähle trimestriale de import, r5,.mftriftnd nesatisfa-
cute articole importante ca : materii prime, masini. piese de
schimb, semifabricate, etc., chiar i importurile pentru inzes-
trarea armatei.
2. Astfel realizata armonizarea conducen! Directlei Contin-
gentarei, cu imperativele i conceptia nouli politici comerciale
externe ce puneam in aplicare; astfel infdptuità transforrn. area
internd a mecanismplui (administrativ al ticelei Directiurii ;
astfel realizatg., in interior, o noul, metodO de sincronizare si
www.dacoromanica.ro
rationalizare a lucrarilor, _- se putea prcceda apoi la aplicarea

planului i principiilor de politica a importului, mentionate in
capitolele precedente.
In aplicarea acestor principli, s'a trecut la inventarierea
necesitatilor de materii prime a industrillor din tara, ale ne-
cesitatilor economiei nationale, in raport Cu capacitatea ce
transformare si Cu stocurile necesare pentru viitor.
De asemenea, s'a procedat la revizuirea cotelor de import
ale diversilor benefician, cu scopul multiplu: de a se reduce
procentul importurilor de produse fabricate ; de a se desfiinta
cotele celor ce traficau Cu ele ; de a se raporta acele cote la
capacitatea real& de comer t a importatorului respectiv, redu-
cb.ndu-se, daca acesta avea o cota prea mare. sou sporindu-se
cota, daca avea dreptul la un import mai Insemnat decat in
trecut.
Cu privire la prima preocupare, adica la necesitatile de ma-
terii prime ale factorilor economici interni, pe baza lucra-
rilor incepute la Comisiile respective pentru materiile prime,
ce orkganizasem la Banca Nationala, s'a procedat la stabilirea
capacitatii de productie a fiecarei industrii, prin formulare sta-
tistice infiintate in acest scop i prin anchete la fata locului.
Aceasta intensa i darzit munca, desfb.surata cateva luni,
ea o neclintita perseverenta, ne-a condus la identificarea posi-
tiva a realitatilor, si in aceasta chestiune.
Pe temeiul acestor necesitati, astfel constatate, s'a proce-
dat apoi la stabilirea cotelor de import, la industrie si alti fac-
tori economici, pentru materli prime, semifabricate, masini,
piese de schimb, etc.
3. In ceeace priveste revizuirea cotelor de import la comer-
- nu la Industrie o serie paralela de verificari
anchete, Intreprinse in decurs de cateva luni, au stabilit rea-
litatea care trebuea avuta in vedere. S'a proportionat mAsura
In care importul de produse fabricate era necesar i putea fi
redus la fiecare trimestru.
Prin aceste verificari si anchete s'a constatat ca, multi
beneficiari al permiselor de import nu justificau cu nimic
faptul de a obtine atari permise, pe care le speculau i astfel
s'au anulat si suspendat, numai in decurs de 9 luni, adica dela
www.dacoromanica.ro
154 PARTEA II-a POLITICA COMERCI4LA EXTERNA
1 Aprilie 1938 panA la 31 Decembrie 1938, coteje de import ale

diverselor firme si ale traficantilor Cu permise de Import., In
eonsiderabila valoare de 1.459.127.513 lei.
In felul acesta se sanctionau i corectau practicale critica-
bile din trecut si se putea ajunge la o repaztizare, dreapta
obiectiva, a cotelor de import. Multe firme aveau cote pe ne-
drept reduse ; multe nu puteau obtine, cu ta dreptul lor, unele
importuri ; in schimb ins5,, firme dubioase, create numai pen,tru
a specula permisele de import, firme care nu faceau niel
riego t serios, obtineau cote de iniport pentru diferite mAr-
furi, pe care le vindeau, la diversii negustori reali ; acestia
nu-si puteau intretine comertul lor, decftt trecand pe sub fur-
eile caudine ale acestor intermedian i traficanti de permise.
Cifra mal sus citata de : 1.459.127.513 lei obtinuta ca anu-
lari de cote, numai In noub, luni, timp in care nous, conducere
a ContingentArei a avut atatea reforme interne de infAptuit
reprezintA o parte din ma,sura practicelor, abuzive l criticabile,
dela acea Directiune, depe urma careta suferea comertul nostru
de import si prestigiul economiei nationale.
4. Pe baza revizuirei necesit&tilor reale interne si a cotelor
de import, efectuata pentru toti importatorii (industrie, co-
mert, etc.) si pentru marile categorii de mOxfuri materii
prime, semifabricate, ma1nl, piese de schimb, importuri pentra
productia agrlcolä, produse fabricate, etc. se putea trece
apoi la o echitabil& repartitie a importului intre factorii eco-
nomici interesati, Intre importaori, precum si la o repartitie
a structurei lui, in aplicarea principiului, a imperativtliui na-
tional : sporirea de materii prime, reducerea importului de
produse fabricate.
In vederea primului scop, si pe baza studiilor, verifiarilor
si anchetelor efectuate, s'au recon,stituit toate fisele indivi-
duale penru fiecare imporator In parte, InregistrAndu-se In
acele fise, cota real& i echitabila de marfuri la care fiecare
avea clreptul, cu toate mentiunile statistice necesare.
Aceste fise, pentru a nu mal dispare, cum se intampla
inainte, sau pentru a nu li se altera continutul, au fC,St date in
pastrarea sefilor de sectii respectivi, sub controlul direct al a-
rora se facea manipulares, i cari erau direct si personal ras-
www.dacoromanica.ro
punzatori de existenta acelor fise precum si de Inrezistrarile

ce contineau.
In ceeace prives, al doilea scop, anume: reducerea impor-
tului de produse fabricate, de articole pentru comertui obis-
nuit, dispensabile sau luxuorii, s'a pus in aplicare, pentru
Intaia clara, o nou& metoda de utilizare si epuizare a disponibi-
iului de import : aceea a clistribuirii luí pe cliverse categarii de
márfuri.
Cererile importatorilor ereau clasificate pe urmatoarele
categorii de marfuri : a) armament ; b) comenz.i de Stat, altele
deca,t armament; c) materif prime ; d) importuri pentru
ductia petroliera ; e) masini i piese de schimb ; f) importuri
pentru productie agrícola; g) importuri obisnuite (marfuri
necesare, produse fabricate luxuorii sau dispensabile).
Mai tarziu, Cu Incepere din trimestrul IV. 1938, s'au mai
inmultit categoriile materiilor prime, consacrb,ndu-se grupari
si evidente aparte si pentru : a) fire de bumbac ; b) fire de
lana; i c) semifabricate i accesorii.
Astfel, cereríle de import, repartizate pe aceste categorii
de marfuri, urmau a fi satisfacute In ordinea lor mai sus men-
tionata : a) In primul rand importurile de aramament ; b) apoi
cele necesare institutiunilor de Stat ; c) veneau apoi importu-
rile de materii prime, urmate de : importuri necesare productiei
petroliere, importuri de masini i piese de schimb, cele nece-
sare productiei agricole, si ultima categorie de satisfacut, era
aceea a importurilor obisnuite.
In fata acestor necestb,ti de import, astfel seriate pe grad
de precadere, urgenta I importanta pentru apararea sí eco-
momia nationala, se asezau clisponibilitatile de plata din
fiecare tara, obligatiunile conventionale ce aveam de a cum-
para diverse marfuri din fiecare tara, (contingentele obliga-
toril), precum si posibilitatile de satisfacere, prin import, din
fiecare tara, a diverselor categorii de marfuri.
Astfel, cu aceasta nou& 1 rational& metoda de organizare
a importurilor, se obtinea, In primul rb.nd, o alcatuire rational&
a structureí lor, pe catcgorii de marfuri, Cu satisfacerea celar
mai urgente si hotaratoare necesitati ale tarii, lar In al
doilea rand, se Infaptuia amonizarea importurilor Cu disponi-
www.dacoromanica.ro
bilitb,tile de platl, din diverse tAri, indreptandu-se astfel im-

portul spre %rile unde aveam mijloace convenabile de transfer
unde aveam obligatii conventionale de a cumpära.
In consecintk aceast6, nou& metodl, practic& i rcalk con-
ducea In mod evolutiv, la corectarea vitillor de care sufereau
importurilie noastre ; se putea obtine astf el, reducerea treptatA
a importului de produse fabricate §I sporirea celui de arma-
ment, comenzi de Stat. materii prime si alte mfirfuri, mai
sus mentionate, indispensabile economiei nationale.
Cu aceasta metod& se infAptuia, in mod real, serios si te-
meinic, adevaratul control, adevlrata diriguire a importurilor
noastre.
Aceasta nou& metod& de aplicare a politicei importului, a
fost tradus& In fapt prin reorganizarea interna a serviciilor
Contingent&rei, pe aceste baze, incepand dela formularul ce-
rerei de import, On& la formularele de repartitle ale impor-
turilor, pe categorii preferentiale de mArfuri si pe OA, astfel
cum am aratat mai sus.
In chipul acesta, crganizarea, statistic& instituiti cu acest
prilej, prezenta o permanent& evidenta, la zi, a distribuirel dis-
poniblului de import, pe diverse categorii preferentiale de m&r-
furi, pe diverse valute, adici pe t&ri, cu ar&tarea previziunilor
precum si a quantumului de autorizatii pentru import eliberate
efectiv, fat& de previziuni, spre a se constata astf el, raportul
/litre cbligatiile de plat& a importurilor 1 disponibilitAtile ce
valute existente In acest scop.
Toate aceste situatiuni si evidente erau tinute trimestrial;
ele au fost puse In aplicare cu Incepere din trimestrul 11-1938,
adic& dela 1 Aprilie din acel an.
Lipsa unei atari metode de organizare si diriguire a im-
porturilor, pe trecut ; lipsa unor asemenea situatiuni i evi-
dente, pe diverse categorii de m&rfuri itari. impiedica o com-
paratie amanuntit& si sericasa, Intre importurile din anul 1938
si cele din anii precedenti.
Datorit& ins& acestei metode obiective, rationale si temeinic
#34ezat.ii pe realitati,, s'a putut obtine o mai echitabil& repartitie
marfurilcr intre importatori, lovindu-se categoria traficanti-
lor importatorilor de ocazie sau de caf enea, dar sprijinin-
www.dacoromanica.ro
du-se, in acelas timp, drepturile celor ce aveau o activitate eco-

nomica, sanatoasa i corespunzatoare nevoilor economiej na-
tionale.
Straduintele depuse, Iuni de-arAndul, potrivit rnetodei
conceptiei mai sus aratate, pentru a se rezolva eererile Im-
portatorilor, in mod onest, obiectiv, echitabil si impartial,
isbutisera sä renasca, incredrea pietei i in acest organ de Stat
sa stabileasca astfel o sincera, spontana i reall colaborare
intre bunii importatori, care Ij vedeau drepturile lor aparate
prin organul de Stat, 1 intre acest organ de diriguire i apli-
care a unei politice de dreapta, chibzuita i rationall indrumare
a importurilor noastre.
In acelasi timp, importurile de marfuri esentiale i nece-
sare Orel, efectuandu-se in proportia mijloacelor externe de
plata existente, se inlatura astfel creerea arieratelor, se evita
carenta platilor, cu intreg cortegiul ei de discredit si consecinte
daunatoare, pentru econom4a, prestigiul i moneta noastra,
peste hotare.
Tot datorita acestei metode, positive si perseverente, mai
sus expuse, politica importului si-a gasit orientarea ei, astfel
cum, o reclamau imperativele primordia1e descrise Im capita-
lele precedente, ale apararei i economiei noastre nationale.
III. Modificari la regimul importului.
In concordanta Cu masurile de aplicare a poaiticei impor-

tului, examinata In paginile precedente, a fast necesar sa aduc
unele modificari i adaptan, clispozitiunilor Decretului-Lege
din 12 Martie 1938, care insemnase prima etapa de stavilire a
starilor daunatoare anterioare.
Astfel, in Decretul-Lege din 9 Iulie 1938, concentram re-
zultatul unor noui experiente i straduinte de imbunatatire a
regimului importului, in functiune de politica ce aplicam si de
necesitatile economiei nationale
1) In consecintl, pentru a inlesni si mai mult importurile
necesare Statului, si a simplifica formalitatile In legatura Cu
acele importuri, am prevazut, ca autorizatiile de import st, se
acorde, Cu precadere i numai pe simpla certificare a minis1e-
www.dacoromanica.ro
258 PARTEA II-a POLITICA CO1VIERCIALA EXTERNA
relor respective far& niel o alta formalitate, pentru toate

importurile care priveau apararea nationala, agricultura, ordi-
nea i sanatatea publica.
In felul acesta, necesit4ile primcrdiale de aparare natio-
nala, precum si cele de Stat 1 economie mal sus mentionate,
nu mal puteau sa sufere intarzieri, prin procedura lor admi-
nistrativa, redusa, astfel la minimum Cu putinta.
Aceasta procedura, se reducea asa dar, Mai mult la o inre-
gistrare statistica, necesara controlului general al importului
pe tall, de at sa fie o apreciere pentru acordarea autorizatiei
de import, care se facea, in acest caz, automat.
Pentru a se evita confuziunile sau dificultatile de cla-
sare i apreciere a marfurilor importate, fat4 de dispozitiunile
tarifului vamal, s'a prevazut simplificarea nomenclaturei
datelor ce trebueau sä prezinte importatorii.
Astfel, articolele vamale au fost intrunite pe grupe, lar
tmportatorul nu mai era tinut a indica, in cererea sa, cleat
articolul vamal sau grupa de articole din care facea parte
marfa ce dorea sa importe, greutatea 1 valoarea totala, fara
a mal indica niel pretul unitar.
Daca se constata insa cä valoarea ceruta de importator,
era mal mare cleat cea reala, lar diferenta de valute solicitata
de importator nu se justifica, acesta era sanctionat cu des-
fiintarea dreptului de a mal face import.
Aceasta simplificare mai era utila, nu numai importato-
rului, cl i controlului statistic al importului, care se putea
face mal usor, din punct de vedere al categoriilor de marfurz
importate, prin faptul ca nu se lasa denumirea acestor marfuri,
la aprecierea celor interesati, cl ea era incadrata in nomencla-
tura oficiala a tarifului vamal, pe baza careia se putea face o
precisa identificare a felului importului.
In baza Decretului-Lege din 12 Martie 193t4, s'a luat
buna masura de a nu se mal admite schimbarea cantitatilor,.
valorilor sau tarilor de uncle se efectua importul, in continutul
autorizatiilor de import, spre a se impiedica abuzurile consta-
tate cu atari schimbari, prin mijlocirea carora se obtinea in-
direct, ceeace nu se putea acorda direct.
Cum insa se constatase ca, la importul de masini necesare
www.dacoromanica.ro
PARTEA II-.1 - POLITICA COMERCIALA EXTERNA 159
refacerii industriale a VOrel, nu se putea prevede, dintru In-

ceput, cantitatea exacta a importului, s'au admis unele coree-
taxi la greutate, dac& actele dovedeau adevOrata situaitiune.
De asemenea, dac& o marf& de prim& necesitate pentru
econcmia nationalk nu ,se putea importa din tara pentru care
fusese eliberat& autorizatia de import, se putea admite
schimbarea de tara., (lac& se constata a exista, in aceastO din
urmA Vara, disponibilul necesar de plat5,.
In acelasi timp s'a mai admis modificarea continutului au-
torizatiei de import, daca marfa declarat& de importator, la
un anumIt articol vamal, adic5, fOcand parte clinteo anumit5.
categorie de m&rfuri, era In.sä in realitate clasif cat5, i taxatä
la un alt artícol, decat la acela de care se crezuse cO apartinea.
Pentru a se impiedica de asemenea o practica deseori
repetat& de catre importatori, anume aceia de a comanda
aduce maría in ;ara, ifira. autcrizatie de import, si a
face apoí interventii de eliberarea el, pentru motivul ca era
sosit5, in vaina ; pentru a se impiedica o atare marievrk prin
mijlocirea clreia se aduceau in tara mOrfuri care nu interesau
economia nationalk el numai cAstilgurile importatorilor, am
dispus ca autorizatiuni de import pentru atari narfuri, aduse
In vamb, fOrii respectarea normelor legale nu se vor permite
a se acorda cleat dac& sunt din categoría celor absolut nece-
sare Orel i daca mal exista disponibil de plat& pentru ele.
Altcum maría, astfel adus5, in van* rAminea acolo pe riscul
rOspunderea celui ce o adusese in mod nelegal.
In felul acesta, se evita eludarea indirect& si deplisirea
planuluí de restrangere a importului de produse fabricate si
dispensabile.
Totdeodatk Vinand seam& c5, industriile strOine erau
foarte rnult aglomerate cu ordíne de comanda i cumpOraze,
din diverse VOri ; cä, in atari imprejurari, ele nu mai puteau
tivra deckt in termene mai lungi, am prelungit si noi tetr-
menul de valabilitate ai autorizatiilor de import, pun&ndu-1
astfel in concordant.1 Cu situatiunile din Wile furnizoare.
In ceeace priveste sanctiunile impotriva importatorilor,
pentru cazurile de nerespectare a obligatiunilor lor, am prev&-
zut dispozitiunea ca, aplicarea acestor sanctiuni s5, nu se faca
www.dacoromanica.ro
decat dupa 15 zile dela somarea ce li se vor adresa, de executare

a ziselor obligatiuni.
Astf el, cum ceeace interesa, in primul rand, economia na-
tionala, era efectuarea obligatiunilor de catre importatori, am.
riat acestora un termen. de 15 zile inlauntrul caruia sa se con-
forme, lar In caz de refuz, sa li se aplice sanctiunea desfiin-
;arel dreptului de a mal face import.
Am mentionat, la punctele de mal sus, numai pe cele mai
Importante modifican si Imbunatatiri, aduse regimului de con-
trol al importului, prin Decretul-Lege din 9 Iulie 1938, in Mara
rie masurile clirecte, Cu caracter administrativ, ce luasem.
Precum se vede si din continutul a,cestor modifican, ele se
tneadrau in preocuparea principal& a politicei pe care o apli-
can', de a se inlesni, cat mai mult, importurile de armament
si marfuri esentiale pentru economia nationala, punandu-se
n'aria, celor de care ne puteam dispensa, precurn si pentru a
hilatura si impiedica metodele, practicele si diversele strata-
geme condamnabile, intrebuintate de importatorii de rea cre-
dinta, pentru a eluda normele necesare de control al continu-
tului importurilor.
Dispozitiunile sus mentionatului Decret-Loge, impreuna cu.
celelalte expuse in paginile precedente, desavarsite In aplicarea
planului de realizare a politice! importului, constituiau, astfel,
un a.nsamblu unitar si omogen, creat si promovat de acea.
politica.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL 2
MATERIILE PRIME.
In capitolul precedent, privitor la reorganizarea 1 dir:-
guirea importului, am aratat, In mod foarte reztunativ,
dispozitiunile cele mal importante, ale punerii in aplicare
a planului i politicei ccmerciale externe, In sectorul importului.
AceastA politic:A, ce concepusem conform necesitAtilor
tarii si pe care o pone= in aplicare la 1 Aprilie 1938, In cal-
tate de Ministro al Economiei Nationale, trebuia sä aibA, ca
prim obiectiv, corectarea i restringerea importurilor de pro-
duse fabricate pentru comertul obisnuit, ce se desvoltaserA,
detrimentul materiilor prime, inclusiv a mArfurilor de primor-
dial& necesitate nationall.
Trebuia deci s& se realizeze sporirea importurilor de ma-
terii prime si de mArfuri Cu hotArAtoare InsemnAtate natio-
nall, scAzAnd intrArile produselor fabricate, pentru comertul
obisnuit.
Acest obiectiv nu era ins& usor de realizat, deoarece, In
afarA, de necesitatea reorganizArei interne a Directiei Contin-
gentArei, reortganizare ca functiuni, metociA i mentalitate,
te IntAlnea Marte multe dificultAti i rezistente, chiar sabotAri
lAuritrice, In afara de aceastA reformA., punerea In aplicare
unei atari politici, mal reclama organizarea mijloacelor
solutiunilor si pe alte directiuni, In care se IntAmpinau,, de
asemenea, apreciabile impedimente,
A. Organizarea solutiilor.
Impedimentele ce se aflau In calea aplicárei practice a
zisei politici si a solutiunilor, a planului ei de aplicare, érau
urmAtoareie :
a) o situatie cu totul ingrijoritoare a balantei noastre co-
Vol. L 11
www.dacoromanica.ro
inerciale, datorita lipsei de control si ciirijare a ei, pra-

busita In deficite, prin rasturnarea conjuncturei internationalle
ce continua sa fie defavorabill-;
b) politica schimburilor noastre Cu strainatate, incatusata,
In marea ei majoriate, prin acorduri de clearing, care inabu-
seau respiratia economiei nationale.
I. Acoperirea deficitului balantei comerciale.

In ceeace privea situatia balantei noastre comerciale,
astfel cum am mai specificat in capitolele anterioare, defi-
citul la 1 Aprilie 1938, pe care 1-am luat in. primire, ()data Cu
Ministerlil Industriei i Comertului, era de 349 mil. lei, devenit
428 mil. lei, la finele trimestrului II din acel an
Acest deficit venea dupa, excedentul record al balantei
noastre comerciale, de peste 11 miliazde lei, la finele anului 1937.
Treceam astfel, dela cel mai stralucit sold activ in apa-
aenta numai, dupa, cum am aratat in capitolele precedente
dela culmea de sus, cazand in verticala, la deficitul mentionat.
Cat de bolnava era organizarea economiei schimburilor
noastre Cu streinatatea, o denotau n.umai aceste formidabile,
antipodice salturl, ale graficului temperaturei noastre eco-
nomice.
Para indoiala ca, un asemenea deficit, ar fi impus o com-
primare generala a importurilor I o stimulare concomitenta a
exporturilor, pentru ca astf el, actionandu-se simultan, asupra
celar doi factori al balantei comerciale, rezultatul de reducere
a defieitului si realizare a excedentului necesar, sa aiba mai
;Mini sorti de isbanda.
0 atare situatie deci, ar fi indicat, ea masura de prima
aparare, restrangerea importurilor.
Nu am adoptat totusi aceasta solutiune, deoasece necesi-
Ord i conjunctura politica internationala reclamau,
dimpotriva, o cat mai puternica actiune de import pentru toate
cele absol Lit necesare aplirarei i economiei nationale : arma-
ment, .materii prime, maSini si piese de schimb, etc.
Astfel fiind, nu am sovait a imbratisa ace.ste primordiale
imperative ale Wei, desovoltand chiar importurile indispen-
www.dacoromanica.ro
PARTEA II-E POLITICA COMERCIALA EXTERNA 163
sabile, ne mai ramanandu-mi, in consecinta, pentru redre-

sarea balantei comerciale, decat o singura actiune, aceea di-
rect& si hotarata asupra exportului. In capitolul urmator, pri-
vitor la reorganizarea acestui sector al schímburilor noastre Cu
streinatatea, voi rezuma, pe scurt, straduintele depuse pentru
realizarea acestui obiectiv.
II. Tratative externe

Referitor la cea de a doua mare dificultate, ce intampinam
In calea politice! de modificare a structurei i directiei impor-
turilor noastre, anume: conventiile de clearing ce ne legau
Cu marea majoritate a tarilor, in relatiunile noastre de schim-
burl Cu ele, aceste con,ventii infatisau insemnate impedi-
mente, in calea unei atari politici de libera 1 suficienta sespi-
ratde, de independenta, cad ele obligau tara noastra, hi primul
rand, la utilizarea, aproape In general, a intregului nostru dis-
ponibil de platk rezultand din exporturile in tarile respective,
pentru plati i cumparari exclusiv in acele tar!.
In ce privea cumparaturile de marfuri din acele tart,
aveam, in primul rand, obligatiuni de import, contingente fixe,
pentru anumite produse, care nu prea interesau economia
noa,stra nationalk de care ne-am fi putut dispensa, dar care
ne erau impuse, deoarece interesau economia tarei respective.
In al doilea rand, cea mai mare parte a disponibilitatilor
noastre, In multe din tarile cu clearing, de unde puteam cum-
para materli prime, unde puteam efectua comenzi de arma-
ment, de masini necesare echiparei noastre economice, etc.
mare parte din disponibilitatile noastre, din acele taxi, erau
repartizate, in mod obligator, pe diverse conturi i afectate, in
primul rand, plä1i arieratelor sau scadentelor de datorie pu-
blica., de arierate comerciale, de arierate financiare private,
pentru importuri obisnuite, interesand in primul rand tara res-
pectiva, epuizandu-se, in acest mod, marea majoritate a
noastre din acele tari.
Astfel, pentru cumparare de materii prime, pentru plata
comenzilor de arm,ament, etc., nu mai ramaneau de cat cote g
conturi de redusa -iralckare, Cu care nu se putean satisface, nici pe
departe, nevoile tare! noastre.
www.dacoromanica.ro
164 PARTEA 1/-a POLITICA COMERCIALA EXTERNA
Foarte desean i se intampla, de asemenea, ca sa avem in-

semnate disponibilitati de plata, imobilizate in diverse conturi
ale crearing-ului, de importa.nta secundara pentru noi, fara
putinta de a vira si utiliza acele disponibilitati, chiar In ace-
Iasi tara, dar pentru alte conturi, pentru alte plati de care
aveam nevoie, neeum sa le putem folosi pentiu plata, In
alte tari.
Tratative specia,les erau necesare chiar pentru atari vira-
mente, dela un cont la altul, in interiorul aceluia, clearing,.
al aceleasi tari, tratative care de multe ori, nu aduceau re-
zultate satisfacatoare.
Subliniez de asemenea ca, putine conventii de clearing ne
acordau cote in devize libere, lar acestea, erau foarte recluse.
Astfel fund, sistemul acestor acorduri comerciale sau de p ati,
ne obliga, pe deoparte, la importarea un,or categorii de max-
furl de care economia noastra national& se putea dispensa ;
pe dealt& parte, nu permitea cumpararea de marfuri ce erau
absolut necesare ärei, In masura nevoilor noa,stre; deasemenea,
unele din Wile cu clearing, nu aveau materiile prime sau mar-
furile ce ne trebuiau noua, lar In cele mai multe clIn tärile cu
clearing, disponibilitatile noastre erau repartizate, in marea
lar majoritate, pentru plata altor conturi.
In consecinta, aplicarea unei politici a importurilor, care
sa franeze cumpararile de produse fabricate si sit desvolte pe
cele de armament, materii prime, masini, etc., intampino, greu-
tb,tile mal sus mentionate, ce derivau din corsetul foarte strans
al acordurilor de clearing.
Pentru a se inconjura aceste dificultati, se impunea:
utilizarea la maximurn a tuturor posibilitatilor si stipu-
latiunilor din acordurile de clearing ;
imbunatatirea, in favoarea noastra, a ziselor acorduri,
daca nu era posibila desfiintarea lor ;
valorificarea In devize libere, in devize-aur, la maximum
Cu putinta, a exporturilor noastre, pentru a obtine astfel, in-
strumentele externe de plat& extra-olearing, pentru plata im-
porturilor primordiale, reclamate de imperativele apararei
econonaiei nationale.
Trebue sa subliniez, cu acest prilej, ca situatia grea de
www.dacoromanica.ro
PARTEA POLITICA COMERCIALA EXTERNA 165
imobilizare, in care se gasea tara noastrk prin reteaua a,cor-

durilor de clearing, ce o legau. de multe din Wile cu care
.aveam relatiuni economice, era datoratk in mare parte, impre_
juarilor nefericite, ale marei crize mondiale, care, pal:m.10nd
balanta noastr& comercial, si de plati, in stainatate, ne-a pus
in imposibilitate ca sä platim ceeace luaseram, sub forma de
imprumuturi sau importuri.
Din aceasta, caua, tärile creditoare ne-au impus acele
acorduri de clearing, prin care se asigura, astfel, plata dato-
riilor din trecut, evitandu-se, in acelas timp, prin aceste acor-
duri, atari eventualitAti pentru viitor.
Fruit indoiala el, unele din tarile creclitoare au cautat
se foloseasca de aceast& pozitie dominant& a lor i sä ne im-
punA clauze l stipulatiuni economice, mal stranse de at recla-
ma necesitatea de asigurare a creantelor lor din trecut si a
pläflorlor viitoare, creind astfel situatiuni defavorabile eco-
nomiei noastre nationale.
Pe masura ins& ce tara noastr& satisfacea platile sale ex-
terne, trecute sau curente, se puteau largi sau desfiinta
acordurile de clearing, precum, de asemenea, once sdruncinare
a balantei noastre de pl&ti, peste hotare, putea incuraja tarile
cu care aveam relatiuni comerciale, sä strang& mal mult cor-
setul clearing-urilor, sau si alte taxi, de la ca,re obtineam de-
vize libere, sä aib& motivul de a ne cere adoptarea sietmului
de clearing, si cu ele.
Datorit& tuturor acestor ImprejurAri 4i situatiuni, a,cordu-
rile de clearing constituiau un important obstacol pentru reali-
zarea politicei de import, cerut& 'de necesitatile nationale, ce
voiam a pun in aplicare, creindU-ne in acelas timp, in re-
petate randuri si in diverse taxi, imobiliari de disponibilitkti
care constituiau tot atatea credite, f&r& dobanda, pe care le
acorda economia noastra, nationala, unor t&ri mal bogat.e dec,at
noi.
Eram astfel creditori, din situatia anterioar& de datornicj pe
care o avearn, i totusi, del creditori, eram legati l ferecati
prin acele acorduri de clearing.
Aceast& situatiune, se resfrO.ngea direct si a.supra posibill-
atilor de actiune a B&ncli NatIonale, precum i asupra presti-
www.dacoromanica.ro
giului ei extern, Cu insemnate consecinte asupra balan.tei noa.-

stre de plati l asupra putereí exteme de cumparare a monetei
noastre.
Pentru aceste consideratiuni, am luptat, pe cat mi-a fost
cu putinta, Impotriva sistemului de clearing' qi pentru largirea.
clauzelor acordurilor respective, cand ele nu puteau fi desfiintate.
Atat In acest scop, cat si In acela al solutionfirei diverselor
probleme economice §i mbnetare, am Intreprins o serie de ca-
'Atari' In strainatate, 'Wind contact cu guvemele 1 ingtitatele
de emisiune ale diverselor tarl.
La Paris, am avut prilejul sa discut problemele ce ne inte-
resau, Cu d. Labeyrie, Guvernator al Bancii Frantei, Cu d. Vin-
cent Auriol, Ministrul Finantelor i cu d. Spinasse, Ministrul Eco-.
nomiei Nationale, la acea epoca; de asemenea am avut prilejul
de a vedea si pe d. Lebrun, Presedintele Republicei.
Dificultatile balantei noastre de plati Cu Belgia, au facut
obiectul examinarilor generale cu d. Van Zeeland, Presedintele
Consiliului de Ministri, la acea epoca, iar in detaliu si din punct
de vedere technic cu defunctul L. Frank, fost Guvernator al
Bancii Nationale a Belgiel.
La Berlin, am vazut pe d. Reichsmarechal Gijríng, la acea
epoca Presedintele Consiliului de Ministri i diriguitcrul planu-
lui de 4 aid al Germaniei, precum si pe d. Dr. H. Schacht, Mi-
nistrul Econorniei Nationale si Presedinte al Bancil Reichului,
In acea vreme. Cu d-sa am discutat problem,ele esentiale, sta-
bilind 1 solutiunile de principiu, lar chestiunile de amknunt
dontinuand Intre delegatlí romkni, d-nii-: I. Lapedatu, si D.
Jordan, Cu delegatii Bancii Reichului, In frunte cu d. Puhl,.
Vicepresedinte al acelei Banc'.
Problema platilor noastre In Anglia si a largirei posibili-
tAtilor de cumparare a materiilor prime, au fost revizuite
examinate Cu defunctul Chamberlain, fost Presedinte al Con-
sliiului de Ministri, lar la aces. epoca Ministru,1 Finantelor ; Cu
Sir Montagu Norman, Guvernator al Bancli Angliei, I Cu d.
Runciman, Presedinte la Board of Trade, In acel timp.
Dificultatile balantei noastre de plat' Cu Polonia, au fost
examinate j revízuite cu d. Byrca, Guvemator al BancIl Po-
lonlei, Cu d. Roman, Minístrul Industriel l Comertului, Cu
www.dacoromanica.ro
Kviatkovski, Ministrul Finantelor, avand privilegiul de a vedes.

si pe El. Mosciski, Presedinte al Republicei Poloneze la acea,
epoca.
Astf el, in cadrul acestor calatorii, am discutat problemele
relatiunilor noastre economice si de plat', derivand ca conse,
cinte, din exiguitatea acordurilor comerciale si de plati, ce a-
veam Cu tarile mentionate.
De asemenea, conferintele, a ce au avut loc la Bucuresti, ih.
acelas an, intre conducatorii Institutelor de emisiune ai Ro-
miniei, Cehoslovaciei 1 Jugoslaviei, precum i la Ankara, intre
conducatorii acelorasi Institute din Turcia, Grecia, Roma.nia
Jugoslavia, au avut, ca scop 4 obiect, examinarea aceloras/
probleme, derivand din acordurile ce legau mentionatele tart
intre ele.
In anul 1938, am continuat aceasta actiune de usurare a
situatiunei noastre, derivand din conventiile i acordurile ce ne
legau en alte tari, folosind posibilitatea de contact Cu condur,
catorii Institutelor de emisiune, pe care mi-o acordau aduna-
rile generale ale Bancii Reglementelor Internationaie, de la
Bale (Elvetia), precum i vizita, la Banca Nationals. a Roma-,
niei, a d-lui Dr. J. W. Beyen, distinsa personalitate in dome-
niul financiar-economie, precum i Presedinte al mentionatel
Band de la Bale, la acea epock De asemenea, vizita la Banca
noastra Nationala, a d-lui Dobre Bojiloff, emerit financiar si
economist, Guvernator al Bancii Nationale Bulgare la aces.
epoca, a contribuit la rezolvarea problemelor de schimburi
pla,ti, ce derivau din acordul de plat', existent intre Romania,
si Bulgaria.
Paralel Cu aceasta actiune personala, dusa pentru uSurarea
acordurilor i conventiunilor ce aveam Cu diverse tari, in scopul
aplicarei une politice comerciale externe, cat mal conform& cu
imperativele tare' noastre, diversele comisiuni romane de
tratative, instituite pentru revizuirea unora din acorduri
conventiuni, au desfasurat o eficienta actiune, Ln decursui
anului 1938. Pe aceste cal, am pus in slujba obiectivelor de usu-
rare si imbunatatire a conventlilor i acordurilor ce ne legau
cu alte taxi, toate striduintele mele, atat personale, in tiara $3
www.dacoromanica.ro
peste hotare, cat si ale organelor ce am constituit si indrumat,

in acest scop.
Din precedenta rezumare, Ina., a dificultatilor pe care le
Intampina, in calea sa, politica de noua orientare *i structura
a importurilor noastre, datorita balantei deficitare ce prelua-
sem, precum si a conventiilor i acordurilor de plat' si clearing
care ne limitau foarte mult posibilitatea de actiune, din
toate aceste dif1cultäi, rezulta cu mai multa relief are si inve-
derata insemnatate, necesitatea de a se practica : 1) in primul
rand o politic& de plata a tuturor angajamentelor noastre, pu-
blice sau private, de once natura, ce aveam, in once t.ara,
pentru a prilejui astfel desfiintarea acordurilor de clearing,
Ma Ina a Intrebuinta metoda ,,compensatillor" ; 2) lar, pentru
.acest scop, precum i pentru a putea cumpara si importa ceeace
era primordial si indispensabil apararei i economiei nationale,
se impunea sä valorificam, la maximum, In devize libere, in
devize eficiente, continutul bogat al exporturilor noastre.
Acestea erau imperativele nationale, aceasta era politica pe
care am urmat-o i in acest sector, cautand a obtine cat mai
multe devize libere, devize eficiente, pentru a putea plati Cu
ele, toate arnajamentele noastre, de once natura, din straina-
Late, pentru a putea cumpara, cu ele, ceeace era indispensabil
'apararei i economiei nationale, precum i pentru a putea con-
'stitut o rezerva pentru vremuri de razboi, in devize-aur, d.4n
care sa se poata acopen i necesitatile primordiale nationale, la
timpuri de grea cumpank
III. Studiul problemei materiilor prime.
In ceeace priveste plata tuturor ancsajamentelor noastre,

publice sau private, de erice natura, din orice tara, prin
modalitatea normal& si obtsnuita a plb.tilor directe, lar nu
prin compensatii" in masura In care am avut putinta a o
lace, am Indeplinit-o cu hotarare si curaj.
Am desavb.rsit-o cu constiinta ca contribueam, in felul
acesta, i prin aceasta singura cale posibila, la reabilitarea
creditului nostru, adb.nc sdruncinat peste hotare.
Am indeplinit-o, de cate ori am avut putinta, impotriva,
www.dacoromanica.ro
PARTEA Ir-a .POLITICA COMERCIALA EXTERNA 169
oricaror opiniuni contrare sau critici, Cu constiinta neclin-

tail. a, in felul acesta, tara noastra, comertul si industria
noastra, ne mai fiind debitoare peste hotare, ärlle i econo-
mlile stra.ine ce ne fusesea creditpare, nu ne mai puteau im-
pune, niel acorduri de clearing sau plati defavorabíle, niel
trateze in mod defavorabil cu noi, pentru marile noastre ne-
cesitati nationale, sub legitima teama i banueala, ce provoca-
sem, noí insine, prin carenta platilor l angajamentelor noastre,
peste hotare.
Sectorul importurilor de armament si materii prime, era
cel ce se resimtea, cel mai mult, de aceasta, tearna a strainata-
tii, de aceasta bäxmeala ca. nu vom putea
Din aceasta cauza, noi trebeam sä facem dovada c putem
plat!, a,chitb.nd efectiv toate datoriile noastre, de once natura,
publice sau private, comerciale sau financiare.
Din aceasta cauza, trebuea sä evitam a pune, In primejdie
desechilibru, bala.nta noastra de plati.
Din aceasta cauza, trebuea procedat la un serios studiu al
procurarei materiilor prime. Acest studiu, departe de a fi o
redusa sau desvoltata incercare de formulare teoretica., ori de
simpla inregistrare statistica, trebuea, din potrivg sa inles-
neasa solutionarea urmatoarelor trei preocupari capitale, in
acest sector
de unde i in ce conditiuni, mai favorabile, se puteau
importa Materiile prime, si care anume ;
care era regimul extern de plati, reclamat de importu-
rile materlilor prime, studiate potrivit prevederilor dela punc-
tul 1). de mai sus ;
care din materiile prime, necesare economiei de pace Si
de razboi a tare noastre, se puteau produce la not, total, par-
tial, sau sub forma de succedanee, pentru a usura astfel
importul, balanta de plati si a ne creea, in acest chip, inde-
pendenta economia privitor la ele.
Pe temeiul acestor studii, urma construesc solutdile. in
acest primordial sector, adia sä elabovez politica ce trebuea
tirmez j in acest domeniu.
Studiul materlilor prime, determinat de necesitatea pozl-
tiva a edificare tmor solutiuni eficiente, a fost precipitat si de
www.dacoromanica.ro
170 PARTEA 1I-a POLITICA COMERCIALA EXTERNA
politica ingrijoratoare, din vara anului 1937, mentionata, In ca-

pitolele precedente, and poate, Cu intentiunea de a se solu-
tiona favorabil problema materiilor prime, s'a adoptat un reigim
care, in aparenta era seducator 1 pasea eficace, anume : de-
contingentarea, importului de materii prime, liberarea lui de
once formalitati interne, dar care, in realitate, conducea In
clecurs de catva timp, aa rezultate diametral opuse si la o com-
plecta rasturnare a balant.ei noastre de Natl.
Simplismul solutiunei decontdngentarei materiilor prime,.
din vara anului 1937, consta tocmai in credinta ca, nrin usu-
rarea formelor interne de la Contingentare, se rezolva intreaga
problema.. Nu se Intelegea ins& ca central de gravitate al pro-
Memel, nu rezida In usurarea numai aparenta a formalitatllor
interne, de la noi din tara, care cumparam materiile
prime, ci solutiunea principal& a problemei era in Wile
care ni le vindeau, daca deci acestea voiau sa ni le vanda,
ce conditii de plata voiau sa ni le dea i daca, In special,
aveam mijloacele de plata cerute de vanza.toril din strainatate.
Aici, in aceste anevoioase conditii de Incredere 1 posibill-
ta.ti de tra,nsfer, rezida centrul de gravitate al importului de-
materii prime, nu in faptul ca se libera aceasta cumparare, de-
unele forme administrative interne.
Faptul tflsä ea, datorita acestui regim de libera arigajare a
materiilor prime, importatorii nostri puteau angaja, cri ce can_
Matt voiau si din once tara doreau, fax% sa stie daca Banca
Nationala avea sau nu, In acele tari, devizele necesare platei
acest fapt, asa cum am. mai aratat In capitolele precedente,
constituea o mare primej die i pentru siguranta viitoare a cum_
pararei de materii prime, si pentru balanta noastra de plaf-
Pentru siguranta noastra viitoare de cumparare a mate-
riilor prime era o primejdie caci, daca angajam materii prime
Inteo tall, cat voia importatorul si cum vota, fara a putea
onora angajamentul de plata, acea tar& furnizoare de ma-
terii prime, nu se mal angaja a doua oara., Cu noi, care nu
plateam, ci vindea la alte taxi, care plateau. Pierdeam deci
tänile furnizoaie de materii prime sau, in cel mal bun caz, ne
impuneau conditii,de plat& si preturi mult mai oneroase, asa
cum credeau de cuviinta pentru debitorii räi platnici.
www.dacoromanica.ro
In ce privea siguranta balantei noastre de plati, acel re-

gim deasmenea o mare primej die cad., angajarea
de scaclente In strainatate, peste capacitatea noastra de plata,
insemna insasi falimentul balantei noastre, Cu tot cortegiul
gravelor j indelungatelor consecinte, pe care le incercaseram
in perioada 1930-1934, si de care Inca nu scapaseram bine,
precum o dovedeau clauzele stranse ale acordurilor de clearing
plati, in care se zbatea Romania, debitoare,
0 reeditare deci a greselilor trecutului, cand acestea nici
nu se tamaduisera macar, nu era adraisibila, In niel un caz,
pentru ori cine avea simtul raspunderilor, In actele de gu-
vernare.
Aceste foarte ingrijoratoare situatiuni si perspective, create
de regimul decontinigentarei partiale din vara anului 1937
ale carui consecinte n'au intarziat a se produce chiar in acel
an, si In anul urmator, m'au determinat, vazand ca toate
intampinarile l semnalele mele de alarma, nu gaseau ecoul
necesar, sä procedez, din proprie initiativa, la ceeace puteam
face singur, pentru a preintampina grele consecinte ce vedeam
da pot ven!.
Astfel, in toamna, anului 1937, am constituit la Banca Na-
tionala a Romaniei, o serie de Comisiuni pentru studiul mate-
riilor prime.
In cuvb,ntarea Cu care am deschis lucrarile acelor Comi-
siuni, in ziva de 24 Septembrie 1937, am dorit sä evit a face
mentiune, ori cat de indirecta, despre divergenta adanca ce
exista intre Banca Nationala 1 Ministerul Industriei si Comer-
tului, pe Insasi chestiunea regimului importului, cautand chiar
sa atenuez .aceasta sitUatiune, explicand ratiunea instItuirei a-
celor Comisiuni, pe functiunile de easier platitor pentru strai-
natate, pe care le avea Institutul de emisiune.
Aratara lnsa, in aceiasi cuvantare, cat de importanta era
asigurarea pIäi1 pentru importul materillor prime, spunand :
Preocupati de aceste Imprejurari Internationale sl
uziti de aceasta mare si indiscutabila necesitate a procuraril
tuturor materiilor prime, reclamate de economia, nationala, In
cantitati indestulatoare si in conditiunile cele mai avantajoase.
Cu putinta, nu numai pentru cerintele de acum, dar si pentru
www.dacoromanica.ro
viitor, iie gasim in fata unui aspect cu total special al az.estei

nazuinte comune 1 anume : acela al efectuarei platiior in stra_
inatate pentru materiile prime importate".
apoi continuam :
Dorinta neastra este sa ne straduim pentru gasirea mij-
loacelor, in tar& l strainatate, menite sà asigure plata tuturor
bunurilor i serviciilor reclamate de necesitatile nationale, cad
nimic nu este mai hotarator in desvoltarea posibilitatilor de
procurare a acestor materii prime, cleat plata".
Incertitudinea platii, Cu toe& dorinta noastra de a maxi
importul unor atari articole i Cu toate masurile de llbertate a
acestor importuri, paralizeaza elanul comercial al importato-
rului si determina rezistenta la vanzare a exportatorului strain,
ajungand astfel, la rezultate diametral opuse Cu cele pe care
dorlm sa le atingem.
In schimb, certitudinea platii, stimuleaza l pe importa-
torul román si pe exportatorul strain i astfel se realizeaza
alimentarea cu materii prime a economiei nationale..
Dar nu numai atat. Certitudinea platii mal are si alte
consecinte i arTume : evita crearea de noi arierate comerciale
In strainb.tate i deci apara creditul importatorilor nostri si al
tarii, de diminuarile i reputatia sdruncinata a celor eari nu_si
pot respecta anagajamentele.
,,Aceste din urma greutati, prin care a trecut tara
noastra, acum cativa ani, impotriva vointei sale si numai din
cauza crizei economice si financiare interne si mondiale, nu
mal trebue sa aibti, loe, in istoria desvoltarii i progresului eco-
nomiei noastre nationale i toate straduintele noastre, au tins
tind spre desavarsita si completa lor inlaturaxe".
Definind aStfel, Cu toata obiectivitatea i moderatiunea, di-
ficultatile situatiunei noastre i necesitatea imperioasa, de a
gaSi modalitatea i solutiunile potrivite i favorabile, deslegarei
problemei materiilor prime, repartizasem examinarea ei la §ase
Comisiuni de specialitate i anume :
1. Comisiunea pentru studiul materiilor prime din industria
siderurgia, extractia I prelucrnoare, la care au binevoit a-mi
da pretloasa colaborare persoariele mai jos mentionate in
tatile ce aveau la acea epoca
www.dacoromanica.ro
D. C. Orghidan, Presedintele Uniunii Industriilor Metalur-

gice l Miniere din R-omania ; d. O. Balente, iniginer de mine la
R. I. M. M. A.; d. R. Gr. Criveanu, inginer sef In Ministerul
zestrArei Armatei ; d. Th. Flcsinescu, Profesor la c. Politech-
nic& din Bucuresti, DilLector Gen. la Soc. Cohunbia" ; d. D.
Giusca, conferentiar de Mineralogie la Universitatea din Bucu-
rest ; d. Tr. Negrescu. Profesor de Métalurgie la §c. Politech-
nic& din Bucuresti ; d. T. Oprea, Director general al Magazine-
lor de Fierarie Unite ; d. D. Perieteanu, Director general al
antierelor din Galati ale Soc. Resita" ; d. M. Protopopescu.
Directorul ad-tiv si al Contenciosului Uzinelor Metalurgice Uni-
te Titan-Nadralg-CAlan ; d. Gr. Schileru. Ad-tor delegat al Soc.
Romane de Siderurgie, airector (technic la Soc. Petrosani.
Ad-tor delegat la Soc. Viscoza Rom&neasci ; d. M. Gr. Romas-
can, Referent la Serv. de Studii al Bfmcii Nationale a Rom&-
niei ; d. V. Jalea, Referent la Serv. de Studii al Bancii Natio-
nale ; d. M. Valerian, Referent la Serv. Accrdurilor din Banca
National& a RomAniei.
Comisiunea pentru studiul plätii materiilor prime din
industria metalelor neferoase, extractiv i prelucratoare, la
care au binevoit a-mi da pretioasa colaborare persoanele mai
Jos mentionate, Cu calitatile ce aveau la acea epoc& :
D. I. P.-Voitssti, Profesor la Universitatea din Bucuresti ;
d. R. Criveanu, inginer sef in Ministerul Inzestrarei Armatei ;
d. I. Drosescu, Director general la Fabrica de vagoane Astra"
d. A. A. Eliad, Ad-tor -delegat al Soc. Metrom si Farola ; d. T.
P. Ghitulescu, Inginer la Soc. Mica ; d. N. Metta, Subdirector
Gen. la R. L M. M. A; d. N. Petrescu, Director la Regia Auto-
nom5, I. A. R.; d. N. Stati, Inginer la Soc. Mica ; d. E. Badescu,
peful Serv. Aurului din Banca National& a Rorn&niei ; d. M. Gr.
Romascan, Referent la Serv. de Studii al Bancii Nationale a
Rom&niei ; d. Fi. Oromolu, Referent la Serv. de Studii al Bartel
Nat,ionale a Romftniei ; d. D. D. Ionescu, Referent la Serv.
A.cordurilor din Banca National& a Rom&niei.
Comisiunea pentru studiul pl&tii materillor prime din
industria combustibilului, la care au blnevoit a-mi da pretioasa
colaborare persoanele mai jcs mentionate cu calitatile ce aveau
la ac.ea epocä:
www.dacoromanica.ro
174 PARTEA II-a POLITICA COMERCIAL A EXTERilA
D. A. Bal* Irtiner la Soc. Petrosani ; d. C. B5.1teamu,

giner la R.I.M.M.A.; d. I. Beles, Directorul Econornatului C.F.R;
d. D. Constantinescu, Inginer la R. I. M. M. A.; d. V. Desilla.
Inginer ; d. J. Dodun, Inginer la R. I. M. M. A.; d. G. Gheor-
ghiu, Director general al Uniunii Generale a Industriasilor din
Romania ; d. I. G. Stanescu, Intendent Maior ; d. M. Gr. Ro-
mascan. Referent la Serv. de Studii al Bancil Nationale a Ro-
mantel ; d. C. Kiritescu, referent la Serv. de studii al B5,ncii
Nationale a Romaniei ; d. Gh. Stegaroiu, Referent la Serv. de
Studii al Band! Nationale a Romaniei
Comisiunea pentru studiul p154ii materiilor prime din
Industria textila, la care au binevoit a-mi da iiretioasa colabo-
rare persoanele mai jos mentionate, in calitatile ce aveau la
acea epoca
D. C. Casassovici. Profesor la Sc. Politechnica din Bucuresti,
Director la Sc. Superioara de Textile, mare industrias ; d. D.
Bobina, Director la Institutul National al Cooperatiei ; d. Al.
Burghele, Director la Soc. pentru Industria Textila, S. A.; c/. C.
Calmuschi, Director in Ministerul Economiei Nationale ; d. L.
Georgescu, Referent tehnic in Ministerul Economiei Nationale;
d. S. Ghiolu, Director tchnic la Banca Romaneasc5 Asistent la
c. Politechnica din Bucuresti; d. G. Ionescu-Braila, Presedinte
al Cons. Zootechnic j Sanitar-veterinar; d. V. Misicu, Sub-
directorul Directiei de Studii a Cailor Ferate Romane; d. N.
Rizescu-Branesti, mare industrias; d. Gr. Schileru, Ad-tor De-
legat al Soc. Viscoza Romaneasc5,, Director technic la Soc. Pe-
trosani, Ad-tor Delegat la Soc. Roman& de Siderurgie; d. N.
Turturescu, Intexident Maior,. Seful Serv. Echipamentului din
Ministerul Apararei Nationale ; d. M. Gr. Romascan, Referent
la Serv. de Studii al Bancii Nationale a Românlei; d. N. Badea-
Buzau, Referent la Serv. de Studii al B5.ncii Nationale a Roma-
niel ; d. N. Badulescu. functionar la Serv. de Studii al. Bancii
Nationale a Romaniei ; d. N. Diaconescu, functionar al Serv.
Acordurilor al Bancii Nationale a Romaniei.
Comisiunea pentru studiul materiilor prime din in-
dustria pielarlei, la caxe au binevoit a-mi da pretioasa colaborare
persoanele mal jos mentionate, in calitatile ce aveau la acea
epoca :
www.dacoromanica.ro
PARTEA n-a POLITICA COMERCIALA EXTERNA'
D. D. Mociornita, ma.re industrias; d. Gr. Alexandrescu, Con-

ferentiar. la Sc. Politechnica din Bucuresti, mare industrias; d.
Afex. Dala, Inspector in Ministerul Agr. i Domniilor; d. V. Mi-
sicu, Subdirectorul Dir. de Studii a d. F. R.; d C. Negreanu
inare industrias ;'d. N. Turturescu, Iritendent Maior, Seful Serv.
Echipamentului din Mínisterul Apararei Nationale; d. V. t a-
harescu, Inspector general chimist In Ministerul Apararei Na.
tionale; d. M. Gr. Romascan, Referent la Serv. de Studij al
Bancii Nationale a Romaniei; d. I. Constantinescu, functionar
la Serv. de Studii al Bancii Nationale ; d. M. Firu, functionar
la Serv. de Studii al Bancii Nationale a Romania .
6. Comislunea pentru studiiul pl4ij materiilor prime din
Industria chimica i alte industrii, la ewe au binevoit a-mi da
pretioasa colaborare persoanele mal jos mentionate, In call-
tatiLe ce aveau la acea epoca:
D. N. Danaila, Decan al Facultatii de Chimie Industriala
din Bucuresti; d.C. Bungeteanu, Profesor la Academia de Inane
Studii Comerciale i Industriale din Bucuresti; d. M. Babor,
Asistent la Institutul de Chimie Industrial& din Bucuresti; d.
O. Bolgiu, Geolog la SoO. Creditul Minier; d. G. Borneanu, Di-
rector Gen. al Uzinelor Chimice Romane din Bucuresti; d. L.
Buruiana, Conferentiar la Faeultatea de Medicina Veterinara
din Bucuresti; d. I. Calinescu, medic .veterinar; d. J. Cornea,
Asistent la Institutul de Chimie Industrial& din Bucuresti; d. C.
N. Dazu, Conferentiar la Sc. Politechnicb. din Bucuresti; d.
Alex Data, Inspector in Ministerul Agr. l Domexiiilor; d. N.
Drago, Director la Soc. Neopetrol; d. G. Eliescu, avocat la Soc.
Steaua Romana; d. C. Fostiropol, Sef de lucrari la Institutul
de Chimie Industrial& din Bucuresti; d. D. Garibaldi, droghist;
d. E. Georgeacopol, Conferentiar la Sc. Politechnica din Bucu-
resti; d. D. Gheorghiu, Director la Soc. Petrolífera Redeventa;
d. S. Gheorghiu, Director In Ministerul Finantelor; d. D. Gro-
zescu, Direaorul Ameliorarilor padurilor particulare; d. C.
Uiescu, Asistent la Sc. Polítechnicit din Bucuresti; d. H. Lazar,
Directorul Regimului Silvio din Ministerul Agr. i Domerringr;
L Murgau,. Inspector Gen. Financiar in Ministerul Muncii,
Sanatatii 1 Ocrotirilor Sociale; d. A. Nedelcovici, Ad-tor Gen.
41 Casei Autonome a Padurilor Statului; d. G. Pamfil, Decanul
www.dacoromanica.ro
Facultatdi de Farmacie din Bucurestl; d. D. Pavel, Profesor la

Sc. Politechnica din Bucuresti; d. N. Petrescu, Director .1a Re-
gia Autono'ma I. A. R.; d. T. Piatakowski, Asistent la Institutul
de Chimie Industrial& din Bucuresti; d. N'. Popa, pef de Sectde
la Institutul de Chimie Industrial& din Bucuresti; d. A. Rainu,
Conferentiar la Sc. Politechnica din Bucuresti; cl. R. Verona,
pef de sectie la Institutul de Chimie Industriala din Bucuresti;
U. V. Zaharescu, Inspector Gen. chimist in Ministerul Apararei
Nationale; d. A. Velculescu, Sef de sectie la Institutul de chimie
mdustrialb,; Sc. Fotino, fost Sef al Serv. technic a Bancii Na-
tionale a Romitniei; d. M. Gr. Romascan, Referent la Serv. de
Studii al Bancii Nationale a Romaniei; d. D. G. Radulescu,
avocat In Serv. Contencios al Band' Nationale a Romaniei; d.
L I, Stavar, Referent la Serv. de Studii al Bancii Nationale a
Romaniei; d. N. N. Lungu. functionar la Serv. de Studii al Bancii
Nationale a Romaniei.
Din titulatura Insasi a Comisiunilor, lasam sa se inteleagti.
cà rucrarile ce proectam a face, nu aveau de scop decb.t pro-
blema platii" materiilor prime.
Am adoptat aceasta formula, desi analiza problemelor se
intindea la toate aspectele lor así el precum rezulta din im-
portantele studii elaborate de Comisiuni j publicate. anume:
productiune interna', succedanee, etc., deoareee nu doream
sà, se creada ca voesc a face, prin aceasta, o imixtiune In coin-
petenta Ministeruluj de Industrie 1 Comer, cu care rapor-
turile /emu indeajuns de 1ncordate, pentru a nu le -Mai acidula,
Minister insa care era departe de a poseda pregatirea st docu-
mentarea necesara, ce am putut obtine numai prin lucrarile,
pline de zel i competenta, ale sus mentionatelor Comisiuni.
Cum aceasta initiativa a mea, deci si a Institutului de emi-
siune ce conduceam, era foarte importanta, din toate punctele
de vedere, am socotit necesar a o aduce la cunostiinta Adu-
narei Generale a Bane' Nationale. din 20 Februarie 1938, In
termenii aratati la citatul anterior din acest volum, reprodus
din Raportul catre adunarea generala a actionarilor Bancii
Nationale de la 20 Februarie 1938.
Reinoesc i Cu acest prilej, expresiunea ;Tntimentelor mele
de gratitudine, distinsilor colaboratori din Comisiunile mento-
www.dacoromanica.ro
nate, pentru valoroasele studii si lucrAri ce au deavarsit, cn

atta nobil& desinteresare si superioar& intelegere.
Pe temeiul acettor exceptIonale .lucr&rii --1 astfel Iclurn,
am aratat si in capitolele precedente ale acestui volum am.
elaborat parte din solutiunile politicei mele in domeniul schim-
burllor Cu strainatatea si al reonganizarei economiei nationale,
cAci acele valoroase studii, constituiau insasi consemnarea
obiectiv& si stiintifica, a realitatilor dominante si mult graitoare,
ce trebueau s& fie temeinic cunoscute si pe care trebuia s& se,
sprijine once prograra, rational si eficient, de refacere a eco-
nomiei noastre nationale si de securitate a t&rei.
Apreciind valoarea exceptionalti, din punct de vedere stiin-
tific si national, a studiilor si lucr&rilor elaborate de COMi-
siunile pentru raateriile prime, le-am publicat sub titlul Con-
tributiuni la problema materiilor prime In Romania", alc&-
tuind sase mari volume, in seria : Realit&tile econorniei na-
tionale" din Biblioteca monetar5 economic& si financiar& ce
am creat la Banca Nationall.
Pentru prima oar&, la nol in tara, se acordase studiului a-
cestei probleme, o important& de asemenea proportii, si pentru
prima oar& se elaborase un studiu de ansamblu, nu numai din
punct de vedere stiintific, dar si din acela al multiplelor as-
pecte economice, at91 de hot&r&toare, ce infatisa aceast& pro-.
blema.
Pentru ca studiul problemei materiilor prime at imbrati-
seze, cat mal larg si cat mai pozitiv, toate posibilitltile de fa-
vorabil& rezolvare pentru tara noasrl, Cu prilejul unei calatorii
ce am intreprins la adunarea geneal& a B&ncij Regulamentelor
Internation.a1e, la Bale, am mers si la Geneva, spre a intalni pe
d. A. Lovedey, Directorul Departamentului economic, financiar
si de transit, de la Societatea Natiunilor.
La aceastà institutiune se concentrase, printr'o merituoasä
si perseverentl activitate, cea mai vast& si complect& documen-
tare in chestiunea materiilor prime, pe baza areia, se publi-
case, in 1937, un raport rezumativ al lucarilor Comisiunei pen-
tru studiul materiilor prime, dela Societatea Natiunilor.
Intreg acel material documentar reprezenta pentru noi, is-
vorul cel mai pretios, de informare si orientare, in ceiace privea
12
www.dacoromanica.ro
178 PARTEA U-a POLITICA COMERCIALA EXTERNA
posibilitatile, directe si cele mai lesnicioase, de aprovizionafre

a tarei noastre, Cu materii prime.
Apreciind deci, importanta acestei documentrui mondiale,
pentru necesitätile tarei noastre, am rugat pe d. A. Lovedey
ni-1 puna la dispozitie, pentru studiu i extrase, in care scop
aveam sa trimet un functionar al Bancii Nationale.
D. A. Lovedey a fost extrem de binevoitor si a consimtit sa
he puna la dispozitie, toata documentarea, Inca inedita.
MA folosesc si de acest prilej, pentru a exprima d-lui A. Lo-
Vedey, sentimentele mele de osebita gratitudine 1 pretuire.
La intoarcerea mea in tara,' am trimes la Geneva pe
defunctul Oh. Stegaroiu, din Banca Nationala, un tanar foarte
merituos, pentru consideratiunea cä reusise cel dintal la exa-
menul de intrare ca functionar, In Institutul de emisiune, do-
vedind 1 calitatile unui element studios.
Documentares, exceptional de valoroasa, adusa de la Geneva
in problema preocuparei materillor prime, documentare ce
cred ea se mai gaseste i azi In arhivele Institutulu' de emi-
siune mi-a folosit, In chip deosebit, la asezarea problemei,
PC baze positive si temeinice de aplicare practica.
IV. Incuraiarea importului de materii prime.
Astfel studiata i pregatita politica importului j productiei

nationale a materlilor prime, a.ducerea in, Ora a cantitatilor
cat mai insemnate, de atari marfuri, nu numai ca a constituit
o principala preocupare a Institutului de emisiune, dar a fost
sprijinita Cu masuri positive de acest Institut.
In aceasta privinta, trebue sa subliniem clintru inceput cA,
importul materiilor prime nu depindea de Banca Nationala, ci
de Ministerul de Industrie si Comert, devenit ulterior al Eco-
nomiei Nationale.
Acest organ de Stat, avea, cum era si firesc initiativa
raspunderea politicei economice a Wei. El controla importul,
prin Directia Contingentarei, acordand autorizatii de :Import la
marturile ce dorea sO,Atduca, si in cantitatile ce credea de cu-
viinta.
www.dacoromanica.ro
PARTEA U-a POLITICA COMERCIALA EXTERNA 179
Tot acest organ de Stitt, creea si mifloacele externe de plata:

.devizele, prin exporturile ce se efectuau.
Asa fiind, Banca Nationala, mandatara a Statului In atri-
butiunile sale de control al devizelor, incasa devizele ce prove-
neau din politica de export a Statului si platea Cu dev zele, astf el
obtinute, importurile de materii prime, In cantitatea si natura
marf el hotarata si autorizata tot de Stat.
Asa dar, Institutul de emisiune, prin definitie, nu avea
niel un f el de initlativa, deci si nici un fel de raspundere in poli-
tica materiilor prime, ca si in once alte sectoare ale comertului
exterior sau din economia nationala, cu exceptia celor privitoare
la credit si moneta.
Banca Nationala ins& nu a ramas pasiva, cel putin In epoca
pe care o cunosc, in care au am avut raspunderea conducerii
ei, la aspectele si consecintele pe care le infatisau diversele
probleme ale balantei noastre comerciale, atat de strans de-
terminanta a balantei de plati.
Fiind insarcinata de Stat a indeplini obligatiunile derivand
din bala,nta de plati, Banca Nationala era, pe nedrept socotita
ca vinovata, de cele mai multe ori si in fata, celor mai multi,
pentru faptul ca nu putea efectua toate platile externe, pe care
ar fi dorit sa le faca.
Nu Ina toata lurnea cunostea ea, aceasta situatie de reduse
clisponibilitatj pentru transfer, nu erau cauzate de Institutul
de emisiune, ci de initiativa si politica organelor de Stat res-
pective. Banca National& trebuia sa suporte ins& criticele si
discreditul in tazb precum si cele de peste hotare, unde pres-
tigiul el si al monetei nationale. scadeau sau se clatinau, din
aceasta pricina.
In atare situatie, Institutul de emisiune a facut toate Sfor-
Wile cu putintli pentru a incunostiinta organele de Stat com-
petente, de realitatea ingrijorittoare a situatiunilor, de conse-
eintele si perspectivele lor, fland si sugestiunile sau propu-
nerile corespunzatoeze. .
In afarb. ins& de aceasta actiune de prevenire si persua-

shme de multe ori far& rezultate Banca Nationala, in
limitele atributiunilor el legale, a desavArsit unele masuri po-
zitive, menite a usura importurile de materii prime.
www.dacoromanica.ro
Astfel, Institutul de emisiune a inlesnit marelor nitre-

prinderi, importatoare de materii prime, avazisuri in devize
libere si diverse facilitati, diverse modalitati de transfer, tot In
devize libere, pentru a se putea importa astfel cantitati cat mai
mari de materii prime: fier, fier vechi, arama, aluminium, ni-
chel i site metale utile ; cauciuc, bumbat, fire de bumbae,
lank fire de lana, piel brute, etc.
Toate acestea erau de urgenta necesitate, pentru industria
angajata in importante comenzi pentru inzestrarea ar-
matei, precum i pentru satisfacerea nevonor indispensabile
ale economiei nationale.
Tinand seama de aceasta importanta, Institutul de emi-
siune, ori de cate ori a avut posibilitatea, nu a sovait a pune
la dispozitia acestor intreprinderi importatoare, devize libere,
chiar sub forma de avansuri sau Cu diverse modalitati de
transfer, pentru ca aceste indispensabile materli prime sa poata
fi aduse in tara.
Procurarea acestor marfuri, pe pietele moncliale, devenea
din ce in ce mai anevoioasa. De aceia, Banca Nationala, In
toate imprejurarile in care a putut, a sacrificat din devizete
libere ce poseda, pentru a se procura, acele materii prime, la
conditiile de plat& impuse de pietele furnizoare.
Dar Institutul de emisiune nu a pus la dispozitia indus-
triilor importatoare de materii prime, numai avansuri in devize
libere si modalitati avantajoase de transfer, ci i credite in-
terne, in lei, cu care sa se poata cumpara znaterii prime.
Astfel, Banca Nation.ala, a pus la dispozitia importatorilor
de lank fire de lank bumbac brut, fire de bumbac, etc., insem-
nate credite in lei, J in afar& de valutele respective cu
care sa se poata face finantarea acelor importuri.
In felul acesta, Institutul de emisiune nu a lasat sa treaca
nici un prilej, pe care sa nu-1 foloseasca, pentru a veni in spri-
jinul importurilor de materii prime, ori de cate ori avea posi-
bilitatea, fie acordand avansuri de valute, fie credite in lei,
fie ambele usurinte laolalta.
De asemenea, Institutul de emisiune, in sedintele Comi-
tetului devizelor dela 9 si 30 Noembrie 1938,. a decis ca, desi
pentru importul de materii prime, erau disponibile pe piata
www.dacoromanica.ro
internk cotele de valute liber negociablt, puse In vigoare

vara acelui an, totusi, pentru plata materillor prime, s& se
acorde devizele necesare, in limitele disponibilitatilor, tot de
Banca Nationalk la cursul oficial, plus prima de 38%.
In felul acesta, cum volumul cotelor de valute liber nego-
ciabile era foarte restrans, adic& insuficient pentru acoperirea,
In parte numai, a importurilor de materii prime, Institutul de
emisiune, pentru a nu comprima cantitatea importurilor de
atari maten!, a decis sa punft la dispozitie, in conditiunile
tate, devizele nee,esare acelor importuri.
De asemenea, cotele de valute liber negociabile fuseser&
create, In mod temporar, pentru a se stimula exportul graului,-
din recolta 1938. atre tanile Cu valute forte si libere.
Acele cote liber negociabile, trebuiau sb, fie deci desflm-
tate, de indat& ce cantitathle exportabile de gam din recolta
mentionatk erau epuizate, adicl cel mai tarziu in primavara
anului 1939.
Astf el fiind, importul materiilor prime nu putea fi legat,
de o modalitate de plat& accidental& i Cu termen .fatal de
disparitie,
$1 pentru aceast& ratiune, Banca National& n'a swat a
pune la dispozitie, redusele sale posibilit&ti de valute libere,
pentru importul materiilor prime.
Din nefericire ins&, intr&rile devizelor libere la Institutul
de emisiune, ca urmare a politicei de balant& comerciall a OT-
ganelor de Stat, erau din ce in ce mal reduse. In schimb insk
obligatiunile de transfer, in devize libere, pentru inzestrarea
armatei, materii prime, etc., deveneau din ce In ce mal volumi-
noase, in disproportie cu intrArile astfel precum am mai
subliniat amenintand eu deflate, balanta pl&tlior, tArA. ca
Banca National& sa poat& avea vre-o- raspundere, cici nu avea
nici o initiativk cleat ace5a facultativ& a Intampinitrilor, sem-
nalelor de alarma si a propunerilor, ce deseori nu g6.seau ecoul
favorabil, cl conceptii cu totul opuse, la organele de Stat res-
ponsabile.
In masura ins& a reduselor puteri ce avea in acest sector,
Institutul de emisiune, cum am ar&tat mal sus, a flcut, Mr&
sovaire, tot ce stat in putinta, pentru a usura situatiunea
www.dacoromanica.ro
sí a prevent greutatile, si in acest sector atat de important

si vinos.
V. Incurajarea productiei nationale de materii prime.

Paralel cu stimularea si desvoltarea importului de materít
prime, potrivit programuluí stabilit pentru acest sector, centrul
de gravitate al lui, pentru vremurile víitoare, trebuia sa. fie
desvoltarea unet productii nationale de atari maxfuri, pentru
toate categortile care se puteau creea partial sau total, de eco-
nomia noastra nationala.
In felul acesta se puteau degaja, in bun& parte, importu-
rile noastre, de aceste insemnate preocupari si valori, lar not
ne castigara, in aceissi masura, independenta economia.
Acest de al doilea si tot atat de important obiectiv, a/
politicel mele economice, anume: productia nationala de ma-
tern prime st succedanee, va forma obiectul uneí an alize spe-
ciale, In voluraul : Productiune, Munca, Comer, Credit".
Deocanadata, mentionez numai a, in vederea infaptuirei
acestui important obiectiv, din planul politicel de reorganizare,
economic& ce elaborasem, am procedat la urmatarete punerí
In aplicare :
1. Am creeat organul de Stat diriguitor al acestet noui po-
litic', ce avea sa adua la indeplinire sectorul productiei mate-
rlilor prime si succedaneelor din planul mai sus specificat.
Acest organ de Stat, era : Directia Materiilor prime, cea
dintai care a fost creatk in tar& la noi.
Aceasta Directiune era integrata in Ministerul Economie!
Nationale.
Iata, cele cateva cuvinte, foarte restranse, dar suficiente,
prin lapidara lor conciziune. pe care le consacram creerei
acelei Directiuni, in expunerea de motive a legit din 9 Ianuarie
1939 pentru organizarea Ministerului Economiei Nationale
S'a creeat Directiunea matertilor prime, pentru a se ras-
punde uneí mart necesitati, prea mult tímp lasata far& impor-
tanta si atentiunea cuvenita.
Materiile prime constituesc astazi preocuparea de ape-
tenie a tuturor Statelor ; cele ce le au, lupta sa le desvolte §i-
www.dacoromanica.ro
a le valorifice la maximum ; cele ce nu le au, cauta sa si le

procure Cu maximum de sacrificii.
Noi avem unele materii prime importante, in stare de
productie si trebue sa le dam o desvoltare mal mare: avera
altele in stare nativa, in zacamlnte naturale si trebue 0, le ex-
tragem, a le valorificam, la maximum Cu putinta, lar altele
ne lipsesc complet si trebue sa ni le procuram cu precadere.
Para de materii prime, nu se poate concepe o activitate,
productiva, serioasa si eficienta. Iata de ce §i noi, in organi-
zarea Ministerului Economiei Nationale, am cautat sa dam
toata atentiunea si sa incordam toate preocuparile, de seama,
din jurul acestei probleme hoaratoare, pentru desvoltarea eco-
nomiei nationale, precum si. pentru siguranta si apararea tarii.
Complectam astfel o lacuna a unui trecut".
Deasemenea, prin art. 4 al sus mentinatei legi din 9 Ia-
nuarie 1939, prevedeam urmatoarele atributiuni pentru aceasta
noul Directiune:
Directia materiilor prime are in atributiunile sale studie-
rea problemelor In lagatura cu productia si distribuirea ma-
teriilor prime necesare econoraiei natdonale. In acest scop,
aceasta Directiune va face evidenta tuturor materiilor prime
ce se produc actualmente in tara, spre a gasi mijloacele cele
mal potrivite pentru desvoltaxea cat mai intensiva a acestei
productii, in raport Cu nevoile de consum ale tarii, precum 0
pentru a se infaptui productiunea in tara, fie pe cale naturala
In raport cu posibilitatile ce se vor gasi, fie pe cale sintetica
a acelor materii prime, ce nu se produc Inca de economia
nationall.
In legltura Cu Directia reglementarii importului, va sta-
bili cele mai potrivite masuri pentru aducerea, din alte OA a
acelor materii prime ce nu se pot produce de economia no.-
tionala.
De asemenea, aceasta Directiune va studia Si organiza mo-
dalitatile celei mal bune distribuiri a materiilor prime, ce se
prod= in tara, pentru satisfacerea necesitatilor generale ale
economiei, conlucrand, in acest scop, Cu Directiunea Reglemen-
tarii importului in vederea unei distributiuni rationale, in in-
terior, a materiilor prime importate.
www.dacoromanica.ro
184 PARTEA U-a POLITICA COMERCIALA EXTERNA
In vederea stransei colaboran i intre Directia materiilor

prime si axeea a retglementlrii importului, conducktorul Direc-
materiilor prime va face parte, de drept, din comitetul ad-
ministrativ dela Directia reglementftrii importului, lar condu-
catorul aceski Directiuni va face parte de drept din comisiu-
nile ce vor lucra pe 15,ng5, Directia materiilor prime.
Aceasta Directiune va mai studia l sta,bili cele mal potri-
yite modalitgi pentru desvoltarea industrializarei materiilor
prime, in scopul de a se obtine, din acestea, produsele Indus-
triale cele mal valoroase i trebuitoare economiei nationaae.
De asemenea, aceasta Directiune va avea in atributiunile
sale si problema evidentii j valorificitrii interne a deseurilor
sau a resturilor de materii prime aflatoare in tara, precum
once alte probleme in legatura Cu productia i utilizarea sub
orice formä a materiilor prime".
Pentru indeplinirea atributiunilor mal sus mentionate
printre care, aceea a productiei nationale de materii prime, era
una. din cele mai importante am prevazut, in aceeasi lege,
creearea unor servicii speciale, in cadrul acelei Directium, care
sl aibk ca functiuni, tocmai obiectivele principale din acest
sector.
Astfel, am creat :
Serviciul productiei materlilor prime, care avea in com-
petenta sa, problema evidentei productiei actuale a materinor
prime nationale, precum i aceea a studierii i organizarii mij-
loacelor de intensificare j desvoltare a productiei nationale de
materii prime, fie pe cale naturalk fie pe cale sintetica ;
Serviciul distribuirei materiilor prime, care trebuia
organizeze cele mai bune modalitAti practice de distribuire
utilizare a materiilor prime, pentru satisfacerea necesitatilor
economiei nationale ;
C) Serviciul industrializirei materiilor prime, care avea
organizeze cele mai eficiente mijloace practice pentru intensifi-
carea obtinerii de produse fabricate, necesare tbzei, din mate-
riile prime nationale ;
d) Serviciul valorifieirei resturilor sou deseurllor de ma-
tern prime, care avea sä organizeze colectarea i valorificarea
tuturor deseurilor sau resturilor de materii prime: fier vechi,
www.dacoromanica.ro
aramk alama, tinichele, deseuzi de bumbac, deseuri de lanA,

zdrente diverse, oase, resturi de hOrtie, cauciuc vechi, cioburi
de sticlk etc., pentru a se face at mai mare economie in uti-
lizarea materiilor prime, a se da acestora o cb.t mal rational&
utilizare si a se putea regenera, fie numai partial, materiile
prime ce po,sedam.
Prin acest plan integral de stap&nire a probjemei mate-
rillor prime si de dirijare a ei, atat pe ca.1ea importului, at sl
pe calea productiej nationale si a rationalei utilizan i interne
se putea indruma aceasta hotaritoare preocupare a tarei, spre
realizari satisfaatoare.
In acest scop, am dispus, tot prin sus men.tionata lege, o
sincronizata colaborare intre Directia materiilor prime si aceea
a reglementarei importurilor, astfel cum am aratat mai sus,
aducand, In acelas timp, la Directia matiriilor prime si
colaborarile tehnice si de specialitate ale personalitatilor
ce-mi daduserb, concursul, In sanul Comisiunilor pentru ma-
teriile prime, dela Banca Nationalk
Astfel, prin art. 6 al sus mentionatei legi din 9 Ianuarie
1939, prevedeam urmatoarele:
In vederea unei strOnse si continue colaborari, intre tac-
toril de producOe national& i Directia materiilor prime si
pentru ca lndrumarea tuturor problemelor In legatura cu ma-
teriilor prime, sä se faa intr'o armonizare cat mai desavarsita
cu necesitatile economiei practice nationale, pe lOnga Directia
raateriilor prime vor funciona j urmatoarele comisiuni:
I. Comisia pentru materiile prime din industria siderurgica
extractiva 1 prelucratoare.
(Fierul sub once forma: brut, laminat, fier vechiu,
nereuri de fier, semi-fabricate, de once fel; fero-aliagii, font/
sub once f el; otelurile de once f el).
Comisia pentru materiile prime din industria extractiva
prelucratoare a metalelor neferoase.
(Cupru. zinc, nichel, cositor, aluminium, antimoniu, etc.).
Comisia pentru materiile prime din industria com-
bustibilului.
(Carbune, coca metalurgic, sulf, etc.).
Comisia pentru materille prime din industria textilk
www.dacoromanica.ro
186 PARTEA II-a POLITICA CO1FIERCIALA EXTERNA
(Lana bruta, fire, de§euri, bumbac brut, fire; coloranti

chimicale pentru industria textila, etc.).
V. Comisia pentru materiile prime din industria Pielarlei
(Piel brute, extrase tanante, valonee, culori §i chimicale
pentru industria pielariei, etc.).
Comisia pentru materiile prime din industria chimica
a cauciucului §i diverse.
(Cauciuc, glicerina, salpetru, toluen, trotil, chirnicale, resturt
animale, etc.).
Aceste Comisiuni vor putea fi .modificate, atat In struc-
tura lor, cat I ca numar. prin reducerea lor sau creearea altora.
In baza unei deciziuni a Ministerului Economiei Nationale, astfel
cum se va socoti mal potrivit pentru buna indrumare t acestor
chestiunj
Desemnarea membrilor comisiunilor se va face prin de-
cizie ministeriala.
Din aceste Comisiuni vor face parte, de drept, conduca-
torii celorlalte Directiuni din, minister, care au legatura cu
atributiunile fiecareia din azeste comisiuni, pentru a se stabili
conlucrarea necesara i unitatea de actiune Intre aceste organe".
Astfel, pentru ca Directia Materiilor prime sä se tina pe
linia preocuparilor de realizare practica, precum §1. pentru a
avea, in acest scop, colaborarea competentelor dovedite §i pre-
tioase, in acest domeniu, am trecut, ca sprijin al acelei Direc-
tiuni, cele §ase comisiuni pentru materiile prime, ce lucrasera
cu atata competenta, Cu atata eficacitate, §tiintifica i econo-
mica, la Banca Nationalk
Din cele mal sus mentionate, In mod rezumativ, se inve-
dereaza in ce imprejurari, qi din ce Ingrijoratoare preocupar!,
a fost creeat, pentru prima oara In tara noastra, organismul
special pentru realizarea obiectivelor, din importantul sector al
materiilor prime.
De asemenea, se mad invedereaza cum acest organism a
fost Inzestrat cu toate atributiunile, cum a fost complectat Cu
toate functiunile §1 cum i s'au sincronizat toate colaborarile,
tehnice §i. practice, pentru ca sä poata Infaptui §1 atinge,
conditiuni cat mai bune, obiectivele pe care le reclamau hota-
ratoarele imperative ale problemei materiilor prime.
www.dacoromanica.ro
2) Acest organ conducltor al planului de realizAri, din

acest sector, oriat de rational, de complect si de eficient ar fi
fost el alatuit si inzestrat, totusi nu ar fi putut inreg:stra
rezultatele practice dorite, clac& n'ar fi avut, in serviciul ac-
tiunei lui creatoare si mijloacele financiare necesare.
Pe cele tehnice le avea, astfel cum se invedereaa din cele
mai sus aatate.
I-am creeat si pe cele financiare, indispensabile. Ele erau:
Banca pentru industria aurifea si miniea (B. I. A. M.) si
Banca pentru industrializarea produselor agricole (B.I.N.A.G.).
Prin aceste dou& institutiuni de credit, infiintate din
proprie initiativa, pentru a serví ca instrumente financiare ae
realizare, a planului de reorganizare economic& ce elaboarsem,
urma sil.. se fina,nteze, impreuna Cu institutille de credit,
existente, creearea industriei nationale, ce trebuia s& produa
materiile prime de origine siderurgia, mineral& sau agricola,
ale aror elemente se gaseau ori se putean creea In taa.
Astf el, planul si política materiilor prime, in cuprinsul de
ansamblu al ei, mentionate in paginile si capitolele precedente,
aveau organul de Stat necesar pentru unitatea de diriguire si
realizare, in Directia materiilor prime, precum si mijlcacele
financiare indispensabile, in institutiunile de credit mai sus
mentionate.
Pusesem astf el, la dispozitia acelui plan, toate organele Si
mijloacele necesare unor eficiente si rodnice Infaptuiri.
Economia noasta, apArarea national& si independenta
noasta economia aveau, in felul acesta, pentru prima os" In
problema materiilor prime, o politia rational&, un plan positiv
si o eficient6, si practia organizare tehnia, in ansamblul ei
si in toate ramurile si aspectele el de realizare.
B) Cifre *i rezultate.
In capitolele precedente am analizat, in mod succint, prin-
cipiile directorii ale politicei, ale planului de actiune pe care
le-am elaborat si pus in aplicare, privitor la sectorul importu-
lui ; am analizat de asemenea, in liniile ei generale, refacerea
organului de aplicare a acelui plan : a Directiei Contingen-
tArei.
www.dacoromanica.ro
Am mentionat, in rezumat, conceptia i metoda, aplicate

in sectorul politicei importului, precum i masurile, fie de or-
clin administrativ, fie de ordín legislatív, pe care le-am luat
in aplícarea acelei nouí politici.
Am semnalat, deasemenea, d1ficult4i1e ce se ridie,au in calea
atingeril obiectivelor din acest sector, precum i unele din sfor-
fAcute pentru a 11 se atenua efectele.
Este firesc sä ajungem 1 la constatarea rezultatelor tuturor
acestor sfortArl ce am facut, in decurs numai de 10 luni, dela
/ Apri11e 1938 /Anil, la 1 Februarie 1939, at am avut 1 sarcina
conducerii Ministeruluí Economiei Nationale.
Din acest punct de vedere, cuvantul il au cirf ele, datele
statist ice.
Obiectivul spre care trebuiau sa, se indrepte realizArile era:
pe de o parte, micsorarea volumuluí importurdor de produse
fabricate dispensabile, pentru comertul obisnuit, lar pe de alta
parte, sporírea importurilor de materli prime si de alte mArfuri,
de primordialA insemniitate, pentru apArarea i economía
Din punct de vedere al acestui obiectiv, cifrele ínvederau

urmAtoarele rezultate:
In privinta importului pentru ap&rarea nationa15., de
armament, etc., secretul operatiunilor m6. ImpledícO, a da cifre.
Ceeace pot apune ins5 este c6.., autorizat-iunile eliberate pentru
aceste importuri, s'au dublat, au sporit Cu mal Inuit de 100%,
In aplicarea politicei de import mai sus mentionat4 panS, la
trimestrul III, din acelas an, mentinftndu-se, cu o wars!' sporlre
si in trimestrul IV. 1938.
Autorizatiile de import, eliberate in mod efectiv, pentru
rnaterii prime, au trecut, dela 902.942.978 lei in trimestrul
1938 fatà de 834 milioane lei previziuni pe acel trimestru,
la 1.950.300.936 lei, in trimestrul IV. 1938.
Astfel, numai in decurs de 9 luni, am ridicat volumul aut'o-
rizatiilor de import, la materiile prime, dela simplu, la mai mult
decAt dublu, la mal mult cleat 100%.
In schimb insa, la importurile pentru comertul obisnuit,
(produse fabricate clispensabile), autorizatiile eliberate efectiv,
www.dacoromanica.ro
In trimestrul II, 1938, reduse la 1.729.424.775 lei, fat& de pre-

viziunile acelui trimestru de 2.244.814.497 lei, au fost sco-
borate, le 1.373.813.328 lei in trimestrul III 1938, pentru a fi
comprimate apoi, i mai adanc, in trimestrul IV 1938, la
842.933.164 lei.
Astf el, am redus importul pentru comertul obisnuit, de pro-
duse fabricate dispenabíle, in decurs numai de trei trimestre,
dela 1.727 milioane lei, la 842 milioane lei, deci Cu mal mum
de 100%.
In schimb, am sporit importul materlilor prime, in acelas
interval de tímp, Cu mai mult de 100%'.
Raportand cifrele de mai sus, la totalul disponibilului de
import pe diversele trimestre din 1938, se constat& c, in tri-
mestrul II 1938, autorizatiile de import eliberate pentre comer-
tul obisnuit (produse fabricate dispensabile) au insumat 1.729
milioane lei, fat& de totalul disponibilului de import pe acel
trimestru, de 4.317 milioane lei adic& circa 40%.
Autorízatiile de import( pentru materii prime, insumau,
in acelas trimestru, 902 milioane lei fa t& de disponibilul total
de import, de 4.317 mil. lei, adic& circa 20% din acest disponlbil.
In trimestrul IV, 1938, datorit& politicel mad sus mentio-
nate, pe care am pus-o in aplicare, autorizatiile de import
pentru produse fabricate dispensabíle, au fost reduse la 842 mil.
(el, adic& numai la circa 18% fat& de totalul disponibllului de
4.574 mil. lei, lar autorizatiile pentru importul materiilor
prime, au fost ridicate la 1.950 mil. lei, adic& la circa. 42% din.
totalul .disponibilului de import pe trimestrul IV, 1938.
Astfel, planul de refacere a structurei importurilor noastre
conform necesitltilor primordiale i hotar9,toare ale apliarei
economiet nationale, precmn i potrivit mfjloacelor de plat& In
stainatate, era a.4a dar, pus in aplicare, Cu metod& I hotArare..
Datoritit acestei perseverente volute, de a traduce in fapt,
o politic& de import pe care o reclamau imperativele taret,si un
plan de infAptuiri, stiintific i pozítiv studiat, metodic sj hot&rat
aplicat, s'a putut ajunge la rezultatul ca, importul anului
1938, selectionat pe criteriile imperativelor apArarei i economiei
nationale, s& fie mai mare decal acela al anilor 1937 si 1939,
www.dacoromanica.ro
En raport Cu exporturile, adic& in raport cu mijloacele de cum-

Ware ale anilor respectivi.
adev&r, ilustrarea peremptorie a rezultatelor noun po-
Intel a importului, ce concepusem i pusesem in aplicare, o fa-
ceau urmAtoarele cifre oficiale: in anul 1938 s'au importat
820.602 tone, in anul 1939 s'au importat numai 739.039 tone,
!ar in anul 1937 numai 709.415 tone.
Asa dar, del in anul 1938 s'a inregistrat o adancä scadere
a preturilor, dei exportul nu s'a ridicat, in acel an dec&t la
21.532 mil. lei, totusi, s'a efectuat cel mai mare volum ae
import, de 820.602 tone ; lar In anul 1937, de export record,
riclicat la 31.568 mil. lei, importul n'a fost deca.t de 709.415 tone;
in anul 1939 del exportul a fost, datorita urc&rei preturilor,
Ile 26.809 mil. lei, importul n'a fost decat de 739.039 tone.
Astfel, desi balanta noastr& de MAO dispunea In 1937, de
-un excedent de circa 8.500 mil, lei, in raijloace externe de cum-
Ware, fat& de anul 1938, totusi volumul importului din 1937
a fost inferior Cu 111.187 tone celuí din 1938; de asemenea, del
anul 1939 a dispus de un excedent de mijloace externe de plata,
ell 1.154 mil, mal mare decAt cel din 1938, totu.si iraportul
.anului 1939 a fost Cu 81.563 tone inferior celui din 1938.
Cifrele acestea subliniaz& insemnatatea ce acordam satis-
facerii necesit&tilor hotAritoare ale Wei, prin importurile co-
respunzAtoare, del m& g&seam in greaua situatiune de a fi
preluat o balant& comercial& deficitara.
Am cautat deci a satisface, la maximum Cu putintl, aceie
necesit&ti, dei conditiunile in care ma gaseam erau mal defa-
vorabile decAt in anii 1937 si 1939.
Dar, nu numaí ca volum general, politíca importurilor, ce
pusesem in aplicare, iI daduse rezultatele satisf&cItoareci
din punct de vedere al componentei importurilor, al structurei
lor, fat& de primordialele necesit&ti ale Wei, cifrele inIrtu-
risesc l stabilesc rezultatele superioare ale strlduintelor ce
desfAsurasem, in cursul anului 1938, prin aplicarea rationalk
_metodicl l hot&r&ta a politicei importului ce instaurasem.
In adevar, si din punct de vedere al repartitlei pe diferite
categorii preferentiale a importului: armament si comenzi de
.Stat, materii prime si semífabricate, masini 1 píese de schimb,
www.dacoromanica.ro
produse fabricate pentru comertul obisnuit, etc., planul de

.aplicare al politicei de import, mai sus mentionat, s'a invederat
ca eficient, prin rezultatele obtinute.
Din acest punct de vedere, cum in anul 1937 nu a existat
metoda de dirijare, repartitie, evidenta si control trimestrial
-a importurilor, pe diferitele categorii preferentiale de marfuri:
armament, materii prime, masini si piese de schim,b, tmporturi
pentru productia petrolifera, etc. metoda mal sus expusa, pe
care am introdus-o la Contingentare, numai dela 1 Apriile 1938
In consecinta, pe 1937 nu se pot obtine date trimestriale
comparabile, in felul celor mal sus aratate, pentru trimestrele
II, TII si IV din 1928.
Atari date trimestriale nu au existat decat pe anul 1939,,
-pana la trimestrul III inolusiv, deoarece la 1 Octombrie din
.acel an, s'a pus in aplicare un alt regim al schimburilor Cu
strainatatea, pentru care datele iarasi nu mai sunt compa-
-labile, Cu incepere dela, trimestrul IV 1939.
Punand in paraleI5, 1110, trimestrele din 1938 si cele din
1939, pentru care exist& date comparabile, stabilite pe aceiasi
netoda si criterli, se putea constata urmatoarea situatiune:
In trimestrul IV. 1938, autorizatiile eliberate pentru impor-
tul materilor prime si semifabricate, au fost de 1.950 mil. lei,
reprezenta,nd 42% din totalul disponibilului de import pe aceI
trimestru.
In trimestrul I. 1939, ele au scazut la 1.342 mil. lei, adica
.1a 34,3% din totalul disponibilului de import; in trimestrul II
1939, au fost de 1.482 mil. lei, adica 37,6% din totalul disponi-
bilului trimestrial de import, iar in trimestrul III, 1939 au fost
de 1.451 mil. lei, adica 34,8% din acelas total.
Astf el, autorizarea importurilor de materii prime si semi-
-fabricate, a sellout, in primele trei trimestre ale anului 1939,
la media de 36.6% fat& de 42% din trimestrul IV. 1938.
In schimb, la importul produselor fabricate dispensabile,
-pentru comertul obisnuit, situatiunea s'a inversat.
Autorizatiile pentru aceste importuri au insumat 842 Mil. lei
in trimestrul IV. 1938, reprezentand 18,4% din totalul disponi-
-bilului de import pe acel trimestru.
Pe trimestrul I. 1939 ele au crescut la cifra de 1.163 mil.
www.dacoromanica.ro
lei, adicb. la 29,7% din disponibilul trimestrial de import; in

trimestrul II. 1939 au Insumat cifra de 940 mil, lei, adacb, 23,9%,
lar In trimestrul III. 1939 au devenit 1.033 mil. lei, adick 24,8%
din disponibilul total trimestrial,
In consecing, se constatb, cä, in primele trimestre din 1939,
autorizatiile pentru importul materiilor prime si semifabrica.-
telor au scazut, lar cele pentru importul produselor fabricate
dispensabile, au crescut.
De asemenea, volumul autoriarilor pentru importurile de
armament, a scazut Lii trimestrele I, II si III, 1939, fag de tri-
mestrul IV, 1938. Pentru o ratiune bine Inteleas6 nu pot da si
cifrele respective privitoare la armament.
In felul acesta, toate sfortarile fAcute In cele trei trimestre
din 1938, de a se reface structura importurilor noastre, potrivit
imperativelor nationale, de a se spori importul materlilor prime
scb.dea cel de produse dispensabile, sforgri cu serioase
pozitive rezultate, precum s'a vazut mai sus, incepeau a fi
paralizate, Inregistandu-se inceputul unei Ingrijoratoare ten.-
dinte : saderea importurilor de materii prime si sporlrea ce-
lor de produse fabricate dispensabile, cerute de interesele
mercantile ale comertului obisnuit, lar nu de imperativele apA-
rArei i economiei nationale.
Cifrele mai sus citate, erau mai mult decitt elocvente. Ele
invederau tendinta de abandonare a politice!, ce intreprinse-
sem In sectorul materiilor prime, In acela al refacerei structu-
rei importurilor noastre potrivit cerintelor apArlrei i econo-
miei nationale. lar aceasta tending de schimbare, venea dupit
aplicarea In decurs de 10 luni, a unei politici, a unui plan eco-
nomic privitor la import, ce drlduse rezultate pozitive, precum
si dupä unele Ingmpinari serse ce adresasem Ministerului Eco-
nomiei Nationale, cum era scrisoarea din 27 Februarie 1939, In
care li subliniam:
Interesul general national ne impune cea mai mare pre-
cautiune In politica de import, elimimand tot ce este inutil,
sau se produce In tarä del poate pentru moment, nu in con.-
ditiuni optime sub raportul calitätii i pretului.
In ce priveste structura intern& a disponibilului de import,
armonizandu-1 cu volumul exporturilor, credem cà trebue
www.dacoromanica.ro
cuprindA importurile dupa nevoile tarn si, In special, Cu pre-

cAdere, al acelora pentru Inarmare, pentru materiile prime si
semifabricate necesare industriilor si numai In ultima linie, al
produseior finite 'care nu se fabric& In t arA.
Acesta a fost programul ce s'a pus In aplicare cu incepere
de la 1 Aprilie 1938 si pentru care Banca National& a stiruit
cu mult timp inainte, In acelasi timp fb.cAn.du-se diligentele ne-
cesare pentru a se restrAnge cotele de import ale celor ce nu
exercitau efectiv acest comer, cl speculau aceste cote, precum
si pentru a se aprecia drepturile importatorilor numai dupl cri-
terii stiintifice si obiective".
Mal IngrijorAtor era Inal si faptul el aceasta schimbare in-
tervenea tocmai in anul 1939, and orizontul politicei inteina-
tionale devenea din ce In ce mal Intunecat si cAnd deci, poli-
tica de Incurajare a importurilor esentiale apArArii si econo-
miei nationale, ce pu,sesem In aplicare la 1 Aprilie 1938, trebuia,
a fortiori, continuatA si desvoltatit sub auspiciile internationale
din 1939. AceastA lips& de continuitate si pe sectorul reorgani-
zArii importurilor, a condus la rezultatele generale, relevate de
cifrele tabloului de mai jos, privitor la importul materiilor
prime, pe decada 1930.1939 inclusiv.
Importul de materii prime in Romania, pe anii 1930-1939.

(Cifre absolute)
Minus de import
Anil. Chintale de materii prime
fattt de 1938
1930 3.622.945 1.367.923

1931
1932
1933
..... . . ....... 2.320.212
2.207.648
2.182.368
2.668.656
2.783.220
2.808.500
1934 2.722.053 1.268.815
1935 2.987.417 2.003.451
1936 3.777 184 1.213.648
1937 3.964.260 1.026.608
1938 4 990.868
1939 ......... . . . . .
.,.
4.278.880 711.988
Graficul No. 9 dela Anexele acestui volum, ilustreaza ace-

easi situattune, prin linia caracteristicA a evolutiei culminante,
de materii prime, in 1938.
Vol. I. 13
www.dacoromanica.ro
194 PARTEA 1I-a POLITICA COMERC1ALA EXTERNA
De asemenea, graficul No. 2, dela aceleasi Anexe, invede-

readt, cresterea importului de materii prime si simplu prepa-
rate, in 1938, fata de importul produselor fabricate, si al pro-
duselor alimentare, in sadere. pi din acest grafic se stabileste
cl, cea mai ma.re cantitate de materii prime ce s'a, importat
de la 1930, a fast aceea inregistratA de anul 1938, care depd-
seste pe cea din 1928 si atinge aproape pe aceea m.axim5 din
1929, an al prosperintii superlative, si al posibilintilor normale
sit ava.ntajoase de import. Totdeodatk din tabloul de mal jos,
privitor la importul de materii prime si semifabricate, al tarii,
pe intervalul 1930-1939, rezultk de asemenea ca, cea mai
mare cantitate, precum si cea mai mare valoare, de materii
prime si semifabrieate, a fost importatk tot in anul 1938.
Importtd de materii prime 0 semifabricate, in Románia,

pe mill 1930-1939.
(Cifre absolute)
Anii Tone Milioane

lei
1930 399.567 2.403,1

1931 260.551 1.561,9
1932 235.556 1.244,0
1933 229.894 1.487,1
1934 389.135 1.898,7
1935 311.888 1.510,3
1936. 389.309 1.835,7
1937 413.552 3.547,9
1938 523.301 3.791,0
1939 451.459 3.216,5
Graficul No. 10 dela Anexele acestui volum, ilustreaz6, prin

curbele sale, rezultatele unor straduinte si ale unei organice si
rationale politici a materiilor prime, pusb, in aplicare, Cu dar-
zenie, dup5, un plan pozitiv, in anui 1938.
Asa dar, din tablourile de mai sus si din graficele mentio-
nate, rezult5, cl, cea mai mare ca,ntitate de materii prime si de
semifabricate, in perioada de 10 ani, dela 1930 la 1939 inclusiv.
a fost importan in anul 1938.
Importul anului 1937, care reprezenta in balanta comercia-
lä a tarii, cifrele record si in cursul aruia se pusese in apli-
care regimul decontingentarii partiale a materiilor prime, a
www.dacoromanica.ro
fost inferior celui din anul 1938, Cu 1.026.608 chintale de ma-

terii prime ; importul anuiui 1936, inferior cu 1.231.684 chin-
tale de materii prime ; imiportul anuluii 1935, inferior ou
2.003.451 chintale de materií prime ; iar importul anului 1939,
Inferior Cu 711.988 chintale de materii
Asa fiind, hotarirea i darzenia desfasurate in anul 1938,
pentru aplicarea politicei de sporire a importului mate/111°r
prime, si de scadere a produselor fabricate dispensabile, plan
politica analízate in paginile i capítolele precedente, isi
invederau rezultatele, confírmate de toate cifrele mal sus citate.
Din pacate insk intreaga disciplina de actiune ce am inau-
gurat, la Ministerul Economiei Nationale si la Directia Con-
tingentarii, in luna Aprilie 1938, precum 1 ansamblul politic%
al planului de redresare a importurilor noastre, astf cl cum fu-
sesera aplicate timp de 10 luni, Cu bune rezultate, toate aces-
tea nu si-au mai gasit decat o slabl continuare, dupa trecerea
mea ca titular al Ministerului de Finarte, la 1 Februarie 1939.
AtAt de mare era dorinta subalternilor dela Contingentare,
obisnuiti Cu practicele criticabile din trecut, de a se libera de
regimul rilguros si precis, de disciplina principiilor obiective ce
constituiau osatura politicii mele, pusa in aplicare, precum si de
dreptarul actiunei perseverente, de interes national, ce instaura-
sem; atat de nerabdatoare era aceasta dorinta i atat de puter-
nick era ostilitatea lor, subterana l inabusita timp de 10 luni,
Incat, la vestea ea vol trece la Mlnisterul Finantelor si nu vol
Mai fi conducatorul departamentului lor, au scos pe sala, in
chip demonstrativ, toate mobilele din biroul d-luí G. Leonte, se-
cretarul general insarcinat cu Ccntingentarea, pentru ca acesta
sa nu mai poata lucra, nici macar pb.na la darea lucrarilor in
primire 1 pentru ca regimul, sever dar obiectiv, de aparare a in-
tereselor generale, ce instaurasem cu pretiosul concurs 841co-
laboratorilor mei din acel sector, in frunte Cu d. Secretar Ge-
neral Gh. Leonte, sa nu mai continue.
Si, evident ca regimul, politiea importurilor ce organizasem,
prin leigi, normative, formulare de evidenta l printr'o metoda
de lucru precis determinatk analízate in pagirtile precedente,
toate acestea nu puteau fi schímbate, de pe o zi la alta, cum ar
dorit poate multi din eel ce beneficiasera de avantaj ele
cite si nemarturisibile ale desordinei din trecut.
www.dacoromanica.ro
Acestia ins& aveau o mare bucurie si respirau usurati si 11-

nistiti: scapasera de conducerea mea si de echipa colaborato-
rilor mei, asa cum o dovedeau manifestarile incalificabile mai
sus citate.
Pe data de 17 Septembrie 1939 s'a modificat ins& si regimul
schimburilor cu streinatatea, implicit deci si acela al impor-
turilor.
Prin legea de organizare, in amb.nunt, din 1 Octombrie 1939,
a noului regim, se reproduceau In cea mal mare parte a lor,
dispozitiunile si masurile puse in aplicare, prin politica ce in-
staurasem in acest sector. Astfel se reproducea de noul regim
principiul controlului cat mal integral al tuturor importurilor;
modul de eliberare al autorizatiilor de import, pe articole sau
grupe de articole vamale; caracterul strict individual, legat de
autorizatiunea de import si sanctionarea cesiunei sau negocierei
acesteia; acordarea cotelor de import numai la eei ce in mod
real erau importatori, lar nu la traficanti de permise; modul de
calculare al disponibilului de import, pe baza mijloacelor de
plata procurate de export; repartizarea pe categorii preferen-
tiate de marfuri, a importurilor: comenzi de Stat, materii pri-
me si semifabricate, etc., metoda pe care o introdusesem, pen-
tru prima °ark in regimul importului, la Aprilie 1938.
Toate aceste principii si dispozitiuni, ce aplicasem in de-
cursul anului 1938 si continuasera a !II:4a pb.na la 1 Octombrie
1938, erau deci reproduse si de legea noului regim al schimbu-
rilor Cu streing,tatea, din acea data.
Erau insa g unele deosebiri profunde intre politica importu-
rilor ce concepusem si aplicasem eu, si intre regimul dela 1 Oc-
tombrie 1939.
Una din aceste deosebiri era si modalitatea platii, care avea
de efect scumpirea materiilor prime, a productiei si a costului
vietii.
In adevar, prin regimul dela 1 Octombrie 1939, toate opera-
tiunile de plati in devize, trebuiau sa se faca prin cumpararea
devizelor, de pe piata, de la libera negociere, pe baza unei au-
torizari prealabile data de Minister.
Libera negociere a tuturor devizelor pe piata, trebuia sa
duck in mod fatal, la scumpirea devizelor si la caderea monetel
www.dacoromanica.ro
PARTEA 1I-a POLITICA COMERCIALA EXTERNA 197
noastre, act cererile de valute streine erau mai marl cleat

oferta.
Astfel hind, Cu devize mai scumpe aveau sa fie curnparate
materiile prime, ca si toate celelalte importuri, ceeace provoca
scumpirea productiei si a vietil.
Am atras atentia Guvernului asupra acestei grave perspec-
tive, dar Intampinarile mele nu au avut niel un rezultat.
In aceasta situatie, pentru a salva eel putin importul mate-
riilor prime si a nu-il mai scumpi si prin cauze interne, am decis
ca Banca National& O. dea devize ea, din cota rezervata ei, prin
lelge, in masura In care aceasta cot& ajungea, numai sa nu se
seumpeasca si inigreuieze importul materiilor prime.
In earl de aceasta grava deosebire dintre cele data regi-
muri, pe care am Incercat sa o atenuez ea urmari, precum am
aratat mai sus, ceeace insa a constituit o atat de mare si
profunda diferentiere intre regimul importului din 2938 si eel
din 1939, a fost aplicarea practica a eelui din lima.
In adevar, la 1 Octombrie 1939, adica pe data punerii In
aplicare a noului regim, trebuia sa se procedeze si la repar-
titia disponibilului de import pe trim. IV, adieä la eliberarea au-
torizatiilor respective de catre Oficiul schimburlor cu streina-
tatea, noul organ de aplicare al acelui regim.
Din considerente Ins& de tactic& economico-monetara, sau
din pricina cä se incredintase conduterea balantei de comert
si a celei de plati, unui organ nou, care nu exista, si care trebuia
deci creat: Oficiul Schimburilor Cu Streinatatea, operatiunile
de repartitie a disponibilului de import pe trimestrul IV.1939,
aproape n'au mal avut loe si niel eliberarea autorizatiilor, la
importatori.
Astfel, organul de Stat, care trebuia sa alimenteze si sa
dirigue importul tarii, aproape ca si-a suspendat activitatea, in
lunile Octombrie si Noembrie 1939; drept consecinta., cererile
importatorilor s'au aglomerat cu miile, MIA a fi rezolvate, fax% a
se elibera autorizatiile de import, decat Inteo masura care nu
conta.
De aceasta surprinzatoare situatiune n'am putut lua eu-
nostinta, deal incidental, ea Guvernator al Bancii Nationale,
pe la sfarsitul lunel Noembrie 1939 sau Inceputul lunei Decem-.
www.dacoromanica.ro
brie acelasi an, nu-ml mai aduc aminte exact, cand am

fost chemat, la telefon, de catre d. C. Arighelescu, devenit Mi-
nistrul Economiei Nationale, in guvernul G. Tatarescu, dela 25
Noembrie 1939.
D. C. Anghelescu, foarte ingrijorat de situatia ce preluase
la zisul departa,ment, imi arata ca mil de cereri nerezolvate ale
importatorilor, se stranseserk in maldare, dela 1 Octombrie p&na
atunci; ca astfet, importul fusese suspendat l trebuia deci sa.
se dea drumul, de urgenta, la toate acele lucrari intarziate; ca
de asemenea, piäIle externe fusesera suspendate, nerezolvin-
du-se cererile de valute ale importatorilor, care erau 1 ele aglo-
merate Cu miile 1 ca, aproape aceiasi situatiune era si in sec-
torul exportului. D. C. Anghelescu imi aducea la cunostinta
toata aceasta situatiune, extrem de ingrijorAtoare, pentru a-mi
cere urgentul concurs al unei echipe de c5,teva zeci de func-
tionari, de ta Banca Nationala, din cei mai calificati si mai
destoinici, in aceste sectoare, pentru a salva situatia, deoarece la
departamentul sau, nu gasise, cu toate sfort5,rile sale, elemen-
tele necesare Cu care sa facä fat5, acelei grave situatiuni.
Evident ca am fost foarte surprins i ingrijorat, de realita-
tile triste pe care mi le relata d. C. Anghelescu, dar n'am sovait
o cl:p5,, a-i pune la dispozitie echipele de functionari speciali-
zati, dela Banca Nationala.
Am detasat atunci, de trgenta, la Ministerul Economiei Na-
tionale, aproximativ 80 de functionazi, competenti in problemele
controlului importului, ale exportului i p15,tilor externe, in frunte
cu d. Ilie Mecu, Inspector general in Instilcutul de emisiune,
care condusese, multi ani, serviciile in leg5,tura cu schimburile
platile in streinatate, l avea astf el, o deosebita competenta,
o exceptional& putere de munea i o recunoscuta promptitu-
dine la solutionarea i expedierea lucrarilor.
D. Ilie Mecu a fost delegat Secretar General, la Ministerui
Economiei Nationale. de catre d. C. Anghelescu l insarcinat
Cu lichidarea restantelor, punerea la zi a lucrarilor i ducerea lor
mai departe, in compartimentul schimburilor cu streinatatea.
Marea echipa ce era detasata, astfel, la Ministerul Econo-
miei Nationale, in frunte cu d. Inspector general Ilie Mecu, pre-
senta toate garantile, de incercati, zelosi i harnici specialist,
www.dacoromanica.ro
pentru a salva situatiunea ingrijoratoare dela zisul departa-

ment.
Banca National& se dispensa, astfel, de foarte multi dirk
slujitorii ei competenti i necesari, de care avea nevoe.
Flom Ins& acest sacrificiu, pentru a raspunde apelului in-
grijorat al Ministerului Economiei Nationale, in scopul de a se
salvgarda interesele aparb,rei 1 economiei nationale, gray ame-
nintate.
Si ceeace era mai ciudat si mai semnificativ, in tot& acea-
sta srcuatiune, era faptul ca, Banca Nationala, careia i se ridi-
case aproape totalitatea atributiunilor, in sectoarele mentio-
nate, prin legea noului regim dela 17 Septembrie 1939 si dela
1 Octombrie 1939, trecandu-se la Ministerul Economiei Natio-
nale, trebuia s& salveze acum acest Minister.
A facut-o insä, Cu constiinta superioara, Cu devotamentul
neclintit pentru apararea interesului general national, care a
calauzit-o.
Rezultatele acestei surprinzatoare si grave situatiuni au fost
ins& ca, numai din luna Decembrie 1939, de and a intrat in
actiune echipa mai sus mentionat& a BAncii Nationale, s'a in-
ceput solutionarea masivä a cererilor de import, ramase nere-
zolvate timp de aproape doub, luni.
Aceasta situatiune era ingreuiata si de faptul ea, la 1 Sep-
tembrie 1939 isbucnise razboiul Germano-Polon, intrand a dcua
zi, in actiune, Anglia si Franta. In cursul lunei Septembrie, ac-
tiunea militara se desfasurase, cu o puternic& intensitate, chiar
langa granitele noastre, in Polonia.
Aceste imprejurari exceptionale, care zguduiau lumea, (ti
puneau urgente preocupari militare 1 economice, Peste tot, ca
la noi in tara, au determinat o precipitare a importatorilor,
pentru a cere autorizatiuni de import, sa aduc& marl& cat mai
multa si cat mal repede, atat pentru necesitatile obisnuite, cat
pentru cele ale razboiului, ce batea la usa noastrk
Aceasta aglomerare si grab& a importatorilor, rnai era bi-
ciuitä de perspectiva, ce infatisau evenimentele, de a se in-
trerupe cäile noastre de comunicatie cu tarile furnizoare, sau de
a se interzice exportul anumitor marfuri, din aceste
Evident ca,, desvoltarea r&zboiului, care angrena state din ce
www.dacoromanica.ro
In ce mai multe, blocade pe suprafete din ce In ce mal mari,

restrictii de export din ce in ce mal intinse 1 urcari de preturi,
platibile in devize-aur, progresiv crescinde, toate aceste eve-
nimente ce se precipitau, in cascada, din Septembrie 1939, nu
mai lasau, nici tarn noastre, cleat putine luni, Cu relativa
descrescanda posibilitate de importuri, pentru apb,rarea i eco-
nomia national&
De aceea, importatorii se grabeau a cere autorizarea de
importuri pentru a preintb,mpina greutatile ce aveau sa vie.
Datorita acestor imprejuran exceptionale §1 datorita men-
tionatelor perspective ingrijoratoare, pe intervalul dela 1 Oc-
tombrie la 1 Decembrie 1939, s'au concentrat un numar de cereri
ale importatorilor, exceptional de mare, la Ministerul Economiei
Nationale.
Astfel, potrivit borderourilor, se Igaseau inregistrate la acel
Minister, pentru trimestrul 1 Octombrie 31 Decembrie 1939,
cereri de import pentru materit prime, In valoare de 6.292.223.851
lei, lar pentru marfuri diverse (fabricate §i semifabricate) in
valoare de 6.943.096.383 lei, adica, in total, cereri de import in
valoare de 13.235.320.234 lei.
Potrivit norrnelor in vigoare, importatorii §tiau ca cererile
trebuiau adresate Ministerului Econoxniei Nationale, la incepu-
tul trimestrului, ceeace facuser& indata dupa 1 Octombrie 1939.
Asupra acestei considerabile masse de cereri pentru import,
ramasa in restanta, nerezolvaM, in marea el majorítate, timp
de aproape doua luní, s'au aplicat straduintele echipei dela
Banca Natdonala, pentru a o tria, selectiona i rezolva.
Considerabila suma de 13,235.320.234 lei in cereri de import,
din care 6.292.223.851 lei numai pentru materii prime, se
aglomerase timp de circa doua luni, stand nerezoivatk desi
cerintele nationale de importuri primordiale se intensificau,
iar furtuna razboiului mondial se involbura, aprig, chiar pe
langa hotaxele noastre, amenintand Cu taerea legaturilor de
transport *1 Cu izolarea economiei noastre nationale, de pietele
externe furnizoare.
Luand in ma.na, Cu toata hotararea, aceasta grea sarcina,
echipa dela Banca Nationala, pana la 1 Februarie 1940, lucrand
zi §1 noapte, Para, considerare de vacant& sau sarbatori ale Cra-
www.dacoromanica.ro
ciunului, isbutise sa elibereze, astfel, autorizatiuni de import

pentru suma de 8.125.057.627 lei, din care: pentru materii
prime, in valoare de 2.580.836.059 lei ; pentru semifabricate, in
valoare de 273.594.048 lei ; pentru materii ajutatoare, necesare
fabricatiei, in valoare de 203.852.797 lei ; pentru comenzi de Stat,
efectuate direct, in valoare de 1.091.328.569 lei ; pentru comenzi
de Stat efectuate prin furnizori, in valoare de '750.057.118 lei ;
pentru marfuri de consum indispensabile, in valoare de lei
1.095.500.516.
Astfel, se putuse lichida cea mai mare parte a masivelor
restante de cereri pentru import, se curata,se terenul de aceste
daunatoare intarzieri, se aduseser& lucrarile la zi, dar timpul
ce se pierduse pentru economia nationala, in acele luni hotara,-
toare. acel timp nu se mai putea recupera.
Caci, legaturile Cu principalele tari furnizoare se tg.iau dela
zi la zi; prohibitiile la export se inmultisera si se intindeau
dela tara la tara. ; cumpararile nu se mai puteau face cleat
anticipat si cele mai importante, numai in devize-aur, lar pre-
-turile pe pietele streine se urcasera. dela saptamana la saptl-
man& i continuau in aceiasi cadenta.
Acele luni, de posibilitati pentru import, in continua res-
trangere, ce s'ar mai fi putut folosi pentru importurile necesaxe
-tarn, In acele vremuri de grea cumpana, au fost astfel, parte
pierdute, parte consaerate lichidarii restantelor aglomeratei,,
precum am aratat mai sus, lar in primavara a.nului 1940, situatia
economica international& si posibilitatea importurilor noastre,
erau mult agravate, fat& de Octombrie 1939.
Astf el, datorita acestor imprejurari interne si celor externe
In care ne incadram, importul nostru de materii prime, in anul
1940, a scazut Cu mult sub nivelul anilor precedenti, cAci, ceeace
s'ar fi putut face in 1939, in mare parte nu s'a mai putut inde-
plini, in anul 1940.
D. Axente Sever Banciu, subdirector in Ministerul Finan-
-telor, a publicat in ziarul Universul" din 11 Decembrie 1942,
inteun articol intitulat: nitre lipsa si specula", o serie de
date cornparative, cu privire la importul principalelor materii
prime, in Romania, pe anii 1938, 1939, 1940 si 1941 (sase luni).
din aceste date statistice, se evidentiaza scaderea, din an
www.dacoromanica.ro
In an, a sus mentionatelor importuri, subliniindu-se aceastä si-

tuatie, de catre autorul citatului articol, Cu constatarea ea, In
anii 1939 si inceputul anului 1940, Imprejurarile internationale
recomandau sporirea cat mal grabnica si mai mare a importu-
rilor, lar nu scaderea lor, cum s'a intamplat in tara noastra-
Un spirit fatalist si oriental ar spune Cu resemnare : asa a
fost, trista, soarta materiilor prime si a importurilor, In tara
noastra... Eu insa, care m'am straduit pe acest taram, construind
si instaurand o politica eficienta, Cu rezultate practice si pozi-
tive, astfel cum a reesit din capitolele si paginile precedente
eu, ma, abtin dela once reflexiuni sau comentarii.
Cifrele si faptele tintuesc realitatile.
lap acestea, vorbesc indeajuns.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III
REORGANIZAREA I DIRIGUIREA EXPORTULUI.

In capitolele precedente, au fost analizate straduintele mai
de seama, desfasurate in scopul aducerii la indeplinire a pla-
nului de politica comerciala externa, in sectorul importului si
al materiilor prime.
In acest capitol, vom analiza sectorul exportului, la lumina
prevederilor planului de reorganizare si diriguire a zisului sector.
Mai inainte ins& de a trece la aceasta analiza, trebue sa
mentionez cA, punerea In aplicare a sus mentionatulul plan,
care comporta o desfasurare organic& pe un timp mal Lude-
lungat nu a putut avea loe, indata dupa 1 Aprilie 1938, data
insarcinarii mele i cu conducerea Ministerului Economiei Na-
tionale, deoarece a trebuit sa procedez, in primul rand i fara
intarziere, la indreptarea a doua situatiuni exceptionale si
foarte ingrijoratoare.
Aceste situatiuni erau : mostenirea deficitului balantei
comerciale, ce preluasem odata cu conducerea sus mentionatu-
lui Minister, precum i greaua situatiune interna a recoltei de
grau, din vara anului 1938.
Aceste dou& imprejurari exceptionale si grave, ma obligau
sä alerg mai intai spre solutionarea lor urgentá., urmand ca,
dupa masurile de salvare din aceste doua sectoare, s& ma pot
Intoarce, cu mai mult folos i raga; la punerea in aplicare a
planului de reorganizare si diriguire a exportului.
Astfel, situatiunile urgente si amenintatoare mai sus spe-
cificate, imi intarziau punerea pe santier a mentionatului plan,
reclamandu-mi, in schimb, solutiuni de expedient, pentru resta-
bilirea unei pozitii normale i linistite, inlauntrul economiei na-
tionale, fara de care nu puteam proceda mai departe, la niei
o actiune de reorganizare.
www.dacoromanica.ro
Restabilirea echilibrului balantei comerciale.
Precum am mentionat in capitolul precedent respectiv, la

Aprilie 1938, balanta comercial, a Romaniei inregistra un
sold pasiv, un deficit de 349 mil. lei, devenit 428 mil. lei la finele
trim. II. din acelasi an.
In schimb, necesitatea de aparare national& si de reorga-
nizare economic& a tarn, reclama mijloace de plat& externe,
din ce in ce mal insemnate, deci o balant& de plati cat mal
excedentar4 i Cu un continut, in devize eficiente si corespun-
zAtoare, cat mal important, pentru a se putea efectua comen-
zile si importurile, indispen8abile apb,rarii l economiei na-
tionale.
Pentru acoperirea deficitului din comertul nostru exterior,
nu puteam deci, cum am mai subliniat sä actionez asupra
Importului, restrángandu-1, cad conjunctura politica interna-
tional&, destul de ingrijor&toare, precum 1 necesitltile mai sus
aratate ale Wit indicau, climpotrivit, o politic& de grabnic& de-
sAvarqire a comenzilor de inzestrare si de sporire a importurilor
necesare.
Nu-mal mal ramanea, astfel, decat factorul export asupra
caruia puteam l trenuia s& actionez. Din nefericire InsS, pre-
turile mondiale erau in continua scadere, lar Providenta hOra-
zise tarn, In vara anului 1938, cea mai bogata recolta de grau,
din cate avusesem, in ultimele dou& decenif. In schimb, aceast&
recoltl, era de calitate medioca.
Asa dar, tabloul ingrijorarilor era complect. In adevar, po-
trivit datelor statistice din studiul d-lui I. I. Tatos: Politica
graului in Romania", publicat in revista ,,Independenta eeono-
mica", numerele 3-5 din. 1941, recolta de grau din 1938, a fost
de 482.143 vag., fat& de 376.008 vag. grail din 1937, deci Cu 106.135
vag. grau in plus, sau cu 85% mai rnare decat media quinque-
nalk care era numai de 222.876 vag.lgrau.
Aceasta recolta ameninta deci cu un excedent, peste con-
sumul intern de toate categoriile, evaluat la 125.000-150.000
vag. grau care, daca era lasat nevalorificat, producea o atat de
adanc& prabusire a preturilor algricole interne, incat, in afara
www.dacoromanica.ro
P ARTEA II-a POLITICA COMERCIALA EXTERNA 205
de un dezastru al plugarimei romane, mai putea da nastere la

grave asturnAri inlauntrul economiei nationale si chíar in or-
dínea publicb, a tarn.
Acest formidabil excedent de productie, era ins9, si de o
calitate mediocra, lar pedeasupra tuturor acestor circumstante
ingrijor&toare, se int9,1nea cu una din cele mai nefericite con-
juncturi internatioale.
In adev&r, productia mondial& de grau, din recolta 1938,
fusese de 16.340.000 vagoane, fat& de 15.080.000 vag. din recolta
anului precedent, deci Cu un plus al productiei, de 1.340.000 vag.
care se ad9,uga la un stocaj de grail reportat din anii prece-
denti, urcand impreun& sto'cul mondial de gra,u, aflator la re-
colta din 1938, la 1.650.000 vatg,
Datoriti acestui fenomen de abundent& productie si de
sporire a stocurilor mondiale de grau, pretul acestei cereaie a
scIzut, in luna August 1938, la 9,55 franci aur, fata de 16,98 fr.
aur in 1937.
Asa dar, situatiunea noastr& era cum nu se putea mai grea,
mai ingrijoratoare : balanta comecial& deficitarl ; necesitatea
de a spori cota importurilor fat& de export ; circa 125.000 vaig.
de grail pentru export, care amenintau cu prabusiri si rastur-
nari ale economiei interne; calitatea mediocr& a recoltei si pra-
busirea vertiginoas& a preturilor graului pe pietele mondiale.
La acest tablou intunecat, se mai adAuga si faptul O., Sta-
tul si economia unei tbzi agricole, ca a noastrk nu aveau absolut
niel un fel de organizare internk Cu ajutorul areia s& se solu-
tioneze atari crize endemice ale plugariei noastre, lar comertul
intern si extern, al cerealelor noastre, era, in covarsitoarea lui
majoritate, in mainile firmelor streine.
Se intelege, mal bine acum, dup5, expunerea acestor situa-
tiuni. de ce am fost nevoit sa suspend, pentru catva timp, apli-
carea planului si politicei de reorganizare a exportului, pan&
and aceastl crucialk complex& si extrem de grav& situatiune,
nu era solutionatb, favorabil, pentru destinderea ingrijorIrilor
si tensiunei interne ce ap&sau asupra economiei nationale, ame-
nintand insasi linistea. tArii.,
De mult nu mai intalnisem pozítie atat de 13aradoxa19, si
critic& : o bogAtie abundenta, dat& de Providentl, care ameninta
www.dacoromanica.ro
totusi 1 risca sá devinb. o Igrav5, nenorocire pentru tark dato-

rita imprejurb.rilor interne si externe, atat de protivnice, in
mijlocul carora ne sosise aceastO abundentO.
Lupta Cu aceste imprejurari a fost foarte asprk lar moda-
litatile 1 mijloacele intrebuinta.te au fost numeroase si gradate,
In mod evolutiv, pentru a se putea obtine stIpánirea situatiei
isbAnda.
Cooperatia, la care am recurs, mi-a dat o colaborare cu re-
zultate record. Voi avea prilejul, in volumul respectiv, sá subli-
niez valoroasa activitate a Institutului National al Cooperatiei,
In acea grea dar victorioasa ofensiva.
Primele economice la exportul gráului, devenind insufi-
ciente fatO de scaderile continue ale preturilor mondiale, a
trebuit sO recurg, In mod temporar l numai pentru aceastO
campanie de valorificare, la o formulO mal elasticA, mai adap-
tabill eventualelor scOderi de preturi, flat a mal spori pri-
mele economice insuficiente. AceastO formulA era : acordarea
pentru exportatoril de grau, in tOrile Cu devize forte si
a unei cote liber negociabilá de atari devize.
Cu aceastá, elastica formulk atingeam douä scopuri: param
eventuale scilderi ale preturilcr mondiale, la grail, fOrá' a mal
spori primele economice si realizam dicrijarea exportului spre
tOrile cu valute eficiente, necesare balantei de plati.
Datorita acestor modalitOti tehnice, Institutul National al
Cooperatiei a putut incheia, prin sprijinul l autorizarea Minis-
terului Economiei Nationale, un contract de export, In Anglia,
pentru o importantO cantitate de grail din acel excedent, pre-
cum si a efectua scurgerea lui, in diverse alte tOri Cu valute
eficiente si necesare balantei noastre de plati.
Astf el In campania de export pentru anul agricol 1938-1939,
pe baza modalitatilor l formulelor technice aplícate special
pentru acea campanie, s'au putut exporta 125.061 vag. grau,
adia aproape intreg excedentul acelei recolte, fat& de media
quinquenala de export, care fusese numaí de 25.046 vag. grau.
Ceeace era insa si mal imbucurator, ca rezultate, era sl
faptul ck din cantitatea exportat6, de 125.061 vag. grail, 71,93%
adia 91.000 vag., fusesera exportate in tari cu devize libere sau
Cu devize forte partial blocate, i numai circa 34.000 Ta,g., adia
numai 23,07%, merseserl in tOri cu valute in clearing.
www.dacoromanica.ro
Astfel, in afar& de faptul c& se inlaturase presiunea

amenintarea internk asupra plugarilor, economiei nationale
línistei taril, pen felul in care fuseserl orga.nizate formu-
lele tehnice l modalitltile acelei vallorificAri, se isbutise, in
acelasi timp, a se exporta cantitatea record de 125.061 vag. grit;
In conjunctura mondial& cea mal ingrat& : a stocajurilor spo-
rite si a preturilor intemationale pr&busite. Se mai isbutise, de
asemenea, dirijarea acestor exporturi, spre taxi Cu devize efi-
ciente i necesare balantet noastre de plati.
Bltalia era castigatk
Cu isbanda el, se castiga i restabilirea echilibrului balan-
tei comerciale a Will, si a balantei platilor, exportul masiv de
gran, mai sus mentionat, contríbuind, in mod efectiv
ritor, la acea restabilire de echilíbru.
In afar& ins& de categoria cerealelor, asupra carora am
desfasurat ofensiva maí sus ar&tata,, am mal intervenit Cu o
serie de mAsuri i incurajari, pentru exportul de lemn l deri-
Nate, animale vil i produse alimentare, acordánd prime econo-
mice potrivit calculate, pentru ca aceste produse nationale, s&
poat& p&trunde, cat mai mult, in ärile cu valutele eficiente, de
care aveau nevoe apärarea sí economía nationalk
In eeeace privea exportul produselor petrolifere, pentru ca
-acesta sb, se poat& dirija spre Wile dela care puteam obtine
instrumentele de plat& exteme, necesare in acele imprejur&ri,
precum l importurile indispensabile tarii, prin Banca Na-
-tionalk s'a dispus acordarea unei cote de volute libere, ince-
pand dela minimum 20% din valoarea exportului, tuturor ex-
portatorilor de produse petrolífere ce aduceau devize libere, ca
contravaloare a exporturilor lor.
Cota de minimum 20% mal sus mentionatk trebuia s& fie
utilizata, de societ&tile petroliere, in primul rand, pentru plata
importurilor de materiale necesare productiei lor, in tara.
In acest mod, se obtinea o canititate mai mare de valute efi-
ciente i necesare t&rii si se asigurau, totdeodatk i importurile
indispensabile productiei petrolifere, in scadere, singura con-
stant& a exporturilor noastre si una din cele mal hotaritoare
arme pentru ap&rarea nationalk
Atingeam, prin aceasta solutiune, un indoit scop: Glatinerea
www.dacoromanica.ro
devizelor eficiente, necesare balantei plattlor si stimularea spo-

rirei productiei petrolifere.
Toate aceste modalitAti si formule technice de stimulare a.
exporturilor, mal sus arAtate, nu eran ins& decA,t expediente
temporare, mAsuri ad hoc, luate pentru a se restabill echilibrul
balantei comerciale. Ele nu constituiau momente sau fractiuni
din planul de reorganizare si dirij are a exportului nostru,
plan ce trebuisem OA las deoparte, deocamdatA, pentru a putea
solutiona gravele si urgentele situatiuni ce se infAtisau In
acel timp.
Unele din acele mAsuri, nici nu concordau Cu principiile ce
mA c6.1Auzeau si ca.re constituiau osatura politicei mele de eco-
nomie externa. Le-am intrebuintat insA, ca mijloace provizorii,
de expedient, pentru a face fat& situatiunilor grave si nepre-
vazute, ce ne amenintau.
°data insl restabilit echilibrul stArilor normale, acele for-
mule de expedient trebuiau sA, inceteze, lar planul, organic 01
rational, Cu prevederile sale definitive de refacere a structurei
exportului nostru, urma slt intre in aplicare.
Acest fapt s'a si efectuat, dup5, terminarea campaniei de
export a cerealelor, din toamna si lama anului 1938.
La finele lunei Decembrie 1938, balanta noastrA comerciall
deci si cea de plAti erau reechilibrate. La un import de
18.767 mil. lei, corespundea un export de 21.532 mil. lei, cu un
sold activ, cu un excedent de 2.765 mil. lei, dupa ce primul se-
mestru al anului 1938, fusese deficitar.
Cum am arAtat insA, in capitolele precedente, acest sola
putea fi mai mare, daca as fi actionat, pentru obtinerea lui, si
asupra importurilor, comprimAndu-le. Nu am voit sl adopt Ina
aceastA modalitate, aci tot atAt de insemnatA era 4 satisface-
rea necesitAtilor interne, de apArare si economie nationalk
prin import.
Din acest punct de vedere se putea constata, cl, dei, in
cifre absolute, importul anului 1938 era inferior, ca valoare, celui
din 1937, cu circa 1.500 mil. si eelui din 1939 cu circa 4.000 mil.
lei, aceastA situatiune insa era datorita numai faptului sub-
liniat in capitolele precedente, anume cA, in 1938 preturile mon-
diale erau mult scazute, atAt fat& de anul 1937 cat $i fatA de
www.dacoromanica.ro
PART-EA II-a POLITICA COMERCIALA EXTERNA 209
anul 1939, cand zisele preturi se redresasera, devenind eu m'in

superioare celor din 1938.
Dovada peremptorie a situatiei acesteea o Me urmatoarele
cifre : in anul 1933 s'au importat 820.602 tone, in anui 1939 s'au
importat numai 739.039 tone, lar in anul 1937 s'au irnportat
numai 709.415 tone, desi exportul in anul 1939 a fost de 26.809
mil, lei, in 1937 de 31.568 mil. lei, iar in 1938, numai de 21.532
mil. lei.
Asa dar, in anul 1938, cand, din cauza scaderii preturilor
mondiale, s'a inregistrat valoarea scazuta a exportului, in ra-
port Cu 1937 si 1939, totusi s'a efectuat musa cea mai mare
de import, pentru a se satisface, astf el, necesitatile apararil si
econcmiei natiom.".31e.
lar cat priveste compon.enta acestui import, fata Cu men-
tionatele necesitati, am aratat cat era de superioara In ma-
terii prime, la capitolul precedent din anest volum.
Acesta a fost rezultatul sfortarilor intreprinse dela 1 Apriiie
1938 pana la finele acestui an.
Ele asigurau tarii, un echilibru restabilit al balantelor co-
merciale si de plati, un import crescut si mai corespunzator
apararii si economiei nationale, precum si. o valorificare a unei
abundente dar mediocre recolte, ce devenea amenintatoare, Prin
massa ei, intervenita in conclitiunile cele mai defavorabile de
conjunctura internationala.
Cu prilejul recapitulara acestor rezultate, imi amintesc, Cu
decsebitt& satisfactiune, de priceperea, zelul si /lamida colabo-
ratorilor mei, din acele vremuri de grea si asprá. lupta.
Depsre ce! dela Cooperatie, fac mentiunile cuvenite In vo-
lumul II, privitor la Agricultura, Economie rurall si Cooperatie.
Subliniez insa, cu acest prilej, pretioasa colaborare a d-lui
D. Iordan, pe care 1-am delcizat ca Secretar General, la Minis-
terul Economiei Nationale si apoi la acela al Finantelor.
Pe d, D. Iordan, 1-am Imprumutat dela Institutul de emi-
siune, unde ii Incredintasem noul serviciu ce Intemeiasem :
acela al Acordurilor si conventiunilor comerc'ale si de plati Cu
streinatatea.
Atat in aceasta calitate, cat si in aceia de Secretar General,
am avut placuta ocaziune A apreciez deosebitele sale calitati,
Vol. L 14
www.dacoromanica.ro
210 PARTEA II-a POLITICA COME RCIALA EXTERNA
de inteligenta, clara *1 rapida, de precisa technicatate, de prompt&

actiune *i elaborare.
La aceste va1oroase insu*iri, d. D. Iorclan mai adauga pe ace-
lea de perfect& urbanitate *i delicata civilizatie, chiar in mo-
mentele cele mal ingrate.
De asemenea, ca *i oolegul d-sale dela acelasi departament,
d. Gh, Leonte, --, amandoi erau de o severa *i onesta demnitate
*1 scrupulozitate, in desavar*irea tuturor atributiunilor, ce le
incredintam, in consecintä, cu toata Increderea
Multumesc clAduros d-lui D. Iordan. si cu acest prilej, pen-
tru pretioasa colaborare ce am avut din partea d-sale.
In felul mal sus expus, am putut face fatl, amenintatoa-
relor situatiuni ce se succedau *i. cumuiau: balantei comercia1e
deficitare *i valorificarii recoltei de grau din 1938.
Dupa inlaturarea acestor grele *i ingrijoratoare fenom.ene,
am putut trece la punerea in aplicare a planului *1 politicil
de reorganizare *i diriguire a exportului.
B) Doua conceptii, doua doctrine.
In conexiune cu aceasta politic& *1 ca fundament al el, rea-
mintesc ca realitatile economice, consemnate in capitolele pre-
cedente, privitoare la export si balanta schimburilor noastre ex
terne, invederau urmatorul tablou clinic al economiei noastre
nationale, pe acest taram :
exportam circa 80% materii prime sau simplu transfor-
mate *i foarte putine produse fabrica-te ; exportam. a*a dar,
ief tin *i exportam bunuri super-sensibile la once fluctuatiune
a preturilor intemationale ;
din aceasta cauza, valoarea exporturilor noastre, deci a
balantei platilor, era foarte amenintata *i ea nu se sprijinea,
destul de *ubred, de altfel --1 decal pe o singura constanta:
produsele petrolifere, in descre*tere de productie *i de export;
celelalte mlxfuri de export, ale noastre: cerealele, lem-
nul, vitele, etc. erau de calitate inferioara, in marea lor ma-
joritate, si reveneau la preturi mai ridicate cleat cele mon-
diale; pentru a le putea exporta, economia nationala trebuia sa
practice sisteraele incurajarii", adica al dumping-ului;
sectorul exportului era necontrolat *i. nedirijat, lasat in
cadrul economiei libere. Ap, fiind, el se indrepta, in ultimii ani,
www.dacoromanica.ro
cAtre tArile Cu restrictii valutare, descresand in tAnle Cu

vize forte si libere sau cu valutele eficiente corespunzAtoare,
epoc& in care necesit&tile apArArii i economiei nationale,
se desvoltau foarte mult in atari devize.
Fat& de acest tablou clinic, au fost evidentiate, 111 capitolele
precedente, imperativele unei politici a exporturilor, reclamate
(le necesitAtile primordiale 1 hotAritoare ale apArArei 1 econo-
.niei nationale.
Imperativele acestei politici de export erau urmItoarele
reorganizarea exportului ;
controlul i diriguirea lui, la maximum cu putintk spre
-tAri cu valute eficiente, indispensabile necesitätilor de cumpA-
rare externA, ale tArii;
S. industrializarea economiei nationale In scopul producerii
mbxfurilor fabricate, pentru export, corespunz&toare cerintelor
evoluate 1 civilizate ale pietelor streine;
4. revizuirea i imbunAtb.tirea ealitativ& a productiei agri-
cole, vegetale i animale, spre a putea lupta cu concurenta
streink pe pietele mondiale.
Iatä ce reclamau realitAtile apArArti si economiei natdo-
nale, pe acest sector, astfel cum am demonstrat, in am&nunt,
la capitolele precedente respective.
Pentru infAptuirea acestor imperative nationale de politic&
a exportului, dou& conceptii, doll& doctrine erau prezente.
Doctrina exporturilor in cmxipensatie" si doctrina politicel
mele, expusA in capítolele anterioare.
Nu am putut ImbrAtisa doctrina compensatillor si am
fost un perseverent adversar al ei, pentru mot'vele expuse zn
aeest volum, la capitolul in care am fAcut o rezumativA expu-
nere asupra acelui sistem de exporturi.
Ca Guvernator al BA.ncii Nationale l ca economist, avuse-
sem prilejul sa constat consecintele dAunAtoare pe care sistemul
,,compensatiilor" le provoca, in economia nationalA.
Mentionez numai pe cele mai importante irosirea devi-
zelor libere; deprecierea oficial& a monetei nationale, lAsata la
nestanjenitA specull a celor interesati ; scumpirea importurnor,
(led a costului vietfi in tarA; prilejul itmor traficari 1 operatiuni
ilicite Cu bunurile noastre, cu moneta nationalk cu reputatia
cu prestigiul creditului 1 comertului nostru peste hotare.
www.dacoromanica.ro
Aceste consecinte 1 altele de important*, mai reclusa, m'au

determinat sa nu impartasesc conceptia protagonistilor
compensatiilor", ci sa atrag atentia guvernelor, in re
petate r"anduri, asupra daunatoarelor eonsecinte, pentru ecn-
nomia nationala, ale acestui sistem.
Dar acest sistem, mai avea, si un alt mare neajuns : era un_
simplu expedient, nu o soluthme organica, constructiva.
Prin mijlocirea sistemului compensatiilor" se isbutea, in-
tr'un fel sau altul, si in anumita masura, a se exporta, a se plati
unele creante peste hotare, a se importa unele marfuri, in.
conditiile i Cu consecintele examínate i aratate in capitolele
respective din acest volum.
Prin aceasta nu se remedíau cauzele profunde, nu se co-
recta specificul anormal din tabloul clinic mai sus aratat, de
care suferea sectorul exporturilor noastre.
Sistemul compensatiilor" a putea spune era ca un
calmant trecator dar cu /grele consecinte pentru organismul
economic care si-1 administra; era un fel de tratament, inde-
lungat i masiv, cu cocaina, care invaluia organismul Mtn:, sen-
zatie, inselatoare i provizorie, de u,surare, de euforie i viol_
chme, dar care, departe de a contribui la vindecarea boalei, la
anihilarea cauzelor raului, debilita organismul i mal mult,
provocand grave turburari functionale i adanci a1terari a
tuturor rezistentclor interne. Sistemul compensatiilor" nu era
tratamentul care sa vindece raul, sa suprime din adancime
cauzele acelui rau de care suferea economia nationala, cl un
stupetiant, un excitant provizoriu i db.unator.
As-tf el fiind I pentru aceste peremtorii consideratiuni, am
combatut sistemul compensatillor" i rn'am indreptat, in
elaborarea doctrinei i pliticel mele economice, spre gasirea
solutiunilor organice, de mai lunga alcatuire, dar care coborau
si se extindeau, pana in adancime si pe intreaga suprafata a
raului ce trebuia suprimat, a realitatlor specifice care trebuiau
corectate.
Numai in chipul acesta, se puteau impiedica refacerea, rea-
paritia consecintelor daunatoare si a realitatilor ingrijoratoare,
pe care le inrelgistra tabloul clinic al starilor patologice, dint
economia noastra nationall.
www.dacoromanica.ro
C) Politica de reorganizare a exportului.

Intemeiat pe conceptia mai sus aratata, am considerat ne-
cesar ca exportul sä intre intr'o noua faz& de reorganizare a mi,
care trebuia sa cuprinda, sa se desfaseare in doua etape :
prima etapa, trei3uia s.a fie acela a inventarierei, identi-
ficarli l trierii exportatorilor, precum i a gruparei lor in orga-
nisme comune, pe ramuri, pe categorii de marfuri exportabile,
pentru ea astfel, controlul l dirijarea exportului sa se poata.
face, mai usor si mai eficace, pe categorii de marfuri, lar nu pe
individ, pe miile de exportatori ;
a doua etapa, era azeia a diriguirei Insasi a exportului,
dupg, ce toti exportatorii erau grupati pe ramuri si categorii de
.mb.rfuri exportabile.
Aceasta diriguire, acest control al exportului avea sá, se
-exercite asupra categoriei de marfuri ce mergeau la export,
franandu-se unele l incurajandu-se altele, pentru ca structura
cxporturilor noastre sa se corecteze, potrivit Cu cerintele econo-
miel nationale.
Controlul i cliriguirea exporturilor avea sb, se exercite insa
4i asupra lndrumarii lor spre diversele tari, in scopul de a se
procura, In schimbul lor, valutele j mijloacele de schimb si de
plata, necesare apararii i ecenemiei naticnale;
e) paralel I concomitent Cu aceasta de a doua etapa, urma
sa se puna in aplicare planul de industrializare a economiel
nationale, adía de producere a bunului pentru export, potrivit
Cu cerintele diyerse ale pietelor mondiale. In felul acesta, urma
sa se inlocuiasca structura actuala a exporturilor noastre, In
mare parte, compusa din materii prime si nnplu transformate,
de valori reduse, Cu produse nobile sau fabricate, de valori
mai insemna.te si mai putin sensibile la fluctuatiile preturilor
mondiale ;
d) concomitent cu acest plan de reorganizare si ref acere a
structurei interne a exporturilor noastre, urm.a d, se reorgan.I-
.zeze si punetele extern.e de contact, ale acestui sector, Cu pie-
tele mondiale eensumatoare.
Acest contact comercial, intre tara neastrá vanzatoare de
www.dacoromanica.ro
anurnite marfuri itarile celelalte, consumatoare ale produselor

noastre, trebuia fundamental remanizat i asezat pe bazele-
technicei comerciale, de propaganda si introducere a marfurilor.
Numai in felul acesta se puteau asigura preturi mai burle
deschidere de noi debwee ;
e) in cadrul acestui plan de reorganizare a schimburilor
noastre Cu streinatatea. se cuprindea, l sectorul pregatirei ele-
mentelor technice si de specialitate, pentru problemele de poli-
tica comerciala, externa, de care economia noastra nationall.
ducea o lips& foarte simtita l daunatoare.
Aceasta era conceptia si politica, in materie de export, pe
care o elaborasem, pe temeiul studiilor, experientei i observa-
tiunei realitatilor i specificului nostru romanesc, si pe care o.
consideram de o eficient.a, netagaduita, fat& de expedientul
daunator al compensatiilor".
Ea mal era potentata i stimulata. de diverse alte impre-
jurari, care subliniau ce se putea realiza, in tar& la noi, pe sec-
torul exportului i cat de interesant se putea desvolta acesta_
pentru folcsul economiei noastre nationale. Printre aeeste im-
prejurari erau l urmatoarele; citez pe cele mai reprezentative.
Aveam prilejul, ca Guvernator al Bancii Nationale 1 apoi
ca Ministrul Economiei Nz,tionale, sa iau cunastinta de diverse
rapoarte ale consilierilor sau atasatilor mistri comerciali, din
diferite taxi. Unii dintre acestia erau elemente bine pregatite
Cu pasiunea, Cu nervul problemelor comerciale si practice.
Din nefericire, categoria lor era redusa. Rapoartele acestora
erau foarte edificatoare.
In adevar, mentionez, cu titlul de exemplu, rapoartele ce
primeam dela d. Niculae N. Stanescu, pe caxe il trimisesem ca
atasat comercial in Egipt. Din acele rapoarte se invederau ce-
rerile de pe piata egipteana, pentru diverse produse alimentare
industrializate: cascavaluri, sunca, conserve de carne, etc.
Aceste produse industrializate trebuiau sa, fie ins& cores-
punzatoare gustului i cerintelor acelei piete ; de pilda, roata
de cascaval, pentru ca sa, fie preferata, trebuia sa alba numal
anurnita grosime, si un anume diametru; sunca trebuia pre-
zentata, intr'un anumit fel de ambalaj, preferat de publicur
consumator din Egipt. Cantitatile de atari produse, c,3 se puteau
www.dacoromanica.ro
plasa in acea tara, erau foarte importante, iar plata se %tea

In devize forte si libere.
Astfel, In loc sá exportam In Egipt, munai procluse petro-
lifere sau animale vii, adica aproape munai materil prime,
puteam exporta produse industrializate, valorificând, in con.-
ditii mult mai avantajoase, bogatiiie I munca natianala. PU-
team deci pläti bumbacul, ce importam din Egipt, i Cu sunci,
sau cascaval, nu numai Cu petrol, benzln i animale vil.
Informandu-mb ca Ministru al Economiei Nationale, in es
cantitati, am putea colecta particle omogene de cascaval, sau
cine putea fabrica cantitatile de sunca, In conditiunile cerute
de Egipt, mi-am confirmat convingerea, cat de lipsit de organi-
zare era exportul nostru
Aveam milioane de litri de lapte in tara, aveam piete care
ne cereau un derivat al,laptelui.: ca.scavalul, pentru zeci de mi-
Roane lei in valuta forte; fabricarea cascavalului era o indus-
trie, a putea spune, quasi-nationalk n'arn putut co-
lecta o partida omogena de cateva zeci de vagoane de cascaval,
de aceia.si forma i aceiasi calitate, fiind silit a sta de vorb& cu
zeci de producatori marunti, fiecare cu felul lui de fabricatie,
Cu dimensiunile produselor lui, Cu calitatea i prezentarea deo-
sebita a marfuri/or.
In schimb frisk Jugoslavia a exportat insemnate particle de
cascaval, in Egipt.
Aceiasi situatiune am gasit-o i pentru exportul de suncä
si conserve alimentare, adica : o productiune pulverizata intre
zeci de fabricanti miel, Cu o varietate nesfarsitb, de procluse
cu imposibiIitatea de a constitui mari particle omogeno, asa cum
ni se cereau pentru export.
In schimb, exportam vitele vii, pe picioare, Cu prime eco-
nomice de sustinere, pierzand °data cu carnea si pielea, si al
cincilea sfert de vita" cum se denumesc: coarnele, copitele,
parul i toate celelalte organe i e/emente, atat de importante
si de cerute In industria moderna.
Pentru produsele alimentare vegetale, (pulpe de fructe,
conserve si marmelade, conserve de zarzavaturt si le-
gume, etc.) situaitunea era tot atat de dureroasa. Aveam
propuneri de cumparare, pentru atari produse alimentare in-
www.dacoromanica.ro
dustrializate, din Anglia, tub, in care eram incarcati cu O

importanta datorie public& si privata, ce trebuia patita, i de
unde puteam importa cele mai insemnate materii prime; aveam
deci prilejul a ne plati datoriile si a cumpara materii prime, in
buna parte si Cu marmelada de fructe, Cu sum& sau conserve
de patlagele roii, caci propunerile erau pentru valori de sute
de milioane anual si totusi, nu eram in masura, sà satisfacem
acele propuneri, dei aveam tot ceeace ne trebuia in tara.: ma-
terial bogat i mana de lucru ieftina. Ne lipsea ins& organizarea
unei atari productiuni 1 unui astfel de export, in particle marl,
omogene i potrivite cerintelor specificate ale consumatorilor
respectivi. Aveam tot ce ne trebuia, dar eram desorganizat,i.
Pentru a ne acopen i scadentele in Anglia, trebuia deci sa ex-
portam tot produse petrolifere l sa spriiinim Cu prime econo-
mice, valutare, cote de libera negociere la devize, etc., exportul
de cereale si de materil prime, desi bcgatiile tat' ne puneau
la dispozitie i alte mijloace, mult mai favorabile pentru noi.
Citez un alt caz, al exportului in Statele Unite.
D. Paul Sterian, fost Consilier economic in Statele 'Unite,
In aceasta calitate mi-a trimes o serie de rapoarte, prin care
sublinia ccmditiunile favorabile desvoltarei exporturilor noa-
stre, in acea tara, pe proportii considerabile.
D-sa mentiona ca se pute,au exporta si se cereau pe piata
americana, mare parte din produsele noastre, care nu consti-
tuiau articole de export cleat in proportii foarte recluse. Astfel,
puteam introduce in America potrivit rapoartelor d-lui Paul
Sterian, blanuri, sunca, celuloza, nuci, fasole, conserve cie
carne, conserve de pasar!, artic,ole fabricate din lemn, obiecte
de uz casnic, cadouri, jucarii, etc.; fulgi, pene si paruri ani-
male, etc., pentru zeci de milioane de dolar! anual.
Din aceleasi rapoarte sus mentionate, rezulta de asemenea
ca taxelè, pentru import in Statele Unite, la multe din arti-
colele specificate, erau foarte reduse. lar in genere acele arti-
cole, erau scutite de atari taxe. De asemenea, mana de lucru
leftina, din Romania, constituia un insemnat avantaj pentru
pretul de vanzare, in St. Unite, al acelor articole.
Cu Sta;tele Unite ne gaseam in urmatoarea situatiune:
aveam un insemnat cont de datorie publica, neplatitä de multi
www.dacoromanica.ro
axil; cu creditorii americani nici nu facuseram macar vreun

aranjament de plati, asa eum Romania semnase Cu celelalte
-tari creditoare europene si cum doream a aesa.varqi, a realiza
Cu Statele Unite. In acelasi timp, trebuiam s5, impor-
tam, din St. 'Unite, cele mal Insemnate articole pentru produc-
tla petrolifera. De asemenea, aduceam din Arnerica o
buna parte a materiilor prime, pe care nu le puteam ciunpara
din alte tari, precum si importante produse necesare ap5,rarii
nationale.
In schimb Insa, nu aveam cu ce plat datoria public5,, lar
pentru achitarea importurilor de prima insemnatate ce cum-
param, din St. Unite, trebuia sá facem export In devize libere,
spre alte tari, pentru ca astf el, sa putem plati in St. Unite,
Aveam totusi mb.rfuri, In abundenta, ca cele mai sus
specificate, ce puteau fi expertate In St. Unite, cu care sil.
ne cnoram datoriile contractate i sa platim materiile prime, etc.,
ce aduceam si mal puteam aduce in cantit5,ti nemasurate,
totusi eram, permanent, cu solduri pasive, Cu deficite, la ba-
lanta comerciala si la cea de plati, in St. Unite.
Citez num.ai cateva deficite ale balantei noastre comer-
ciale eu St. Unite: In 1935, lei 284 mil. deficit; in 1936, iei 202
mil. deficit ; In 1937, lei 266 mil. deficit ; in 1938, lei 627 mll.
deficit si in 1939 lei 444 mil. deficit.
In schimb, Ungaria, Polonia, Jugoslavia, Cehoslovacia,
Bulgaria, Turcia, Cu aceleasi produse mal sus mentionate, sau
de categorii mal putin Insemnate ca ele, f5,ce,au exporturi
anuale, in St. 'Unite, de zeci de milioane dolari, fiecare.
Din ce cauza noi nu isbuteam sä ne echilibram balan.ta
comerciala si de plati, cu Statele Unite, si care era explica-
tiunea faptului ea, tari mai putin bctate ca noi, cum erau cele
mal sus mentionate, isbuteau totu.si s5,-si castige insemnate
debusee si sa-si procure dispenibilitati suficiente, pe pietele a-
mericane ?
Cauza l explicatia era ea, acele tari organizasera, ceeace
la noi era clezorganizat: exportul i productia pentru export.
Mai eitez un exemplu Germania era o importanta cum-
paratoare, Intre alte produse, si de schnee-fet, de unturft, raft-
natl. Acest fel de untura se obtinea, pr:ntr'o simpla i sumara
www.dacoromanica.ro
operatiune de distilare, in instalatiuni foarte putin costisitoa-

re. Untgaria i Cehoslovacia f&ceau asemenea exporturi, In Ger-
mania, lar noi ne reduceam, In mare parte, la exportul de un-
til& bruta. Se mai intampla chiar ea, din porcii sau untura
brut& ce noi exportarn, In Cehoslovacia, aceasta producea
schnee-fet, untura rafinata, si o exporta apoi in Gelmania.
Nu Inteleg prin aceasta sa, fac vre-o critica, ziselor taxi,
care transformau, industrializau i apoi exportau produsele
noastre, castigand astf el, la capitolul munca national& si la
pretul maxfurilor, cl fac numai o constatare, dureroasa pen-
tru tara noastrl.
Caci, care, ceeace faceau acele taxi cu produsele noastre, nu
puteam face ;4 noi, pentru a le exporta direct in Germania ?
Am citat numai aceste exemple, pentru a ilustra Cu ele, ce
putea deveni productia noastra nationala., ce putea deveni ex-
portul nostru, daca, remmtam a mal practica sistema neorga-
nica sub care se sbatea acest sector si dac& iniccuiam acea sis-
tema., Cu o politica, rational& si positiva., pus& in aplicare cu un
plan, obiectiv i eficient, de reorganizare a exportului si a pro-
ductiei pentru export.
Aceasta, politic& a exportului, era reclamata deci, nu nu-
mai de situatia subred& i de structura ingrijor&toare a balan-
t0 noastre comerciale ; nu era reclamat& numai de necesita-
tile, meren cresande, ale balantei noastre de plati; ea era sti-
mulata, i invederatä ca posibila si sin1gura eficient& de insa.si
cererile pietelor mondiale, care bateau la usa bogatiilor noastre
economice, dar o gaseau inchisk din pricina desorganizarei in
care se gasea acest sector.
Marile taxi consumatoare. europene sau transoceanice, re-
elamau produsele noastre insa :
In partizi mari, omogene si standardizate ;
de calitatea si prezentarea pe care o doreau s; o speci-
f icau ;
necesitand in acelasi timp, centralizarea vanzaxii, pentru_
a trata, pe cat posibil, cu un singur organ responsabil.
Acestea erau conditiunile pe care le dorea.0 marile taxi con-
sumatoare din Europa.: Anglia, Germania, Franta, Italia, a
fortiori %Arne transoceanice : St. Unite, Canada, etc., pentru.
www.dacoromanica.ro
ea ele sa poata cumpara, in rnari cantitati, produsele indus-

trializate alte Wii noastre.
Economia noastra de export inst., nu le intruneu decat
pentru foarte putine articole ; pentru marea majoritate a lar.
ele nu existau.
Concluzia sunpla si logic& deci, ce se impunea de la sline,
era : acele conditiuni trebuiau create.
Economia noastra nationala. nu mai putea continua in
acea situatiune, de ne-economica g inferioara, valorifieare ex-
terna a produselor sale; ci, fiind tara exportatoare, trebuia, sa
se a,dapteze conditiilor si cerintelor pietelor de export, organi-
zandu-se in acest scop.
Acea-sta politic& elementará si practica, concorda, in ace-
lasi timp, g Cu n.ecesitatea refacerii structurei exporturilor
noastre, prectun sl.cu aceea a efieientei lor dirijaxi, conform Cu.
cerintele balantei noastre de plati.
Potrivit celor mai sus expuse, eel dintii punct ce trebuia
realizat, pentru apIicarea planuiui de reorganizare a exportu-
lui, pe bazele politicei ar&tate, era incadrarea exportatorilor si
producatorilor bunurilor pentru export, in asociatluni, pe ca-
tegorii de produse exportabile.
I. Asociatiile de exportatori si producalori pentru export.

AceaEta organizare a exportatorilor si a producatorilor
pentru export, a fost pus& in aplicare prin Legea publicata in
Monitorul Oficial No. 7 din 9 Ianuarie 1939, intitulata : Lege
pentru organizarea asociatillor de exportatori si producatori
pentru export".
Aceste asociatiuni erau persoane juridice, fard scop lu-
cra.tiv, ele neputand face transactiuni sau operatiuni comer-
ciale, in falosul lor propriu, cl numai in acela al membrilor lor,
al exportatorilor sau producatorilor pentru export.
Din a ceste asociatiuni nu puteau face parte cleat expor-
tatorii, persoane fizice sau juridice, de once natura, care se °cu._
pau in mod obisnuit cu exportul, care nu suferisera vreo
condamnare din cele specificate la art. 4 din mentionata lege
si care aveau reputatia de a practica un comert onest, in ra-
porturile lor interne si externe.
www.dacoromanica.ro
220 PARTEA II-a, POLITICA COMERCIAL A EXTERNA
Din acest punct de vedere, spuneam urmatoarele, In ex-

punerea de motive a zisei legi
,,Exercitarea oricarui comer t si in special a comertului de
export, trebuind a se face dup& principiile unui comert sana-
tos i cinstit l In conformitate Cu legile tarn i interesele ge-
ntrale, se vor primi ca membri In asociatie, numai acei ce In-
deplinesc toate garantiile, morale si materiale, pentru a co-
respunde acestor conditiuni. Exportatorii neadmisi in asocia-
tie sau indepartati din ele, per.tru pricinile aratate in lege, nu
xnai au dreptul de a face export. Acei insa care se socotesc
nedreptatiti, prin refuzul de a fi primiti in asociatie, au dets-
thisa calm intfimpinarii la Ministerul Economiei Nationale,
care, dupa prealabila cercetare, va decide asupra intampina-
rii. Exportatorii admisi in asociatie, insa care se vor dovedi
nu-si indeplinesc, Cu cinste j punctualitate, angajamentele
mate fata de streinatate, sau care nu se vor conforma norme-
lor hotarAte de asociatie sau de Ministerul Economici Natio-
nale, pentru o mai folositoare exercitare a comertulai, vor fi
cte asemenea exclusi, de asociatie, din sanul ei si nu vor mar
avea dreptul de a fi exportatorl".
Tot in aceeasi expunere de motive, mal adaugam, in ace-
lasi sent:
Rana acuma, a exportat cine a voit i aproape cum a voit.
Prea putin interes s'a al-Mat bunului nostru renume pe pietele
streine. Din cauza ca unii exportatori nu si-au respectat anga-
jamentele, au livrat marfuri de calitate inferioara si au uzat
de diverse mijloace nepermise, prestigiul nostru a fost expus.
In dese randuri, la tot felul de scaderi, rezultate dir conduita
individuar& a unor exportatori, de care ceilalti colegi ai lor n,u
sunt vinovati, dar care suport& deseori, fara nici o culpa, con-
secintele activitatii condamnabile a altora.
Statul trebue deci sä intervira, pe de o parte sä organi-
zeze, activitatea exportatorilor, sa o indrumeze si sa o sprijine,
spre o cat mai bun& desfAsurare, iar pe de alta parte, sa o
privigheze, pentru ca ea sa se desvolte potrivit Cu interesele
exportatorilor, incadrate in interesul economic si de prestigiu
al OAP.
Prin aceastO modalit ate, se procecli, la select!onarea mas-
www.dacoromanica.ro
sel exportatorilor, eliminandu-se cei ce, atat in raporturile lor

din tara, cat si in exercitarea comertului lor Cu streinatatea,
intrebuintaserti practice criticabile, de natura sa vateme ono-
rabilitatea l prestigiul comertului nostru peste hotare.
In vederea acestei selectiuni, pm. dispozitiunile sus men-
tionatei legi, obligam pe toti cei ce efectuasera operatiuni de
export si Intelegeau pastra l pentru viitor aceste indelet-
niciri, sa se inscrie, pana. in cei mai tarziu in 15 zile dela pu-
blicarea legii, intr'un registru special, oganizat la Ministerul
Economiei Nationale.
In acel registru se specificau datele privitoare la natura
comertului de export, pe articole, pietele obisnuite unde se
facea exportul, volumul anual .aproximativ al exportalui, pre-
rum si o serie de alte date preva2ute intr'un chestionar special.
Exportatoril erau obligati sa. faca, aceasta declaratie de
inscriere, cu toate datele statistice, In fiecare an. Nesincerita-
tea datelor prezentate, atragea sanctionarea exportatorului vi-
novat, Cu pierderea definitiva a dreptului de a mal face export,.
In registrul exportatorilor, Ministerul Economiei Nationale
nu inscria decat pe aceia ce intruneau conditiunile mal sus a-
ratate.
Exportatorii inserisi, a caror list& se publica In fiecare an,
in Monitorul Oficial, prirneau cate un numax de ordine, ce trp-
buia sa fie specificat pe toate actele de export, precum si pe
marfuri, alaturi de numele sau emblema exportatorului, pen-
tru ca astfel at se identifice perfect exportatorul marfurilor.
Cei ce nu erau inscrisi pe lista exporta.torilor, iar apeluri-
le /or, la acest refuz de inscriere, fusesera respinse, pier-
deau dreptul de a mai face export.
Prin aceasta mcdalitate, se inventaria intreg s'Lctorul ex-
portului, stabilindu-se cine anume erau exportatorli, pentru ce
fel de produse sau marfuri, Cu ce volum anual de export si
spre ce tari exportau in mod obisnuit.
Totdeodata, se opera si tria.jul exportatorilor seriosi, de cei
ce ccrmpromiteau acest comert, fie In tark fie peste hotare,
eliminandu-se acestia din urma, din once activitate de export_
www.dacoromanica.ro
222 PARTEA II-a - POLITICA COMERCIALA EXTERNA
II. Constituirea si conducerea asociatiunilor de exportatori.

Dula& ce se efectua inventarierea l selectionarea corpu-
lui exportatorilor, pe bazele mai sus ar&tate, aperaOune
prevazuta in lege a se efectua cel mal tOrziu pOna la 1 Ma.rtie
1939, urma constituirea asociatiunilor de exportatori si pro-
ducatori pentru export.
Potrivit prevederilor numitei legi, aceste asociatiuni se
puteau constitui, cu cel putin 20 de exportatori ai aceluia.s pro-
dus sau producltori al lui pentru export. Mc& o ramura de
export nu avea acest numAr de fondatori, acestia se puteau
asocia Cu altä grupa de exportatori, apropiat& ca natura, con-
form deciziei Ministerului Economiei Nationale.
Pentru aceea4i ramur& de export, nu putea exista cleat o
singurO asociatiune, care grupa astfel pe toti exportatorii res-
pectivi.
Constituirea asociatiunilor se facea Cu appabarea preala-
bila a Ministerului Economiei Nationale.
Aclmiterea xn.embrilor in asociatiunile profesionale de ex-
portatori, trebuia s& se faca dup& normele care sa asigure a-
sociatia ca, cei ce au cerut inscrierea in sa.nul el, intruneau
toate garantiile, morale si materiale, pentru exercitarea in mod
c,bisnuit a profesiunii, potrivit principiilor unui comert, sana-
tos, cinstit, in conformitate cu legile tarii si Cu interesele ge-
nerale. Cei ce nu intruneau atari garantii, nu puteau fi admisi
in asociatie. lar cei ce nu erau admisi in asociatie, nu puteau
exercita comertul de export.
Asociatiunile profesionale de exportatori i producitoli
pentru export, constituite potrivit principiilor mai sus expuse,
erau conduse de urmAtoarele organe adunlrile generale,
alcatuite din toti membrii ; un cornitet de conducere ; un co-
mitet de cenzori ; un comisar al Guvernului.
Potrivit dispozitiunilor legii respective, adunOrile generale a-
legeau, in fiecare an. pe membrii Comitetului de conducere,
revocau pe cei vinovati de abateri grave dela interesele aso-
eiatiei ; verificau l aprobau bugetul, bilantul si contul de ges-
tiune al asociatiei.
De asemenea, tat adunarea general& decidea a,supra des-
www.dacoromanica.ro
PARTEA 1I-a POLITICA COIVIERCIALA EXTERNA 223
tinatiei excedentelor asociatiei, care se intrebuintau in intere-

sul desvoltarei procluctiel ori exportului membrilor, c:,au se im-
parteau intre acestia.
Comitetul de conducere al asociatiei, pe Fang& membrii a-
lesi de adunarea general& din sanul ei, se mai complecta, au
unul sau doi delegati ai Ministerului Economiei Nationale, dup&
importanta asociatiei ; cu un delegat al Ministerului Agricul-
turei i Domeniilor, pentru asociatiile de exportatori in pro-
dusele agricole ; cu presedintele Consiliului superior zootech-
nic sau un delegat al sau, cu directorul serviciului zootechnic
sanitar veterinar, cu directorul Institutului National Zoo-
technic, la alegerea Ministerului Economiei Nationale, pentru
asociatiile de exportatori de animale sa,u produse animale ;
Cu un reprezentant al Cooperatiei, la asociatiile in care cola-
bora i aceasta institutie sau ar fi putut colabora ; cu direc-
torul incurajarei exportului din Ministerul Economiei Natio-
nale, sau un delegat al acestuia.
Desemnarea acestor membri de drept, in comitetele de
conducere ale asociatiilor, se facea la alegerea Ministerului
Economiei Nationale, prin deciziunea acestuia.
La fiecare asociatie, de asemenea, era delegat un Comisar
al Guvernului, cu drept de supraveghere si control asupra ac-
tivitb.tei gestiunei asociatiunei. El facea i legatura organic&
intre asociatie si Minister, in scopul respectarei principiilor
normelor stabilite de acesta, In sectorul exportului sau pen.tru
asociatia respectiva.
Astfel, aceste organizatiuni profesionale erau prevazute
colaborarile, technice si de specialitate, ale institutelor
competente, armonizandu-se In acest mod, interesele generale
Cu cele particulare ale exportatorilor 1 producatorilor.
Comitetul de conducere al asociatiei repart za, intre mem-
brii, contingentele de export atribuite asociatiei, luand ca baza
capacitatea de export a fiecarui membru, pe anii precedenti,
Cu modificatile pe care Coziaitetul le gasea necesare. In caz de
contestare, din partea vre-unui membru, cu privire la distri-
buirea contingentelor de catre Comitet, Ministerul Economiei
Nationale avea sa decida.
Tot acest Comitet hotara asupra admiterii, respingerii
www.dacoromanica.ro
eliminOrii membrilor can asociatie, cei respinsi sau eliminatl

avand dreptul a face apel la Minsterul Economiei Nationale.
De asemenea, Comitetul organiza desfacerea marfurilor
pe diferite piete. El putea trata, in numele asociatiei, pentra
toate chestiunile ce priveau desvoltarea exportului si a pro-
ductiei, hl limitele delegatiunei ce avea del a adunarea gene-
ral& anual& si a incuviintOrilor Ministerului Economiei Na-
tionale.
Angajamentele luate de Comitet, erau obligatorii pentru
membrii asociatiei, clupO ce ele erau aprobate de Minister.
Mernbrii care nu se conformau angajamentelor asociatiei,
normelor stabilite de ea, statutelor acesteea sau dispozitiunilor
legale in vigoare, puteau fi exclusi din asociatie, de Comitetul
de conducere ale acesteea, pe timp limitat sau definitiv, ei a-
vOnd insa drept de apel, contra a3estei excluderi, la Ministerul
Economiei Nationale.
Puteau de asemenea fi exclusi, temporar sau definitiv,
membrii care se dovedeau e& nu respectaserA angajamentele
Iuate pentru efectuarea exportului, fatO de cumpOrOtorii din
streinAtate, (privitor la cantitatea si calitatea mArfei, termenul
de livrare, ccnformitatea mArfei livrate cu mostrele pe baza.
c6.rora se facuserO incheerile de export si once alte modalitOti
stabilite ale exportului), precum si cei ce nu respectau nor-
mele generale de export, ce urmau a se stabili, pentru artico,
tele respective, de catre asociatie sau ae Ministerul Economiei
Nationale.
III. Obiectivele asociatiunilor de exportatori 0 de produ-

catori pentru export.
Scopul acestor asociatiuni profesionale era multiplu. El se
putea diviza in urmätoarele obiective :
In primul rOnd, ele asigurau reprezentarea, sustinerea
si apararea intereselor profesionale ale membrilor asociati, ale
exportatorilor sau produatorilor pentru export, din fiecare
ramurl.
In al doilea rand, prin aceste asociatiuni se putea rea-
liza o mal dreaptà, mai echitabilb, repartitie si administrare,.
www.dacoromanica.ro
PARTEA II-a POLITICA COMERCIALA EXTERNA. 223
intre exportatorii de aceeasi categorie, a cotelor de export sau

contingentelor, stabilite conform prevederilor Ministerului
Economici Nationale, pentru fiecare categorie de produse ex-
portabile.
Se evita astfel eventualitatea repartizarilor de cote la ex-
port, dupa criterii neobiective. personale sau gresite, deoarece
asociatia, care primea dela Minister totalitatea cotei de export
pentru produsul respectiv, stia mai bine cum si intre ce ex-
portatori sa o repartizeze i In ce proportie, potrivit posibili-
tatilor efective de lucru ale fiecaruia dintre acestia, Erna su-
pusa si la controlul aso ciatilor interesati.
In acelasi timp, ascciatia exportatorilor din aceiasi ca-
teigorie de produse, putea proceda, cu o perfect& ounoastere
practica a pietelor de export, la organizarea acestora si la
conducerca desfacerii produselor respective, pe pietele streine.
Se Inlatura astf el, in primul rand, o. concurenta intre ex-
portatorii romb..ni, din aceiasi categorie, concurenta care nu pu-
tea profita decO.t cumparatorului strein; iar in al doilea rand,
toti intruniti laolalta, in asociatie, puteau sa-si realizeze mij-
loacele materiale necesare pentru orgarazarea si con ducerea
comuna a pietelor de desfacere, In interesul solidar al lor.
Din acest punct de vedere, ceeace nu poate realiza un
exportator individual, putea mai usor sa infaptuiasc5 asociatia-
tuturora.
Astfel, aceasta asociatie putea i trebuia sä creeze centre-
le de propaganda ccmerciala, in streinatate, pentru intensi-,
ficarea. exportului produselor asociatiei.
De asemenea, a.sociatia era inlesnita cu mijloace i ga-
rantii mai mari, pentru crearea de noi debusee, in tari streine,
In vederea finantarei i desfacerii produselor respective.
Totdeodata, ca important ob:ectiv de atins, asociatia
trebuia sa procedeze la rationalizarea si sistematizarea expor-
tului produselor respective, potrivit cerintelor pietelor de con-
sum strein.
Asociatiunile de exportatori i producatori pentru export,
avea indatorirea sa procedeze la adapta.rea productiei, potri-
vit cerintelor din streinatate.
Toti producatorii i exportatorii, din aceeasi categorie de
vol. 1 15
www.dacoromanica.ro
marfil, grupati Intr'o singura putere colectiva, aveau lntrunite

astfel toate conditiunlle necesare ca sa, asigure, chiar o produc-
tie de o marfa noul, omogenit, standardizata, de ealitatea si
prezentarea dorita, si pe cantitati considerabile, pe partizi
mari, asa cum cereau pietele streine.
Totdeodatil, marile firme eumparatoare din streinatate 1§i
gaseau astfel satisfileuta, ima din cele mai exprese dorinte ale
lor : existenta unui singur organism responsabil, Cu care sa. se
trateze si execute, mari partizi de marfa, omogene sl standar-
dizate.
gl In scopurile de mal sus, asociatiunile profesienale de
exportatori si producatori pentru export, puteau face propu-
neri departamentelor respective; try vederea organizarei produc-
tiei, comertului si exportului de marfuri respective ; de aseme-
nea, puteau colabora Cu autoritltile publice si Cu asociatiunile
producatorilor, pentru intensificarea productiei si a exportu-
lui, precum si sa la masurile cele mal potrivite pentru Imbun6,-
tatirea calitativa a marfurilor exportabile, pentru conditiona-
rea si ambalarea lor ava.ntajoasi, pentru Inlesnirea transpor-
turilor, pentru livrarea ion corecta conform angajamentelor si
pentru usurarea sarcinelor fiscale sau tarifelor vamale.
h) Astfel, aceste asociatiuni profesionale, organizau once
masuri si lucrari menite sa, asitgure o cat mai avantajoaat
productie, calitativä si carititativa, precum si o cat mal inten-
siva desvoltare a exporturilor, potrivit intereselor economiel
natdonale, armonizate cu acelea ale exportatorilor si produca-
torilor.
Pentru realizarea scopurilor de mal sus, fiecare asociatie
putea sa Intoemeasca un normativ obligatoriu de exploatare,
de productie sau comercializare, care, dupa, aprobarea Minis-
terului Economiei Nationale, era obligatoriu pentru totd
membrii asociatiei si a carui executare se controla, atat de
acei membri, cat si de orizanele zisului Minister.
www.dacoromanica.ro
IV. Finantarea politicei de export.

Potrivit linillor generale si principiilor expuse in paginile
precedente, Cu privire la asociatille de exportatori si de pro-
ducatori pentru export, acestea constituiau singurele organis-
me capabile de a realiza obiectivele economice, mai sus men.-
Tionate, de mare importanta pentru export si economia na-
tionala.
Aceste obiective insa, nu puteau fi atinse, rezultatele do,
rite nu puteau fi obtinute, daca asociatiimile de exportatori
erau lasate la singurele lor mijloace, adica la cele particulare
individuale, pe care le poseda fieCare din membrh lor.
In consecint.a, oricb.t de rational& si eficienta se putea ve-
rifica a fi conceptia crearei mentionatelor asociatiunl, ciao/
acestora nu 11 se puneau la indemana si mijloacele financiare
necesare pentru realizarea obiectivelor lor, scopurile foarte po-
zitive si eficiente, pentru care fusesera create, nu puteau fi
atinse.
In adevar, industrializarea mal adanca a unor anumite
schimbarea modului de fabricare pentru alte mar-
_produse ;
furi, potrivit cerintelor pietelOr cansumatoare ; crearea de noi
produse conform acelorasi cerinte, toate aceste procese eco-
nomice de transformare, adaptare si creatiune industriala, re-
clamau schimbari in utilajul productiei, reclamau not investi-
tiuni l chiar inflintarea de nol un.ItätI industriale, potrivit
nnui plan bine stabilit, In diverse sectoare.
Pentru aceasta opera de reolganizare a productlei, In ve-
derea crearei industriei respective a bun.urilor exportabile,
eerau necesare considerabile mijloace de finantare, credite
sive si ieftine. in conditiuni favorabile de rambursare.
Asa dar, nu ne gaseam in fata simplei probleme de finan-
tare a exporturilor, functiune economica pentru care bancile
comerciale romane puteau face fata. In mod satisfacator,
ci trebuia sit se realizeze o substantial& si importanta trans-
formare si amplificare a osaturei, a insb.si structurei industriei
nationale.
In consecinta, pentru organizarea i desvoltarea exportu,
erau necesare doua categorii de fina.ntari :
www.dacoromanica.ro
228' PARTEA H-a POLITICA COMERCIALA EXTERNA
finantarea pentru crearea sau amelJorarea Productiej

de export, printr*o industrializare corespunzatoare ;
finantarea operatiunei comerciale insasi, a exportului,
efectuat prin ccmercianti specializati In aceasta ramura,
care nu sunt, in dese cazuri si producatorii märfurlior ce ex-
porta'. Aceste dou& categorii deosebite de finantari prima-
pentru productia bunului exportabil si a doua : pentru comer-
tul Tnsusi de export, reclamau mijloace separate si masive. In
consecinta, pentru fiecare din aoeasta categorie de IMantare,
era nevoe de o sursa specializata de credit.
1) B. I. N. A. G.-ul. Asa dar, politica de productiune a bu-
nului pentru export, reclama o alimentare cu credite masive,
ieftine i usor rambursabile, pentru ca tara sä, se poatä, doLa
Cu aceasta noua zestre de productie industriala, deoarece acea-
sta era o mare opera de investitiuni, care necesita creclite Lri
conditii speciale, spre deosebire de operatiunea de finantare
a exportului.
In vederea deci. a crearii mijloacelor financiare necesare,
asociatiilor de exportatori i producatori pentru eximt, la In-
faptuirea planului de prefacere si desvoltare a industriei pro-
duselcir exportabile. am refacut Inslitutul de Credit Agricol,
ce fuses?, infiintat Cu concursul si aporturile mai insemnate-
ale Banal Nationale si ale Statului, transformándu-1 astfel
in Banca pentru valorificarea i industrializarea produselor
agricole (B. I. N. A. G.).
Aceasta Banca era astfel creata, ca organ special de fi-
nantaré a programului de prefacere, desvoltare si creare a in-
dustriei produselor pentru export.
Din capitolele precedente, am putut constata f,4 marile-
posturi din care se compunea exportul nostru, erau : produ-
sele petrolifere. cerealele, lemnul, vitele, produsele alimentare
animale, letzumele i semintele.
Astf el fiind, cu exceptia pi oduselor petrolifere, aproape to-
talitatea restului experturilor era compusa din prcduse agri-
cole, de origin& vegetal& sau animala.
In ceeace priveste industrializarea si mai adant,ita a pro-
duselor petrolifere, pentru a se obtine marfuri mai nobile ca
extractiune si de valoare mai mare, la export. de p.cest ea-
www.dacoromanica.ro
PARTEA II-a POLITICA COMERCIALA. EXTERNA. 229
pitol ne irom ocupa in volumul al treilea, in cadrul polticei de

reorganizare a productiei industriale.
Cu acel prllej, vom analiza aspectele nurnitei politice, 0-
biectivele el 1 mijloacele speciale de infaptuire.
Ramaneau astfel produsele agricole, animale i vegetale,
tare, reclamau, in marea lor majoritate, o puternica I efi-
cienta actiune de ntdustrializare, avand in. veclere debuseele a-
vantajoase ce se puteau gasi pentru ele, in streinatate.
Industrializarea i valorificarea acestor produse, necesitau
4deci un plan de actiune coordonat, positiv i practic, sprijinit
Cu o puternica finantare, in vederea realizarIlor lui.
Forta masiva i avatajoasa de finantare, am eonstituit-o
prin B. I. N. A. G., institutie de credit special adaptata acestui
obiectiv.
Exportatorii, producatorii bunurilor pentru export sau aso-
ciatiile lor, in scopul aducerei la indeplinire a programelor ae
adaptare sau de creare a produselor exportabile, conform ce-
rintelor pietelor consumatoare, aveau in sprijinul lor, institu-
-tiunea de credit mai sus mentionata, special consacrata aces-
tor scopuri de industrializare si valorificare.
In felul acesta, asociatiunile exportatorilor i producatori-
lor pentru export, nu se margineau numai la coordonarea
organizarea intern& si externa a comertului lor, cl puteau tre-
ce mal departe, la adaptarea 1 crearea de noi produse, pen.tru
a fi in conditiunile cerute de pletele streine.
Politica de export ce inauguram, putea deveni astfel o
larga i rocinica realitate.
In acest sens, subliniam si in expunerea de motive a legii:
Prin realizarea unor astfel de organizar!, se creeaza con-
prielnice unei stimulari a exportului nostru. intrucat
,exportatorii, solidan i intre ei, vor exclude concurenta reciproca
si se vor prezenta, ca un bloc compact, in fata concurentei pro-
duselor similare streine, pe aceleasi piete din streinatate.
In felul acesta, exportul nostru va putea invinge, Cu mal
multa usurinta, nu numai concurenta organizatb, a exportato-
rilor streini de produse similare, ci va reusi sa infranga si re-
mistenta diverselor organizata centrale de cumparare, existen-
te pe unele piete de desfacere streine, care clictau pana acum,
,deseori, preturile produselor noastre exportate.
www.dacoromanica.ro
De asemenea, datoritA mAsurilor ce le vor lua exportato-

rii ln.il, Cu privire la rationalizarea l sistematizarea expor--
tului, la prezentarea 1 conditionarea mArfei, precum si la su-
pravegherea exercitAxii corecte l punctuale a comertului de-
export, prestigiul comertului nostru se va marl, spre folosul
particular al exportatorului 1 spre avantajul economiei noas--
tre nationale.
In acelas timp, se va putea acorda, exportatorilor, astfel
organizati in asocia,tii, o serie de incurajari 1 avantaje, de care
vor putea beneficia Cu mal mult folos, cleat in situatia de azi,
cAnd sunt izolati I concurenti intre
Suntem convinsi cA, prin crearea acestor asociatii profe-
sionale de exportatori, vom putea fi in ofensiva exportului ce-
Incepem, nu in stare de inferioritate cum am fost pAnA, acum,
cl organizati, disciplinati I inarmati cu cele necesare evitlrei
piedicelor ce vom avea de intampinat. De aceasta, vor profita,
in primul rand, exportatorii 1nii, iar printr'o prosper& acti-
vitate a lor, suritem siguri cA i economia nationala, is' va vedea
satisfAcute imperativele ei.
Astfel au procedat Wile care sunt biruitoare astAzi pe.
pietele intemationale ; astfel s'au organizat exportatorii care
s'au vAzut amenintati a fi indepArtati de pe importantele piete
de desfacere mondiale, de alti concurenti, care dacA, nu au pre-
zentat o marf& mal bunA, s'au InfAtisat ins& unit'.
Astfel s'a ajuns in alte tAri ca exportatorii, printr'o inte-
legere solidarl a intereselor 'or comune, imbunatAteascA
produsele calitativ I sA axnelioreze conditionarea, conservarea
ambalajul, prezentarea, tinantatrea, etc. a aceStor procluse,
pentru a se oferi o mal mare garantie cumpArAtorilor.
Organizatl l solidan, au putut de asemenea sA imbunii-
tb.teascA conditiile de transport, vam6,, etc.
Prin atari asociatii, exportatorii s'au organizat, s'au in-
format, s'au adaptat, au luptat In comun si au biruit pe pie-
tele streine.
In acelas cuget, pAsim j noi la aceast& prima fazA, a or-
ganizArei ofensivei exportului noStru l suntem convinsi
drumul ales este drumul isbAndei.
Avem aceast& convingere, cu atAt mal mult cu cA.t, In
sprijinul infAptuirei acestei ofensive si a sustinerei intereselot
www.dacoromanica.ro
exportatorilor nostri, &seam In spatele acestor asociatii, Banca

pentru Industrializarea si Valorificarea produselor agricole.
,,Nu facem deei un program verificat ea efieace, numal in
eonceptia lui, elli dA.m I mijloacele raateriale n.ecesare, pens-
tru a-1 face efieient i praetic.
In ata,ri eonclitiuni i Cu atari sustineri, suntem convinsi
ca aceasta organizare a exportului, ea prima faza de ofensiva,
va fi datatoa,re de bune rezultate, atat pentru exportatori, eat
pentru economia nationala".
Far& indoiala ea aeesta era drumul isbandei exportului
nostru, aceasta era politics, rational& si eficienta, ce se im-
punea.
Prin mijlocirea ei, puteam sA. realizara l noi, in acest sec-
tor al schimburilor eu streinatatea, ceea,ce isbutisera a in-
faptui unele tari, Cu mai reduse dotari naturale I posibilitAp
de cat noi, cum erau Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Bulgaria,
Jugoslavia si altele.
Precum am subliniat ins& in paginile precedente, in afara
de necesitatea unui credit special pentru. investitiuni indus-
triale, reclamat de principiul ameliorarei i ereerii produsului
pentru export, prin industrializare desvoltarea exportului
mai avea nevoe de o serie de sustineri bancaro-comerciale,
pentru desavarsirea operatiunilor insasi de export.
2) Banca de ExportImport. Pentru a, pune la indemana
exportatorilor aceste sustinerl speciale bancare, era necesar,
planul politice1 de reorganizare a exportului prevedea, infiinta-
rea unui nou institut special, ce avea sa fie : Banca de Export-
Import".
Dintru inceput trebue specifieat cA., acea,sta noua bailer), nu
ar fi avut ea seop, flnantarea propriu zisa a importurilor sau(a
exportului, spre a inlocui bancile comereiale private, de pe
piata, interna, in atazi operatiuni, sau a miasora volumul ace-
stora, printr'o coneurentil, important&
Baneile comerciale, departe de a fi stiog,herite in opera-
tiunile de finantare mai sus numite, ar fi castigat un mai
mare sprijin, o mai mare siguranta, deci un mai mare avant,
pentru atari activitati comereiale.
In. adevar, Banca de Export-Import, ar fi fost o institutiu-
ne de credit care, in primul rand, ar fi avut drept scop:
www.dacoromanica.ro
cc) garantarea creditelor, acordate de bancile comerciale

exportatorilor l importatorilor care se integrau, prin activl-
tatea lor, In politica schimburilor preconizatb, i expusä, in
capitolele precedente;
Ç) In afar& de aceasta garantie, Banca de Export-Impart
putea avansa si alimenta, Cu fonduri, bancile comerciale pentru
finantarea exportatorilor sau importatorilor, ce prezentau in-
teres pentru economia nationala.
Astfel, bancile private, departe de a gasi un cancurent In
institutul special de credit mal sus mentionat, puteau afla un
sprijin si o complectare a propriilor lor forte ;
y) In acelas timp, Banca de Export-Import avea ea
principala atributdune si pe aceea de a conlucra, impreuna
Cu organele competente (Institutul de emisiun.e, Ministerul Eco-
nomiei Nationale. etc.) la instaurarea unui sistem de asigu-
rare a exportatorilor contra fluctuatiunel cursurilor diverselor
valute streine, din momentul efectuarei exportului, pan& aa
acela al lichidarei definitive a contravaloarei lui, de catre Ban-
na Nationala.
Aceasta asigurare contra riscurilor deprecierilor valutare,
realizata in alte tari, constituia un puternic sprij in pentru
sustinerea exportului nostru ;
Totdeodata, Banca de Export-Import, mai urma ä alba
ea atributiuni, mobilizarea creantelor inghetate" in diverse
conturi de clearing, fie prin credite acordate direct exportato-
rilor, astfel imobilizati cu actívele lor, fie bancilor comerciale,
ce se gaseau im.obilizate cu importante posturi de valute nell-
chidate ;
pentru cazurile in care, la anumite ramuri de export sau
import, bancile comerciale nu ar fi gasit interes sau nu ar fi
Cost inlesnite sa faca unele operatiuni ca de pilda : finantarea
unor anumite categorii de exporturi, constb.nd din marfuri sau
produse noi, neexperimentate Inca i neobisnuite In sectorul
exportului ; scontarea primelor de export sau a risturnelor ;
finantari mashie a importului de materii prime ; finantari
pentru consemnarea de taxe vamale, etc., la atari importuri
de materii prime, etc.pentru astfel de cazuri, Banca de Export-
Import urma sä efectueze aceste operatiuni, pentru ca intere-
sele economiei nationale sa nu suf ere.
www.dacoromanica.ro
Cu aceste atributiuni mai importante, Banca de Export-

-Import, departe de a fi o concurent& a bancilor comerciale pri-
vate, constituia pentru operatdunile de finantari ale acestora,
In compartimentul schimburilor Cu streinatatea, un puternic
sprijin si o insemnata garantie si securitate.
In acelasi timp, numita Banca. devenea, alaturea de B. I. N.
A. G., instrumentul material de considerabila valoare practica,
pentru aducerea la indeplinire a politicii comerciale externe,
ce elaborasem l pusesem in aplicare
Cu o banca de IMantare i investitiuni industrial; in sec-
torul productiei bunurilor pentru export, l cu o alta banca,
In sectorul finantarii i securitatii comertului de export si
import, política rationala a imperativelor schimburilor
noastre cu streinatatea, Lsi gasea encienta i puterea de fe-
cundare necesara.
3) Formarea i controlul preturilor. In afar& ins.1 de organi-
7area factorilor comerciaili ai exportului, prin asociatille respec-
tive, si de sprijinire financiara a initativei si activi_
tatii productive si comerciale a lor, astfel cum s a analizat
in paginile precedente, mai era necesara afirmarea punerea
aplicare a unei politici de formarea i supravegherea preturilor
Interne, pentru produsele exportabile.
Aceast& politicb, a preturilor era de foarte mare in.semna-
tate, caci de raportul dintre preturile platite de pietele ex-
terne consumatoare i preturile interne ale marfurilor respec-
tive, depindea, in buna m&sura, posibilitatea exportalui nostru.
In capitolele precedente ale acestui volum, s'a constatat
ea, produsele nbastre exportabile, in generalitatea cazurilor,
erau de calitate mediocra i Cu preturi interne mai ridicate.
Aceste dou& note specifice ale economiei noastre de ex-
port, puneau in inferioritate balanta noastra comercial& si
pentru a se remedia vitiul preturilor interne superioare, Sta-
tul roman a trebuit s intervin& Cu mijloace de inciirajare, de
su.stinere a exporturilor, rezumandu-se, in ultima analiza, la
acoperirea diferente! clintre preturile interne, proa, ridicate
cele externe, mai scazute.
Asa dar, fara un control al formarii preturilor interne, la
produsele exportabile, once politic& de Incurajare a exportului
www.dacoromanica.ro
putea fi u*Or dejucat& i paralizat&, prin sporirea neincetat9,

preturilor interne, peste limita de acoperire a primelor de ex-
port sau a mijloacelor de sprijinire ale Statului
Astfel, pentru ca politica de incurajare a exporturilor sl
nu fie neutralizata prin sporirea preturilor interne, i pentruk
ca mijloacele de Stat alocate sustinerei exporturilor, r:6, nu fie
consumate in mod ineficient, se impunea, paralel Cu o poli-
tic& de organizare a productiei i finantarii exportului, si una
de control a form&rii 1 supravegherii preturilor interne, la
produsele exportabile.
Aceast& politic& a preturilor avea s& fie adusä la maepli-
nire, printr'o serie de Comisiuni permanente, ce Intemeiasem,.
Inc. din luna Mal 1938, la Ministerul Economiei Nationale,
Comisiuni care aveau ca obiectiv, in acelasi timp i studierea
celor mal potrivite m&suri pentru productia j aprovizionarea,
Cu articolele necesare consumului intern si supravegherea pre-
turilor pentru produsele afectate acestui consum.
In felul acesta politica de sprijinire a exportului nu mar
putea gas', in calea el, obstacolul urc&rii preturilor interne.
Despre Comisiunile mai sus mentionate, pentru combate-
rea speculei si supravegherea preturilor, vom vorbi mal pe Iarg-
la capitolul ,,Preturi 1 Monete" din acest volum.
Buna aplicare a mentionatei politici, mai reclame, Ins&
alte organiz&ri complimentaxe, de o important& deosebita, in.
afar& de cele mal sus analizate.
In adevar, organizarei exportatorilor i producatorilor
pentru export, in asociatiile mal sus mentionate, trebuia
sl-i corespund& 1 organele publice, adaptate nouii conceptii
de politic& a exporturilor.
Aceast& nou& politic& se sprijinea, in planul el de aplicare,
pe urm4toa.rele trei organisme :
pe asociatiile de exportatori $i produatori pentru ex-
cc)
port, adica pe activitatea coordonat& a initiative' particulare ;

p) pe institutiile de credit mentionate, adic& pe forta prac-
tic& de firiantare, realizare si fecundare a initiative' private
sus a.r&tate ;
7) pe organele de Stat, adaptate i corespunz&toare nouii
politic' a exportutui i formatiunilor mal sus mentionate,
www.dacoromanica.ro
organe care trebuiau sa sprijine, sa coordoneze, sa stimuleze

sa dirigue formatiunile de initiativa particulara, potrivit ne-
cesitatilor Igenerale ale economlei nationale, a:monizate eu cele
ale mentionatei initiative,
Aceste organe de Stat trebuiau deci aft fie ceeace, in marile
ease de comer, de import-export, sunt organele de directie ge-
nera/a, in vederea stabilirii liniilor mari de activitate, a °Wee-
tivelor de atins, pe directiva carora trebue sá se coordoneze
toate sforOxile de Infaptuire ale intreprinderii.
In acest spirit am cautat sa formez organele corespunza-
toare din Ministerul Economiei Nationale.
V. Casa de import.export: Romania".

Prin legea de organizare a Ministerului Economiei Natio-
nale, publicata in Monitorul Oficial No. 7 din 9 Ianuarie 1939,
reconstruiam intreg sectorul administrativ privitor la export.
Am desfiintat acea, alcatuire birocratica, denumita Insti-
tutul National de Export", sub care vegetasera problemele
imperativele dominante ale exportului nostru, alterandu-is&
pan& la provocarea ingrijoratoazelor realitati, constatate In
capitolele precedente, uncle cifrele i taptele au incheiat ta-
bloul clinic al exporturilor noastre.
Pe terenul astfel liberat prin desfiintarea unei institutii
anchilozate, far& Intelegerea problemelor 1 fara orizont, am
creeat Directiunea organizarii 1 incurajarii exportului.
I-am dat acea.stO denumire, pentru ca din Insusi titlul el,.
O., se releve si obiectivele ce avea de realizat, anume : orga-
nizarea exportului, ce trebuia alcatuita, precum l Incuraja-
rea acestuia, ce trebuia desavarsita prin alte raljloace decat
cele intrebuintate in trecut.
In adevar, aceast& Directiune trebuia sa evadeze din ru-
tina l pasivitatea birocratica, de alta data, si sä devina orga-
nul de initiativa, de actiune, de propulsiune, de provocare chiar
creatiune a initiativelor, de coordonare l sprijinire a lor,
Intr'un cuvant, a,ceasta Directiune trebuie sä fie centrul
vie, dinamica si vibrant& actiune, pentru aducerea la Indepli-
Iaire a Planului de nou& politic& a exportului.
www.dacoromanica.ro
Pentru realizarea obiectivelor sale si indeplinire eficienta

a tuturor atributiunilor pe care le avea zisa Directiune, aceasta
comporta urmatoarele compartimente, de care avea sa se pre-
ocupe in mod special :
Serviciul asociatiilor de exportatori i producatori
pentru export.
Acest Serviciu avea ca scop, orga,nizarea asociavillor mal
sus mentionate, pentru toate ramurile de export, potrivIt pre-
vcderilor legii speciale pentru infiintarea acelor asociatiuni.
De asemenea, acelasi Serviciu proceda la luarea masurilor
in vederea imbunatatdrii calitatli produselor de export, la se-
lectionarea si standardizarea acestora ; determina de aseme-
nea fixarea conditiunilor de prezentare 1 ambalaj a produse-
lor exportabile ; lua masuri pentru creearea de magazii, pen-
tru intrepozitarea Produselor ; controla calitatea marfurilor
exportate si a livrarii acestora in streinatate, potrivit cu mos-
trele i conditiunile contractuale ; controla preturile si plata
primelor de incuraj are a exporturilor.
Indeplinirea acestor esentiale atributiuni, se facc.,.a, potrivit
prevederilor legii, pentru fiecare ramura mai importanta de
export, in parte, in care scop erau create sectiuni speciale.
Astf el erau : sectia exporturilor de petrol si derivate ; de ce-
reale i derivate ; de lemn, cherestea i derivate ; de ammale,
pasar!, oua l alte produse animale alimentare ; pentru expor-
tul de fructe ; de \Tin j alte bauturi ; de legume, plante medi-
cinale, seminte de plante, uleiuri i grasimi vegetale ; pentru
export de blanuri, piei l lucrari din piele ; pentru export de
textile.
In felul acesta, asociatiunilor de exportatori l producaton
Pentru export, de pe terenul initlativei I activitatii practice,
le corespundeau, la organul de Stat competent, .formatiunile
specializate respective, cu care aveau sä colaboreze, pentru a-
ducerea là indeplinire a planului de reorganizare si incurajare
a exporturilor,
Un al doilea compartiment al Directiei sus menvionafe
era Serviciul de informatii, conjunctura 1 documentare.
Acest compartment, foarte important, avea sä furnizeze,
asociatiilor de exportatori, toate datele oficiale referitoare, atät
Ta plata interna, cat si la cele streine.
www.dacoromanica.ro
PARTEA II-a POLITICA COMERCIAL& EXTERNA 237
Cu privire la atributiunile acestui Serviciu, lata. care erau

prevederile legii
Serviciul de informatii, conjunctura si documentare, cara
va furniza toate datele necesare exportatorilor romani, referi-
toare atat la piata romaneasca, cat si la pietele streine, ca:
,,a) Indrumari pentru incheerea i intretinerea legaturilor
comerciale Cu tarile streine ;
Prevederile legilor din tarile Cu regimuri de restrictii
valutare i conditiile de decontare a marfei exportate ;
Datele cele mal noi Cu privire la tarifele vamale, tari-
f ele de transport, restrictiuni de import in diversele tari, orica
alte taxe, impuneri, masuri sau norme luate Cu privire la im-
portul marfurilor din diversele tan ;
Informatii referitoare la organizarea tribunalelor din
streinatate si la procedura proceselor ;
Dispozitiuni mal principale din codal de comert al Va-
rilor streine, Cu privire la dreptul cambial, falimente, concor-
date, etc.;
,,f) Informatii referitoare la sistemul monetar, greutati si
masuri ale tarilor streine ;
Stiri referitoare la mersui conjuncturei nationale Si
internationale';`.
Evolutia preturilor produselor noastre'pe pietele inter-
ne si streine
Date referitoare la productia nationala ;
.,j) Evolutia exportului nostru I disponibilitatile de export:-
,,k) Serviclul de informatii, conjunctura si documentare va
mai face diverse lucrari, studii i anchete Cu privire la once
problema in letgatura cu ex-portul nostru, precum i raducen
din limbi streine ;
I) Furnizarea datelor i informatiilcr necesare streina,tatii
pentru incheerea de legaturi comerciale Cu Romania,.
Toate aceste date, informatiuni sau relatiuni vor fi adu-
nate de acest serviciu, nu in vederea cunostintel teoretice sau
documentare a lcr, cl in principal pentru scopul, practic i zil-
nic, de a fi aduse la cunostinta exportatorilor din tara, pentru
ca acestia sä le poata folosi, cat mai curand i cat mai bine, pen-
tru desvoltarea activitatii lor Cu tarile streine.
www.dacoromanica.ro
238 PARTEA H-a POLITICA COMERCIAL& EXTERNA
Pentru obtinerea informatiilor necesare, referitoare la

streinatate, se va face apel la consilierii nostri economiei, ata-
atii comercial!, agentii economici, Legatiile i COnSlliatele RO-
miniei in streinatate, precum si la cliversi core,spondenti din
streinatate, ce se vor putea angaj a, special, la Ministerul Eco-
nomiei Nationale.
Toate datele informative se vor publica in buletine zil-
T'ice i apoi in brosuri separate, pentru fieeare rara In parte,
ce se vor trimite tuturor orgariizatiilor comerciale de expor-
tatori".
Astfel, acest Serviciu de contact cu pietele interne si ex-
terne, Cu conjunctura de export si Cu conditiunile de realizare,
practice ale luí. colecta, toate datele i documentarea, nece-
sare a fi stiute de asociatiile exportatorilor, pentru buna lor
orientare practica.
Aceste date si documentar erau adunate, prin organde
exterioare ale reprezentantilor nostri de Stat, in streinatate.
precum i prin corespondenti speciali, ce puteau fi angajati, in
acest scop, pe diverse piete mondiale, ce interesan exportul
nostru.
Datele i documentárile, astfel colectate, urmau a se pu-
blica, in buletine zilnice, i apoi in brosuri separate, pentru
fiecare tara in Parte, bruletine i brosuri ce trebuiau trimise
asociatiilor de exportatori, exportatorilor i producatorilor
pentru export, indivIclual, precum i oricb.ror organe ce aveau
t'iteres a le cunoaste.
3. In vederea inzestrarii asociaplor si organelor, private
si publice, din sectorul exporturilor, cu toate elementele nece-
,sare une bune ortganizari i desvoltari a schimburilor noastre
cu streinatatea, era necesar ca acele asociatiuni i organe sa
eunoasca i toate conditiunile cu privire la tran.sporturtle pe
uscat, apa i aer, a márfurilor, precum 1 prevederile regimuri-
lor vamale, atát interne cat si din Orne cu cari avem iegaturi
de export.
In acest scop, in conexiune cu Serviciul de infonna,tiuni.
conjunctura i docuraeptaxe, Itrebuiau sa ilucreze ute dona
servicii de stricta specializare:
a) Serviciul transporturilor pe agá., uscat i aer.
www.dacoromanica.ro
b) Serviciul tarifelor vamale.

Primul Serviciu avea ca scop, nu numai cercetarea infor-
mativa, in interesul exportatorilor, a conditiunilor I care se
puteau efectua, in tara, sau streinatate, transporturile pentru
exporturile noastre, dar ele aveau i insA.rcinarea de a in-
terveni, in tara, alaturea cu asociatiile de exportatori sau Cu
acelea individuale, pentru inlesnirea I acordarea, la timp, a
anifloacelor de transport, in scopul ca livrarile in streinAtate,
sb, se poata efectua, in termenele stabilite.
Serviciul tarifelor vamale era un compartiment mdispen-
sabil unei bune activitati a exporturilor noastre, avand in ve-
dere varietatea i mobilitatea extrema a regimurilor vam,ale
'In diverse ta.ri, precum i specialitatea pronuntata pe care o
_reclama cunoasterea lor.
Din aceasta cauza i pentru a se evita once piedici ce ar
fi putut rezulta, din acea.stA privintá, in calea expansiunei ex-
porturilor noastre, o temeinica, informare, atat a exportatori-
lar cit. si a organelor de Stat, chemate a dirigui produsele
noastre, in diverse taxi, era de o real& 1 vadita necesitate.
In chipul acesta, cu Serviciul organizarii asociatiilor de
exportatori, Cu acela de informatii, conjunctura si documen-
tare, precum i Cu contributia Serviciilor de tarife vamale
ventru transporturile pe apa. uscat l aer. cu colaborarea
acestor compartimente, se putea realiza, pe planul intem, o
eficienta misanizare a exnorturilor, o precisa, si necesara in-
formare a lor, o utila indrumare si o practica stimulare in
activitatea lor.
Paralel irisa Cu planul intern al sectorului exporturilor,
trebuia organizat i planul extern al lui.
In acest scop, Directia organizarii I incurajarii exportului,
era dotata i cu urmátoarele doua compartimente :
Serviciul organizarii debuseelor in streinatate ;
Serviciul propagandei, in streinatate, pentru marfurile
noastre.
Potrivit prevederilor legii, Serviciul organizárii debuseelor
In streinatate, avea urmatoarele obiective de realizat :
a) Organizarea de oficii permanente de mostre in strei-
natate;
www.dacoromanica.ro
,,b) Incurajarea de noi productii in vederea exportului, pre-

cum i incurajarea inceputurilor de export pentru articolele
noi si catre tari noi;
Studierea pietelor streine de desfacere a produselor ro-
manesti, cdutandu-se a se gasi mijloacele pentru o marire a
exportului i pentru crearea de noi clebuseuri;
Cercetarea conditiilor de plasare a marfurilor noastre
si a mijloacelor de concurentd, intrebuintate de celelalte tari
exportatoare;
,.e) Studierea posibilitatilor uncr intelegeri Cu statele stre-
ine, in vecierea evitare' concurentei reciproce, prin acorduri
asupra preturilor de vAnzare;
.,f) Controlul si directivele de urmat pentru consilierli nes-
tri econcmici, atasatii comerciali sau agentii economicl, carc
depind de acest serviciu, pentru ca sa-si desfasoare activitatea
lor, in scopul mentinerii i desvoltdrii debuseelor produselor
noa,stre".
Serviciul propagandel in streindtate avea, potrivit concep-
tiei legii, urmatoarele obiective de atins, pe care le citez din
insusi textul art. 23:
.,a) Intocmeste, publica anuare comercial° si diverse bro-
suri ilustrate, docum.entate, referitoare la felul l calitatile di-
verselor produse romdnesti de export. Aceste brosuri vor fi pu-
blicate in limbile cele mai rdspandite;
,,b) Informeazd tdrile streine asupra articolelor noastre de
export, asupra pesibilitátilor de export. asupra legilor in vi-
goare l asupra organizdrii economice a tärii;
Organizeaza in tara si streindtate, tárguri es" expozitii
la mdsurile necesare ca tara sd fie reprezentata, la tdrgurile
si expozitiile din streinatate, cdt mai potrivit Cu interesele ei;
Popularizeaza, prin organizarea de conferinte la radio,
prin pres5,, prin publicarea de bropuri, sau prin erice alte mis
loace, diversele masuri luate de Ministerul Economiei Natio-
nale, Cu privire la inlesnirea exportului nostru;
Anunta la radio sau in once alt fel, in mod regulat,
conditiile externe de export;
Organizeazd cursuri de vara pentru exportatori i cauta.
a indruma si forma elementele tinere pentru ramura comertu-
www.dacoromanica.ro
lui de expOrt, casele mari exportatoare din tara Lima obligate

aiba un anumit numar de practieanti, ce se va indica de
Ministerul Economiei Nationale;
g) Organizeazä schimbul de tineri comercianti, Cu diver-
sele tart
Pentru propaganda in streinatate se vor folosi i serviciile
agentiilor comerciale ale Romaniei si ale Camerelor de Comert
mixte extra-teritoriale".
In serviciul acestor hotaritoare actiuni, pentru organiza-
rea l crearea debuseelor, in streinatate, precum si de propa-
ganda, pe pietele streine, pentru exporturile noastre, trebu-
iau sa se gaseasca, nu numai asociatiile de exportatori si or-
ganele interne ale Directiei organizarii si incurajarii exportu-
rilor, ci si toti reprezentantii economici ai nostri, din aiver-
sele tart.
Consilierii economici, atasatii i agentii comercial!, tri-
misi in streinatate, urmau a fie supusi unei rationale selec-
tionari, potrivit cu principiile noii politici de comer t extern,
ce instauram, i investiti Cu eficiente atributiuni, Cu reale
activitati practice, in scopul promovarii exporturilor noastre,
Pe pietele streine.
Modul de a-si intelege misiunea br felul in care multi din
acesti reprezentanti economici se comportau in streinatate,
la.sa mult de dorit, ca'ci nu corespundeau obiectivelor reale si
necesitatilor noastre economice.
Unii dintre ei sufereau de dorinta asimilarii lor, at mai
complecte, Cu corpul diplomatic, si tanjeau dui:A atari indelet-
niciri l onoruri, neglijand sau ignorand atributiunile lor de
comer t practic.
Nu aveau, in acelasi timp, nici pregatirea tehnia i econo-
mic& neeesara, fiind trimisi in streinatate pe diverse contin-
gente subiective.
De asemenea, acestia, nu aveau nimic, nici din pasiunea,
nici din chemarea sufleteasca pentru problemele i mperati-
vele comerciale ce interesau tara.
Se gaseau ins& in corpul reprezentantilor comerciali, i ele-.
mente ce corespundeau, ca intelegere sufleteasa i ça prega-
tire competenta, frumoasei, straduitoarei i clinamicei activi-
Vol. 1. 16
www.dacoromanica.ro
242 PARTEA II-a -- POLITICA COMERCIALA EXTERNA
tati pe care o cereau problemele economíei romanesti, in stre-

inatate.
Printre acestia, citez Cu deosebíta satisfactiune, pe dei une-
tul ccalsilier economic N. Manescu; pe d-nii consilieri Bianu,
Geormaneanu, Antohie, Statescu si pe d-níi atasati comerciali:
N. Stanescu, Cristureanu, Bercovici, Ursescu, Tar".
Din pricina insuficientei lui alcatuiri si mentalitatí, acest
corp economic trebuia, asa dar, sa primeasca o substantialk
corespunzatoare si eficienta remaniere.
Concomitent cu aceasta remaniere, el avea sa fie dotat cu
not si importante atributiuni.
Iata, din acest punct de vedere, clispozítiunile art. 24 din
legea organizarii Ministerului Economíei Nationale:
Consilierii economic', atasatii si agentii comerciali tri-
misi in streinatate, au ca principale atributiuni:
Vor cauta toate mijloacele prin care s'a se poata intro-
duce marfurile romanesti pe pietele streíne;
Vor unnari, prin deplasari in diverse orase, din. tara in
care sunt acredítati, modul cum sosesc si cum sun.t primite
produsele romanesti, aducand la cunostinta Minísterului Eco-
nomiei Nationale, Directia organizarii si incurajarii exportului,
lipsurile de once naturk diferentele de calitate, de preturi sau
piedicele, de ori ce alt fel, constatate, facand propuneri pen-
tru inlaturarea lor;
Vor urmkri produsele tarilor concurente pe piata res-
pectiva, raportand Ministerului Economiei Nationale, Directia
organizarii si incurajarii expoirtului, conditigle , in care aunt
prezentate acele produse, relevand, eventual, in ce consta su-
perioritatea acestora fat& de produsele romanesti;
,,d) Vor urmari executarea dispozítillor din tratate, eon-
ventii si acorduri. utilizarea contingentelor obttnute. precum
sí oricaror alte dispozitiuni ce intereseaza economía nationala;
e) Vor informa relgulat Ministerul Economiei Nationale de
avantagiile obtinute, de alte taxi, prín acordurí si convent% pre-
cum si de posibilitatile de Imburatatire a dispozítiunilor con-
ventionale fata de Romania;
,,f) In ce priveste produsele naturale ce se pot importa In
tara respectívk se vor tine, fara intrerupere si intarziere, la
www.dacoromanica.ro
.curent Cu toate conclitiunile comerciale, precum si cu toate clis-

pozitiunile si normele legale, dupa, care se poate face importul
in acea tara, comunicand de indata toate datele si relatiunile,
pe masura aparitiei sau modificarii lor, Directiei organizarii
si ineurajarii exportului;
,.g) In ce priveste produsele din tara respectiva', ce intere-
seaza, a fi importate de economia noastra, ei vor culege, fall
Intarziere sau intrerupere, toate conditiile comercial; precum
si toate dispozitiile si normele legale, potrivit carora se poate
face importul in tar& la noi, comunicand de indata toate da-
tele si relatiunile Directiunei orzanizarii si incurajarii expor-
tului;
In activitatea lor, reprezentantii comerciali mai sus
mentionati, trebuind sa se deplaseze, din oras in oras, vor cere
-concursul Consulului Romaniei din chtumscriptia respectiva.
Consilierii economici, atasatii comerciali si agentii economici,
vor coordona, in modul acesta activitatea Cu caracter econo-
mic a Consulilor Romaniei;
Pentru rezolvarea diverselor cereal pornite dela partieu-
lari, se vor organiza in Wile importante, Camere de Comert
_mixte. care voz' fi controlate de reprezentantii nostri comer-
ciali, lar acestia vor fi de drept membri in Consiliul de aclmi-
nistratie al Camerei respective;
Vor avea grija de a desfa4ura once activitate practica
41 once initiativa, aducand la indeplinire atributiunile lor maa
sus mentionate, ca un bun si sarguitor comerciant, ce face
toate diligentele si la toate masurile, pentru buna isbanclire a
,comertului sau.
Consilierii economici, atasatii comerciali si agen.tii, vor
fi mentinuti si inaintati ca reprezentanti economici din strei-
natate, apreciindu-se, in primul rand, dupa rezultatele prac-
tice ale activitatii ion, in scopurile aratate in acest articol si.
in general dupa rezultatele practice de organizare si indru-
mare a schimburilor, fata de tara respectiva, in conformitate
Cu necesitatea economiei noastre".
Astfel, acesti reprezentanti economici al tarii, in streina-
late, trebuiau sa fie, din punct de vedere al luptei, al of ensivei
.comerciale desfasurata de economia nationala, ca prImele ele-
www.dacoromanica.ro
mente avansate, care iau contact cu fortele adverse, informand

grosul trupelor, din spate, de toate conditiunile i imprejura-
rile ce gasesc pe campul de operatiuni, pentru ca acest gros al
fortelor sa stie cum sa procedeze, cum sä lupte, pentru ca
castige batalia.
Transpunb,nd atributiunile acestor organe externe, in ter-
minologia comercialk ei trebuiau sä constitue ceea ce sp nu-
meste o expozitura, o agentie, chiar o sucursala in strematate,
a unei marl case de import-export, din tara.
Aceasta casa de comert, Cu veche l bun& traditie, cu
stocuri importante de marfuri, se cherna Romania".
Romania avea de vandut in streinatate, pentru rniliarde
de lei, felurite marfuri i dorea sa introduca pe pietele streine,
in alai% de produsele el cunoscute, i alte fabricate noi.
In schimb, avea nevoe sa importe cat mai multe materii
prime, cat mai mult armament, cb.t mal multe masini, pentru
desvoltarea apararii l economiei sale.
Avea i datorii, vechi l noi, de platit, Pe diverse piete. In-
tretinea, in acelasi timp, in diferite tat, reprezentanti de diverse
categorii, printre care si prepusi pentru necesitatile ei co-
merciale.
Ce trebuiau sa fie acesti prepusi, acesti reprezentantl co-
merciali ai Romaniei ?
Raspunsul era foarte simplu : ceea ce sunt toti reprezen-
tantii, din streinatate, al caselor de comert, de import-export,
oricum ar fi ele, oricum s'ar numi, chiar Romania".
Acesti reprezentanti, aceste expozituri, agentii sau sucur-
sale, au, in primul rand, seria de mostre a principalelor produse
ce doresc sa introduca pe pietele streine, birourlle lor fiind o
permanenta i reclusa expozitie, tintuta la curent, din tara,
Cu toate produsele a caror desfacere intereseaza a se face pe
plata respectiva.
El mal au, de asemenea, lista preturilor curente si a con-
diViunilor de livrare, de vamk transport, etc., dela exportatorul
roman, pana la cumparatorul strein.
Ei mal stiu sa organizeze propaganda pentru produsele
casei lor, prin diverse metode i mijloace, pentru a intrece con-
curenta, instiintand Centrala clespre conditiile in care se pre-
zinta i ofera marfurile concurente.
www.dacoromanica.ro
Tot ei stint la curent cu cerintele i gusturile pietei res-

pective, informan,d despre a.ceasta, Centrala lor din tara,
pentru a se face adaptarea necesara i invinge astf el con-
curenta.
In acelasi timp, ei cunosc produsele pietei respective, care
ar interesa Centrala lor, informand-o precis despre toate con-
ditiunile comerciale in care se pot obtine plati si transporta
In tara, acele produse.
lata ce sunt acesti reprezentanti si ce sunt atari agentii,
In streinatate, ale marilor case de import-export.
Tot astfel am socotit rational si necesar sa fie 41 reprezen-
tantii economici, din streinatate, al marei 1 binei cunoscutei
case de import-export : Romania".
In felul acesta defineam conceptia mea de politica eco-
nomica, i in expunerea de motive a Legii pentru organizaren.
Ministerului Economiei Nationale :
In acest scop, spuneam In acea expunere, este ne-
cesar a se reorganiza serviciile noastre comerciale din strei-
natate si a se realiza o adanca schimbare de metodä si men-
talitate a lor,
Cucerirea unui debuseu din streinatate insemneaza, in
primul rand, cunoasterea lui, cunoasterea marfurilor similare
concurente j apoi lupta apriga, zilnick de dislocare i infran-
gere comerciala, a acestei concurente.
Pentru infaptuirea acestor cuceriri trebue, in primul
rand, ca reprezentantii nostri comerciali (consilieri. a asati
sau algenti comerciali) sa nu se considere ca niste functionari
de cariera" economica, In marginea unei cariere" diploma-
tice, dupa care sa, rávneasca, socotindu-se oarecum declasati,
In sectorul comercial al unei diplomatE nerecunoscute Inca.
Aceasta mentalitate gresita trebue sa dispara; reprezen-
tantul comercial In streina.tate nu poate fi un functionar de
birou ; el trebue sä se simta mandru cä este reprezentantul
celei mai mari case de comert : Romania" ; el trebue sa se
simta mandru de a deschide portile debuseelor streine, pen-
tru tezaurele de boggle ale patriei lui ; el trebue sa se simtia
mandru a lupta cu celelalte marfuri concurente, pentru a le
invinge, prin lupta libera a superioritati.
www.dacoromanica.ro
Sediul lui in streinAtate trebue sb, fie un mic comptoir,.

In care sa se g&seascA toate produsele t&rii ce se pot vinde In
tara respectiva, Cu preturi curente, Cu mostre, cu adrese, cil
infor/hatii comerciale i technice despre toate modalit&tile de
vanzare si transport, Cu toatä viata i clinamica comercialS a
unui sef de intreprindere, al unei mari societati nationale ae
import-export.
Iat& ce trebue s& fie un consilier, un atasat sau un agent
comercial in strein&tate. Lor le revine, astfel, marea onoare de
a fi cele dintfti patrule, in lupta libera si universal& a cucerirei
debuseelor pentru bog&tiile patriei lor.
Cu o atare mandrie in suflet, pentru inAltItoarea
misiune de cuceritor al debuseelor, reprezentantul comercial
In streinAtate trebue s& trimeat& in tara, directiei aferente.
toate datele neeesare pentru a se adapta conditiunilor interne.
cerintelor calitative, cantitative l comerciale ale pietelor res-
pective. Aceste cerinte se vor comunica asociatiilor de expor-
tatori, iar acestea, inteo strans& colaborare cu organele Statu-
lui, vor stabili modalit&t,ile cele mai potrivite pentru reali-
zarea lor".
Din cele mai sus expuse, se constata ca, dup& acest proto
tip al comertului practic, realizat Cu succes, de marile firme
private, am inteles sa oltanizez i aztivitatea comercial&
RomMiei, consider&nd c6 a o llsa in 15..ricezealk in pasivi-
tatea si rutina birocratia, insemna alunecarea ei spre fali-
ment, asa cum indicau ingrijoratoarele realit&ti constatate In
Din potrivk ruperea ei din apat:a administrativa, i reor-
ganizarea ei pe metode si spirit practic comercial, intr'un pian
de actiune economick bine studiat 1 rational, aceasta era
singura cale de inviorare, de sigurant& si de propasire eco-
nomic& a ei.
In felul acesta se des&vOssea organizarea marelui sector
al exporturilor, pe bazele 1 metodele practice ale unei mari
case comerciale de productie, de export si import.
Din acest punct de vedere, In! Aptuiam organizarea pe
plan intern, prin sincronizarea i intrunirea tuturor factorilor
de productie si export, in diverse asociatii. Evitam astfel con-
www.dacoromanica.ro
curenta intre ei, si le intregeam fortele, pentru a-si int&ri sl

ameliora productia si exportul.
Le puneam la dispozitie, in acest scop, mijloacele finan-
ciare adequate, precum si organele de Stat corespunz&toare.
Aceste orlgane de Stat, pe plan intern, procurau prbdua-
torilor si exportatorlior toate datele si. documentarea privitoare
la productia si comertal lor, atftt din tara at si din streing.-
tate, dandu-le tot sprijinul necesar realiarilor lor, In do-
meniul productiei ameliorate o. comertului, lar pe plan
extern, erau avang&rzile care luptau pentru deschiderea dru-
murilor si cucerirea debuseelor.
Aceastit conceptie de politic& economia era relevatg, si In
expunerea de motive a legii de organizare a Ministerului Eco-
nomiei Nationale, and subliniam:
,.Aceasta este noua conceptie, practica si activa, dupä care
se creaza Directia organiz&rii si incuraj&rii exportului, con-
ceptia comercial& a realit&plor care reclama ca un asemenea
organism sg, deving, ceea ce este pretutindeni : o mare intre-
prindere particular& de export, care doreste s& alba curajul
lnitiativelor, al desvoltarilor si al strlduintelor neincetate pen-
tru propasire.
"Pe aceastA noug, concentie. ccmerciall sl realista, proectul
organizeaz& mentionata Directiune, singura conceptie ce
credem menit& O, conducl, la o at mai activa si desvoltatg,
valorificare. prin export, a produselor nationale".
VI. Targul permanent international si anual de mostre.

In afar& ins& de organizárile ar&tate la capitolele preee-
dente, desvoltarea productiunei bunului pentru export, pre-
cum si a coinertului de export insg,si, reclamau o institutlune
permanent& care A atraiga, in fiecare an, atentiunea cumpl-
r&torilor din streinAtate, asupra varietlitei, noutg,til si calitatii
produselor noastre.
Aceastg, institutiune, care trebuia sg, aduc&, la sine, curio-
zitatea si interesul streinatatii, nu-si gasea expresiunea mal
vie, mai strIlucita si mal practica, decat In organizarea unui
Targ interriational permanent de mostre, ce trebuia organizat,
In fiecare an, la Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
248 PART'EA II-a POLITICA COIVIERCIALA EXTERNA
Puterile i insemllatatea economica a Romaniei, in aceasta

zona a Europei, la portile Orientului, reclamau o atare insti-
tutiune reprezentativa, Cu consecinte practice atat de utile si
Importante.
Pentru infaptuirea ei, am constituit la Ministerul Econo-
mid. Nationale, o Comisiune specialk menita sa Studieze pro-
blema realizarii acestui Targ international permanent si anual
de mostre.
Comisiunea era compusa din urmatoarele personalitati
d-1 Victor Slavescu, fost Ministru i Presedinte al U.G.I.R.-ului;
d-1 Inginer I. Macovei, Director General al C. F. R.-ului ;
d-1 G. Ionescu. Presedinte la Curtea de Apel din Bucuresti ; d-1
Víctor Popovici, Consilier la Curtea de Apel din Bucuresti; d-1
Iulian Peter, Primarul General al Municipiului Bucuresti; d-1
Prof. C. Bungeteanu, Presedintele Uniunii Camerelor de Comert
si Industrie; d-1 C. Sescioreanu, Presedintele Uniunii Camerelor
de Agricultura; d-1 Inginer C. Orghidan, Presedintele Asociatiei
Metalurgistilor ; d-1 Virgil Molin, Presedintele Uniunii Came-
relor de Munca; d-I Vintilä Paraschivescu, Presedintele Ofi-
ciului National de Turism; d-1 Profesor N. S. Penescu, Pre-
sedintele Camerei de Comert si Industrie din Bucuresti ; d-1 D.
Niculescu-Ritz, Vice Presedintele Uniunii Camerelor de Comert
Industrie ; d-1 N. Martin, Presedintele Camerel de Comert si
Industrie din Sibiu; d-1 Cezar Popescu, Directorul General al
Industriei din Ministerul Economiei Nationale ; d-1 G. Cristo-
dorescu, Directorul General al Uniunii Camerelor de Comert si
Industrie; d-1 Inginer P. Dulfu, Profesor; d-1 Inginer I. Arapu,
Profesor; d-1 R. Dudescu, arhitect la Banca Nationala si d-1 Va-
leriu Bozdoc, secretar al Camerei de Comert si Industrie din
Sibiu.
Exprim, cu acest prilej, calduroasele mele multurniri, d-lor
membri mai sus mentionati, Cu calitatile ce detineau la acea
epoca, pentru colaborarea pretioasa ce au binevoit a mi acorda.
In vederea realizarii acestui insemnat organism cle
sificare 1 desvoltare a exportului l comertului nostru intern,
imi amintesc c.4, am si facut o recunoastere a terenurilor, pe
care urma sä se ridice- constructiunile permanente 'ale acestui
Targ, in jurul Arcului de Triumf, din Bucuresti, spre Herastrau.
Un hall central imens, din osatura metalica si beton, avea
www.dacoromanica.ro
ocupe spatiul central din acest Tâ.ig, hall care putea fi

utilizat, in cursul anului, pentru diverse alte intrebuintari, el
putAnd adil,posti mil de persoane.
In acest fel, industria produselor de export i comertul de
export, aveau gaseasa, instrumentul, indispensabil si per-
manent, de exprimare si intensificare, peste hotare.
Prin millocirea acestui Targ, Romknia putea sO, manifeste,
In tarb, i streinUate, fortele sale econcmice, iar, in acelasi
timp, se putea destivArsi un contact, direct si anual, mire cum-
pAratorii din streinAtate i produatorii nationali.
Astfel, exportul, productia national& i comertul nostru, nu
puteau decAt sä castige.
VII. Coordonare 5i speciali5-d.

Turnarea in noi tipare, Cu un nou aliagiu de spiritualitate.,
de conceptie i mentalitate, a organismelor de Stat, interne si
externe, menVonatb, in paginile precedente, nu era suficienta.
Acest mare meca.nism centralizator l diriguitor al poll-
ticei economice, Ministerul Economiei Nationale, lipsea de ele-
mentele principale, pentru exercitarea acestor hot&rItoare atri-
bute, suverane si de mari r&spunderi
Ii lipseau, in mare parte, organele specializate pentru
tratativele cu tOxile streine ;
Ii lipseau, in mare parte, technicienii i economistii de
specialitate, corespunzaori problemelor grave si consiciera-
bile, de interes national, ce se puneau in acel departament. fat&
Cu alte thri.
Nu era de conceput ca, departamentul care avea initiativa
politicii economice a WU; care trebuia sä due& in fiecare
oape, grele l importante tratative comerciale, cu di-
verse state; care incheia i semna numeroase conventii comer-
ciale, accrduri economice, de plAti, etc., in fiecare an, st, nu
alb& un serviciu centralizator 1 specializat, pentru aceste im-
portante atributium,
totusi, aceasta era situatiunea. Unele elemente se grtseau
la Direct,ia Comertului, altele la Directia Industriei, alele la
Institatul National de Export, toate Ina, disparate si lipsite de
coheziune intre el e.
www.dacoromanica.ro
In ceea ce privea technicienii, pentru, toate

aceste probleme i tratative, situatitmea, din pacate, era aproape
aceeasi. Cu exceptiunea catorva elemente, foarte putine la nu-
mar, care era.0 mai bine pregatite, pentru aceste deiicate,
spinoase 1 complexe atributiuni, restul nu era constituit decat
din personal de mediocra calitate administrativa. In atari con-
ditiuni, se putea usor intelege, cat de inegala l desavantajoasa,
pentru noi, era intalnirea unor atari echipe romanesti, Cu echi-
pele de specialisti i technicieni, din alte tari.
Si din acest punct de vedere, foarte gray, departamentul
politicii externe economice, era inteo vadita inferioritate
lipsa de organizare.
Luand cunostinta de aceasta trista realitate, c Guverna-
tor al Bancil Nationale, am cautat sä repar, In mod indirect,
lacuna si vitiul de care sufereau economia nationala, dupa cat
imi permitea competenta legala, creiand astfel, la Institutul de
emisiune, serviciul centralizator, i specializat pe care nu-I
avea Ministerul Industriei l Comertului : Serviciul Acordurilor
conventiilor comerciale cu streinatatea, dei Banca Na-
tionala, nu avea nici initiativa, nict dreptul de hotarire in
politica economica a tarn.
Acest Serviciu al Acordurilor l conventiunilor comerciale
cu streinatatea, a fost alcatuit din elementele, pregatite pe
terenul technic si specializate in atari probleme, din diversele
servicii pe care le avea Banca Nationala, In legatura cu co-
mertul exterior : din serviciile controlului importului, al pia-
tilor externe, al controlului exportului, al studiilor si docu-
mentarii economice.
Acest Serviciu centraliza toate acordurile 1 conventiile
comerciale, Cu streinatatea. El era impartit pe diverse 1.g.rupe
de tart, incredintate la grupe de functionari, specializati cu
problemele in legatura cu anumite tAri. In cadrul acestor
grupe de specializare, se studiau 1 adanceau toate acordurile
conventiunile incheeate cu streinatatea, elaborandu-se in-
structiunile cuvenite, ce se trimeteau apoi celorlalte servicii,
pentru corecta aplicare a ziselor acorduri.
De asemenea. In cadrul acestui serviciu se stucliau, pe
fiecare tara, problemele ce urmau sä faca obiectul tratativelor
www.dacoromanica.ro
viitoare, Cu tara respectivä, probleme ce se comunicau i Mi-

nisterului de Industrie si Comert, Cu prilejul acelor tratative.
Tot din s&nul acestui serviciu al acordurilor, se delegau
necesari, la diversele tratative, in tara sau in strei-
natate, unde se cerea i un delegat al Bancii Nationale.
Astfel alcatuit i centralizat, acest organism de technic&
a tratativelor comerciale i astfel formate elementele de spe-
cialist, dei echipele astfel constituite la Institutut de emi-
siune, erau mult mai complecte cleat cele dela Stat, totusi
am socotit c& acea,stl pepinier& de specialist nu era suficientA.
Ea nu trebuia s& fie considerat& declt ca un Inceput foarte
pretios, necesar ins& a fi desvoltat.
In adev&r, o tara Inzestrata Cu o varietate de forte econo-
mice, atat de mare, cu probleme si interese comerciale, in tara
g peste hotaxe, atilt de complexe si de importante, nu putea
aä ram&nl, pe acest plan, ineficient, de formatiune technic& §.1.
de specialitate redusl.
Se punea astfel, o mare si gray& problem& pentru viitor :
pregatirea generatiilor de specialist, pentru azi i pentru
mftine, care aveau i trebulau sA ne urmeze, la posturile de
comandA, pentru a conduce tara.
Formarea deci a echipelor de tineri technicieni, In domeniul
economic, cu o pozitiv& l serioas& cunoastere a chestiunilor
nevollor neastre interne si cú o precis& si indispensabil&
stapanire a problemelor de relatiune cu diverse tlri, aceast&
formare de technicieni l specialist, la §coala asp% dar onest&
a studierii, ad&ncirii i stApb.nirii specificului nostru economic,.
In toate aspectele lui interne si de corelatiune externa.,
aceast& formatiune, era des&vbxsirea une! mari Indatoriri ce
simteam ca trebuie s&-mi Indeplinesc, atitt fat& de generatia
tftriark din care odat& 1 eu fAcusem parte, cat si fatà de vii-
torul conducerii destinelor economice ale tarn.
Calauzit de acest simtam&nt, am ales, din elementele In,
stitutului de emisiune, pe care le-am considerat mai potrivite,
unele serii de tineri ce se distingeau prin seriozitatea gandirei
lor, prin aptitudinile i prin insufletirea cu care lu.crau pe
taramul acestor probleme.
Acesti tineri erau lnsä, tot, cu frumoase studii academice
www.dacoromanica.ro
terminate : licentiati sau doctor!, cu o reala i practica deprin-

dere a problemelor economice, in Institutul de emisiune; dotati
Cu stapanirea curenta a catorva limbi streine si Cu o structura
de osebita urbanitate
Pentru desavarsirea formArli lor, am rugat pe d-ni! colegi,
Guvernatori ai Institutelor de emisiune din diverse tari, sa
incuviinteze ca, aceste elemente ale noastre, sa. poatb, face un
stagiu, de complectare si instruire, la Bancile de emisiune res-
pective.
De asemenea, am rugat, in diverse state, si pe conducatorii
departamentelor economice, a, acorde aceeasi incuviintare,
tinerilor ce trimeteam pentru desavarsirea specializarii lor,
in acele tari.
Peste tot, am avut satisfactiunea sa constatz..6 dorinta
mea a fost agreata si tin, si Cu acest prilej, sa. exprim osebitele
mele sentimente de stima si de gratitudine, pentru bunavointa
cu care au incurajat formarea elementelor romanesti de spe-
cialitate lui Sir Montagu Norman., Guvernator al Bancii An-
gliei; d-lui Dr. Schacht, fost Presedinte al Bancii Reichului
Ministru al Economiei Nationale si d-lui Dr. Funk, ce a Dreluat
aceleasi demnitati; d-lui Azzolini, Guvernator al Bancii Italiei;
d-lui Thaon di Revel, fost Ministrul Finantelor; d-lui Guarineri,
fost Ministru al Sohimburilor i d-lui Ambasador Amedeo Gianini;
d-lor Labeyrie si Fournier, fosti Guvernatori ai Bane! Frantei;
d-lui Dr. Karl Englis, fost Guvernator al Bancii Nationale Ce-
hoslovace; d-lui Beyen, fost Presedinte al Bancii Reglemente-
lor Internationale din Bale ; d-lui Dr. Trip si lui Sir Otto Nie-
meyer, Presedinti ai Consiliului de administratie la numita
Banca; d-lui Roger Auboin, Director General al acestei Band,
precum i tuturor colaboratorilor d-lor, care au inconjurat, cu
o calduroasa atentiune si preocupare, elementele ce trimisesem
pentru speclalizaze.
Nu as putea sa nu mentionez, astf el, bunavointa pretioasa
proteguitoarea atentiune, acordata elementelor noastre, de
d-1 Puhl, Vicepresedinte al Band'. Reichului, de d-ni; Ministril:
Wolhtat si Clodius; de d-n.ii Dr. Hans Pilder, Dr. Vocke, Dr.
Reinhardt, Blessinl2; si Ernst Hiilse; de Sir Frideric Leith-Ross,
d. C. Cobbold dela Banca Angliei, W_aley dela Treasury, Fr.
www.dacoromanica.ro
Hyde si Paul Einzig ; de d-nii Marcel von Zeeland, P. Hechler,

R. Pilotti, Dr, Per Iacobsson si Connolly, Langer si Rodenbach,
dela Banca Reglementelor Internationale; d-lui Yves Bréart de
Boisanger, Guvernatorul Bancei Frantei; de d-nii Dr. Pasquale
Troise, Ferrucio Lantini, Renato Ricci si Dr. Marco Pennachio
dela. Banca Italiei: de d. Peroutka, dela fosta Banca National&
Cehoslovaa precum i de colaboratorii d-lor in subordine. ca-
rom le reinoesc sentimentele mele ce pretuire aleasa
de gratitudine, exprimate personal, in dese imprejurari
In acelasi timp, pe acesti tineri trimesi in streina-
tate, dar care erau inzestrati i cu o educatie personala civili-
zata, pe acesti tineri, Cu un substrat important de formatiune
technica, i-am mai iecomandat i diferitelor personalitati de
seama, din lumea economica, financiara i comercial. a VI-
rilor respective, pentru a-si forma, astfel, atat relatiuni perso-
nale, cat i pentru a lua contact si a cunoaste aspectul
practice, din economia acelor tari.
De asemenea, arru stabilit un program special de studii,
orientare si formatiune, pentru aceste echipe, Cu obligatiunea.
de a-mi trimite rapoarte regulate despre mersul activitatii
procesului de formatiune al lor.
Marturisesc ca cetearn rapoartele acestor buni si tined co-
laboratori, Cu simtama.ntul i emotia cu care un parinte ceteste
scrisorile 1 darile de seam& ce-i trimet din taxi streine, copiii
lui scumpi, plec,ati la studii, si le raspundeam, cu aceeasi
calda afectiune, indrumandu-i i cerandu-le noi si diverse
rapoarte si studii, pentru a-i incuraja i dirigui.
Astfel s'au format, cu o stapanire temeinia a problemelor
technice de relatiuni Cu streinatatea, cu o adiincire pozitiva de
specializare, Cu o cunoastere a realitatilor economice din tar&
si de peste hotare, dar si cu o desavarsita, structura de civiliza-
1e, cu o distinctiune 1 urbanitate occidentala., aceste senil
de colaboratori, cu care puteam fi manclri, l eu 1 Banca Na-
tionala, oriunde Ii trimeteam, in tara sau streinatate.
Din seria lor trebue sa citez, in primul rand, pe d. Nicolae
Bala% in zidirea sufleteasa a aruia, formatiunea technica
occidentala gasit integrarea intr'un fericit cadru tempera-
mental, de calm& i obiectiva gandire, de remarcabila, i demna
www.dacoromanica.ro
stapanire de sine, de litapede l senina logica, insusiri ex-

ceptionale, invederate prin tot atatea merite pozitive.
Din aceeasi serie imi fac o deosebita placere a cita pe d-nii:
Emanoil, Gh. Serban, Jean Popescu, Morfei, D. Danielopol, N. Ser-
banescu, Cestin Kiritescu, Hurmuzescu, Mircea Solacolu, I. Do-
brescu, Badea-Buzau, Porumbelu, M. Valerian, Stegaroiu, I. Con_
stantinescu, I. StavAr. Bratu, cari au &writ. astfel, pepiniera
specialistilor dela Serviciul Acordurilor sau dela acela al Studii-
lor din Banca Nationala, formand, la randul lor, alte tinere ele-
mente in aceasta specialitate. Procedand astf el in Institutul de
emisiune i cunoscand, in schimb, carenta de atari organizan
clemente, dela Ministerul de resort, and am luat conducerea
acestui departament, am cautat, evident, a implini aceasta mare
si grea lacuna.
De aceea, in expunerea de motive a legii pentru organizarea
Ministerului Economiei Nationale, afirmam, pe temeiu de rea-
litati
Privitor la tgrupul serviciilor con,sacrate schimbului de
marfurl Cu celelalte tari, proectul prevede, in primul rand, in-
fiintarea unei noi Directiuni: a acordurilor i con.ventiilor co-
merciale. Necesitatea crearei acestei Directiuni este mal mug
cleat invederata. Ministerul Economiei Nationale este acel ce
trateaza i ncheie toate conventiile comerciale i acordurile de
plati, Cu celelalte State l totusi, acest Minister nu are astazi,
organul centralizator al acestei esentiale functiuni. Cateva ele-
mente se gasesc la Directia Comertului, altele la Institutul Na-
tional de Export, unele la Direct,ia Industriei, lima disparate si
lipsite de coheziunea necesara.
Din dorinta de a nu polemiza cu trecutul, nu insist niel
a.supra necesitatii, tot atat de importante, a formarii specialisti-
lor pe diverse sectoare, necesare tratativelor l Incheerei aces-
tor instrumente juridico-economice, atat de hotaritoarc pentru
viata 1 prestigiul tarii.
Afirm Ina ca era o necesitate imperioasa de a se Infiinta
aceasta Directiune, precum este si aceea, de a se forma, de adi
inainte, multiplele echipe de specialisti, de care aceasta Direc-
tiune, adica tara, va avea n.evoe, pentru a i se putea apara in-
teresel e si prestigiul, asa cum se cuvine".
Astf el urna s'a desavarsesc, 1 In Ministerul Economiei Na-
www.dacoromanica.ro
tionale, opera pe care o realiza,sem, Cu mult Inainte, la Institu-

tul de emisiune.
VIII. CaracterizAri finale.

In chípul acesta se Intregea, Infaptuirea planului de refa-
cere a structureí sectorului exporturilor, Intrunit ca un tot, ca
un ansamblu organic si unitar, din componentele lui principale
sí ariume :
a) Organizarea, exportatorilor si productiei noi pentru ex-
port, prin asociatiile respective ;
la) Construirea organelor interne de Stat, menite 0, spri-
jine, sa desvolte si sa dirigue actiunea practica a initiativel pri-
vate organizate, prin :
Directia Acordurilor cu streinb,tatea;
Servicial informatiilor, conjuncturii si documentara ;
Serviciul transporturilor pe uscat, apb, si aer ;
Serviciul tarifelor vamale ;
c) Crearea conditiunilor necesare bunei desvoltari a expor-
turilor, pe plan extern, prin :
Serviciul organizarii debuseelor In streinatate ;
Servicial propagandei peste hotaxe, pentru marfurile
noa.stre ;
Tbrgul international permanent de mostre din Bucuresti;
Formarea de specialisti si technicieni, pentru aceste ac-
tivitati :
Fina,ntarea tuturor acestor activitati de productie si ex-
port, prin institutiuní de credit specializat.
Planul de refacere si diriguire a sectorului exportului, con-
stituia, astfel, o unitate rationalk alcatuita din toate elementele
Importante, menite A asigure intreaga eficienta, necesark po-
litioeí comerciale externe ce elaborasem si pusesem In aplicare.
Aceasta politica reclama, evident, o perseveroita si Insu-
fletita actiune de organizare, de stimulare a productiei, de co.
,ordonare, si cliriguire, dar rezultatele el nu puteau sa nu se re-
leveze. sa nu se afirme.
Aceasta politica a exportului, era caaea unick pozitiva si
eficace, care ne putea asigura :
a) refacerea compunerii si structurii exportului nostru, in-
www.dacoromanica.ro
locuind materiile prime sau simplu transformate, cu produse in-

"dustrializate, conform cerintelor pietelor consumatoare ;
tot aceasta politica ne putea asigura un mai stabil echi-
libru al balantei noastre comerciale, micsorftnd impresionabi-
litatea ei la fluctuatiunile preturilor mondiale ;
aceeasi politica ne asigura, pentru nevoile crescande ale
balantei de plati, devizele eficiente i necesare Cu care sä putem
face fata imperativelor apararii i economiei nationale
aceasta politica determina crearea de noi bunuri si va-
lor economice, pentru export, la care se incorporau sume mai
insemnate de munca nationala, creindu-se astfel tarii, noi va-
lorificari 1 venituri sporite ;
aceasta politica de export contribuia la desvoltarea po-
tentialului industrial si de alimentare a tarn, pentru vremuri
de razboi,
Din cele expuse in acest capitol si in cele precedente, mal
rezulta Inca o caracteristica a politiciei comerciale externe, ce
am conceput si pus in aplicare, anume : acea politica era re-
zultanta realitatilor, a necesitatilor, a imperativelor specifice
ale tarii noastre. Ea era expresiunea, categorica i poruncitoa-
re, a primonlialelor nevoi de grabnica aparare l sbXiatoasa eco-
nomie nationala, lar nu o inighebare ad-hoc, fara temeiuri de-
studii 1 documentari, farä invatamintele experientei, färä sim-
tul dozb.rei si serierei imperativelor noastre, sau ridicata numai
Pe resortul, subiectiv, al simpatiilor sau antipatiilor, pentru unii
sau altii clintre factorii producatori, pentru unele sou alte
produse, pentru unele sau alte tari.
La elaborarea unei atari politici, nu au putut sa-1 gaseascä.
loe, asemenea preocupari sau calcule subiective l nerationale,
ci, la temeliile ei, in structura, ei intreaga, in planul ei de apli-
care si in desfasurarea evolutiei sale, nu au existat si nu au
hotarit, decat necesjtatile objective ale tarn, imperativele
realitdtile specifice ale economiei nationale, asa CUM au fost
analizate si expuse in capitolele precedente.
Aceste realitati specifice, aceste necesitati, aceste impera-
tive hotAritoare ale tarii noa,stre, reclamau o nouä compunere.
o refacere a structurei exporturilor noastre, o consolidare a ba-
lantei noastre comerciale, in scopul de a se inlocui
www.dacoromanica.ro
prime sau simplu fabricate, de valoare redusb, i super-sensibili-

tate la fluctuatia mondiala a preturilor, Cu produse indus-
trializate, De care tara noastra le putea crea in conditiuni
foarte avantajoase.
De asemenea aceleaoi realitati, aceleaoi nevoi, aceleaoi
Imperative ale tarei, reclamau, pentru alimentarea oi consoli-
darea balantei noastre de plati, orientarea oi dirijarea expor-
turilor noastre, conform& cu acele necesitati.
Ele reclamau sa exportam, produse cat mai industrializate,
adica mai scumpe, in tarile unde aveam de platit datorli pu-
blice sau private ; in tarile uride aveam armament comandat
sau de comandat ; in tarile de unde faceam comenzi de Stat ;
In Virile de unde importam materii prime ; in tarile de unde
cumparam ma§ini, etc., pentru investitiile de industrialíz,are
sau productie agricon, modernizata, etc.
Pe aceste realitati, pe aceste nevoi, pe aceste imperative ale
economiei nationale, mi-am cn.dit politica comerciala. extern&
sl interna.
De aceea, aceasta politic& a putut aparea, pentru interesele
'contrarii ale vre-unor factor' economic', interni sau ale altor
tari, ca dura, uneorí lipsita de mladiere, de adaptare, sau de
bunavointa; se poate ca foarte des, politica mea 0, fi
gasit, in launtrul tare]. sau In afara, o atare talmacire oi pre-
zenta.re.
Realitatea Ins& era a, la temelia acelei politici, in sufletul
insaoi al ei, in cuvantul eí, nu tglasuiau oi nu vibrau, decat ne-
voile oi imperativele hotaritoare ale economiei nationale, ant
de stringente, de adanci oi de neclintite, fie prin cerInta lor
superioara i staruitoare, fie pr!n gravitatea consecintelor lar.
Acele realitati specifice ale economiei nationale, nevolle
imperativele ei obiectíve l primordiale, au calauzit conceptia
actiunea mea de politica economica, lar nu crampee de idei,
imitari de sistme streine, teorii economice inadaptabile sau
efluvií schimbatoare, ori inclinari de sentiment, oscilari de
bascula filo-subiective, variabile si inconstante, pentru unií sau
alti factor" economic' interifl sau extern!, pentru unele sau alte
Linia si actiunea politicel mele economice, a putut fi une-

Vol. I. 17
www.dacoromanica.ro
ori neclintita, Cu aparente chiar de duritate sau intransigenta,

caci asa reclaman in a,cele cazuri necesitatile j imperativelie
prectm de asemenea, acolo unde aceste necesitati si in-
terese o ineiduiau, o cereau, gaseara linia si formula de armo-
nizare cu nevoile i interesele celorlalte tarl, in coneertul m.on-
dial economic al azora coexístam
Dar, °data gasita i stabilita aceasta linie de armonizare a
intereselor tarei noastre, cu cele ale altor tari, --I ea ~anea
respectattt si cu punctualitate aplicata. Asa cerea onoarea sem-
naturilor si a tare!.
Acestea erau continutul, obiectivele i caracteristicele po-
liticei mele de reorganizare si diríguire a exporturilor, politica
pus.9, in aplicare, la Ministerul Economiei Nationale, m anul
1938.
IX. Epilo g.
In cele zece luni, din anul 1938, cb.t am avut conducerea

Ministerului Economiei Nationale, dela 1 Aprilie 1938 la 1
Februarie 1939 timp in care am fost i Guvernator al Bancii
Nationale, lar mal mult de trel luni, 1 Ministru de FLnante
ad-interim, am pus In aplicare, precum s'a vazut in capi-
tolele de mal sus, planul de redresare al balantei comerciale,
acela al politicei de import sil pe acela al politicei de export.
Din punct de vedere al politiceí de im.port, cífrele ofíciale,
citate la capitolul respectiv anterior, aratau rezultateie, atftt
In privinta sporului importurilor de materii prime, realizate
prin acea política, cat l sporul general de importuri necesaxe
apararei 1 economiei natdonale.
Din punct de vedere al redresarei balantei comerciale, pr1n-
tr'o eficienta politica de export, cifrele ofíciale privitoare la
valorificarea recoltei din 1938, precum l la balanta comercialA,
invedereaza ca, deficitul ce luasem ca mostenitT, la acel de-
partament, s'a schimbat inteun excedent de peste 2 miliazde
lei, la finele anului 1938.
Referitor la noua política de reorganizare si diriguire a ex-
portului, aceasta, inceputa cum era si firese, dupa terminarea
primei faze a valoxificarei i exportuluí de cereale, din. al doilea
www.dacoromanica.ro
-semestru 1938, 1 si-a asit o insemnata punere in aplicare,

,prin. Legea pentru organizarea asociatalor de exportatori si pro-
-ducatori pentru export, prin Legea pentru organizarea Ministe_
rului Economiei Nationale, prin crearea B5..ncii pentru valorifi-
.carea 0. industrializarea produselor agricole (B. I. N. A. G.) si
prin inventarierea exportatorilor si capacitatii de export a fie-
cAruia, potrivit registrului de exportatori ce am inflintat. S'a
constituit chiar si prima asociatiune de exportatori st proa.u-
.catori pentru export, din ramura exportului de cm& si pas5ri.
Spre marea mea mechnire ins6,, a trebuit sa parlsesc Minis-
terul Economiei Nationale si a tree la acela al Finantelor, la
toarte scurt timp dela alatuirea legílor si organiz5rilor mal sua
amintite. Acele legi, au fost publicate la 9 Iaamarie 1939, timp
In care eram si Ministru de Finamte ad-interim, lar la 1 Fe-
bruarie 1939, adica dui:a 21 de zile, a trebuit a tree definitiv
la acest departament, datoritA plearei in strein5,tate, pentru
autarea saratittei si retragerii dela zisul Minister, a d-lui Mir-
-cea Cancicov.
Importantele si urgentele probleme financiare de inzestra-
rea armatei, au determinat trecerea mea de la Ministerul Econo-
-miei Nationale, la acela al Finantelor.
Trebuia astf el sa pgrasesc, chiar din primele luni, de punere
In aplicare, intreg planul de reorganizare a schimburilor si pro-
ductiei nationale, in toate sectoarele luí, care devemser5, tot
atatea santiere insufletite de munca si hotarita activitate:
santierul importului, acela al exportului, al reorganizArei pro-
ductiei industriale, al reorganiz5rei Cooperatiei, al indrumArei
si promovgrei comertului romanesc, etc.
Eram obligat, astf el, s5, las toate aceste planuri de reorga-
nizare si. santiere eficiente de reclklire a economiei nationale,
de care m5, legau ani de zile, de studií, de cercetari, de expe-
rientl, de strldanii, de lupte si de creatiune. Parftseam astfel,
Cu adanc5, durere in sufllet, opera la care lucrasem si straduisem
ani de zile si pe care o asezasem pe t6ramul realizarilor rod-
nice si pline de imbarbatare.
Nu aveam decb,t o singurä màngAere: eram chemat at slu-
jesc si eu, impreuna cu altii, o hotAritoare cerinta a tarei, mal
urgentg, si mai poruncitooze chiar de cat toate, in imprejuart.
Indeajuns de grele : inzestrarea armatei.
www.dacoromanica.ro
De aceea, acest sentiment de mahnire, isi gasea expresiunea

In cuvintele Cu care intampinarn pe colaboratorit mei, dela Minis-
terul Finantelor, in ziva preluarii acelui departament, spunand:
...nu Ma asteptam ea, dupa un rastimp de zece luni sa
fac predarea unui program de munca noua. si de reorganizane,
care reclama, o mai indelungata executiune in timp si de care
mä leaga paternitati si initiative ce imi stmt scu.mpe".
Cu acest simtamant de melancolie, al unor paternitati, al
unor initiative temeinic i indelung studiate, al unei opere in-
cepute, al unor rodnice rezultate obtinute, dar de cart ma des-
parteam, am intrat in alta spinoasa cale, aceea a Ministeru-
lui Finantelor, unde m astepta era luna Februarie, In-
tocmirea bugetului pe exercitiul 1939-1940, precum i intregul
complex de importante preocupan i financiare, in legatura Cu
principalul obiectiv : inzestrarea armatel.
Asa am incheiat acest staruitor, constructiv si prim capi-
tol : al planului de reorganizare a comertului exterior, ce ela-
borasem l *pusesern in aplicare, Cu atata caldii, ineredere, in
cadrul general al politicei de reorganizare economic&
In capitolele urmatoare vol analiza aspectele schimbarilor
de metoda l conceptie, ce au intervenit ulterior, pe aceste sec-
toare, Cu consecintele lor asupra comertului exterior, asupra
preturilor l monetei.
lar in volumele urmatoare, II si III, vom analiza celelalte
sectoare importante ale politicei de reorganizare economica:
acelea ale redresarei productiel nationale, plugaresti si indus-
triale, ale muncii, comertului i creditului.
www.dacoromanica.ro
Partea Ill-a
PRETUR1 $1 MONETA
www.dacoromanica.ro
P a rtea Ill-a
PRETURI I MONET-A.
CAPITOLUL I
EVOLUTIUNI IN SITUATIA COMERTULUI

EXTERIOR.
In decursul primului semestru 841 anului 1939. situatiuneu

comertului nostril exterior a inregistrat o serie de evolutiuni. de
schimbari foarte importante
Cum aceste schimbari aveau repercusiuni destul de ingri-
joratoare, asupra balantei noastre de plati Cu streinatatea, tri-
te° epoca in care trebuiau facute inseranate sfortari de plat&
comenzilor de armament g a importurilor de materii prime,
etc., indispensabile economiei nationale, am socotit cb, era ab-
solut necesar sa aduc /a cunostinta guvernului, aceasta situa-
tiune, precum i perespectivele ce ne amenintau, pentra a se
putea lua, din timp, masurile de preintAmpinare necesare.
Aceastb, instiintare am facut-o printr'un desvoltat i ama-
nuntit Memoriu confidential, asupra balantei noastre comer-
ciale i asupra balantei de M41, Cu situatiunea la zi, si 1-am
predat, la 31 Iulie 1939, Presedintelui Consiliului de Ministri
de la acea epoca.
In acel Memoriu confidential aratam cum, din cauza evo-
lutiei balantei noastre comerciale, in decursul primului se-
mestru din anul 1939, eram amenintati a nu mai putea face fat&
necesitatilor de transfer, urgente, iinportante si in continuA
crestere, ale tarii.
Activul balantei noastre de plb.ti se alimenta, in mod foarte
defectuos, precum ilustram cu cifre, in acel Memoriu: intrarile
devizelor libere pe primul semestru 1939, fusesera numai ae
2.489 mil. lei, fat& de 2.978 mil. lei din ultimul semestru al a-
www.dacoromanica.ro
264 PARTEA III-a PRETURI $1 MONETA
nului 1938, deci o sadere, fat& de totalul intrarilor respective

de valute, de la circa 30%, la 23%. In schimb, activul balantei
platilor era m&rit Cu devize in clearing, care sporeau, de la
6.464 mil. lei, in semestru/ II 'din 1938, -la 8,619 mil. lei in pri-
mul semestru 1939, adic& dela 65% la 'M.
Nu insa, totalitatea, devizelor libere mai sus aratate, dei
seb,zute ca volum erau disponibile, pentru necesiatile primor-
diale de transfer, act din totalul de 2.489 mil. lei in devize
Libere, inregistrat la Banca NatiomIla pentru semestrul Ultra
1939, o sum& de 688 mil. lei fusese retinutA de exportatori,
pentru diverse scopuri, conform conventlilor in vigoare : pentru
redeventa Petrofina" ; pentru cota 30% a exportatorilor de
petrol in Anglia ; cota de 20% din export de petrol pentru
plat& de importuri diverse ; etc.
O alt& sumA, in devize libere, de 1.466 mil. lei, era reti-
nuta de beneficiarii exporturilor in compensatie", pentru di.
verse pl&ti sau importuri.
Astfel, subliniam in sus mentionatul Memoriu confidential,
cd, Banca National& nu incasase, propriu zis, ca disponibil
pentru neeesitatile primordiale i directe ale Statului, ale eco-
nomiei nationale, in primul semestru al anului 1939. din cele
2.489 mil. lei in devize libere, trecute prin inregistarile sale,
cleat 335 mil. lei, restuI de 2.154 mil. lei, in devize libere, fiind
direct retinut de exportatori,
dae& exista o legitimitate pentru retinerile exportato-
rilor din prima Igrup& : conventiile in vigoare, pentru retine-
rile beneficiarilor de ,,compensatii" ins5., nu exista niel una
serioast, awl ele consumau 1.466 mil. lei, in devize-
aur, din totalul intrtirilor de 2.489 mil. lei. adic& mai mult de
umatate
In concluziunea acestor date, ar&tam in zisul Memoriu con-
fidential din 31 Iulie 1939, ca:
balanta comercial& alimenta, din ce in ce mai putin,
cu devize utile. a,ctivul balantei de pl&%i ;
e& sporeau, in schimb, inteun ritm important, intrkrile
devizelor bloeate si In clearing, riscand a ne produce imobili-
zari de disPonibilit&ti ;
c& sporeau cantitatile devizelor libere, l&sate la corn-
pensatii" ;
www.dacoromanica.ro
PARTEA III-a - PRETURI $1 MONETA 265
4. ca astfel, disponIbilitile in devize eficiente, ale activului

balantei de plati, erau recluse, si cu o tendinta de progresiva
scadere.
Daca aeeasta era pozitia ingrijoratoare din activul balantei
pasivul ei se infatisa V mai incarcat de grave preo-
cupari.
in adevar, in sus mentionatul Memoriu am luat in exami-
nare numai cele doua man posturi ale pasivului
platile in devize libere pentru Stat (armament, mate-
riale C. F. R., etc., datorie publica, legatii, etc.) si
platile pentru materli prime.
Fat& de aceste doua importante posturi, aratam, in sus
mentionatul Memoriu confidential din 31 Iulie 1939: c5, am
restr5,ns scadentele Statului, pentru necesit5,tile mal sus speci-
ficate. numai la cele pana la 31 Decembrie 1939, ce fusesera co-
municate B5,ncii Nationale pan& la data Memoriului : 31 flint
1939, faiä nici o alta adaugire.
I3e asemenea aratam ca, la calculul necesarului de mateni
Prime, pentru al II-lea semestru 1939, am luat media impor-
turilor de atari articole, pe 1937 V 1938, adica, suma de 5.741
mil, lei sporita numai Cu 25%, i totusi se ajungea, astfel, la
cifra minimb, de 7.600 mil, lei anual, far& s5, adao.gam stocul
necesar ce ar trebui sa avem in tara, pentru vremuri de razboi
- snuneam in zisul Memoriu cand, blocati i izo3ati poate,
ea mijloace de comert si transport international, nu ne vom
mai putea aproviziona cu atar! marfuri. Acestea sunt deei cirre
si prevederi Cu totul minimale, strict indispensabile azi".
Reducand deci cifra necesit5,tilor de plata pentru Stat
pentru materii prime, numai la acelea Cu totul minimale
ce au fost depasite cu mult datorita eveniment,elor ce au
urmat spre finele anului 1939 si Inca, invederam in sus men-
tionatul Memoriu din 31 Iulie 1939 ca, punand In paralerk
fata in fat5 activul devizelor libere, cu pasivul obligatiilor de
transfer numai pentru Stat V materii prime, bala.nta noa-
strA de plati avea perspectiva unui deficit, pe semestrul II din
1939, de minimum 1.300 mil. lei, adica minimum 2.600 mil. lei
anual.
Mentionez ca, in prealabil, scazusem din cifrele specificate,
www.dacoromanica.ro
importurile i pl1le pentru Stat i materii prime, ce se putean

face min devize in clearing, prin ,,compensatii" sau alte mij-
loace de transfer, ramanand astfel numai valorile flete ce
trebuiau acoperite, in devize libere, cu un deficit de xninimurn
1.300 mil, lei, pe semestrul II din anul 1939.
A.ceasta era perspectiva deficitului, daca situatia ramanea
neschimbata in viitor, si nu se agrava, cum s'a si intamplat
Situatiunea se arata astfel, ca foarte Ingrijoratoare.
Dup& sfortarile de redresare ale balantei comerciale,
zuta in deficit, la finele anului 1937 si in primul semestru 1938,.
efortari facute in cursul anula! 1938, care condusesera la re-
zultatul echilibrarei acelei balante, eram acum amenintati de
o perspectiva tot atat de ingrijoratoare si de asta data oculta:
dezechilibrul balantei platilor, deficitul transferurilor esentiale
apararei i economiei nationale, ascunse sub aparentele unet
balante comerciale excedentare.
Astfel, judecand dupa soldul activ al balantei comerciale
de 895 mil. lei pe semestrul I 1939, fata cu deficitul de 428 mil.
lei al semestrului I 1938, se putea crede ca situatia era bunä
ca aveam cu ce face fat& nevoilor, urgente i mereu crescande,
ale tb,rei,pe and in realitate, acea balanta comerciala exceden-
tara, neproducand instruro.entele de transfer adecvate platilor
ce aveam de facut, riscam un deficit al acestora, pe sectoarele
cele mal importante ale apardrei i economiei nationale:
tile pentru necesitati de Stat 1 pentru import de materii
Acea,sta situatiune era datorita faptului ea, intreaga po-
Mica de organizare a schimburilor Cu streinatatea, analizata in
capitolele precedente, ce pusesem in aplicare si incepusem
infaptui, in cursul anului 1938, pan& la 1 Februarie 1939, la
Ministerul Economieí Nationale, fusese abandonata.
Exporturile noastre, la care nu se mai continuase apli-
carea planului eficient de reorganizare si diriguire, expus in
capitolul precedent, se indrumasera, in semestrul I 1939,
spre tari, Cu care trebuia sä avem, evident, necesaxe 1 impor-
tante relatiuni de schimb, dar care nu puteau constituí covar-
sitoarea absorbtie a comertului nostru exterior, pentru ratiunea
foarte natural& ca nu ne puteau da, in schímb, niel tot arma-
mentul, niel toate materiile prime, nici toate importurile pri-
www.dacoromanica.ro
PARTEA III-a PRETURI SI MONETA 267
mordiale, niel devizele potrivite pentru plata datoriilor In alte-

tail, deci nu ne puteau da tot ceeace era necesar apararei
economiei nationale.
In consecintk avand nevoe a face, si in alte t&ri, comenzi
si plat! pentru Inzestrarea armatei, pentru cumparare de ma-
terii prime si marfuri de primordial& importanta, pentru plata
de datorii publice sau private, trebuia decí ca exporturile
noastre O. fie dirij ate si spre pietele care ne puteau procura
satisfacerea necesitatilor hotaritoare, mal sus mentionate,
ale tb,rei
Politica schimburilor insk aplicat& in primul semestru al
anului 1939, dup& abandonarea planului de reorganizare a co-
mertujui exterior ce pusesem in aplicare, a condus la rezul-
tatele si perspectiva deficitului de pl&ti, ce ne ameninta, expus-
In paginile precedente si subliniat In mentionatul Memoriu con-
fidential din 31 Iulie 1939. adresat guvernului.
Pentru remedierea cat mai grabnica a situatiunei, pentrit
a se Dutea acopen i deficitul, far& a fi nevoiti sä restrangem
posturile din pasivul balantei pl4ilor, adic& far& a f I siliti
reducem importurile i pläile pentru inzestrarea armatei, de
Stat si de materii prime, aratam, in zisul Memoriu confiden-
tial, masurile ce trebuiau luate, far& intarziei e, atat In sectorui
exportului, cat si In acela al importurilor.
lute° sumara expunere de aproape 20 pagini, sintetizam,
In acel Memoriu, mijloacele ce socoteam ca fiind cele mal efi-
ciente, pe baza de studii, i experienta, pentru redresarea ba-
lantei noastre comerciale t pentru o eficient& alcatuire a ba-
lantei de plati, rezumand principalele coordonate l solutium
ale politice! comerciale externe, ce elaborasem i pusesem
aplicare, astfel cum este analizatl in capitolele precedente si
Incheiam acel Memoriu spunand :
..In mod sumar si rapid am schitat liniile generale ale
situatiei balantei noastre comerciale si a balantei de plati, pre-
cum si modalitatea ce credeam c& poate contribui la redresarea
situatiei, ce se deseneaz& cu destule ingrijorari pentru viitor.
Politica preconizata mai sus, mai mult inck aceast&
Inceputa Cu mult entuziasm i pus5, pe §antier Inc& dela.
1 Aprilie 1938, la Ministerul Economiei Nationale, dar abando-
www.dacoromanica.ro
268 PARTEA III-a PRETURI SI MONETA
nata dela 1 Februarie 1939, trebue reluata de acel Minister,

In colaborare cu acela al Agriculturii 1 Domeniilor, i dusa mal
departe; masurile sugerate mai sus, credem cä trebuesc puse In
aplicare de Ministerul Economiei Nationale, far& intarziere, de-
Dance, numai gratie lor, vom putea obtine redresarea necesaxa
de care avem nevoie.
Nu am pretentiunea de a spune ca numai ele pot duce la
acest bun sfarsit. Alte solutil pot fi g Mite si in masura in care
ele vor putea fi eficiente, voi fi cel dintai i cel mal fericit a
le sustine.
Din experienta, insb, de pan& acum, ca prime masuri ce
trebuesc luate de Ministerul Economiei Nationale, am socotit ca
sunt cele mai sus aratate.
Credem iris& ea nu trebue intarziat& reluarea ofensivel
economice de catre Ministerul Economiei Nationale, pe liniile
generale de politic& practica, mat sus aratate, caci astfel cum
am aratat la inceputul acestui Memoriu, devizele libere
la Banca Nationa,16, din ce in ce mai putin, obligatiile de tra,ns-
fer, indispensabile, devin din ce in ce mal mari, Institutul de
emisiune, simplu caster pentru incasare i plat' in devize,
nu va mai putea face fata tuturor acestor obligati' de transfer,
iar marile interese de Stab si de aparare national& vor incepe
a suferi.
Ori, nu credeam ca tocmai acum este momentul, ca aceste
necesitati sa inceapa sa su! ere, din cauza unor arientAri ne-
conforme cu interesele nationale, ale politicei economice, ale
balantei noastre comerciale.
Socotim deci ea interventia $i ofensiva Ministerului Econo-
miei Nationale trebue sa fie cat mai neintarziatb, si cat mal ac-
tiva, pe sectoarele mal sus aratate In acest Memoriu, pentru ea
astfel sa realizara, in acest semestru al II-lea (in care, din feri-
cire avem o bun& recalta de cereale, in general : grAu, porumb,
orz, ovftz, etc.), redresarea exportalui nostru i dirijarea lul,
astfel ca sa obtinem satisfacerea obiectivelor specificate in
Farb, aceasta actiune a Mlnisterului Economiei Nationale
fara aceste rezultate, situatia inträ, impotriva dorintei
vointei noastre, in gravele ingrijorari subliniate in acest Me-
www.dacoromanica.ro
moriu, generatoare de importante dificultati, politice §i econo-

mice, pentru interesele cele mai de seam& ale t6.rii".
In aceasza, grea situaViune ne condusese lipsa de continui-
tate, In politica noastr& comercial& externa.
Toate studiile *i documentArile; toata experiénta acumu-
lat&,, ani de zile; toate sfort&rile intreprinse pentru a elabora
un plan, organic *i eficient, de politic& a schimburilor; toate
straduintele curalgioase 0 hoarite, timp de zece luni, pentru
a-1 pune in aplicare; toate bunele rezultate ce se afirrhau chiar
dela primii pa§1 ai aplickrei lui, toate acestea, au fost zadar-
nice §1 Mr& de urmare.
Ba, pentru a nu fi injust fat& de adevar 61 realitate, trebue
sa recunosc cl au avut o urmare: perspectiva deficitului ba-
lantei de pl&ti mai sus mentionatit
din p&cate, urmarile acestei lipse de continuitate
, §1
comprehensiune, nu se opreau aci.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL 2
NOI EXPERIENTE IN POLITICA SCHIMBURILOR

Cu STREINATATEA.
Memoriul meu confidential din 31 Iulie 1939, nu a gasit

la guvern, rh.sunetul necesar.
In acela§ timp, Ina, evenimentele care s'au desf&surat In
vara anului 1939. culminand Cu isbucnirea azboiului. la 1 Sep-
tembrie din acel an, au precipitat fenomenele economice care
constituiau ingrijoilrile mele, expuse in Memoriile mai sus
amintite.
IntrArite devizelor libere s'au redus si mal mult, lar cere-
rile pentru importuri de materii prime si pentru plätile nece-
sare inzestr§rii armatei, s'au desvoltat intr'un ritm accelerat
dar explicabil, da.toritb, clima,tului de ritsboi in care irlia lumea
intreagb..
Balanta noastrb, de plAti intra in faya celor mal greie
clAtirari.
In aceste foarte precare si grave situatduni, cand intreaga
straduintl a /nstitutului de emisiune era concentrata pe sfor-
-Wile de a face fat& platilor necesare inzestrarii armatei, im-
porturilor de materii prime, precum si altor marfurl indispen-
sabile economiei si apaarei nationale, in atari situatiuni,
In loe sa se adopte propunerile si solutiunile pra.ctice, expuse in
Memoriul meu confidential din 31 Iulie 1939, s'a adoptat un
gistem Cu totul contra-indicat, s'a rasturnat politica ce apli-
casem, introducAndu-se regimul liberei nogociabilitati genera-
lizate a devizelor, precum si trecerea tuturor atributiunilor, In
aceasta materie, dela Banca Nationalk la Ministerul Economiei
Nationale.
www.dacoromanica.ro
A) Banca Nationala 0 mandatul pentru devize.

Din punct de vedere al desIrcinArei Bancii Nationale de
mandatul si atributiunile privitoare la devize, chiar eu propu-
sesem Guvernului, intr'un Memoriu confidential, predat la 11
Iunie 1939, Presedintelui Consiliului de Ministri din acea
epocl, dearcinazea Institutului de emisiune de atributiunile
devizelor. Aceste atributiuni, reflectau o lumina deseori nera-
vorabilA si nedreapt5 asupra BAncii Nationale.
Din aceast& cauzl, in multe tail, operatiunile cu devize fu-
seserA trecute, dela Institutul de emisiune, la alte organisme,
create ad-hoc, in direct& dependent& Cu departamentul econo-
miei nationale.
De asemenea, mandatul legal ce Banca National& fusese
obligatä a primeasa, dela Stat, in domeniul devizelor, absor-
bise zisa Bana, in probleme economice care o puneau, foarte
dese ori, In conflicte de conceptie si metoda, Cu organele res-
pective de Stat.
Din acest punct de vedere, subliniarn In Memoriu1 meu din
14 Iunie 1939, dup& ce arAtam, In cifre, diferitele operatiuni de
incasare si plati, pe care le facea Banca National5 in sectorul
devizelor
Odata stabilite aceste cifre, este necesar A facem urm&-
toarea subliniere, derivand din regimul comertului exterior ac-
tualmente In vigoare, anume : controiul exportului, singura
mare surs4 prin care se alimenteaza, cu devize, Banca National&
a Romaniei, adic& Statul, precum si controlul Importulul,
adic5, stabilirea volumului de import general, .repartizarea lui
pe t5.ri precum si pe diverse categorii de importatori, sunt atri-
butiuni ale Ministerului Economiei Nationale.
,,Acest Minister este, deci, procuratorul devizelor ce se vars&
la Banca National& a Romaniei si tot el este cel ce Lace distri-
buirea importului, adia a 65% din plAtile de devize efectuate
de Banca National& a RomAniei.
Din faptul ins& c& evidenta intarei devizelor, precum 0
incuviintarea transferurnor pentru plAtiIe comerciale, pe baza
autorizatiunilor de import eliberate de Ministerul Economiei
Nationale, se fac de Banca National& a Romäniei, exist& aceast&
www.dacoromanica.ro
PARTEA III-a PRETURI $1 MONETA 273
lips& a unítAtii de comanda.ment i uneori de conceptiune,

intre cele cloud. institutiuní (Ministerul Economiei Nationale si
Banca National& a Romlniei), chemate a avea atributiuni in
acela.% sector de actiune.
Aceasta este, dup& parerea noa.sta, un vitiu fundamental
al sistemului actual in vigoare l suntem de parere ca este ne-
cesar& remeclierea lui, pentru a se evita repercusiunile defavo-
rabile asupra intereselor diverselor categorii din economia na-
tionall.
Cum se poate remedia?
Intrunind distribuirea devizelor pentru p14jle comerciale,
fie de Stat, fie particulare, precum I pentru dlverse/e creante
financiare private, la institutia, care are in atributiunile sale
controlul regimuluí comertului exterior, la o institutiune care
s'ar creea pe lang& Ministerul Economiei Nationals..
Minísterul Economieí Nationale are ast&zi controlul impor-
tului, el face distributia importului, prín autorizatiile ce elibe-
reazà. Pentru a se evita once nepotrivire de actiune sau con-
ceptie, credem ca 1 aprobarile de devize pentru toate aceste
pl&ti, sa intre in atributiunile aceluiasa. Minister.
La Banca National& a RomAniei nu ar amAne, astfel, de-
c&t, aprobarea pentru transferurile de Stat Cu caracter noi6o-
mercial (Datoria pub1lc, legatii, etc.) avAnd in vedere c&, in
primal r"and, pentru aceste pl&ti, prin ins&si conventiile de
imprumuturí, Cu diversele grupuri de creditori streini, Banca
National& a RomA.niei este inarcinatA, in mod special, ell aceasta
cu luarea de anumite m&suri in caz de neexcutarea transfe-
rurilor, deci nu s'ar putea des&rcina Banca National& de aceast&
obligatie, far& a micsora garantiile creditorilor streini i in
al doilea and, pentruc& toate aceste transferuri nu au lega-
tua cu Ministerul Econorniei Nationale, ci sunt ordonantate
de Ministerul Finantelor".
In felul acesta degajam Banca National& de marea ma.lo-
ritate a operatiunilor cu devize, o reintegram in adevaratele el
atributiuni de Institut de emisiune i puneam cap&t divergen-
telor, de conceptii i metodk ce creaserk in dese anduri, o
real& tensiune intre Zisa Banc& si Ministerul de resort.
Pentru a se restabilí ordinea doritA i pentru a se inlesni
www.dacoromanica.ro
274 PARTEA III-a PRETURI II MONETA
solutionarea satisfäcatoare a gravelor probleme economice,

Banca National& facuse toate sfortarile; imbunatatise functio-
narea serviciilor de valute; introdusese mal Inuit& ordine si
promptitudine ; staruise pentru apararea principLilor de poll-
net., a schimurilor, pe care le soeotea sanatoase si eficiente;
aträsese atentiunea guvemului asupra situatiunilor grele si,
perspectivelor ingrijoratoare, in repetate randuri; daduse sem-
nale de alarma organelor competente, prin diverse si repetate
memorii confidentiale ; Meuse propuneri concrete de solutiunl
si masuri pentru indreptare.
Tot ce-1 fusese Cu putint& Meuse, Cu hotarire si peis3ve-
renta, pentru apararea intereselor generale economice.
Cuvantul, sfatul si experienta el Salsa, rare ori au gasit
ecou si intelegere, la oitganele de resort.
Mal mult decal a propune chiar desareinarea eí de atax1
atributiuni, nu puteam face.
pi am facut si aceasta propunere, aratand chiar, in Me-
morlul confidential din 14 Iunie 1939, cum trebuia organizat
u.n atare ínstitut al devizelor, ce avea sä, preia atributiunile
Bancii Nationale, in acest sector, pentru ea functiunile atat de
sensibile, complicate si specializate ale luí, 4, nu sufere si
sa 3tu resfrangb, nefavorabile consecinte asupra economiei tarn,
inlauntru si peste hotare.
Aratam insa, in acelasi timp, prín mentionatul Memoriu, in
special necesitatea unei serioase organizan i prealabile, Cu ele-
mente competente si incercate in atari atributiunl, inzestrate
cu o netagaduita onestitate sí capacitate techniza. Banca Na-
tional& staruise, ani de zile, in conditiuni cu totul speciale si
favorabile de recrutaxe si salarizare, pentru ca sa poata duce
organizazea serviciilor eí de valute, la stadiul din acel timrk
trecand min foarte multe dificultati, Cu personalul si cu pro-
blemele de functionare sl control.
$1. Incheiam acel Memoriu din 14 Iunie 1939, facb,nd aceasta
deosebit& subliniere :
Poate ca., in calitatea mea de conducator al Institutulul
de emisiune, insarcinat azi cu atarí atributiuni, ar fi explicaba
sa flu inclinat in a persevera ca, regimul actual sa contimie,
Cu atat mal mult Cu cat, sfortarile acute de Banca Nationala
www.dacoromanica.ro
PARTEA UI. a PRETURI 131 MONETA 275
a .Romaniei, mai ales in ultimii ani, pentru o ca.t mal btmA

functionare a serviciiior devizelor, au condus la rezultate
satisfacaboaze, de notorietate publica.
Mai mult Inca, nu numai In tara, dar si in streinatate,
datorita actiunei perseverente, curagioase i hotarite a Bancii
Nationale a Romaniel, in domeniul devizelor, prestigiul acestor
probleme si al Institutului de emisiune, a fost mult sport.
Departe deci de a se putea formula nemultumiri pentru
felul In care Banca National& a Romaniel sí-a exercitat atest
mandat, economía nationala trebue sa-i fie recunoscatoare,
pentru toate straduintele depuse de ea, in acest destul de greu
domeniu de activitate.
,Daca, Ins& sugerez sistemul din aceasta expunere, nu o
fac pentru ca. Banca National& a Romazdei nu ax fi la inaltimea
.misiunii sale; declar chiar ca., putine institutiuni din tara sau
streinatate o vor putea egala; sunt calauzit insa, de interesul
general al realizarei unitatii de conceptie i actiune, in accost&
matelie, care nu poate fi infaptuit decat In jurul Institutinor
de Stat, care au initiativa politicei economice a tarii.
Aceast& unitate de conceptie si de actiune, in domeniul
devizelor i comertului exterior, a dat, in alte tar', rezultate
admirabile; ea a fost §1. la noi aplicata, cu succes, In timpul
,cand am fost MinIstrul Economiei Nationale si Guvernator al
Band' Nationale, timp In care am putut constata bine-
facerile acestei unitati. ()data insa Cu incetarea acestei situa-
tiuni, au reinceput sa apara iarasi desavantagiiré dualitatii de
conceptie l actdune, desavantagil ce doresc sa poata, fi Ma-
turate definitiv, prin aceasta solutiune de contopire a atribu-
tiunilor.
Aceasta este singura ratiune care ma determina sa suge-
rez cele de mai sus, dintr'un simta.ma,nt de obiectivitate pentru
interesul general, si pastrand simtama.ntul de mandrie 1 recu-
nostinta, pentru Banca National& a Romar' 'lei, care s'a straduit
atat de mult si a luptat cu atatea Vicuna:W., in acest domeniu.
pentru a obtine, atat o bun& functionare a serviciilor de devize,
cat §i pentru a apara, Cu darzenie, interesul general al taxi', In
multe imprejurari, in care acesta i moneta, nationala, risca.0
sä fie stanjenite sau amenintate.
www.dacoromanica.ro
Mai mult incl, pot afirma ca., In imprejur&rlie in care

au existat disjunctiuni intre institutlile chemate a avea atribu-
tiuni in acest sector, si Banca National& a Romäniei, s'a recu-
noscut cä dreapta ratiune exista de partea sustdnerilor
Nationale.
Cum ins& atributiunile de initiativk In politica economic&
a tarii, nu pot fi concentrate la Banca National& a Romg,niel,
pentru ca unitatea de conceptie 1 actiune a se realizeze In
jurul el, cl aceast& initiativa este un atribut al Statului
(Ministerul Economiei Nationale) i trebue sä rarattn& 21 lui,
Cu toate meritele necontestate ale 135.ncii Nationale, in
aceasta materie, unitatea de conceptie i actiune trebue
se realizeze in jurul crganului care are si initiativa politicii
eeonoraice de Stat. adicl In Jurul Mtnisterului Economiei Na-
tionale.
Iat& considerentele, objective si de interes general, care
m'au condus la aceste propuneri, considerente care nu n.umai
ea nu micsoreaz& Cu nimic, meritele hotArite i deosebite ale
Bancii Nationale a Romaniei, ci, dimpotrivk Ii fac Inc& odat&
cinste, pentru obiectivitatea l sentimentul de interes general,
care o c&lAuzeste i cu care priveste i incirumI rezoivarea pro-
blemelor grele ale economiel nationale".
Din cele mai sus expuse, se putea constata simtAm&ntul,
de cbiectivitate si de abnegatlune, in care intelegeam sa fie con-
ceput& i indrumat& solutionarea problemelor si a intereselor
superioare, ale economiei nationale,
Asa dar, In proectul de inlocuire a regiroului schimburilor
Cu streinatatea, adoptat si pus In apilcare la 17 Septembrie
1939 si complectat apoi la 1 Octombrie 1939, nu faptul In sine,
ca Banca National& era dearcinatA, in mare parte de atribu-
tiunile devizelor, ar fi putut determina inkrijorarile obiective ce
provoca, ci, in primul r&nd, practica liberei negoc4abil1tIti genb-,
ralizate a devizelor, ce instaura acel regim, precum i modall-
tatea in care se facea trecerea sectorului devizelor, dela. Banca
Nationalh, la Ministerul Economiei Nationale, unde nimjc serios
nu era organizat in acest scop.
In capitolul anterior, relativ la politica importului, am aratat
cum, aproape doul luni de zile au stat nerezolvate, cererile
www.dacoromanica.ro
PARTEA /II-a PRETUR1 $1 MONETA 277
importatorilor, la acel Minister, in epoca cea din urma a posi-

bintatilor noastre de import, pant, in luna Decembrie 1939, cand
schímbandu-se conducerea departamentuluí, a trebuit sa inter-
yin& echipa de salvare dela Banca Nationala, de sub conducerea
d-lui Inspector General I. Mecu, ceruta de Minister, pentru a
pune ordine si a salva situatiunea.
Vom avea prilejul sa mai vedem atari triste impreju-
rari, care clenota,u, fie lipsa de organizare 21 Ministerului pentru
atributiunile preluate dela Banca Nationala, fie, in cel mai
usor caz, incompetenta, daca nu amandou6, concomitent,
B) Libera negociere generalizatiá a devizelor.

,Asa dar, nu faptul in sine al desarcinarii Bancii Nationale
de mandatul devizelor. provoca ingrijorarile justificate, ci in-
sasi practica liberei ncgocieri generalizate a valutelor, ce se
punea in aplicare, precum I gradul de nepregatiTe in care
Minísterul legiferase trecerea atributiunilor sus mentionate,
dela Banca Nationalb la Oficiul Schimburilor Cu streinatatea,
creat in acest scop. dar cu totul neorganizat pentru grelele
multiplele lui sarcini. Aceste probIeme, asa dar, Cu Intreg corte-
giul ion de grave consecinte, constituiau adanca mea ingrijorare.
Pentru a putea preintampina producerea acelor conseeinte,
am staruit, pe cat mi-a fost cu putinta, ea sa conving pe cei
in drept, ca un atare regim, constituía o nerationala i primej-
dioasa rasturnare in economia noastra, Cu foarte grave si aflame!
consecinte.
In adevar, Inca din luna August 1939, and am fost inform1at
ca se pregatea schimbarea regimuluí, pnin introducerea siste-
mului de libera negociere generalizata a devizelor, am remi ,
in zíua de 17 August 1939, Presedintelui de Consiliu din a,cea
epoca, un Memoriu privitoi la libera negociere Lgeneralizats a
devizelor, in care demonstram Cu cifre, cä acest sistem, nu se
v a putea aplica cleat la o parte reclusa din intrarile noastre de
valute, 1 ca, in consecinta, rezultatele luí vor fi contrare celor
ce se asteptau de la el.
In adevar, aratam in acel Memoriu cum, din exportul total
de 21.524 mil, lei pe 1938, sau de 12.603 mil, lei, pe 6 luni din
www.dacoromanica.ro
278 PARTEA I1I-a PRETURI Si MONETA
1939, trebuia sa se scada, in primul rand, devizele provenind

din exporturile In tart Cu valuta blocata si curs fix, care nu
puteau intra sub regimull libera negocien i generalizate,
cauza conventiilor cu Statele respective.
Aceasta categorie de valute, ce facea o prima spiirtura ifl.
regim, se ridica la importanta cifra de 11.236 mil. lel, in raport
Cu exportul din 1938, si la 7.145 mil. lei, in exportul pe 6 Run
din 1939.
A doua categorie de valute, ce nu intrau in regimul liberei
migocieri generalizate, erau cele in ,,compensa,tie", ce se ridicau.
la cifra de 1.906 mil, lei pe 1938, si la 887 mil. lei, pe 6 luni,
in exportul din 1939.
Ramaneau astfel, exporturi Intari cu valute forte §1 libere
sau valute forte si in clearing, in suma de 8.328 mil. lei, pe
1938 si de 4.571 mil, lei. din exporturile pe 6 luni, in. 1939.
Din aceste sume de valute, libera negociere generalizata
s'ar fi putut aplica, deindata, cleat la exporturile in tb,rile cu.
devize forte si libere, la care nu se opuneau acordurile de plati
sau clearing, in vigoare; altcum, aplicarea unui atare regim.
trebuia sa aiba, in prealabil, i consimtamantul tarilor respec-
tive, pentru o corelativa modificare a convelitiilor existente.
Aceste modificari deci, nu s'ar fi putut obtin.e deal duel.
la ele ar fi convenit i tarile respective, sau Cu alte concesiuni
facute din partea noastra.
Deducand deci, din sumele de mai sus, si devizele blocate
prin prevederile ziselor acorduri. mal ramanea un export net de
4.211 mil, lei, fata de 1938, si de 1.554 mil. lei, in raport
exportul pe 6 luni din 1939.
La aceste sume, atat de reduse, s'ar fi putut aplica, din
primul moment, libera negociere generalizata.
Din acest quantum, atat de redus, mai trebuia sa se scada.
insa i devizele libere necesare pentru platile de Stat (arma-
ment, comenzt Stat, datorie publica, legatii, etc.).
Deducandu-se l aceste plati, ce nu erau integrate In regimuI
liberei negocien i a devizelor, pentru aplicarea acestuia, nu
mal ramanea deci, decat un stoc de circa 2.100 mil. devize.
Pe un an intreg.
O cantitate atat de redusa a devizelor, ce in mod efectIT
www.dacoromanica.ro
se puteau oferi pe piata, Inteun regim ce pretindea, ea alimen-

teaza cererea de valute, cu generalitatea devizelor, era o realli.
primej die.
In adevar, acesta era scopul i definitia regimului: trecerea
la libera negoeiere a tuturor devizelor, Cu exceptia unei cote
reduse ce se lasa, Band' Nationale peritru platile de Stat mai
sus mentionate. Aceasta cota a fost fixata., prin. legile din 17
Septembrie 1939 si din J. Octombrie 1939, la 30% din totalui
intrarilor de volute. Restul deci de 70% din devize. urmau,
potrivit con.ceptiei acelui retim, sa se ofere pe piap., la libera
negociere. Or, realitatea, demonstrata prin cifrele de mai sus,
In Memoriul din 17 August 1939, era cu totul alta, precum s'a
vazut. Realita.tea era foarte irigrijoratoare, deoarece, la un ex-
port de 21.524 mil. lei, ea eel din 1938, de abea circa, 2.100 Mil.
lei in devize, pe an, puteau merge, din primele timpuri, la libera
negociere generalizata.
Asa fiind, nu 70% din totalul devizelor mergea la libera
negociere generalizata, ci numai circa 10%. In consecinta, o
cota atat de reclusa de valute, oferita pe piata, printfun regim
care pretinde a revarsa majoritatea de 70%, era o primej-
die, caci cererea de valute a tuturor necesitatilor, binecuvantate
legitime, care era covarsiter de mare, si care se astepta
sa gaseasea, pe piat,a, pentru eumparare, cele 70% devize liber
n.egociabile. nu gasea in realitate decat 10%.
De ad, consecinta urcarea pretului valutelor,
devaloriza,rea monetei noastre l scumpirea preturilor interne.
Conchideam astf el, prima parte din Memoriul dela 17 Au-
gust 1939, spu.nand :
Noi Insö.. ne angrenam 'Mtn) curs& de depreciere indirecta,
din care nu putem culege avantaj ele dorite, ci numai conse-
eintele defavarabile".
Insistam apoi, in acelasi Memoriu, asupra efectelor regimu-
lui liberei negocieri'generalizate ce se preconiza, asupra,
preturilor interne, aratand cum, toti importatorii vor
plat', In acel regim, toate marfurile lar, Cu valute cumparate
la preturi mult mal mari, provocand astfel, o scumpire a vietii
si o miesorare a puterii de cumparare interne a monetei na-
tionale. o depreciere a el.
www.dacoromanica.ro
280 PARTEA PRETURI SI MONETA
Arb,tänd deci nesiguranta asupra avantajelor pe rare acel

regim le-ar avea pentru stimularea exporturilor, incheiam Me-
moriul amlintit, in termenii lapidan i urrnätori:
Daci deci asupra avantajelor sistemului rämäne aceasta
incertitudine de mai sus, asupra desavantajelor nu rämane m-
doialä, ca ele se vor produce si anume :
cursa devalorizArii;
scumpirea materiilor prime;
C) scumpirea preturilor interne pe unele sectoare;
d) spor de preturi la contractele incheiate cu Statul, decl
noi sascini. bugetare".
Prin aceasta succintä., dar documentatä, intAmpinare, adre-
sat& guvernului, cautam sä previn punereal in aplicare a unui
reigim, generator de ingrijoari i e,onsecinte, profumle si grave.
Acest prim semnal de alarmä ce am dat, in luna August
1939, n'a avut ins& niel mi ecou.
Dimpotriva, in primele zile ale lunei Septembrie 1939, is-
bucneste rä,zboiul intre Germania de o parte, Polonia I apoi
Anglia si Franta tie altä, parte.
Toate tarile, chiax si cele ce practicaserà, Cu grele sa.cri-
ficii, politica cea mal liberalä., in materie de schimburi si de-
vize : Anglia si Franta, au introdus regimuri de control si res-
trictii, la comerlal exterior si la acela al valutelor; s'au luat
astfel pretutindeni, mäsuri de stä,panirea preturilor interne.
In Frantz., prin Decretul din 9 Septembrie 1939, se intro-
duce controlul schimburilor cu alte ä,r1, fie in privinta marfu-
rilor, fie In privinta exportului de capital, sub once formä,. Co-
mertul exterior a fost reglementat, lar prin Decretele din 1 Sep-
tembrie si 9 Septembrie 1939, se controleaz5 de asemenea, v'anz5.-
rile i cumparäzile de aur. Preturile sunt de asemenea supuse
unei riguroase supravegheri, prin acelasi Decret din 9 Septembrie
_939.
Astfel, regimul liberei negocien i al liberului schimb, dis.
rare in Franta, din primele zile ale lunei Septembrie 1939 Si
este inlocuit Cu o riguroasä, reglementare a vietii economice.
De asemenea, in Anglia, Inc& din luna August 1939 s'a in-
trodus 1 apoi s'a accentuat, din pmele zile ale conflictului,
regimul controlului schimburilor, atdt la import, la exix)rt
privitor la transferurile de banenote, aur, devize, valori, etc.
www.dacoromanica.ro
Prin ordonanta din 1 Septembrie 1939 s'a reglementat ex-

porttd, stabilindu-se o serie de prohibitiuni i restrictiuni. Prin
o alta ordonanta, din 3 Septembrie 1939, s'a reglementat im-
portul, stabilindu-se o serie de prohibitiuni i re,strictiuni. Prin
de control ale comertului 1 transferului de aur 1 devize sub
once forma.
In aceiasi epoca, s'a inaugurat si un control al preturilor
interne, pentru a se preven' o urcare a lor, sub nreslunea dl-
verselor cauze si fenomene economice,
Astf el, tari ca Anglia si Franta, care au fost cele mai de
seama reprezenta,nte europene ale politicii liberului schimb,
au gasit necesar sä, renunte, inca din primele saptámáni ale
rasboiului, la acel regim de libertate j sa imbratiseze política
unui control, din ce in ce mal riguros, al schimburilor si pre-
turilor.
Masuri asemanatoare de aparare economica si prevenlre
prudenta, se- iau in alte multe taxi.
La noi insa, in loo O. se ja dispozitiunile necesare, potrivit
vremurilor de rázboi ce se deslantuisera, astfel cum le luau si
celelalte State, pentru a se prelntampina efectele acelei star
occeptionale, in loe de atari masuri, cam pe la iumátatea
lunei Septembrie 1939, mi s'a remis de catre Presedintele de
Consiliu de atunci. proectul unui Decret-Lege pentru nunerea
aplicare a mentionatului regim de libera negociabilitate gene-
ralizata a devizelor. Acest proect mai cuprindea, l treeerea ope-
ratiunilor Cu devize de la Banca Nationalá la Ministerul Econo-
miei Nationale, unde avea sa se infiinteeze un Oficiu al Schim-
burilor Cu Streinatatea", in acest scop.
Odata Cu acel proect de Decret-Lege, Presedintele Consiliu-
lui mi-a remis si o copie de pe Memoriul Ministrului Economiei
Nationale autorul proectului, Memoriu explicativ al tuturor
principiilor si avantajelor prezumate pe care se spriiinea acel
proect, acel nou regim al schimburilor cu streinatatea.
MArturisesc ea surprinderea si ingrijorarea mea a u. fost ex-
treme, cand am vä..zut eä, se stáruia asupra unui regim care
nu putea sa dea bune rezultate, chiar si f ara furtuna, rázboiului
ce ne inconjura si ra.scolea economía tuturor tarilor, necurrt
in acele imprejurari grave, and toate carmele trebuiau sa fie
supravegheate si mal riguros, tinute in mana si mal strans.
www.dacoromanica.ro
Prin acel proect de instaurare a regímului negociabilitatil

generalizate a devizelor, i prin Memoriul explícativ al lui, se
preconiza si se pretindea realizarea urmatoarelor avaritaje,
foarte importante, pentru economía nationala :
se spera intr'o incurajare a exporturilor, a o mai potri-
vita dirij are a lor ;
se credea ca se va putea realiza o unificare a varia.telot
cursuri pe c.:are le avea moneta noastra, in raport cu alte valute.
desfiintándu-se si bursa neagra ;
se credea ca se va putea realiza chiar o scadere a cursu-
rilot diverselor devize, deci ca se va intarí moneta noastra ;
se credea ca, aceasta scadere a cursurilor devizelor
tntarire a leului, vor avea ca incontestabil rezultat, o scadere
chiar a preturilor interne, si o ieftenire a costuluí vietil.
Acestea erau avantaj ele mai principale ce se scontau i se
pretindeau a se obtine, prin inlocuirea politicei comerciale ex-
terne ce fusese aplicata pana la inceputul anului 1939. Cu ins-
taurarea noului regim de libera negociere generalizata a devi-
zelor.
Consideram insa toate aceste sustineri ca lipsite de temei-
iar aplicarea unui atare regim, ca o foarte grava expe-
rienta l eroare de política economía,. generatoare de profunde
daunatoare consecinte pentru tara.
Pentru a putea preintampina desavb,rsirea une atari gre.
seli, atä,t de grave, fata de economía noastra nationala, am
avut cateva intrevederi 1 discutiuni cu Presedintele Consiliuluí
de Ministri 1 cu colegul meu, Ministrul Economiei Nationale,
autorul acelui proect, chiar la Presedintele de Consiliu acask
parca, Ud l acum discutiunile adánci, din biuroul dela eta-
jul Intai al locuintei acestuia.
In ziva de 15 Septembrie 1939 am remis chiar, fiecaruia
dintre ei, cate o intampinare rezurnativa, intitulata Obiec-
tiuni de fond la reg4.mul negociabilitatii generalizate propus
prin alaturatul proect de decret".
In aceasta intb,mpinare dela 15 Septembrie 1939 subliniam:
1. Libera nogociere generalizata, astfel cum se prevede prin
art. III din proectul de Decret, urmeaza a se aplica la 80% dirt
devízele provenid din exporturile de erice fel de marfuri, fa-
www.dacoromanica.ro
PARTEA III-a PRETURI SI MONETA 28S
cute cu incepere dela 1 Octombrie 1939, acne& far& niel o res-

trictiune, din ()rice. tart
.,Credem ca aceasta dispozitiune nu se va putea apace.,
de indata, la toate tarile, astfel cum prevede proectul de De-
cret, deoarece Cu multe tari avem akorduri de clearing, care.
exclud libera negociabilitate, stabilind un curs fix pentru de-
vizele respective. In aceasta categorie intra : Germania, Italia,
Ungaria, Cehoslovacia, Grecia partial, Turcia, Jugoslavia, Bul-
garia si Polonia.
In felul acesta. nu numai ca aplicatiunea generalizata
liberei negocien i nu va fi cu putinta, dar si volumul devizelor
care se va aplica aceasta libera negoc:ere, va fi mult mai res-
trams, eliminAxidu-se toate devizele din tarile mai sus mentio-
nate, care reprezinta majoritatea din exporturile noastre.
2. In al doilea rând, In afara de tarile mai sus aratate, ca
care avem curs fix si pentru ca.re regimul nu se va putea mo-
difica decal cu consimtamantul lor, mai sunt unele tari cu care
avem stabilite cote de libera negociere, cliferite de cele preva-
zute in art. III din proectul de decret. (Anglia, Belgia, Pranta,
Elvetia).
In consecinta, punerea in aplicare a dispozitiunilor art. ni
din proectul de decret, nu se va putea face decAt i Cu COD; -
slmtb,m An tul acelor tart in afar& de cazul cand s'ar proceda la
denuntarea acordurilor respective, ceeace nu credem ca va fi
posibil in toate Imprejurarile, tinand seama si de consideratiunt
de ordin po/itic.
In felul acesta, libera negeciere generalizata pana la ob-
tinerea modificarii aeordurilor respective sau la denuntarea.
acestor acorduri, nu se va putea aplica cleat la o mass& at
devize micsorata i cu devizele provenind din aceste tari.
.,3. Deasemenea, p&n.S la unificarea sau modificarea tuturor
acordurilor in sensul proectului de Decret (daca se vor putea
obtine) vom avea Inc& mai multe cursuri la libera negoczere,
chip& numarul variabil al cotelor de libera negociere, ce vor
mai subsista, lar in cazul and teate se vor unifica. potrivit
dorintei proectului de Decret intr'o singura cota, i in
acest caz, leul va ramane Cu doua cotatiuni oficiale, anume:
aceea actual& oficial& cu prima de 38% 1 aceea ce va rezulta
www.dacoromanica.ro
284 PARTEA ni-a PRETURI SI MONETA
din libera negociere generalizata. Or, tendinta noastra este sit

ajungem la o singura eotatiune a leului, pentru a putea astfel
consolida moneta, lar desfiintarea treptata a actualelor cote de
libera negociere, prin inflorirea exportului in actuala conjune-
tura, IngIduie desfiintarea tuturor celorlalte cursurl, 15,sand
numai pe eel oficial, plus prima de 38% si consolidand astfel
moneta nationala
Socotim cota de 20% prevazuta de art. III din proectul
de Decret a fi cedatb, la cursul oficial, plus prima valutaza,
Bancii Nationale a Romaniei, pentru acoperirea tuturor
lcr de Stat in streinatate, ca fiind foarte redusä.
Tinand seams de faptul ca libera negociere ganeralizata.
astfel cum o prevede proectul de Decret, nu se va putea aplica
cleat la un volum limitat de devize, iar aceste devize vor fi de-
vizele libere, Si luand ea baza cifra transferurilor efectuate pen-
tru plätile Statului de once fel, in devize libere, in primele
sase luni ale anului 1939; tinand seama de asemenea ca, ne-
cesitatile de plati ale Statului in streinatate, surt din ce in ce
mai sporite, datorita, nevoilor insemnate i crescute de arma-
ment din aceasta perioada, socotim ea, cota pentru necesi-
Wile de Stat, de once fel, (arma.ment, marfuri, datorie
legatii, trafic international i alte plati diverse comerciale
si necomerciale), trebueste sa fie de minimum 50%
Specificam ca in anul 1934, cand platile pentru comend
de armament si m6zfuri necesarre apärarii nationale erau
aproape inexistente, regimul certificatelor negociabile, introdus
In acel an, a stabilit, pentru necesitatile Statulul, o cota de
40% din exportul de cereale, petrol lemne, adica din apro-
ximativ 90% din exportul nostru.
Lasarea la libera negociere generalizata a pIatii unpor-
turilor pentru tot felul de marfuri si plati de creante finan-
ciare private, va fi de natura sa stabileasca, un pret mai ridicat
pentru materiille prime, cari Se platesc, sub actualul regim, la
cursul oficial, plus prima de 38%, prin devize cedate de Banca
Nationala a Romaniei.
Aceasta scumpire a materiilor prime credem ca va avea
o indoita repercusiune:
,,a) printr'o lege de simpatie economica asupra, tuturor
www.dacoromanica.ro
produselor fabricate in legatura ca materiile prime, ceea ce va

creía o problema a scumpirii vieii, inteun moment In care
problema urcarli preturilor este de o mare importanta, nu
numai economica, dar si
b) Aceasta urcare de preturi va avea o repercusiune di-
recta a.supra unel marl majoritatí a contra,ctelor inchelate de
Stat, cu firmele din tara si in cari se prevad dispozitiuni de
rectificare a preturilor, in cazul cand Banca Nationala a Ro-
manieí nu acorda devízele necesaze pentru importurile maten!-
10 r prime, sau se produc urcdri de preturi la aceste materii
prime.
Pe de alta parte, lasarea la libera negociere generalizata
In favoarea exportatorilor, â. unei cote de 80% sau chiar mai
putin, in once caz mal mare decat a unei cate de 30% cat
este azí pentru cereale si 10% pentru produse petrolifere
Franta, este de natura sá asigure exportatorilor, in lei, pre-
turi mult mai mari decal acestia au nevoie si si-au putut
Inchipui câ. vor avea vre-odata, pentru aceiasi cantitate
de devize primite dela cumparatorul strein.
Urcarea mal mult decat necesara, in lei, a pretului ce
poate primi exportatorul, mai ales pentru articolele ce vor
avea o deosebtita. cantare In timpul razbolului (petrol, cereale,
oleaginoase, legumínoase, produse alimentare, animale, etc.).
prin acordarea uneí cote de libera negociere superioara nece,
sitatii de a acopen i diferenta clintre preturi/e interne si cele
extern.e, va avea de asemenea o foarte Tapia si grava re-,
percusiune asupra preturilor interne, caci exportatorii cart ob-
tin, in lei, castigue neasteptate prin vanzarea unei cote de
libera negociere mal mare, vor oferi preturi mult mal mari.
si se vor concura intre ei, pentru a cumpara marfa intern&
pentru export.
Astf el se va produce aceasta inevitabila consecinta :
urcarea preturilor interne si deci scumpirea vietii, pen-
tru articolele de maze consum intern :
economía national& nu va Primi, pentru aceste expor-
turi, care scumpesc viata in tara, o cantitate de devíze mai
mare, ca o slaba compensare a dificultatflor economice de
mal sus,
www.dacoromanica.ro
286 PARTEA I9a PRETURI SI MONETA
Asa flind, pe de o parte se scumpesc materiile prime

streine ce importam, lar pe de alta parte se scumpesc produ-
sele nationale ce exportara.
Preturile interne si costul vietii vor fi, astf el, sub actiunea
eoncomitenta si importante, a acestor doua presiuni de urcare,
vom avea, in scurta vreme, rezultatul unor urcari de preturi
si de scumpire a vietii, in aproape toate sectoaxele economice.
Daca vom mal adauga, la aceasta, 1 cresterea Drogresivä
a preturilor moncliale, datorita conjuncturii de razboiu; a na-
Arlurilor datorita riscurilor si a restrictiunilor la export, a unor
pentru unele produse de importanta, vom constata, cu
regret, ca tocmai intr'o epoca, in care noi nu trebue sa contri-
buim la scumpirea vietii, prin propriile noastre reglementart.
aducem o serioasa agravare acestei probleme.
Aceasta urcare a preturilor va fi de natura sa influenteze
asupra salariilor, bugetelor si direct asupra puterii de cumpa-
rare a monetei, reclamand i emisiunea until numar mal mare
de instrumente de plata, In circulatia zilnlcä, pentru a se
satisface necesitatile pietei si ale vietei economice. sporite In
mod artificial ca valoare nominala.
6. Credem ca acest regim al liberei negocien i generalizate
se propune intr'un moment inoportun a se introduce, tocraal
Intr'o epoca ca aceasta, in care conjunctura, internationai6,,
care incepe sä devina foarte favorabila pentru exportarile
noastre, ne va permite sa realizam exporturt importante, la
preturi urcate 1 devize libere de asemenea natura, !neat sä
,putem propune i sä ne dispensam, treptat, chiar de cotele de
libera negociere partiale, pe care le avem astazi, Cu unele din
tari. Astfel, va dispare diversitatea tuturor cursurilor dela libera
megociere. care constitue una din criticele ce se aduc actualului
regim, urmand a se ajunge, in chipul acesta, la un singar curs
aa leului, acela oficial, plus Prima de 38% la r nu cel putin doua
cursuri (unul oficial plus 38% si altul din libera negocierel.
cum preconizea.za proectul noului regim.
Asa fiind, in aceasta epoca, in care exporturile nu vor mal
avea nevoe de sprijinul liberei negocieri, pentru a se produce.
nadajduim niel de acela total al primelor economice astazi
In vigoare, noi, In loe sa desfiintAm, in mod treptat, libera
www.dacoromanica.ro
PARTEA 1II-a PRETURI SI MONETA 287
negociere i sa restrangem primele In masura in care preturile

externe se urea, facem contrariul, adica introducem libera ne-
gociere generalizata, care nu va inlatura total nici diversitatea
cursurilor, insa va avea ca efect o urcare a preturilor i micso-
rarea stocului de devize libere al Bancil Nationale a Romaniei.
DovadA despre aceasta sunt :
Urcarea international& a preturilor produselor petro-
lifere, cari au ajuns sa depaseasca preturile fob. Constanta,
cand pan& acum fob-ul Constanta era aproximativ Intre 25
35% superior preturilor lob. Golf ;
La cereale se inregistreaza, numai pan& astb.zi, cu In-
cepere dela 1 Septembríe, o urcare intre 35-50% a preturilor,
In pietele de vanzare ;
Ofertele de cumparare pentru diferite produse, In con-
rlitiuni foarte avantaj case, din Grecia, Anglia si alte tari, Meat
-astazi putem considera ca produsele noastre sunt solicitate. din
toate partile, nu ca alta data, cand trebuia sa facem noi
eforturile pentru a putea vinde, deal avem posibilitatea sa
obtinem conditiuni de pret si de plata, in devize libere si forte,
cu mult mai bune ca In trecut.
..In asemenea imprejurari, ar fi cazul sa se trateze desfiin-
tarea cotelor partiale de libera negociere si a compensatiilor,
In masura In care se produce aceasta sporire a preturilor, lar
nu sa se generalizeze libera negociere.
..7. Libera negociere generalizat4 este de natura sa micso-
reze intrArile de devize libere, la Banca National& a Romania
Or, nu credem ca trebue sa pierdem din vedere ca, devizele
libere ale unui Stat, nu sunt necesare numai pentru efectuarea
plAtilor i acoperirea necesitAtilor curente, ci,`, din solduriie
excedentaxe ale balantei comerciale l barantei de plat!, resur-
sele de devize libere care rezulta, trebuesc sa revin& Institu-
tului de emisiune, adica Statului, ca rezerva, atat Pentru vre-
murile In care aceste devize libere nu vor mai putea intra, In
iiederea satisfacerei necesitatilor, cat i pentru a constitui re-
serva de sprijin a monetel nationale,
A se lasa Institutului cre emisiune, adica Statului, In Im-
prejurarile de fata, devizele libere strict necesare numai pentru
tacerea transferurilor In streinatate, lar restul a se pune la
www.dacoromanica.ro
dispozitiunea exportatorilor, insemneaz& c, pentru acele nece-

sail-0, de mare prudent& economic& si monetara, Statul nu mat
are instrumentele necesare in mana lui".
Astfel atrAgeam atentia factorilor hotb.rítori din guvern,
precum 1 autorului proectului, asupra gravelor consecinte pe
eare le putea produce, pentru tara, punerea in aplicare a regi-
multi' ce preconizau.
Aceste grave consecinte, subliniate atat prin intimpi-
narea dela 17 August 1939, at i prin aceía dela, 15 Septembrie
1939, si nu mentionam dec&t pe cele mai importante,
aceste grave consecinte pe care le prevedeam erau urm&toarele:
Urcarea cursurilor devizelor, deci deprecierea monetei
nationale ;
scumpirea pretului materiilor prime ;
urcarea pretului la contractele 1 furniturile Sta,tului
urcarea prettlrilor la ra.rfurile de consum intern;
urcarea preturilor la produsele nationale de export ;
scumpirea general& a standardului de viat& ;
saderea puterii de cumpArare interna a monetei na-
tionale, deci l deprecierea ei intern& ;
cota de valute l&sate B&ncii Nationale, insuficienta Den-
tru a putea sä facl fata platilor de Stat, ce i se impunea s&
efectueze
imposibilitatea de a se mai Putea constituí rezerve de
valute, pentru vremuri de grea cump&na. decí dezarmarea mo-
netara a Statului, in fata grelelor evenimente viitoare ;
scumpirea vietii va exercita presiunea el asupra puge-
tului, fortAnd la sporirea cheltuelilor, deci a impozitelor. cerc
vitios care va provoca o nou& scurnpire a vietii.
Preveneam astfel ea, prin aplicarea acelui regim, viata
noastrI economic& si financia* influentatb, i agitat& de gra-
vele evenimente de r&zboi, avea s& fie si mai biciuit& de aceast&
provocare intern1, care pravalea, astfel, intreaga noastr& eco-
nomie national* in cercul inchis l primej dios al scump'ret
vietii, dilatatiilor bugetare, sporirilor de emisiune, deprecierilor
monetare, din care nu vom m4 putea scapa.
Acestea erau cele mal importante din gravele consecinte, ce
preveneam ca se vor deslantui, Mr& sl putem inregistra vreu-
www.dacoromanica.ro
PARTEA I11-a PRETTY= *I MONETA 289
nul macar din avantajele prezUmate de acel regim: nici incu-

rajarea exportului, de care nu 111Pi era nevoe eaci, evenlmen,
tele de razboi Il incurajau indeajuns, amenint5,nd chiar cu un
export prea mare, care ar fi descomplectat necesitatile interne;
nici unificarea de cursuri la moneta noastra, caci in eel mai
bun caz, ramaneau doul cursuri oficiale: cel al cotei
Nationale acela al liberei negocien i generalizate, nu mal
vorbesc de iluzia puerila --a care denota masura serioz tatli de
conceptie si de competent& a regimului preconizat iluzia
puerila a scaderii preturilor interne, a ieftenirii costului vietii
si a revalorizarii monetei natlona/e.
Niel intämpinarea mea din 15 Septembrie 1939 n'a avut
Insa vre-un ecou, precum nici repetatele mele discutiuni ver-
bale pentru a convinge pe autorul acelui proect sa renunte la el.
In urma un.ui Consiliu economic, tinut la Palatul Cotroceni,
unde am ramas in minoritate. Cu toate sustinerile mele mal
sus mentionate, noul regim al liberej. negocien i 1g,eneralizate a
fost pus in aplicare pe ziva de 17 Septembrie 1939 si complectat
la 1. Octombrie 1939,
Astfel, se abandona o politic& comerciall externa, pentru a
fi inlocuita cu o noua experienta, cu un. nou regim, in acest
sector atät de sensibil si de Ingrijorator, precum i late° epoca
de isbucnire a razboiului mondial, cu toate consecintele lui.
Nici chiar demisiunea mea din insarcinarile de Ministru
al Finantelor si de Guvernator al Sancti Nationale, intervenita
din aceasta cauza, la 17 Septembrie 1939, dar neprimita, nu a
Putut impiedica inceputul unei experiente ingrijorateare, In
politica economica, de care m5, desolidarizam astfel in m.od
categoric.
Nou.1 rc(gim al schimburilor cu streinatatea, care punea in
aplicare sistemul generalizat de libera negoeiere, la toate devi-
zele, se compunea din urmatoarele principale prevederi:
a) Edicto, trecerea devizelor dela Banca National5 la uf
organism neu creit : Oficiul Schimburilor cu Streinatatea".
Mandatul si. atributiunile Bancii Nationale se reduceau astfel,
la platile exclusive ale Statului si ale Institutului de emisiune
pentru care se rezerva, din totalul intrarilor de valute o cab,'
de 30 To.
Vol. 1 19
www.dacoromanica.ro
290 FARTEA ni-a 'PRETOR' $1 MONETA
Restul de 7070 din devize, se Osa la complecta dispozítie

a exportatorilor, spre a fi vandute, liber, de acestia, la cursu-
rile ce vor credo de cuviinta, pentru satisfacerea tuturor nece-
sitatilor de transfer in streinatate: plata de importuri, arierate
comerciale, financiare, datorii curente, cautaxe de sanatate,
calatorii, etc.
Cumparatoril de valute, pentru plati de erice natura, In
streimatate, trebuiau sa alba o aprobare prealabila dela Ofi-
ciul Schimburilor Cu streinatatea, devenit o directiune din Mi-
nisterul Economiei Nationale.
Importatorii, ca sä posta efectua importul si exporta.
toril, pentru comertul lor, trebuiau 4, alba autorizatiuni pre,a-
labile, dela aulas Minister.
Astfel, regimul din 17 Septembrie 1939 aloca prea putine
devize la Banca Nationala, pentru a efectua toate platile de
Stat, ce deveneau din ce In ce mal importante.
In al doilea rand, a,cest regim conta, se spriJinea pe ideia
ea, mentionata cota de 70%, la,sata la dispozitia exportatorilor,
pentru a o vinde la once cursuri vor putea obtine, va constituí
o massa suficienta de vslute oferite pe plata, care sa pro-
voace chiar o scadere a cursurilor devizelor, desi demon-
strasem cu cifre, Inca din August 1939, ca situatia era cu totul
contrara.
In once eventualitate, sistem.ul mai conta si pe manevrarea,
pe restrangerea cererei de valuta, prin franarea autorizatiunilor
de import si a incuvi1nt5xilor de plata 1,n streinatate, care tre-
buiau aprobate In prealabil, de Minister. Astf el, socoteau diri-
guitorii noului regim, ca vor putea comprima, intarzia, cererile
de import si de valute, pentru ca ele sa nu depaseasca oferta,
si In chipul acesta sa obtina o scadere a cursurilor devizelor, ce
s'ar fi oferit de exportaori, provocandu-se o redresare dem a
cursuluj leului si In consecinta o scadere a preturilor interne.
Aceasta technica, seducatoare in aparenta, era extrem de
simplista si denota o grava ignorare a realitatilor, interne Si
externe.
In Intampinarile mele repetate, aratam cat de gresite eran
www.dacoromanica.ro
PARTEA III-a PRETUR1 $1 MONETA 291
-acele p&reri, acea technic& a regimului, §i, in schimb, cat de

grave puteau fi consecintele lui.
Evenimentele ulterioare. din nefericire pentru cconomia
nationala, au confirmat, la foarte scull, trap, toate ingrijora-
Ale si consecintele, ce prevazusem cA vor rezulta, din aplicarea
acelui regim.
www.dacoromanica.ro
CAPiTOLUL 3
PRETUR1 $1 MONETA.
Modul in care a fost conceput regimul devizelor din 17
Septembrie 1939, felul In care a fost aplicat çj conjunctura
generala aleasa pentru un atare regim, toate acute impre-
jurari, au contribuit, pe deoparte, la infirmarea i prabusirea,
tuturor nadejdiilor prezumate, ce se pusesera in acel regim, iar,
pe de alta parte, la deslantuirea gravelor consecinte pe eaxe
le prevazusem si pe care le adusesem la cunostinta celor
raspunzat or&
In adevar, cum s'a aplicat acel rezim?
In primul rand, exportatorii detinatori ai cotei de 70% din
totalul devizelor negociabile, constransi a vinde valutele ce
posedau, in termen de 15 zile, prin dispozitdunile legii din 27
Septembrie 1939, au oferit, pe piata, toate devizele negociabile
ce posedau. Dar, astf el cum aratasem i prin intâmpinarea meta
din 17 August 1939, mai sus analizata, cantitatea devizelor ce
puteau deveni negociabile, era foarte redusa, deci cu tendinta
de urcaze a cursurilor, dat fiind ca cererile eran, in toate cazu-
rile, superioare cantitatii valutelor ce se puteau of eri.
Concomitent Cu aceasta atitudine a exportatorilor, fie din
dorinta de a restrange i comprima cererea de valute, fie din
cauza c5. acel Oficiu al Schimburilor cu Strein5,tatea", ce
crease ad-hoc, nu era organizat pentru a face fat& multiplelor
gravelor atributiuni cu care fusese ins5xcinatt, dintr'un
motiv sau din altul, ori din ambele laola1ta, fapt este ca,
Ministerul Economiei Nationale a suspendat rezolvarea cererilor
de import, in aceasta perioadb, de timp, astfel cum am avut pri_
lejul sa arat, Cu cifre, la capitolul anterior, relativ la Mate-.
riile prime".
La schimbarea conducerij Ministerului Economiei Natio-
nale, intervenit5, pe la finele lunei Noembrie 1939, s'au
www.dacoromanica.ro
inregistrate, pentru trimestrul 1 Octombrie-31 Decembrie 1939,

cereri de import in valoare de 13.235.320.234, clintre care
6.292.223.851 lei, cereri de import, pentru materii prime, iar
6.943.096.383 1i, cereri pentru diverse Dial-furl fabricate si
mil abricate.
Conform normelor legale in vigoare la acea epoa, la 1 Oes
tombrie 1939, trebuia sa Inceapa, eliberaxea autorizatiilor dt
import pentru trimestrul al IV-lea din 1939, pe baza cererilor
importatorilor, acele autorizatii trebuind a fi eliberate, eel mai
tarziu in prima jumatate a lunei Octombrie.
Totusi, pentru ratiunile aratate Mal sus, anume: lipsa db
organizare i intentiunea de restrangere a cererilor de valute
pAnb, la coneurenta ofertei devizelor pe piata, cererile impor-
tatorilor n'au fost rezolvate, ele ingramadindu-se cu miile, prin.
birourile noului Ofieiu al Schimburilor, ce fusese injghebat, cu.
o dautatoare 1 criticabila usurinta l precipitare.
Evident ca, in atari conditiuni, pe piata intern5, sa desla,n-
tuit o fireasca ingrijorare : negustorii alergau dupa marfa,
bateau pe la usile Ministerului Economiei Nationale pentru a
obtine, cat mal urgent, autorizatia de import, spre a mai putea
profita de timpul scurt si de imprejurarile razboiului, care mai
lasau o posibilitate de import, amenintata, a fi taiata, din zi
zi, pe mare sau pe uscat.
Consecinta fatal& a gresitei politic' de suspendare a elibe-
rarei autorizatiilor de import, in singurele momente ce ramb.-
neau inca disponibile tarn pentru a se mal aproviziona din_
streinatate, a avut un prim efect imediat : urearea preturilor-
interne si un efect ce s'a resimtit ulterior: s'au pierdut ulti-
meie luni ce tara a mal avut pentru importuri, far& ca sä pro-
Main de aceste exceptionale Imprejuritri.
Insusi numarul disproportionat de Mare al cererilor de im-
port, pentru trimestrul IV, 1939, in valoare de 13.235 mil, lei,
grata graba si interesul pe care tara le resimtea, de a se apro-
viZiona, at mai mult i at mai repede, aci nu se putea sti
ce aducea ziva de maine : la ce preturi 1 daa se mai putea
importa cm..
Autorizatiile de import eliberate pe trimestrul IV. 1938, se
ridicasera la suma de 4.574 mil. lei ; cele din trim. /. 1939, la
3.915.mil. lei ; cele din trim. II. 1939, la 3.943 mil. lei ; cele din
www.dacoromanica.ro
trimestrul III. 1939, la 4.167 mil. lei, lar pentru trimestrul

primul trimestru din rb..zboiul ce izbucnise se pornisera
cereri de import pentru 13.265 mil. lei, adica de trei ori mal
multe ca media trimestrelor precedente, din care numai oere-
rile pentru materii prime Insumau importanta cifra de 6.292
mil. lei, adica mal mult deca,t importul total pe un trimestru.
Intreg importul anului 1938 fusese de 18.767 mil, lei, lar in
Octombrie 1939, datorita razboiului 1 perspectivelor lui, se ce.
reau importuri, numai pe un singur trimestru, In valoare de
13.265 mil. lei, adica circa 70% din valoarea importului total
pe un an Intrel.
Aceste considerabile cereri de import, denotau cat de clar-
vazatori, cat de prudenti 1 Intelegatori al conjuncturei de
atunci, erau factorii practici ai economiei nationale, adevaratii
negustorj I adevaratii industriasi, care, cetind In perspectiva
Ingrijoratoare a tirapurilor, Ii dadeau seama ca nu vor mal
putea avea, multa vreme, posibilitatea de a se aproviziona Cu
materii prime si Cu marfuri din streinatate j ca trebuiau
profite, de acest scurt 1 nesigur interval de timp, ce le mai In-
gAduia razboiul, pentru a efectua cat mal multe importuri.
Acelasi sentiment just al realitatilor si de elemental% in-
terpretare a evenimentelor, s'a constatat i In alte Olt unde
s'a pus o graba deosebita pentru a se realiza importuri, chiar
peste necesitatile curente, pentru facerea de stocuri i rezerve,
in vederea vremurilor grele ce aveau sä villa.
In schimb Irisa, la noi, Ministerul Economiei Nationale a
suspendat timp de aproape 2 luni, rezolvarea miliardelor de
importuri pentru materii prime si cele necesare tarii, din cele
13.265 mil. lei cerute de importatori, inchizan.d singur, Cu deli-
berata vointa 1 precugetare, portile de alimentare ale tAxii,
lnainte ca ele 0, fie zavorite de Imprejurarile externe, peste
vointa noastra.
Era astfel fatal, ca economia i apararea nationala, sa
piarda luni foarte pretioase, lar In interior, ceae 13.265 mil lei
ce umblau dup5, marfa, sá provoace o deslantuire de ureare a
preturilor interne.
Dar, suspendarea autorizarei importurilor timp de aproape
2 luni, In vremurile acelea hotaritoare, a mad Yost agravata
www.dacoromanica.ro
296 PARMA 111-a PRETURI 51 IVIONETA
de Ministerul Economiei Nationale i cu o alta mb.sura, tot atat

de nechibzuita, anume: a suspendat I rezolvarea cererilor ben-
tru plati in streinatate.
*Potrivit noului regim pus in aplicare, once plata in strei-
natate: pentru importuri, datorii arierate sau curente, platd fi-
nanciare, calatorii, etc., trebuia at fie aprobata, in prealabil, de
OÍìciul Schimburilor cu StreMatatea, ce fusese creat la Minis-
terul Economiei Nationale.
Zisul Minister a gasit de bine ca, odata Cu suspendare:i.
autorizarii importurilor, sa suspende si once aprobari pentru
plátile externt, nadajduind ca, In acest fel, va provoca scaderea
cursurilor devizelor.
In adevar, cand in luna Decembrie 1939, d. C. Angelescu, ce
prelua conducerea Ministerului Economiei Nationale, a facut
apel la o echipa de specialisti a Banal Nationale, spre a salva
situatia, acea echipa a, gasit, in afar& de miile de cereri pentru
import, mal sus mentionate, alte mii pentru exporturi, j alte
multe mil de cereri pentru plati in streinatate, ale importato-
rilor, industriilor, b&ncilor, etc., nerezolvate, in maldare.
Astfel, in intervalul dela 1 Decembrie 1939 si pan& la 15
Februarie 1940, sus mentionata echipa de sub conducerea ini-
mosului Inspector General, d. Ilie Meen, a trebuit sa rezolve
28.988 cereri de transfer, in valoare de 7.890.606.188 lei, dintre
care, lei 7.708.957.602 pentru plati comerciale anIume :
4.651.764.982 lei, in tari Cu clearing-uri l acorduri de plati;
3.046.395.060 lei, in devize negociabile i 10.797.560, plati in tara
pentru navlu, asigurari, etc. lar 181.648.586 plati financiare
private.
Care au putut fi consecintele acestei daunatoare masuri, se
poate usor stabili: peste hotare, o putemicä rezervI l ingrijo-
rare, fat& de tara noastr& j moneta nationala, caci nimeni
nu-si putea inchipui, ca un regim care pretin.de desvoltarea
schimburilor cu alte tari, sd, poatl fi conceput l sa a1b. ca
principal& inaugurare si technic& de aplicare, tocmai suspen-
darea sau restrangerea platilor exteme comerciale, datorate
pentru marf& cumparata, far& ca sa condamne, din prima zi,
acel regim 1 moneta respectiva. lar in tara, goana dupa devize
libere i disponibile, pentru a se face platile necesare sau or-
gente, in streinAtate, a determinat o deplasare a tranzactiilor
www.dacoromanica.ro
PARTEA III-a PRETURI sit MONETA 297
cumpararilor de valute, dela targul oficial i deschis, unde

nu se puteau obtine devize far& autorizarea prealabila de cum-
parare, la bursa neagra, unde, evident, n.0 mad era nevoe de
o asemenea autorizare a Ministerului, Astfel, in mod necugetat
toate cererile de valute, nesatisfacute i nerezolvate de Minis-
ter, s'au indreptat spre bursa neagra, singura supapa de scapare.
In acest mod, bursa neagra a castigat o puternica animatde,
lar cursurile ei, singurele incheiate in mod normal, pe baza
cererilor i ofertelor, au Inceput a creste cu o ingrijoratoare
fermitate j cadena.
Cursa deprecierei rapide a monetei neastre, era astfel in-
ceputa cu intensitate.
Asadar, regimul negociabilitatii generalizate, din 17 Sep-
tembrie 1939, s'a inaugural ca un Oficiu al schimburilor, neor
ganizat si inapt pentru multiplele auj atributduni ;
s'a aplicat cu incapacitatea exportatorilor de a oferi devize
numeroase la libera negociere ,
s'a aplicat prin suspendarea autorizatillor de import, ce-
cace a determinat un spor de urcare a preturilor interne;
s'a aplicat prin, suspendarea platilor comerciale externe,
ceeace a determinat reactivarea intensiva a buksei negre, o ur-
care a devizelor streine, o depreciere a monetei noastre i o
mare nelncredere, peste hotare, In economia noastra, echiva-
lent& cu suspendarea platilor pentru caz de insolvabilitate.
Astfel, traficantii de valute, din pasaglile Schreiber
Macca, din Bucuresti, la laitgul lor, sub un regim de libera ne-
gociere generalizatk speculctu devizele disponibile, In 'detri-
mentul monetei noastre, far& ea autoritatea sa poata interveru,
In mod eficace.
De asemenea, asa zisa liberä negociere a devizelor, se ge-
neraliza in loe sa se desfiintkze complect far& ca Statul
sa dispuna de un fond de egalizare", astfel cum s'a procedat
In toate tarlie, care au practicat libera negociere a valutelor. Cu
acest fond de egalizare", compus din aur sau devize-aur, Statul
intervenea pe plata, pentru apararea cursului monetei nationa-
le, cand cererea de valute-aur era prea mare.
Dificultatile Intarapinate In Anglia, pentru sustlnerea lirei
sterline, Cu ajutorul fonduilui de egalizare", precum si cele in-
www.dacoromanica.ro
298 PARTEA 111-a PRETURI $1 MONETA
comparabil mal grave, din Franta, care dtpunea, la randul ei,

de un fond asemanator si de sprijinul sterlinei i dolarului,
aceste clificultati de sustinerea liberei negocien i a unei monete,
chiar cu sprijinul fondurilor de egalizare", trebuiau sa fie edi-
ficatoare l pentru noi. La noi Insä. regimul lìberel negocien
generalizate s'a introdus, in vreme de razboi, fara macar
ca Statul sa poata avea supapa de siguranta, indispensabila, a
until fond de egalizare", de aparare a monetei nationale.
Totdeodata, importatorii i negustorii, facanduil socoteala
la ce preturi riclicate, din bursa neagra sau de libera negociere
generala, Cu ce intarzieri I riscuri, vor trebui sä, cumpere, in
viitor, materiile prime si toate marfurile, recalculau i urcau
preturile, atat la marfurile ce posedau, cat si la acele ce aveau
sä, prinaeasca.
Aceastä, operatiune s'a putut infaptui deoarece, in loe sa
se procedeze, la controlul mai atent al schimburilor i devize-
lor, precum si la acela al preturilor interne, astfel cum s'a
procedat in alte tan, unde primele legiuiri, la declararea raz-
bolului, au fost cele privitoare la controlul preturilor si al de-
vizelor, noi am aplicat un sistem Cu totul contrar: am ge-
neralizat libertatea de negociere l specula a devizelor i dedi a
Monetei nationale, n'am luat niel o masurä, pentru franarea.
preturilor.
Alunecarea economiei romanesti, pe povarnisul l cascada
rostogolirilor, era deci fatala i un fapt indeplinit.
Ea avea sa nu mai poata fi oprita.
A) Preturi §i putere interna de cumparare

a monetei.
I. Specificul romanesc in sectorul preturilor interne.
In adevar, adäzicirea economiei romanesti, pe povarnisui
primejdios pe care alunecase, nu intalnea, In caleg el, niel
punct fix de sprijin, pentru a se putea opri.
Dimpotriva,realitä.tile economiei romanesti, reliefau ur-
matoarele aspecte specifice, in care plutea 1 evolua, grava
problem& a preturilor :
a) o lipsä, de organizare a productiei i aprovizionarilccr,
www.dacoromanica.ro
PART EA III-a PRETURI SI MONETii 299
pentru satisfacerea centrelor de aglomerare a consumului,

special la Capitala, unde se forman 1 preturne data.toare de
ton, apoi, pe intreaga tara.
Foarte deseorit se intampla ca, marfa sau articolul de con-
sum, ce lipsea in unele centre supra-populate, de pila., In Ca-
pítala, si care ajungea la preturi foarte ridicate in aceste cen-
tres sa se gaseasca, in abundesta si la preturi foarte scazute,
in alte puncte de productiune ale tArei.
Alcatuirea unej organizar& a productiei bunurilor de mare
consum intern si de repartitie si nivelare a produselor tare!,
intre centrele de creatiune ale lor si cele aglomerate de con-
sum, ar fi inlaturat multe convulsiuni economico-sociale,
'multe urcari de preturi, in dauna consumatorului din Capitala
si a puterei interne de cumparare a monetei ;
in afara de lipsa de organizare a productiei i aprovi-
zionarilor, situatiunea noastra mal era caracterizata i printr'o
lipsa, de organizare a consumului. In epocile de productie in-
terna, nestanjenita si de liber import, organizarea consumului
nu aparea ca necesara, deoarece consumul putea fi satisfacut,
pe deplin ; dar, in rata perspectivel vremurilor de reclusa pro-
ductie sau aprovizionare externa, organlzarea consumulin tre-
bula sa devina o realitate anterioaxa chiar producerii eveni-
mentelor, interne sau exteme, care o reclaman. Aceste eveni-
mente trebuiau sa gaseasca economía nationala Cu organizarea
consumului infaptuita, pentru ca, trecerea de la perioada de
abundenta, la aceia de lipsuri, sa nu se resimta, atat de adanc,
de consumator 1 sa nu provoace convulsiunl economice ne-
dorite ;
specificul economiei noastre se mal complecta, in aura
de llpsa organizárilor pentru aprovizlonare si a consumului in-
tem, i cu o alta realitate característica., subliniata in dese
randuri, la capitolele respective din acest volum, anume : eco-
nomia nationala j massa social& internä 1l sporise suma ne-
cesitatilor de consum, pentru foarte multe articole ce nu se pro_
-clueeau in tara, fiind astfel foarte dependenta, ca necesitazte
de consum 1 ca preturi interne, de posibilitatea importurilor
respectiv4 ;
la aceasta realitate caracteristica, se mal a.da,uga o poli-
www.dacoromanica.ro
tie& a preturilor industriale i agricole ridicate, primele su-

perioare celor din urmA datorit& celor dou5, politici de protec-
tionism, industriala i agricolO, care lucrau despOrtite, pe fie-
care din aceste sectoare, far5, nici o sincronizare Intre ele ;
se mall adOcga, de asemenea, o politicb, a scumpirei mij-
loacelor de transport, ceeace contribuia urcarea preturilor
interne ;
peste acesti factori contributivi ai scumpetel, se mfiti
adauga i sistemul compensatillor", care determina urca.rea
preturilor la marfurile importate, In cadrul acestui sistem si cu
influent& i asupra multor altor compartimente de preturi ;
evident, trebue mentionat i sporul de fiscalitate. Acesta
insO nu era un specific al Orel noastre, cb.ci el se Int5Inea In
toate tArile. Organiarile de Stat civilizate, nu pot trk fOra de
o rationalA sperire a sarcinclor contributive. In tOrile Inst unde
economia este organizatl In conditiuni mal rationale, acest
spor de fiscalitate nu se repercuteaza direct asupra preturilor,
ti se absoarbe, inlauntrul procesului de productiune, inlOuntrul
cotei de beneficiu al produatorului 1 numai in cazuri de pro-
portii excesive ale fiscalitatil sporite, aceasta debordeaza, Intr'o,
mAsurl mai restrOnsa, capacitatea de absorbtie a producatoru-
lui- si se resfailge asupra pretului plAtit de consumator.
economij insA, Cu organizare incipient& sau defectuoasO, cel mai
redus procent de sporire contributivii, asezat asupra produato-
rului, spor care nici n'ar trebui sO se resimta de consumator,
se transmite, imediat si direct, deseori chiar i cu
earl, a,supra preturilor interne.
Asa dar, sporul de contributie fiscall,, nu trebue sa consti-
tue, intotdeauna, o cauza de ureare a preturilor, cl numai in
tazuri de excesivg, sporire.
Acestea deci erau realitatile specifiee, mai de seama, ale
economiei noastre, In domeniul preturilor : lipsO de organizare
In productia pentru consum ; lipsa de aprovizionOri metodice,
de repartitie organizatb. Intre centrele de productie si cele de
consum ; lipsa de organizare si de reglementare a consumului
intern; dependenta exagerata a consumului l preturilor, de
mOrfurile importate ; politica de preturi ridicate l protectio-
.nistA, in sectoarele industrial si agricol, fOr& sincronizara aces-
www.dacoromanica.ro
PARTEA III-a PRETURI SI MONET& 302
tor sectoare ; pclitica compensatiilor" ; politica marel pre-

turilor la mijloacele de transport interne ; economie incipient&
sau defectuoasa ciare transmitea, direct si nelegitim, once spar
de fiscalitate, ori cat de neinsemnat ar fi fost el, asupra pre-
turilor consumatorilor.
In aceste conditiuni deci. a fost surprinsa economia noastr&
nationala, in luna Septembrie 1939, de inceperea razboiului.
In fata acestui grav eveniment, generator de importante
consecinte, o elemental& prudent& politica, indruma cei
pasi ai actiunei de guvernare, spre problema de mare, insem-
natate economico-sociala, a preturilor, in scopul a se lua másu-
rile potrivite Cu putint.a, pentru a se preintampina sau restran-
ge urcarea lor.
II. Program si experiente de combaterea spectdei si de

stapânirea preturilor interne.
Inca din 1938, la preluarea conducen!! Ministerului Econo-
miei Nationale, am fost preocupat de problema preturilor in-
terne si de specificul románesc mai sin aratat, care era inde-
ajuns de ingriforator. in a,cest domeniu.
Urcarea preturilor interne are drept corelativ direct, sea-
derea puterii interne de cumpärare a monetei nationale, deci
provoaca un prim aspect al deprecierej monetare, cu intreg
complexul de consecinte : insuficienta prevederilor bugetare,
necesitatea sporirei acestuia si a urcarei impozitelor; turbura-
rea climatului necesar productiei; desechilibrul in bugetul celar
cu venituri fixe; tensiuni socialo-economice; cerinta sporirii nu_
marului semnelor monetare In circulatie i concomitent cu ele,
scäderea monetei natdonale pe pietele streine.
Toate aceste fenomene desläntuite, de ruperea echilibrului
In formarea normal& a preturilor si de urcarea acestora, m'au
preocupat la preluarea conducerii mentionatului Minister, In
luna Aprille 1938.
Ca urmare a necesitatei de a se stabili o normalizare si in
acest domeniu si de a se fixa cadrele organizarei economice,
care sit stapaneasca fenomenul preturilor, am luat masuri pen-
tru studierea acestuia, in lumina specificului nostru románesc.
www.dacoromanica.ro
302 PARTEA I1I-a - PRETURI SI MONETA
Am plecat 1 atunci dela acelasi principiu const9.nt, ce m'a

calduzit totdeauna, anume -: la o problema economi3a, la o criza
economica, trebue o solutiune tot economica.
Urcarea preturilor, fiind un fenomen de criza i desezhili-
bru economic, solutiunea lui trebue cb.utata tot In domeniul
economic. Cu legiuiri aciministrativo-politienesti, Cu Inasprirea
regimului penal si Cu teroare sancttonista, nu se solutioneaza
problema; in cel mai bun caz, cu atari mijloace daca se isbu-
te*te a fi inabusita, pentru moment, ca sa isbucnea,sca apoi
mai acuta
Calauzit de aceste principii, am cautat de-ci cre,area cadru-
lui de stäpanire a problemei preturilor 1 pentru viitor, In or-
ganizarea factorilor econemici care ar putea, astfel, finpiedica
isbucnirea unei crize a preturilor.
Pentru acest program, era necesara studierea conditiilor
specifice ale economiei noastre, precum l unele experiente, in
scopul de a vedea cum se aplica si ce rezultate pot da, acele
principii i acel program.
In scopul studierei specificului economiei romanesti, din
acest domeniu, am creat, la Ministerul Economiei Nationale,
prin Decretul Regal No. 1914 din 17 Mal 1938, o serie de Co-
misiuni speciale si permanente, Insarcinate cu analiza, docu-
mentarea l propunerea solutiunllor celor mai potrivite, In
scopul crearii cadrului economic necesar pentru stapanirea
problemei preturilor.
Aceste Comisiuni speciale erau urmatoarele
ComiSia, pentru ccdmbaterea scumpetei, organizarea apro-
vizionarilor pentru consum si supravegherea preturilor la arti-
colele alimentare, de origina animall si vegetal& ;
Comisia pentru combaterea scumpetei, organizarea apro-
vizionarilor pentru consum i supravegherea preturilor la arti-
colele de imbracaminte l incaltaminte ;
Comisia pentru combaterea scumpetei, organizarea apro_
vizionarilor si supravegherea preturilor la diver% combustibili;
Comisia pentru combaterea scumpetei, organizarea apro-
vizionarilor 1 supravegherea preturilor la diverse alte articole
de consum.
Aceste Comisiuni aveau de scop sä identifice i sa coritu-
www.dacoromanica.ro
reze productia articolelor respective, in raport cu consumul ; sa

avizeze asupra necesitatilor i posibilitatilor de productie inter-
na, a bunurilor de consum respective ; sa stud'eze i sa propuna
modalitatile de organizare, comerciala l technick a aprovizio-
ndrilor interne si in Capitala, (transporturi, antrepozite, frigo-
rifere, piete de desfacere en-gros, distributie Cu amanuntul,
etc.), adica sä studieze i s, propuna organizarea repartitiei ar-
ticolelor, intre centrele de productie si cele de consum; a se
tina in curent Cu toate schimbarile ce puteau interveni in con,
ditiunile de productie, clistributie 1 pret, la diversele articole
de consum, In Vederea masuri/or de adaptare ce trebuiau luate;
sa studieze 1 sä propuna modalitatile cele mal potrivite pen.tru
rationalizarea consuraului, la diverse articole, and i uncle
s'ar crede oportun 1 necesar, intfun cuvant sä analizeze
cauzele economice care determinau formarea preturilor, pentru
ea, prin jocul 1 desvoltarea lor, sâ se poata infaptui stapanirea
preturilor.
Am citat astf el, numai cb,teva din atributiunile mal impor-
tante, ale acestor Comisiuni. Ele aveau deci sa studieze solutiu-
nile cele mal practice de luat, pentru crearea oitganizArilor ge-
nerale de incadrare a preturilor.
Spre marea mea satisfactiune, am putut constata, Cu ce
viu interes, cu ce calda devotare, pentru aceste probleme de
superior interes general, se pasionau In lucrarile lor, cele mal
multe din personalitatile ce alcatuiau acele Comisiuni.
magistrati, industriasi, comercianti, agricultori, zootechnicieni,
economisti, profesori, toti, cu o ravna demna de admirat,
sfredeleau si disecau fenomenele economice, pentru a le smul-
ge secretul, prin care aveau apoj sa fie stapanite.
Am facut apel la pretioasa colaborare a d-lor magistrati mal
jos numiti, reusind astfel sä incredintez prezidarea lucrarilor
fiecareia din aceste Comisiuni permanente, d-lui C. Viforeanu,
la acea epoca Procuror general la malta Curte de Casatie ; d-lui
Titu Magheru, Consilier la aceiasi Inalta Curte, in acel timp ;
d-lui Iacob Solomon, Procuror tot la In-alta Curte de Casatie
d-lui St. P. Mihaileanu, Consilier la Curtea de Apel din Bucu-
rest, la acea epoca.
Am cautat, astfel, l Cu acest prilej, sb, apile o norma care
www.dacoromanica.ro
304 PARTEA III. a PRETURI SI MONETh
m'a calauzit in toate elaborarile, anume: de a projecta asupra

tuturor lucrarilor si solutdunilor in pregatire, principiile de jus-
title si dreptasele echitatii, singurele care rezolva conflictele
pot ,s6, le previna chiar. lar pentru aceasta opera de rationala
inmanunchiere a vietii reale, Cu normele dreptului si ale echi-
tatii, am facut apel si de astadata, ca in toate imprejurarile, la
Inalti maigistrati. a caror experienta in a despica fenomenele
vietii reale si conflictele ei, la lumina principiilor de justtie,
aveau sa fie atOt de folositoare. inlet cpere de realitati eficiente.
Surprinderea mea a fost Insá maj imbucuratoare, si
de aceasta data, ca, in multe alte imprejurari, cand am putut
sá constat cl, spiritualitatea superioarti si disciplina de con-
stiinciozitate, care formeaza structura esentiala a ma gistriatulm
de elita, se dublau de pasiunea activa pentru adancirea, studie-
rea i stapanirea fenomenelor econcmice
In adevar, d-nii prezidenti magistrati. erau factorii con-
stanti de stimulare i intretinere vie, a lucrarilor Comisiunilor,
intovä'rasiti de colaborarea inimoasa si desinteresata a unora
dintre membri.
Citez, printre acestia, dela Comisia pentru combaterea
scumpetei, organizarea aprovizionarilor pentru consum i su-
pravegherea pretairilor la articolele alimentare, cu o deosebita
satisfactiune. pe d-nii : G. Ionescu Bräila, Em. Petrini, Ing. Ion
Duma, Directorul Serv. Comercial din C. F. R.; V. Caftangio
glu, Dr. G. Isbäsescu ; de la Comisia pentru combaterea scum-
petei, aproviziona,rea pentru consum si supravegherea preturi-
lor la diversi combustibili. pe d-nii : I. Marinescu. directorul ge-
neral al Soc. ,.Concordia", la acea epoca; Ing. A. Nedelcovici
Administrator la C. A. P. S., Ing. Al. Krupenski, Ing I. Burn-
iana, Ing. Radu Augustin. Directorul tractiunei C. F. R., Ing.
Ion Dumitrescu, delegat al Asociatiei industriei forestiere; de
la Comisiunile pentru ccmbaterea scumpetei, aprovizionarea
pentru consum si supravegherea preturilor la articalele
de imbracäminte inaltaminte si diverFe alte articole
de consum, pe d-nii: C. Gorciu, directorul Oficiului textilelor,
lag. Luca Lucian, directorul economatului C. F. R., N. George-
scu-Roentgen, Ing. C. Cassasovici, D. Mociornita, Bucur Bune-
scu, Al. Daia, Ing. Const. Stefanescu de la C. F. R., C. Dinulescu,
director la Municipiul Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
Astfel, eficienta disciplina a principitlor de drept i expe-

rienta superioara a inaltului magistrat, se irunanunchiau Cu re-
alitatile vietii i fenomenelor economice, in lucrarile acestor
Ccmisiuni, i hni amintesc cu o deesebita satisfactiune, substan-
tialele studii i practicele propuneri, pe care mi le faceau ace-
ste Comisiuni.
Cu reconfortanta amintire a colaborarilor inimoase lumina-
te si eficiente, ma folosesc si de acest prilej, pentru a exprima
sentimentele mele de osebita gratitudine, clistinselor persona-
mentionate mal sus, care au binevoit sa-si acorde, pre-
tioasa si desinteresata lor colaborare, in acele Comisiuni.
Prin caracterul lor de organe permanente, aceste Comisiuni
aveau sa fie de cel mai eficace folos.
In adevar, pe temeiul rapoartelor Comisiei pentru com-
baterea scumpetei, organizarea aprovizionarilor i supraveghe-
rea preturilor la diiersi combustibili, am pus in aplicare, inca
din vara anuluj 1938, aprovizionarea Cu lemne a Capitalei, pen-
tru campania de iamb. 1938-1939.
Faceam astf el, o prima experienta in aplicarea principiilor
ce ma calauzeau In aceasta materie.
Experienta a reusit complect caci, spre deosebire de eeiace
se intampla, in alti ani, cand pretul lemnelor incepea sa crea-
se& din toamna, accentuandu-se Cu caracterul acesta de spe-
cula, in lunile Deembrie, Ianuarie i Februarie, in cadrul
acelei aprovizionarj de experienta, preturile au Inceput sä scada
Inca din luna lime 1938, pentru a oscila usor pan& in Decem-
brie acelas an, and au Inceput sa cobeare din nou.
Citez cifrele oficiale pretul vagonului de fatz, dela 10.300
lei in luna Iulie 1938, scade la 9.950 in August, pentru a deveni
9.902 in Noembrie 1938, si a scadea apoi la lei 9.853 in Decem-
brie 1938, la lei 9.786 in Ianuarie 1939, la lei 9.546 in Februarie
1939, la lei 9.418 in Martie 1939 si la lei 9.386 in Aprilie 1939.
Cfraficele No. 25 si 26 dela Anexele acestui volum, exprima, In
mod caracteristic, situatiunea aratata prin cifrele de mal sus.
Acest fenomen de scadere a preturilor, la lemnele de foc,
In lunile cele mai puternice ale iernii si ale cererii, de mult nu
se mai inregistrase in tara noastra. In acelasi timp insa, acest
f enomen exceptional de scadere a preturilor, experimentat Cu
Vol. I 23
www.dacoromanica.ro
rezultatele mal sus mentionate, Imi confirma ca principiile

metoda care ma calauzeau, In materie de incadrarea l st&pa-
nirea preturilor, erau eficiente si di lucrarte mentionatelor
Contisiuni permanente, erau de o net&gaduitti utilitate.
Dup& plecarea mea insl, dela conducerea Ministerului E-
conomiei Natimale, acele Comishmi pentru combaterea
scumpetei, organizarea aprovizionarilor pentru consum si su-
pravegherea preimilor, au foAt desfiintate, intregul pro-
gram, cu metoda lui de lucru l experientele rodnice desavar-
site, au fo,st anihilate.
Astfel s'au irosit un program si o actiune ce trebuiau sa
asigure tarei, organizarea necesara, inca din timpuri mai
nistite, pentru ca vremurile de furtunl I razboi ce aveau sa
vina, sa o gaseasca Inzestrata cu un cadru, Cu o solida osa-
tura a constructiei economice, care sa-i permita stapanirea
rational& a preturilor, in vremuri entice, f ara prea mar'. con-
Tulsiuni.
Departe Insa, de a se respecta si continua o ata de utila
indispensabila opera, ea a fast abandonata, lar mal apoi, In luna
Septembrie 1939, cand se dovedea cat ar fi fost de utila, daca
acea opera ar fi fost continuata, in prima luna de isbuc-
mire a razboiului mondial, economía noastr& nationalti era a-
runcata In necunoscutul liberei speculatiuni a devizelor din
bursa neagra, importul era suspendat, Pinte In
tate erau oprite, lar preturile interne, moneta nationall, cos-
tul vietii, erau lasate In vota soartei si a speculei.
Regimul liberei negocien geneneralizate si preludie

interne.
In cifre si preciziuni, care au fost consecintele acelui regim
alte aplicarei lui, asupra preturilor interne ? Graficul No, 12
dela Anexele acestui volum, le demonstreaza. Acest grafic ilu-
streaza evolutia indicelor preturilor de gros, a celor in detaliu,
si al costuluí vietli cu incepere dela. 1937.
Din linia de varigiune a zisilor indici rezulta câ, dup& o
urcare a preturilor, intervenit& in anul 1937, urmeaza o stabi-
lizare a lor In cursul anului 1938, cu o usoarl oscilatiune de
scadere chiar, In unele luni de vara ale acelui an, pentru ca
www.dacoromanica.ro
PARTEA XII-a PRETURF SI MONETA 307
aceasta oscilatiune al continue, in anul 1939, cu oarecare ten-

dint.5, de urcare, pana, In luna Septembrie 1939, cand toate in-
dicele, la preturile de gros, cu arnanuntul si la costul vietil, se
-ridica, aproape In verticada pentru a continua aceda% fermit
evolutde, In 1940, cu o alaba clatinare, Cu un m'e zig-zag, la
ineeputul acestui an.
Analizand preturile de detaliu, din Bucuresti, pe anii 1936-
-1940, se constata aceiasi evolutiune.
Graficul No. 13 de la Anexele acestui volum, inregistrand
-variatiuniie indicilor la preturile alimentelor si combustibilu-
lui, la Incaltaminte si Imbracaminte, precum si indicele tgeneral
pentru preturile cu amanuntul, evidentiaza, aceiasi urcare
a preturilor, in verticalá aproape, Cu incepere din luna Septem-
'brie 1939.
In adevar, indicele preturilor de gros, (anul 1929=100),
trece In 1937, dela 73,9 la 78,7, pentru a sui la 80,5 pana la fi-
nele anului 1938, si a se ridica la 84, la finele lunei August
1939. In Septembrie 1939 trece la 88,9 lar la Decembrie 1939, se
sue la 104,3, 1
Indicele preturilor Cu amanuntul (anul 1933=100) se ridiea,

in 1937, dela 111,1, la 132,4; in 1938 dela, 136,6 seade ia, 132,1; in
1939 ereste la 134,4 paria la finele August 1939, lar la Decem-
brie 1939, Inregistreaza indicele 164,4 pentru a deveni 178,4 In
_Aprilie 1940.
Indicele costului vietii (anul 1933=100) se ridica deja 102,9
la 122,6, In 1937; In 1938 este aproape stationar, cu foarte slabe
variatiuni, trecand dela 125,1 la 125,5 pentru a deveni 130,3 la
finele August 1939, a se ridica la 161,1 pana la Deeembrie 1939
-si a sui la 181,3 in Aprilie 1940.
Aceste cifre invedereaza ca, singurul an, din seria, celor
raentionati, In care preturile de gros au avut o foarte usoara
urcare, dar In care preturile Cu amánuntul au scazut, asigurand
astfel o stabilitate a costului vietii, a fost anul 1938.
Acesta era rezulta.tul politicei de combatere a scumpetei
si de stapanire a preturilor, ce elaborasera si pusesem in apli-
care, la Ministerul Economiei Nationale, politica ce, din pa-
'cate pentru tara., nu a mai fost continuata.
Mal mult inca, ea a Post Inlocuita, in luna Septembrie 1939,
www.dacoromanica.ro
Cu regimul de libertate generala a n,egocierei devizelor, 'ara niet

o prevedere pentru sectorul preturilor.
Acestea, tasnesc astfel in verticala aproape, din luna Sep-
tembrie 1939, Cu o cadenta. de urcare l cu o fermitate vertigi-
noasa, ingrijoratoare.
Care puteau fi cauzele acestel alarmante sj. grave situa-
tiuni ?
O analiza obiectiva a fenomenelor care ar fi putut pro-
voca o atare deslántuire in urearea preturilor i in scaderea
puterii de cumparare internä a monetei nationale, ne duc la
examinarea urmatoarelor probleme:
1. Influenta preturilor externe, urcate din cauza razboiului;
2 Psichoza economica interna a rázboiului;
S. 0 eventuala inflatie monetara;
4. Un eventual exces de fiscalitate.
Le vom analiza pe fiecare, in parte, pentru a vedea m'asura
In care, vreuna din ele, ar fi putut contribuí sau determina
urcarea de preturi alarmanta, precizata de cifrele mai sus ci-
tate, in perioada de dupa Septembrie 1939.
i. Influenta preturilor externe, urcate din cauza rdzboiului,

asupra celor Interne.
Romania fiind o tara in a carei masa, de consum intern,

importul de marfuri ocupa un loe destul de important, este
evident ca, preturile externe, cu care vin incarcate produsele
importate, sa influenteze, direct si indirect, asupra preturilor
Interne.
Astfel, urcarile sau scaderile preturilor externe, pentru bu-
nurile ce importam, aveau si au o inraurire incontestabilEt a-
supra formarei preturilor interne.
La lumina acestei constatar', examinand situatiunea si e-
volutía preturilor mondiale de gros, constatam variatiunile de
mal 308.
In prealabil mentionam ca, indica preturilor mondiale de
gros, au fost calculati, fara, a se lua in considerare §1 China, de
oarece pe de o parte, preturile in aceasta tara, datorita eveni-
mentelor ei interne, se gasesc intr'o situatiune Cu totul excep-
tionala, de multi ani, lar pe de alta parte, pozitia speciala de
www.dacoromanica.ro
PARTEA 1H-a METER' SI MONETA 309
quasi-izolare econcmica, in case se gaseste acea tail, nu este

de natura sa aiba vre-o inraurire organica asupra evolutiei
preturilor din celelalte Os' si in special din cele europene.
De asemenea mention&m ca, indicii preturilor mondiale
ai celorlalte taxi, la care ne vom referl, au fost calculati dupa
datele publicate de Societatea Natiunilor, precum l In Raportul
anual al Bancii Reglementelor Internationale, dela Bale.
Evolutia preturilor mondiale de gros a fost urmatoarea (a-
nul 1929=100): dela indicele mediu anual 88, din 1938, trece
la indicele mediu anual 93, in 1939, Cu specificarea ca In acest
an, in lima Septembrie, indicele era 91, pentru a deveni 98
Decembrie 1939, apoi 99 In Aprilie 1940, trecand la 100 in Au-
gust 1940 si la 104 in Decembrie 1940.
Asa dar, dei razboiul mondia/ se deslantuise Inteo ma-
sura foarte inaintata, totusi preturile mondiale au inregistrat
o urcare, moderata dar si de o lenta si stapanita progresiune,
_nu ca In tara la noi uncle, aceiasi indici, trec dela 89, in Septem-
brie 1939, la 104 In Decembrie 1939, pozitie pe ca.re preturile
mondiale nu au atins-o cleat abea dupa un an, in Decembrie
1940. Apoi, indicele roman devine 127 in Aprilie 1940, _._, po-
zitie pe care preturile mondiale nu au atins-o decat in Fe-
bruarie 1942, pentru a se urca apoi, in Romania, la 160 in
Decembrie 1940.
Astfel, preturile noastre de gros, tb.snesc In sus, pe o linIe
lmpresionant de rapid& in urcarea el, depdsind fapt impor-
tant de retinut, Jifia preturilor mondiale, intre luna Octom-
brie si Noembrie, pentru a sari peste ea, inteo ascensiune In-
clependenta si de urcare mult distantata, fat& de curba pre-
turilor mondiale,
Graficul No. 14 dela Anexele acestui volum, iiustreaza
aceasta singulara si exceptional& evolutiune a preturilor noastre
fat& de cele mondiale.
Din aceste date, rezulta deci ca, daca In cempimerea si
evolutia preturilor noastre interne, a putut sa contribue
urcarea preturilor mondiale, aceasta contibutle sau influ-
enta a fost fcarte redusa si In nici un caz. ea nu poate fi con-
siderata drept cauza determinanta a urcarei, aproape verticale,
a preturilor din tara noastra,
www.dacoromanica.ro
311 PARTEA I/I-a PRETURI $1 MONETA
Aceasta vertiginoas i -ametitoare urcre a preturilor-

noastre, care a lasat Cu mult in urm& curba preturilor mon--
&ale, a trebuit sá, alba o alt& cauzl, un alt resort specific,
care i-au dat aceastl exceptionala si anormal & ridicare
Dovada despre aceasta este si pozitia comparativI a pre-
turilor din tarile vecine noua din Bulgaria, Ungaria, Yugo-
slavia, Grecia si Turcia.
Anallzand evolutia preturilor de gros, In aceste tari, para-
¡el cu Románia, (anul 1929 _= 100), se constata urrnatoarea
situatjune : din Septembrie 1939 la Aprilie 1940, indicele pre-
turnar de gros trece, In Ungaria, dela 87 la 94, aclica o urca.re-
cu 7 puncte; In Yugoslavia dela 76 la 102, axila urcare Cu 26
puncte; in Bulgaria, dela 66 la 70, m'id', urcare Cu 4 puncte;
Grecia, dela 123 la 141, adíe& urcare Cu 18 puncte; In Turcia
dela 61 la 73, adica urcare Cu 12 puncte, lar in Romania,
indicii trec dela 89 la 127, axila, o urcare de 38 puncte.
Graficul No. 15, dela Anexele acestui volum, ilustreaz&
aceast& exceptionala si singular& evolutiune a preturilor din
Romarlia.
Din punct de vedere al repercusluriel urcb,ril preturilor
asupra costului vietii, situatiunea prezinta aceiasi infatisare,.
Cu totul speciala, a Romaniel.
In adevar, indicele costului vietii (1935 100), a Inregis-
trat urmatoarea evolutie in perioada Septembrie 1939Decem-
brie 1939; in Ungaria, ramane neschimbat, la 112; in Yugo-
slavia, trece dela 93 la 105, adic& o urcare de 13 puncte
In Bulgaria trece dela 103 la 105 adic& o urcare numai de 2
puncte; in Grecia, trece dela 126 la 130, adicá, o urcare de 4
puncte; In Turcia trece dela 103 la 109, adica o urcare de 6
puncte, lar I Romania trece dela 131 la 141, iadica o urcare
de 10 puncte, superioar5, tuturor acestor t&ri, pentru a deveni
165, in Aprilie 1940, fata de 115 in Ungaria, 120 in 'Yugoslavia,
108 in Bulgaria, 135 In Grecia si 113 in Turcia. In Decembrie
1940, indicele costului Vietii ajunsese in Romania 198, In Un-
garia numai 128, in Yugoslavia numal 139, In Bulgaria numat
123, in Grecia 155, lar in Turcia numai 122.
Grafieul No. 16 dela Anexele acestui volum., invedereaz1
aceast& exceptionala stare de urcare a preturilor si a costulut
www.dacoromanica.ro
PARTEA PRET1URI SI MONETA 31/
vietii din Romania, fata de Wile inconjuratoare, din aceiast

zona geografica i economica.
Mal trebue oare sa subliniem cä, niel una din tarile men-
tionate, nu posedau resursele de existen tai bogatiile Roma-
niel i totusi, in acele tari, mal sarace decal noi, preturile erau
mal putin urcate, viata era mai eftina deca.t la not, lar tara
noastra, in schimb, cu toate bogatille el, scapatase pe panta
celei mal aprigi sciunpiri i turburari economice, In viata
intern& a ei ?
Concluzia ce se impune in mod necesar, din datele de mal
sus, nu poate fi decat urmaoarea trebuia sa fi intervenit ceva
specific Romaniei, o cauza Interna particulara acestel taxi, care
a putut provoca o urcare a preturilor interne si o scumpire a
vietii, atat de uluitoare.
La aceiasi concluziune ajungem daca examinam 1 datele
Pe care le ilustreaza, graficul No. 17 dela Anexele acestui volum,
privitor la evolutia preturilor de gros in Anglia, Germania st
Statele Unite, comparativ Cu cele din Romania.
Din acest grafic se invedereaza ca., des/ doua din tarile mal
sus mentionate: Anglia si Germania, se gaseau in razboi, dupa
2 Sepembrie 1939, totusi preturile lor erau mal scazute decat
cele din ttomania, in mentionata perioada. Preturile noastre de
gros tlepaseau i distantau, cu mult, pe cele din mentiona-
tele taxi.
In adevar, in Germania preturile de gros irifegistreaza,
indicile 78, pe intreg anul 1939 indicele 1929 = 100. Numai
pe luna Ianuarie 1940 indicele devine 79, se mentine acelasi pe
luna Februarie 1940 si ajunge 80 in Aprilie acelasi an, pentru a
deveni 81 la Decembrie 1940.
In Anglia, indicele lunei Septembrie 1939 era 83 (indicele
1929 = 100) si ajunge In Decembrie 1939 la 94, lar in Aprilie
1940 la 101, in trap ce lndicele acelorasi preturi din Romania,
atinge in luna Decembrie 1939 cifra de 104, lar in Aprilie 1940,
cifra de 127.
Pe aceiasi perioada de timp, preturile de gros, In St. Unite,
au inregistrat evolutia urmatoare, exprimata in indici, 1929=100:
In Septembrie 1939, indice 83 ; in Decembrie 1939, indice 83; in
Aprilie 1940, indice 82; in Decembrie 1940, indice 84.
Din cele mal sus expuse, din expresiunea obiectiva a cifre-
www.dacoromanica.ro
lor rezulta ca, urcarea preturilor si a costului vletii, In Roma-

nia, Cu lncepere din luna Septembrie 1939 a putut fi influen-
tata, intr'o oarecare masura, de cresterea preturilor mondiale,
In genere, datorita razboiului, totusi vertigInoasa ridicare a
curbei lor, in tara noastra, care depasea cu mult toate pozitiile
tärilor mai sus analizate, nu s'ar putea explica printeo inrau-
rire externa', cl numai printr'o cauza interna, specifica tarei,
cauza cu totul exceptionala, care a determinat tasnirea ame-
nin.tatoare, spre verticala, a preturilor i costului vietii in Rg-
manta, cu intreg cortegiul el de consecinte, in toate Sectoareie
economiei noastre mationale, spre deosebire de toate celelalte
täri mal sus mentionate.
2. Psichoza economica a rilzboiului.
Asa dar, preturile externe nu au putut influenta, mal

!lúe° reclusa mb.sura, formarea celor interne dela noi, farl
irisa ca cele dintai sa poata constitui cauza exceptionalei ur-
cari, Inregistrata de acestea din urma.
Un alt factor care, de sigur, a putut contribui la urcare,a
preturilor interne, in Romania, la epoca dura fint;le Septem-
brie 1939 si in lunile urmä'toare, a fost i teama da razbol,
psichoza vremurilor grele ce se involburau peste Europa, ame-
nintand toate Statele.
Incontestabil ca, in atan imprejurari, populatia cauta sä
se asigure de alimente si diverse articole de consuma ce ame-
nintau a se scunapi sau dispare, din pricina razboiului l, aceastä
goana dupd malla, a fost de natura sa determine o urcare a
preturilor, precum de asemenea, aceiasi teama, aceiasi psh:f.-
choza economica a razboiului, a determinat un alt fenomen
paralel si concomitent, pe acela al retragerii depunerilor si al
tezaurizärii disponibilitatilor, in ciorapul econcmiilor ascunse,
pentru zile grele.
Asadar, fara indoialä. ca i temerea de razboi, acest factor
psihologic. aceasta psichoza economica, a contribuit intr'o oa-
recare m'asura, la urcarea preturilor din Romania.
Acest fenomen se manifesta irisa sub forma unei cresteri
eruptive, timp de cateva sapta'mani cel mult, apoi febra rezer-
volor la arttcolele de consum scade si cu ele cedeaza, si eres-
www.dacoromanica.ro
PAETEA III-a PRETURI SI DIONE1A 313
terea preturilor, pe care o determinaserl ambele fenomene,

cererea I preturile, intrand apoi pe o linie de calm si des-
tindere.
In Romania !ma, departe de a se inregistra simptomul mal
sus mentionat, al exploziei febrile, al psichozei cererii si al ur-
carei preturilor, urmate de calmul restabilírei si al destinderii,
dela Septembrie 1939, luna declararei razboiului, pre-
turtle n'au mal cedat, cl au continuat o constant& si vertiginoa-
sa urcare, ceeace invedera existenta unei alte cauze, ce depksea
Cu mult influenta 1 durata limitatä a psichozei de razboi.
Dar, aceasta psichoza s'a exercitat i asupra populatiiior
altor tari : in Germania, care era in razboi 1 unde preturile
aproape nu s'au clin tit din nivelul lor anterior; in Anglia, tar&
care de asemenea intrase in razboi 1 unde cresterea a fost cu
mult inferioara celet din tara noastra; in lumea intreaga am
vazut indicele preturilor mondiale ce evolutie calma j stapa-
nit& a inregistrat.
De asemenea, aceiasi psichoza a razboiului s'a produs evi-
dent si in Ungaria, Bulgaria, Grecia, Yugoslavia, Turcia,
dar am vazut ce diferenta a existat intre linia de evolutie re-
clusa a cresterii preturílor, in aceste tari, fata de precipítata
urcare din Romania.
Asadar, daca nu se poate contesta influenta factorului
psichologic al razboiului asupra urcarei preturilor la noi, ca
pretutindeni, in toate tarile, faptul ca economia noasträ a
inregistrat un exceptional salt al preturilor interne, acesta
nu poate fi datorit decat altor cauze specifice tarei noastre, lar
nu in mod exclusiv psichozei de razbol sau influentei pretu-
rilor externe. Aceasta, cu atat mad putin, Cu cat psichoza crearel
rezervelor la artícolele de consum. a fost oarecum neutralizata
de alta pstchoza: aceia a tezaurizarii banilor, in ve.derea vre-
murilor grele ; deci s'a micsorat tendinta cumpararei de mar
furi, prin acela tezaurizarii senmelor m.onetaze.
Ceiace putem constata insa este faptul ca, deslantuirea eve-
nimentelor de razboi, din4una Septembrie 1939, in lac sa ga-
seasca tara cu o structura organica i cu un sistem economic
de productie, aprovizionarea pentru consum si supraveghere a
preturilor, astfel cum incepusem a-1 aplica, in anul 1933, pen-
www.dacoromanica.ro
311 PARTEA ¡ir-a PRETURI $1 MONETA
tru a Incadra problema formarei preturilor interne si a stapà-

nirei lar, a/cm ~tica a fost abandonata, lar dupti decla--
rarea razboiului, in luna Septembrie 1939, in loc sa, se indrepte,_
cele dintai preocupan, asupra problemei dominazei preturilor
interne, acest sector a fost lasat, complectamente, in voia tu-
turor manipularilor si actdunilor de specula..
3. Circulatia monetara.
O alta cauza care poate determina urcarea preturilor, este-

sporirea nemasurata a semnelor monetare, puse In circulatle).
daca. aceasta circulatie, astfel manta, nu determina si o spo-
rire corelativa a bunurilor cerute de semnele monetare
In acest caz, legea ca.ntitativa, a monetei, influenteaz6, asu-
pra preturilor, printr'o cerere sporita de bunuri, fata, de o pro-
ductie, fata, de oferta mentinuta sau reclusa de atari bunuri.
Din aceasta rupere de echilibru, intre moneta sporita, In-
tre cererea sporita si oferta insuficienta, se naste urca,rea
preturilor.
Este deci de analizat, daca acesta a fost cazul, la fineie-
lunei Septembrie, cand s'a pus In aplicare regimul liberei ne-
gocieri a devizelor, concomitent cu inceperea urcarei intempes-
tive a preturilor.
Prima situatiune saptamanala a Institutului de emisiune-
publicata dupa punerea in aplicare a regimului liberei nego-
cien i generalizate, din 17 Septembrie 1939, a fost la 23 Septem-
brie. In situatiunea, dela acea data se constata ca. totalul /pile--
telar emise era de 47.566 mil. lei. La aceasta, cifra. trebue sa. se-
mai aclauge moneta metalica, emisa la acea epoca, In valoare
de 5.735 mil. lei, ceiace reda un total de 53.301 mil. lei, care
devine 53.712 mil, lei, la finele lunei Septembrie 1939.
Urmarind apoi evolutia sporului de emisiune a Báncii Na-
tionale, pana la 31 Decembrie 1939, pentru a vedea curn se si-
tueaza f ata de urcarea vertiginoasat a preturilor, din aceiasi
perioadá de timp se constata ea, pe data de 31.XII.1939, totalul
emisiunei nu se ridicase decat la 48.799 mil. lei la care adau-
gand si circulatia monetei metalice, se obtine totalul semne/or
monetare, emise pana la acea data, in valoare de 55.946 mil.,
www.dacoromanica.ro
PARTEA 1H-a PRETURI SI MONETA 315,
lei. In acest interval de timp deci, semnele monetare emise nu_

cresc cleat cu 2.645 mil. lei.
Trebue sa recunoastem ca o atare sporire de emjsiune, pe-
vremuri de deslant,uire a razboiului mondial, nu poate fi luata..
In considerare si socotita ca un factor inflationist, care ar fi
putut determina vre-o urcare a preturilor, and acestea, pe ace-
las interval de timp, s'au suit in proportii considerabile.
Socotind pe indici, baza 1938 = 100, la preturile de gros,
indicii tree dela 114, In Septembrle 1939, la 134 In Decembrie
1939, pe cand indicii pentru emisiunea monetar& pe aceiasi pe-
rioada, tree dela 135 la 141, &Tic& la preturi se constata o spo-
rire de 20 puncte, pe and la entsiune numai de 6 puncte, adica-
preturile crese, In acest interval de timp, de trei ori mai mult,
decat instrumentele monetare emise.
Pe intervalul de timp dela 31 Deeembrie 1939, la finele
lunei Aprilie 1940, emisiune,a de bilete i moneta metalic& trece=
dela 55.946 mil, lei la 57.250 mil. lei.
Considerat& In indici (anul 1938 = 100), aceast& evolutiune
se expriml astfel : indice la 31 Decembrie 1939 = 141, lar la.
fine Aprilie 1940 = 145, adica, sporul de emisiune nu a fost
decat de 4 puncte.
Analizand i urcarea preturilor pe acest interval de timp,
exprimata in indici (1938 = 100), se constata ca indicele pre-
turilor de gros trecea, dela 134, In Decembrie 1939, la 163 In_
Aprilie 1940, aelica invedera o urcare de 29 de puncte.
Asa dar, in intervalul dela Decembrie 1939 la Aprilie 1940,
preturile interne s'au urcat de 7 ori mai mult cleat emislunea
monetarl.
Datele de mai sus dovedese ea urcarea vertiginoa,sa a pre-
turilor, in perioada Septembrie 1939Aprilie 1940, nu a putut
avea, ca factor determinant, o sporire atat de neinsemnata a-
emisiunel monetare.
Analizand pozitia emisiunei de moneta fat& de evolutIa
preturilor i in perioada anterioara lunei Septembrie 1939, pen-
tru.ca nu cumva, vre-o emisiune inflationist& de moneta, ante-
rioara aeestei Juni, st, fi putut provoca, ulterior, o urcare atat
de impresionanta a preturilor, din acest punct de vedere se
constata ca, emisiunea de bilete i moneta metalicb, trece, dela
www.dacoromanica.ro
316 PARTEA III-s PRETURI SI MONET&
44.001 in Aprilie 1939, la 53.712 mil. la finele lunii Septem-

brie 1939.
Analizand insa elementele de compunere ale acestei eml-
siuni, se constat5, ca, emislunea mai sus mentionata era com-
pusa : din circa 6.900 mil, lei imprumuturi comercialc pe gaT
de titluri i portofoliu comerd.al; din circa 1.900 mil. lei cumpa-
rare de aur dela producatorl i numai circa 900 mtl. spor de
emisiune in moneta met alica.
Din aceasta emisiune deci, numai cota parte respectiva din
cele 900 mil, emisiune de moneta metalica a mars la Mat ;
Restul emisiunei a mers la finantarea recoltei din vara anutui
1939 si la diversele neces!tati bancare si ale economiei natio-
nale, din acea perioada.
Bugetul 'general al Statului filnd echilibrat i cu incasart
excedentare, lar cel de inzestrarea arraatet avandu-si prevede-
rile lui speciale de Pnantare, nu a fost nevoie, In aceasta pe-
rioada de timp, de niel un apel la Institutul de emisiune.
Asa fiind, aceasta emisiune, facuta in scopul sprijinirii
productiei agricole I industriale a Wei, de satisfacere a nece-
sltatilor comerciale si de linistita stapanire a ordinei i Mere-
derei generale, atAt de necesara unei activitati economice,
mal ales in timpurile de psichoza a razboiului, o atare ern:-
siune Cu caracterul ei productiv l constructiv econ.omic, nu
putea fi considerata ca inflatie, nu putea avea vre-o inraurire
negativa, asupra preturilor, necum sa determine o tasnire atat
de virulenta a lor.
Dar, la aceasta analiza a pozitiel factorului monetar, asupra
celui al preturilor, trebue sa mai subliniem doll& imprejurari
economice, de foarte mare Insemnatate pentru stabilirea oblec-
tiva a concluziilor.
Aceste imprejurari au fost urmatoarele:
a) Cifrele emisiunilor de moneta mai sus mentionate, de
53.712 mil. lei, in luna Septembrie 1939 ; de 55.946 mil. lei In
luna Decembrie 1939 si de 57.250 mil.lei in luna Aprilie 1940,
toate aceste cifre reprezinta totalul ,,emisiunei" de moneta-
hartie i moneta metalica. lar nu totalul circulatiei", nu to-
talul semnelor monetare ce erau intrebuintate, in mod efectiv,
www.dacoromanica.ro
pe piata, pentru ca goat& exercita actiunea lor pozitivA,

in viata economica, deci 1 asupra, preturilor.
Era o insemnata deosebire intre totalul emisiunei" si to-
talul circulatiei efective" de maneta', deoarece in permanenta
In tezaurul I conturile BA.ncii Nationale, se gaseau insemnate
miliarde de lei, apartinand Statului i particularilor, miliarde
care nu eseau pe piata, ca factor de actiune economica asupra
preturilor etc.
/n adevar, se constata ca Banca National& detinea, urma-
toarele sume, apartinand Statului i particularilor, sume ce
fusesera puse in circulatie prin emisiunile mal sus mentionate,
dar care se intorsesera la Banca Nationall, esind astf el din
circulatia de pe plat& i pierzandu-si calitatea de factor activ,
intr'un cuvant sterilizA.ndu-se.
Astf el, la finele lunei Aprilie 1939, se gaseau in conturi cu-
rente i depozite la vedere, la Banca Natianala, Idi 10.341 mil.;
la inceputul lunei Septembrie 1939, aceleasi posturi insumau
9.357 mil, lei, lar la finele Decembrie 1939, lei 10.365 mil. Asa
dar, numai aceste importante sume, absorbite de Banca Napo-
nala, din circulatia monetara de pe plat& si care au variat,
In cursul anului 1939 intre rainimum 8.903 mil. lei si maximum
13.978 mil. lei, cu o medie deci de 11.430 mil. lei, numai
aceste sume, astfel absorbite, din circulatie, de Institutul de
emisiune, echivalau Cu sporul de eMisiune pe intreg intervalul
de timp, din Aprilie pana la Decembrie 1939, anihiland astfel
once efect eventual sau posibil, al acestor sporuri, asupra pietii
preturilor.
In atari conditiuni deci cantitatea efectiva de =meta, pe
piata, era cu mult mai reclusa, fata de aceea care aparea a fi
ends& si pusa in circulatie, lar lipsa ei de influent& asupra pre-
turilor, era Incontestabill.
b) In afara insa de aceasta situatiune, la 20 Noembrie 1939
a mai intervenit un important fenomen monetar pe piata in-
terna.
In acea luna am emis Imprumutul pentru inzestrarea ar-
matei 1939, Cu 4.1/2% dobanda, care a absorbit de pe piata, in
decurs de cateva luni, considerabila suma de circa 12.300 mil.
lei, din care, peste 10.000 mil. lei efectiv varsati.
www.dacoromanica.ro
Aceasta operatiune monetar& fuspe Intreprins& Cu un in-

doit obiectiv: pe deoparte, sa pot procura mijloacele financiare
.necesare, pe care le cereau importantele imperative ale Inze-
strarei armatei, lar pe dealt& parte, sa pot colecta, de pe
piata, disponibilitati care existau, dar care se tezaurizasera, da-
torita ingrijorarilor de razboi. Din pricina acestei psichoze de
.xazboi, institutiunile bancare si piata interna a capitalurilor, In-
registraser& chiar doul run-url" ba,ncare, in primavara si spre
sfarsitul verei anului 1939, and s'au retras depozite de la banci,
A:le teama blocarei lor in institutele de credit, far& Ins& a se plasa
pe piatft, In diverse operatiuni, ci tezaurizandu-se si producand
.astfel chiar o lipsa de numerar, de disponibilitati pe plata in-
-terna.
Din aceasta cauza, Institutul de emisiune a trebuit sa in-
tervina cu acordarea de noi credite pentru banci, in vederea sa-
-tisfacerii necesitatii activitatilor economice ale piet,ei si decj a
restabilirei unui echilibru normal, credite comerciale sus ci-
qate, ce apex, In emisiunile mai sus mentionate, din acesta pe-
rioada de timp.
In cuprinsul expunerii de motive, Cu care prezentam De-
cretui-lege pentru autorizazea sus mentionatului imprumut,
.m& refeream chiar la aceste imprejurari, economice §-I mone-
Ttare, de pe piata nostra de capitaluri, subliniind:
Imprejur5xile exceptionale de razboiu, care zgudue marile
popoare ale Europei, au creat si la noi In tara, necesitati su-
plimentare si extraordinare pentru Inzestrarea axmatei si apa-
rarea nationala.
Solutiunea financiar& a satisfacerii acestor. necesitati ex-
ceptionale ale natiunii, trebue Indrumat& spre mijloacele nor-
male si sanatoase de finantare, stabilindu-se o colaborare cu
disponibilitatile pietii si Cu necesitatea capitalurilor de a gut
_plasamente, sigure si sanatoase, lar nu spre mijloacele, artifi-
.ciale sl antieconomice, cu caracter inflationist, care pot avea o
resfrangere daunatoare, atat &supra monetei cat si asupra
vietii economice si sociale a tarn.
Mai cu deosebire, in imprejurarile de fata, solutitmile de
finantare trebuesc 0, se sprijine pe mijioace sanatoase si eco-
nomice, de colaborare cu plata si capitalurile circulante, me-
-nite 85, apere astfel si moneta si insb,si economia nationala.
www.dacoromanica.ro
PARTIIIA IR-a PIIETUBI SI BIONETA 319
Finantarea prin utilizarea disponibilitatilor afiatos,re pe

plata, este Cu atát mai indicata, Cu cat, in urma retragerilor
depunerilor din banci, care a avut loc in primávarä eátre
sfOrsitul veril, existá, actualmente tezaurizázi importante, atat
in marele public, at §i la intreprinderile de once fel. Aceste
disponibilitati ar gási un plasament foarte convenabil, prin
subscriere la bonurile pentru Inzestrarea Armatei, ciirora li se
oferá o dobb.ndà, in general mai urcata, deat cea actualmente,
in practicl, pe plata, pentru depunerile la vedere sau la ter-
men".
Asa dar, prin lansarea imprumutului mai sus mentionat.
gaseara o solutiune in domeniul finantelor publice Rári4 toase,
pentru satisfacerea necesitAilor de inzestrare a armatei, ne-
cAutánd-o in seria expedientelor, cu caracter inflationist
anti-economic. In acelasi timp, desAvárseam si o másura mone-
tarl de absorptie, a unei importante ca.ntitOti de semne mo-
,,netare, ce pOrasiserá plata si se aflau ascunse, tezaurizate, evi-
tándu-se astfel once eventuall posibilitate de presiune a can-
titOtii de raonetO in circulatie, asupra vietii economice g asupra
preturilor In special.
Am colectat astfel, de pe plata, in decurs de aproape patru
luni, varsaminte efective de circa 10.000 mil. lei, din cele a-
-proximativ 12.300 mil. lei ce fuseserá, subscrise. Aceasta repre-
zenta o degaj are a pietii, cu aproape 20% din totalul emisiunei,
ceeace insemna o considerabilá, absorptie monetará
Astfel, prin imprumutul din luna Noembrie 1939 colecta
de pe piatl, aproape totalitatea sporului de emisiune a bilete-
lor l monetei metalice, din acel intreg an.
Absorptia de monetà, practicatO astfel prin mijlocirea im-
prumutului intern mentionat, se adloga la cantitatea destul de
insemnat5 de monetb, ce piirásise, de asemenea, circulatia,
se afla in conturile de trezorerie, ale Statului, sau ale particu-
larilor, la Banca Nationall.
In censecintO, dacl, urcarea exceptionalá, a preturilor din
perioada Septerabrie Decembrie 1939. accentuata in epoca ur-
matoase, ar fi avut ca resort intern, drept cauzá., spo-
rurile de emisiune monetarrt, mal sus mentionate. din perioa-
dele examinate, absorptia insá, prin mentionatul im-
,prumut, in decurs numai de cateva luni, a unei cantitati atat
www.dacoromanica.ro
320 PARTEA III-a PRETURI I MONETA
de importante de monetk care echivala aproape Cu totalitatea

sporului de emisiune pe anul intreg (Aprilie 1939Aprilie 1940),
o atare abscrptie 'nasty& de numerar, ar fi trebuit s& deter-
mine, in mod automat, scaderea preturilor, daca, ea ar fi fost
cauza urarei acestora.
Alta concluzie logic& nu exista, Dar, in loe de scadere a
preturilor, in perioada Decembrie 1939Aprilie 1940, de lansare
colectare a imprumutului, preturile au irinigistrat o urcare
si mai pronuntatk trecAnd dela indicele 134 la 163, adic& un
spor si mai precipitat.
Aceasta denot& cä urcarea exceptional& a pretarilor noa-
stre interne, avea alt& cauzä de cAt sporirea semnelor monetare
mai sus analizatk
De altfel, sporul biletelor in circulatie nu atrage, dup& sine,
in mod necesar l intotdeauna, o urcare a preturilor interne.
Din acest punct de vedere, un exemplu tipic Il prezint& Ger-
mania.
In aceast& task ca.ntitatea biletelor in circulatie, a hire-
gistrat urm&toarea evolutie, in indici (1929 = 100) : Ianuarie
1939, indice 157 ; Septembrie 1939, indice 223; Decembrie 1939.
indice 244; Aprilie 1940, indice 258. Astf el, cantitatea biletelor
In circulatie creste, dela Ianuarie 1939 la Aprilie 1940, Cu 101
puncte de indice, lar in cifre absolute, trece de la 8.196 mil.
Rmk. la 13.473 mil. Rmk.
In acest interval de timp, indicii preturilor de grus (1929=
100) Inregistreaa urm&toarea evolutie: Ianuarie 1939=78;
Septembrie 1939_78; Decembrie 1939-78; Aprilie 1940=80.
Adick in intervalul in care circulatia monetar& crestea cu 101
puncte de indice, pretnrile de gros au crescut numai cu 2 puncte
de indice. Graficul No. 18 dela Anexele acestui volum, ilustrea-
a, in chip foarte expresiv, situatiunea mad sus ar&tat& de fre.
Germania ins& este cunoscutä prin organizarea, positiv&
rationalk a problemei preturilor.
Lu6,nd exemplul altor t&ri, vecine Cu noi, de pildb, al Bul-
gariei, In aceast& tasa, astfel must ilustreaz& l Graficul No.
19 dela Anexele acestui volum, circulatia biletelor a trecut, de la
indicele 73 (1929=100) in Ianuarie 1939, la 123 in Septembrie
1939, apoi la 118 in Decembrie 1939, la 125 in Aprilie 1940 si la
181 In Decembrie 1940.
www.dacoromanica.ro
In acest interval de timp, indicii preturilor de gros (1929=

100) au avut urmatoa.rea evolutde : Ianuazie 1939=-_67; Sep-
tembrie 1939=66; Decembrie 1939_70; Apnlie 1940=70 si De-
cembrie 1940_88.
Asa dar, in Bulgaria, circulada monetara crestea, dela Ia-
nuarie 1939 la Decembrie 1940, Cu 108 puncte de indice, (tre-
cea dela 2.636 mil. leva, la 6.518 mil. leva) lar preturile de gros
cresteau numai cu 21 puncte de indice.
In Ungaria, situatia se prezinta asemanator : In aceasta
indicii biletelor in circulatie (1929=100) evolueaz5, in fe-
lul urmator : Ianuarie 1939=174; Septembrie 1939=227; De-
cembrie 1939_204; Aprilie 1940=204; Decembrie 1940=290; In-
dicii preturilor de gros, (1929=100), se desvoltau in felul ur-
mator : Ianuarie 1939=85; Septembrie 1939=87; Decembrie
1939=89; Aprilie 1940=94 si Decembrie 1940=109.
Deci in Ungaria, circulatia biletelor crestea, In intervalul de
mai sus, cu 116 puncte de indice, pe and preturile au crescut
numai cu 24 puncte de indice.
Graficul No. 20 dela Anexele acestui volum evidentiaz& evo-
lutia mai sus aratata.
In Grecia, raportul dintre biletele in circulatie i preturi
se rezumeaz& in cifrele unnatoare, pe intervalul dela Ianuarie
1939 la Decembrie 1940 : circulatia monetar& creste Cu 165
puncte de indice (1929=100), lar preturile de gros numai Cu
30 puncte de indice; in Jugoslavia, in aceiasi epoca, biletele in
circulatie au crescut cu 124 puncte de indice (1929=100), lar
preturile de gros nu.mai cu 66 puncte de indice (1929=100); tar
In Turcia, circulatia menetara, pe acelasi interval de timp
crestea Cu 135 puncte de indice (1935_100) si preturile de gros
numai Cu 40 puncte de indice (1935=100).
Graficele 21, 22 si 23 dela Anexele acestui volum, demon-
streaza situatiunile aratate in Grecia, Jugoslavia si Turcia.
Cifrele si graficele mai sus mentionate invedereaz& cä, dei
circulatia monetara a crescut, in Wile mai sus examinate, In-
tr'un ritm foarte pronuntat, totusi ea nu a influentat creste-
rea preturilor, in aceiasi masur5., nu a provocat o carelativa
urcare a lor. Preturile interne au ramas astfel, In urma, mult
distantate de urcarea circulatiei biletelor, care nu le-a putut
influenta i atrage pe aceiasi cadent& si curba ascendent& a el,
Vol. 1 21
www.dacoromanica.ro
$22 PARTEA PRETURI SI MONETA
Ca,zurile de mai sus, dovedesc numeroasele circumstante e-

conomice in care, cantitatea semnelor monetare, aruncata pe
pian, oricat de importanta ar fi ea, nu determina o necesara
corelativa urcare a preturilor, cl acestea constituesc fenar
mene, Cu oarecare autonomie, fan de maneta.
In schimb insa, urcarea ferma si pe o anumita durata, a
preturilor interne, constitue ipso facto, o micsorare a puterii in-
terne de comparare a monetei, deci o deprimaTe a ei.
Din analiza factorilor monetari, mal sus expusa., rematä
asa dar, in mod evident, ca niel acestia, sub forma de emislune
sau spor de circulatie monetara, n'au putut determina, in Ro-
monja, urcarea vertiginoasa, a preturilor, din acea perioada.
Din potriva fenomenul econoraic al urcarei excesive a pro-
turilor, intr'o perioada de timp atat de reclusa, a fost o cauza
determinanta a deprima.rei monetei, prin faptul ca. ii micsora,
dela zi la zi, dela lunä la lunb atat de adánc, puterea interna
de comparare si intensifica astfel necesitatea sporirei circula-
tiei monetare pe piata.
In adevar, preturile in continua si rapta, crestere, recia-
mau, pentru activintile i transa.ctiile economice, de pe pian,
un volum nominal de moneta din ce in ce mai ridicat. Astfel,
apelurile la Institutul de emisiune pentru a satisface, cu mo-
neta, necesitatiie de circulatie ale activitatilor economice, se
iritensificau i deveneau un fel de reflex, de cerinta anatomi-
ca, asa precum un organism, In piral febra, Cu temperatura
ridieata, sufera de sete 1 cere apg din ce in ce mai mult, Cu cat
temperatura se -lidia,.
Asadar, departe ca moneta sa fi fost o cauza a ingrijora-
toarei urcari de preturi, ea a fost in burla parte, o consecinn.,
a fost o victiraa a preturilor suportand ormarile depriraante,.
ale urcarei acestora.
4. Exces de fiscalitate.
Daca circulatia monetara nu a fost cauza determina.nta,
urcarea exceptionala, a preturilor, cl consecinta acesteia, precum
s'a dovedit din cele mai sus expuse, trebue sá analizara dacá
nu cumva s'a produs, in perioada de timp mai sus mentionata,
a cresterii preturilor, o supraincarcare fiscall, care sa determi-
ne fenomenul corelativ al sporirei preturilor.
www.dacoromanica.ro
PARTEA III-a PRETITRI SI MONETA 323
Bugetul orclinar pe exercitiul 1939-40, pus in aplicare la 1

Aprilie 1939, s'a ridicat la cifra de 32.229 mil. lei; bugetul fon-
durilor Cu afectatiune special& s'a ridicat la suma de 1.435 mil.
lei; bulgetul fondurilor pentru inzestrarea armatei s'a ridicat la
suma de lei 7.704 mil, lei, in total 41.368 mil. lei.
Sporul de sarcina fiseala, noile contributiuni ce au fast
zerute economiei nationale, pentru echilibrarea cheltuelilor, in
sum& global& de 41.368 mil. lei, a fost numai de 4.060 mil. le.
Suma noilor sarcini fiscale, ce au fost asezate astf el, Cu
pere dela 1 Aprilie 1939, a fost atit de redusä., deoarece
incasarile bugetului pe exercitiul precedent fusesera exceden-
tare, lar o sumA de 957 mil. lei a fost reclamatk in plus, ea
venituri, de la Regiile autonome si de la Ministerele produca-
toare, fara sa mai fie, astf el, nevoe a se acopen i aceste sume,
din noi impozite.
Asa dar, sporul de contributiuni, cerut economiei national%
la 1 Aprilie 1939, a fost numai de circa 10% din totalul buge-
tului, ceeace reprezinta, fatä de ansamblul venitului national la
care se adresa, o foarte redusä, suplimentare, user de suportat.
Cä inteadevar, acest spor foarte moderat de noi contribu-
-tiuni, a fost usor absorbit de marea massa a veniturilor natio-
male, rezulta si din faptul ca, de la 1 Aprilie 1939 pänä, la
perioada critic& de ureare excesiv& a preturilor, din Septem-
brie 1939, dei acest spor de noi contributduni s'a aplicat timp
de 5 luni, totusi preturile nu au inregistrast niel o urcare,
cele lor (anul 1938=100) avänd urmatoarea evolutiune: Apri-
lie 1939, data aplicarei noilor sporuri fiscale, indicela = 107;
Mai = 109, Iunie .= 106, August = 107.
Asa dar, preturile au Minas aproape stationare, in aceasta
perinada, dei bugetul general al Statului Cu sporul mal sus
amintit, s'a aplie,at integral.
In consecinta, dad), in aceast& perioada, sporul moderat de
fiscalitate nu a exercitat niel o inraurire asupra preturilor, evi-
dent ca nu el putea fi causa care a determinat urcarea
noas& a lor, in perioada urmatoare lunei Septembrie 1939.
Din analiza, expus& in paginile precedente, asupra cauzelor
care ar fi putut determina urcarea exceptional& a preturilor, in
xerioada incepatoare, dela finele lunei Septembrie 1939, S'a
www.dacoromanica.ro
putut constata ea, niel sporul de noi contributiuni, niel cireu-

latia monetark intervenite, in perioada corespunzatoare saw
anterioara, n'au putut fi cauza determinant& a unei urcari
preturilor, atat de rapide si de intensive.
De asemenea, s'a putut constata cb daca factorul pretu-
rilor externe urcate din cauza razboiului, sau psichoza interna
pricinuita de razboi, au putut influenta asupra urcarei pretu-
rilor interne, la noi in tara, totusi aceasta ureare a lost ex-
cesiv de accentuata, depb.sind, Cu mult, limitele posibilitatil de
inraurire a celor doi factori mentionati, ceeace conduce la con-
cluziunea ca, In afar& de ei, o alta cauza interna, cu totul sPe-
cuicAsi intempestiva, a putut provoca acea exceptional& re-
crudescentk in urearea preturilor noastre.
Transporturile si productiunea intemk au functionat i s'au.
desfb.surat in chip normal, pe acea perioada de timp.
Care a putut fi deci, acea cauza exceptional& si inopinatar
care intervenind in acea perioada, a fortat si a rupt echilibrul
factorilor econornici, provocand acea excesiva i specifica urcare
a preturilor?
Aceasta cauzl a fost, aparitia i punerea in aplicare, la 17'
Septembrie 1939, a noului regim care avea sa lase devizele
naoneta nationala, la libera specula, lar in acelas timo, avea
diformeze functiunea normal& a celor mai importanti factorl
economic', in formarea preturilor, prin suspendarea eliberarei
autorizatiilor de import si a ineuviintarilor de plati externe-
Aceasta intempestiva l anormala paralizare a functiunilor.
esentiale, de alimentare si plata, in eeonomia unei taxi, inter-
venita si in momente de psichoza a razboiului, evident ca a
provocat o desechilibrare grava, inlauntrul organismului eco-
nomic, a pricinuit o putemica tensiune 1 convulsiune in func-
tiunile lui, tensiune 1 convulsiuni exprimate prin acea pre-
cipitata i anormala urcare a preturilor, peste linia de evolutie
a corelativelor din alte t.b.ri, peste linia de crestere fireasca a.
preturilor mondiale.
www.dacoromanica.ro
PARTEA III-a PRETURI $1 NONETA 325
B) Paritati gi putere externa' de cumparare

n monetei.
Aparitia 1 modul de punere in aplicare a regimului schina-
lourilor Cu streinatatea, din 17 Septembrie 1939, determinazid
anormala urcare a pretarilor interne, precum s'a invederat
clln paginile precedente, deci o micsorare coreIativa t puterii
interne de cumparare a monetei noastre, provoaca, in acelasi
timp, si o scadere a puterii externe de cumparare a zisei mo-
flete.
In adevar, precum au relevat impreittrarile citate In capi-
telele anterioare, prin regimul schimburilor din 17 Septembrie
1939, se lasa la libera nelgociere generald., in principiu, totalita.
-tea devizelor obtinute de exportatori, acestia putand sa le vandl
la cursurile ce credeau de cuviinta si pe care le puteau obtine,
faift nici o restrictie sau vre-un control din partea legii sau a
organelor de Stat.
Se instaura astfel, regimul liberei circulatii si a liberului
comert al devizelor, pe piata noastra, Cu restrictia cotei de
30% din totalul devizelor ce se retineau, prin Banca Nationall,
pentru plähle Statului.
Daca insa, acesta era principiul teoretic al regimului din 17
...Septembrie 1993, nu aceiasi era si aplicarea lui practica,.
In adevar, In primul rand, cum am aratat si in Memo-
riile, in intampinarile, ce adresasem organelor de raspundere si
resort, mentionate In capitolele precedente, potrivit situatiu-
nei create prin diversele acorduri de clearing, de plat', de co-
/mil, etc., Cu alte state, nu era posibil a se 'Asa pe piata la
libera negociere, cantitatea intrea,ga de valute ce se obtinea
din exporturi, cl numai o parte extrem de redusa.
Asa fiin.d deci, oferta fiind mult mai redusa decat cererea,
cursul devizelor avea sa se urce, in mod automat, lar moneta,
noastra sa se deprecieze.
Probabil, pentru a se preintampina aceastit eventualitate,
Ministerul Economiei Nationale, a suspendat rezolvarea ce-
r erilor pentru transferuri in streinatate astfel cum am ar5.-
tat in capitolele precedente, nadajduind ca. va putea provoca
www.dacoromanica.ro
drept consecinta ._-, o scadere a cererilor de valute, sub ni-

velul oferte!.
Aceasta masura daunatoare a provocat, Ina, cum era si fi-
resc, un alt fenomen : fuga si apelul la bursa neagra, a tu-
turor celor ce aveau nevoe de facut transferuri, in strainatate.
pentru importuri, plat1 financiare, calatorii, etc.
Astfel, efectul punerii in aplicare a regimului din 17 Sep-
tembrie 1939, a fost urmatorul, pe acest sector :
s'au impiedicat tra.nzactiile libere ale devizelor, prin su-
grumarea cererilor, impieclicandu-se astfel si formarea nermala
a eursurilor la libera negociere ;
in schimb insa, regimul care trebuia sa aiiba ea princi-
pal si imediat rezultat, desfiintarea bursei negre, a provocat o
reinviere si desvoltare in activitatea acesteia.
Aici, in bursa neagra, s'a stabilit, in consecinta, paritatea
reala a monetei noastre, fat& de celelalte devize, libera nego-
ciere nemai contand decat Cu transactii aproape inexistente.
In acea bursa, s'a cotat deci, realitatea puterii externe de
cumparare a monetei noastre.
Din examinarea cursurilor bursei negre, ale asa zisului targ-
liber din Bucuresti, se constata urmatoarea evolutie a paritatii
monetei noastre, fat& de cele cateva devize mai importante :
Lira sterlina scade, in prima faza din anul 1939, de la
1.735,25 lei, medie lunara in Ianuarie, la 1.444,62 lei medie lu-
nar& in August 1939. Dolarul coboara dela 356,74 lei, medie lu-
nar& in Ianuarie 1939, la 331,53 lei, medie lun.ara in August
1939. Francul elvetian de la 81,17 lei medie lunar& in Ianuarie
1939, scade la '71 lei medie lunar& in August 1939.
Incepand Irma, din luna Septembrie 1939, tendinta ferma
de scadere a cursurilor in targul liber, precizata in cifrele de
mai sus, se inverseaza, facand loc unei puternice si continul
cresteri, in special la lira sterlina, fiind deviza cea mai uzitata.
Aceasta crestere a lire! sterline avea un caracter specific,
deoarece, moneta engleza, datorita evenimentelor politice in-
ternationale, care au determinat izbucnirea rb.zboiului din 1-2
Septembrie 1939, a inregistrat o sensibila scadere de 4 Dolari =
1 lira sterlina, Inca de la 24 August 1939, cand Fondul de ega-
lizare al schimburilor, a incetat sa mal sustina cursul lisei ster-
www.dacoromanica.ro
line, iar Banca Angliei a luat decizia de a m&ri taxa scontului

dela 2% la 4%, pentru a stivili esirile de capitaluri.
Asa dar, in epoca in care, lira sterlini scadea, pe piata ro-
mAneasca avea totusi o crestere fermI si li mportanta.
In a.dev&r, aceast& valutA trece de la 1.444,62 lei, curs me-
cliu lunar in August 1939, la 1.550 lei curs mediu lunar in Sep-
tembrie 1939, pentru ca s& ajunga, dup& o urcare neintreruptk
la cursul mediu de 1.936.67, lei, in luna Decembrie 1939 si de lei
2.164.17, in luna Februarie 1940.
Dolarul trece de la cursul mediu de 331,53 lei in August
1939, la 433,60 lei curs mediu in luna Septembrie acelasi an,
apoi la 537,14 lei curs mediu in luna Decembrie 1939 si la
599,76 lei, in luna Februarie 1940; Francul elvetian se ridica. de
la 71 lei, curs mediu in luna August 1939, la cursul mediu de
77,76 in luna Septembrie, acela.si an, trece apoi la cursul mediu
de 100,62 lei in luna Decembrle 1939 si ajunge la cursul mediu
de 117,58 in luna Februarie 1940.
Graficul No. 24 de la Anexele acestui volum, ilustreazA evo-
lutia paritatii monetei noastre, fat& de valutele mal sus ara-
tate in targul liber Bucuresti, pe mentionatele perioade de
timp.
Aceast& exceptional& cadere a cursului monetei noastre Si
micsorare a puterii externe de cump6zare a ei, nu a fost decAt
consecinta, d&unAtoare, a introducerii si modului de aplicare a
regimului schimburilor Cu streinAtatea, din 17 Septembrie 1939.
Dovada peremtorie a raportului de cauzalitate, dintre acel
regim si urcarea anormal& a cursului devizelor, o face urm&-
toarea imprejurare : la 3 Martie 1940, se desfiinteaza regimul
devizelor din 15 Septembrie 1939. Ca o consecintA imediatA a
schimbarei acesteia, autoznat, in aceea.si luna, media lunar& a
cursurilor scade, rup&nd brusc linia si tendinta de evolutde,
pentru a incepe coborirea ferml.
In adev&r, lira sterlin& scade, in luna Martie 1940, la cursul
mediu de 1.896.40 lei, fat& de 2.164,17 lei din luna precedent&
Februarie 1940; ajunge apoi In luna Iulie 1940, la cursul mediu
de 1.320,56 lel, lar in Septembrie 1940, la cursul mediu lunar de
1.2E2,50.
Astf el, cursul lirei sterline, coboarA in luna Septembrie 1940,
sub cursul din luna August 1939, in urraa scaderei mondiale pe
www.dacoromanica.ro
care o suferise aceasta devizk datoritA evenimentelor de rkzboi

ce atingeau Anglia.
Asa dar, in Martie 1940, incetbxid de a mai exista cauza in-
tern& si specific& t6,rei noastre, care urca in mod anormal,
cursul devizelor : ne mai exist&nd regimul din 17 Septembrie
1939, a incetat de a se mai produce si efectul, acne& acea
urcare exceptional& a devizelor si cldere a monetei nationale.
Dolazul si francul elvetian, monete ale tarilor neutre, au
aittat mai mult& fermitate, cum era si firesc, dup& Martie 1940.
In adevar, dolarul scade in luna Martie 1940 la cursul mediu
de lei 539,60 de la 599,79 cit era in luna Februarie acelasi an
ajunge apoi 502,86 lei, curs mediu in luna Aprilie 1940, pentru
a deveni 535,45 lei in luna Iunie 1940 si 568,65 in luna Octom-
brie 1940. chip& ce face o evolutie in jurul cotelor 600 lei, In
tunile intermediare. Aceasta urcaze a dolarului, in epoca Mai-
August 1940, corespunde perioadei razboiului de pe frontul de
Vest, cb.nd atat dolarul cat i francul elvetian ckstigl o fermi-
tate, ca monete neutre, fat& de cele beligerante sau cele In-
deobste slabe.
Francul elvetian. scade in luna Martie 1940, la cursul mediu
de 110,92 lei, fat& de 117,58 lei din luna Februa,rie 1940, ajunge
la 71,55 lei in luna Iunie 1940, cu prilejul importazitelor eveni-
mente de itzboi ce se desfksurau chiar prin jurul tg,ranitelor el-
Tetiene, pentru a se redresa apoi, de indatl pe acele eveni-
raente au incetat, si a se urca la cursul raediu lunar de 194,04
lei, in luna Septembrie 1940.
Din cifrele mentionate cu privire la evolutia cotat.iunilor In
targul liber Bucuresti, se invedereaz& cat de exact s'au reflec-
tat consecintele regimului schimburilor din 17 Septembrie 1939,
In pozitia monetei noastre nationale, si ce deprecien i simtitoare
1-au provocat acel regim.
Aceasta deprimare a puterii externe de cump&rare, a mo-
netei noastre, avea drept corelativ, deprecierea puterii interne
de cump&rare, analizata in capitolul precedent.
Aceasta depreciere din urinä, provocat& de urcarea Pretu-
rilor interne, gref&ndu-se pe stocurlle aflatoaxe si pe cele ce
s'au produs sau importat, la acele preturi urcate, a continuat a
subsista, fiind prelungIt i dupft luna Martie 1940, de aceste
www.dacoromanica.ro
PAR1EA III-a PRETURI $1 MONETA 329
fenomene economice interne, care altoisera i fixasera astfel,

in rastimp de cateva luni, in organismul intern al productiei,
urcarea de preturi provocata in Septembrie 1939. ca o toxina'
adanc si intim aderenta corpului econ.omlo, si de care acesta nu
se mai putea libera, decat printr'o Indelungata si llflj5tjtä pe-
rioada de tratament specific.
Din nefericire insA, In locul unei perioade, 11nLtite i nor-
male, de tratament pentru desintoxicarea Cu sporirea preturi-
(or, au survenit evenimente care nu au mai facut posibil un
atare tratament, ci au potentat urcarea preturilor.
C) Consecinte.
Din cele expuse in acest capitol, se invedereaza, cred, ca
am fost unica tara din lume care, In prima luna de izbucnire
a razboiului, and toate statele, chiar cele de economie
bera, au rep.untat la libera negociere a devizelor, introducand
controlul lor ; au intensificat la maximum importurile de ma-
tern prime si cele necesare lor ; au luat masuri pentru stapa-
nirea urcarei preturilor, cred ca am fost unica tarb, care, in
atari imprejurari, si cu. pildele de mal sus, din jurul ei, to-
tusi am procedat Cu totul contrar.
In adevar tara noastra :
odata cu isbucnirea razboiului, a lasat la libera nego-
:Acre si la specula generalizata, devizele si moneta nationala,
far& sa aiba un fond special in aur sau devize-aur stabilizazer,
de asigurare a cursului monetei nationale ;
a suspendat importurile 51 p1A11le externe, provocánd o
goana dupa marfa 51 dupa devize, adica o vertiginoasa urcare
a preturilor si cadere a monetei nationale ;
si In schimb nu a luat nici o masura, pentru a preintam-
pina, oricat de putin, ruperea echilibrului economic intern, ra-
pida urcaxe a preturilor 51 deprecierea monetei nationale.
Nu se putea concepe deci, regim mal contra-indicat ca ace-
sta. Astfel, cum un medic ar administra comprese fierbinti
purgative, unui bolnav de apendicita purulenta, sau pungi cu
gheata pe piept, unui tuberculos, asa s'a prooedat, in luna
Septembrie 1939, cu organismul, algitat 51 debilitat, al econo-
rolei noastre nationale.
www.dacoromanica.ro
330 FARTEA III-a PRETURI 51 MONETA
lar urcarea vertiginoask a preturilor si a cursului devizelor,

In atari conditiuni, nu era deckt expresiunea febrei excesive,
provocata printr'un tratament atat de nerational si de pri-
mej
Evident, consecintele acestui regim n'au intkrziat a se pro-
duce.
Vazandu-se at de Ingrijorktoare erau ele, s'a recunoscut
dreptatea intampinkrilor mele prealabile si s'a ckutat a se aviza
la masuri de remeciere, s'a incercat o serie de palea.tive pentru
a se opri mersul acelor urmkri dkunktaare.
Astfel, In luna Noembrie 1939, s'a pus In aplicare o prima
lege pentru reglementarea preturilor, apoi, In luna Martie 1940,
s'a intocmit o an& lege, tot in aoest scop.
Aceste legi, evident, nu si-au putut produce rezultatele dorite
deoarece. in loe sk atace cauza determinantk a urcbzei preturi-
tor, an.alizatit In paginile precedente, adick rOgimul insusi
felul lui de aplicare, s'au adresat mai mult efectelor, s'au a-
dresat preturilor.
De asemenea, la fenomenele economice complexe, care
deslkntuiau ruperea de echilibru, a carui consecin% erau pre-
turtle, se rkspundea cu solutiuni administrative si de politie.
Din aceastA. pricink, incercarile celor daub. legi de regle-
mentare a preturilor, stkruiau Cu prevederile lar sanctioniste,
Pe dea.supra fenomenelor economice, nil a le putea atinge, in-
fluenta si stkpani.
In acelasi timp. cr.n expunerile acestui capitol, s'a putut con-
stata, concursul st5xuitor t eficace pe care Institutul de emisi-
une 1-a dat, la apelul ce i s'a adresat, pentru ca sA salveze situa-
tiunea gasitk la Ministerul Economiei Nationale prin aplicarea
regimului, tu zeci de mil de cereri, de import, transfer In strei-
nAtate si export, care se aglomeraserk nerezolvate, tima de peste
douk luni, de la 17 Septembrie On& la finele lunei Noembrie
1939.
Aceastk interventiune a Bkncii Nationale, dack a putut
contribui sa punà la curent functionarea unui regim nu i-a
putut insb. corecta niel vitaile de conceptie sau de structurk nici
sA recupereze timpul pierdut. CAd, autorizatiile de import, ce
trebuiau eliberate la In.ceputul lunei Octombrie 1939, clack au
Inceput a se elibera tocmai In cursul lunei Decembrie 1939 si al
www.dacoromanica.ro
lunilor urraatoare, din 1940, pentru ca maría s& intre etectiv

In tara, mai trebuia sä treack de asemenea,cateva lun.t, 1 ast,
:el Importurile, care trebuiau s& se efectueze, cel mai tArziu.
pe la sfarsitul anului 1939 nu s'au putut desavarsi, decat in
decursul primului semestru din 1940.
Multe din Importun Insä, nu s'au mai putut face deloc, din
cauza prohibirei marfurilor respective In t&rile de origine ; in
general, toate produsele s'au scumpit-in decursul acelor luni.
lar intre timp, °datä Cu interventia Italiei, in conflictul eu-
ropean, dela jumatatea anului 1940, s'au taiat i comunicatiile
noastre pe marea Mediterank cu cele mai multe dintre t&ri.
In consecinta, timpul ce s'a pierdut, in ultimul triraestru
din 1939, pentru aprovizionarea ta,rei, Cu mIrfuri importate din
strein&tate, nu s'a mal putuf recupera; s'a impiedicat Insk
evident, prin munca l staruinta echipelor de salvare de la
Banca National&, ca urmarile situatiunei create prin aplicarea
dlunatoare a regimului din Septembrie 1939, sa, nu devin&
si mai grave si mal
S'a incercat, de asemenea, i actiurtea direct& asupra cauzelor,
asupra regimului devizelor din 17 Septembrie 1939, in scopul
abrogazei lui.
Imi amintesc, din acest punct de privire, straduintele sus-
tinute, depuse de d. C. Argetoianu, la acea epoca, Presedinte
al Consiliului de Ministri, pentru a inlocui susmentionatul re-
gim. Din pb.cate insA, schimbarea guvernului, survenita. la 25
Noembrie 1939. a suspendat 1 amanat aceastà neeesara. solu-
tiune.
Cu toate str&duintele ce am depus, datorit& ins& diverselor
imprejurari politice interne, modificarea regimului nu s'a pu-
tut face decat la 3 Martie 1940, sub guvernul prezidat de d. Gh.
Tatarescu, cand la Ministerul Comertului Exterior, non creat,
se afla persoana competent& si inteleg&toare a d-lui I. Christu.
Prin Decretul-Lege din 3 Martie 1940, pentru stabilirea
lui regim al schimburilor cu strein&ta.tea, se desfiinta, in sfarsit,
libera negociere a devizelor st se crea un Oficiu special pentru
sunravegherea negacierilor la devizele ce mai subsistau, din ve-
chiul regim, pana la epuizarea lor.
www.dacoromanica.ro
-332 PARTEA III-a PRETURI i MONETA
Aceasta schimbare de reigim, venea insa dupa ce, din ne-

fericire, se produsese, intre timp, o serie de caderi l pierden i in-
iauntrul si in afara economiei nationale, ce nu se ma' puteau
reface sau recupera.
In adev5z, in rastimp de aproape o jumatate de ar., de cand
se pusese In aplicare regimul schimburilor Cu streinátatea
-al devizelor din 17 Septembrie 1939, urinatoarele grele conse-
cinte ale lui , se altoisera pe organismo' economiei noastre na-
tionale
preturile interne se oreasen, vertiginos ;
cursul devizelor crescuse de asemenea ;
in consecinta, puterea de comparare interna sí externa,
-a monetei noastre nationale era símtitor scazuta, confirmánd
-o depreciere corelativa a el
aprovizionarea economiei nationale cu materil prime se
micsorase, in mod aprecíabil ;
5, alimentarea tarii Cu devíze eficiente, necesare pentru
plata materfflor prime si a importurilor de Stat, reclamate de
apararea si economía natíonala, scazuse ingríjorator.
Din aceasta cauza, Banca Nationala a fost nevoit& sa
utace, inainte de vreme, stocul de razboi, in devize-aur, ce al-
catuisem, din proprie Initiativá, in decursul ultimilor ani, pen-
trii acele vremuri de grea cumpana.
In adevb,r. inca de la primele involburari internationale,
de la cele dintai semne de tensiune pe planul european si de
tntunecare a orízonturilor lui politice, din 1937, am inceput a
constituí un stoc de razboi, in devize libere, transformat apoi
In aur, pe cale 1-am sporit, treptat, din economiile devizelor de
la Institutul de emisiune. Acest stoc, de la sine inteles, era se-
cret, l neinglobat in acoperirea metalica a emisiunei mone-
tare, era liber pentru necesitatile de comparare sí plati In
streinatate, din timp de razboi.
Cum in vremurile de r&zboi, cumpararile necesare pe pietele
streine, in special neutre, nu se pot fa,ce decat ou devize-aur
sau aur, pentru ca tara sa poat& efectua atari cumparari
n.ecesare apararei nationale, in vremuri de grea cumpánk am
constituit acest stoc de rezerva, transformat in aur, pastrat In
taxi neutre, I ne introdus in acoperirea metalic& a monetei.
www.dacoromanica.ro
PARTEA III-a - PRETURI SI MONETA 333
In felul acesta, Cu acest stoc de rezervA, se puteau face cum-

p5.r&ri1e l plAtile necesare tare!, In vremuri extreme de r&zboi,
fAr& ea sl se stingI, dintru lnceput, acoperirea aur a monetei,
evitand dad, ca aceasta 8ä fie primejduitil, din primele timpuri
ale conflictului, prin influenta elementului psihologic al sett-
derei acelei acoperiri.
POril In toamna anului 1939, acest stoc se putuse ridica la a
sum& potrivitb din economiile devizelor, fAcute timp de aproa-
pe do! ani.
Din cauza aplicArei regimului din 17 Septembrie 1939, care-
punea la dispozitia exportatorilor, 70 la sutâ din totalul devi-
zelor, lar Bancii Nationale, pentru efectuarea pl&tilor de Stat,
numai 20% din acest total nu am mad putut continua cu ali-
mentarea stocului de rezervI pentru vremuri grele, dei prin
tOmpinarea bcrisl, ce am remis Presedintelui de Consiliu
Ministrului Economiei Nationale, din acea epoc& chiar in casa
Presedintelui mentionat. in ziva de 15 Sentembrie 1939, spu-
neam la punctul final al intImpinArilor mele :
7. Libera negcciere gen.eralizat& este de naturl s& mic-
soreze intrArile de devize libere la Banca National& a Romb.niei.
Ori, nu credem ca trebueste sâ pierdem din vedere cä, devizele-
libere ale unui Stat, nu sunt necesare numai pentru efectua-
rea plAtilor i acoperirea necesitAtilor curente, ci, din soldurile
excedentare ale balantei comerciale si ale balantei de plAti,
resursele in devize libere c.are rezultA, trebuesc s& revia& Insti-
tutului de emisiune, adic& Statului, ca rezervit atAt pentm
vremurlle in cari aceste devize libere nu vor mal putea intra,
ni vederea satisfacerii necesitAtilor, cât i pentru a constitui.
reserva de sprijin a monetei nationale.
A se 'Asa Institutului de emisiune, adic5, Statului, In impre-
jurArile de fatA, devizele libere strict necesare, numai pentru_
facerea transferurilor In streinAtate, lar restul, a se lasa la dis-
pozitiunea exportatorilor, insemneaz& ca, pentru aceste necesi-
tAti, de mare prudentb economic& si monetarA, Statul nu mat
are instrumenele nccesare in mana lui".
Dar, nu numai el, din causa regimului din 17 Septembrie
1939, nu s'a mai putut alimenta stocul de rezerva pentru rAzboi,
ci insAsi necesitAtile curente de plat& ale Statului 1 inzes-
www.dacoromanica.ro
334 PARTEA PRETURI 17 MONETA
trlrei armatei nu s'au mai putut efectua, decát atatcá'nd me'

stoc, din cauza insuficientelor alimentAri cu devize libere a ba-
lantei noastre de pllti, desi atrlsesem serioasa atentiun.e a-
supra acestei ingrijor&toare situatiuni ce ne ameninta, inc& de
12. 31 Iulie 1939, prin Memoriul asupra balantei comerciale
de pl&ti, ce predasem guvemului la acea epoc1.
In adevar, Banca National& era a.sezata in tata obligatiei,
impus& prin regimul din 17 Septembrie 1939, de a face l'ata tu-
turor plAtilor de Stat, numai din cota de 30% a devizelor,
desi prin int&mpinarile ce facusem, mentionate in acest ca-
pitol, din lunile AulD-ust l Septembrie 1939, arltasem insufi-
cienta acelei cote si primejdia acelui regim. In prezenta acestei
grele obligatiuni, necesare si urgente, de transferuri, pentru in-
zestrarea armatei l apArarea natioriall, Banca Nationala, lip-
sitA de alimentarea corespunzItoare in devizele libere necesare,
din cauza noului regim introdus,nu a sovitit, printr'un
mant firesc de superioarA l patrioticA intelegere, de a recurge
la stocul de rezerv& ce creasem, pentru a nu lAsa in suferintl
necesitatile de ap&rare nationala, aruncate in necun.oscut, de
un regim necufgetat al devizelor,
intrebarea cea mal simpll ce se impune, este urmit-
toarea : ce s'ar fi intáraplat Cu toate aceste pl&ti, importante
§1 urgente, pentru inzestrarea 1 apararea nationall, care ce-
reau in mod imperios a fi satisfacute, daca nu aveam prudenta
initiativ& de a crea stocul acela de rezervb., necuprins in aco-
perirea metalicl a Institutului de emisiune, st-ocul pentru pllti
In vremuri grele ?
Desigur cä acele plAti n'ar fi putut ra.mane neacoperitc,
dar pentru acest scop, ar fi trebuit s& atac&m insasi aurul aca-
perirel metalice a monetei. i aceasta másura, evident, se putea
lua, dar ea si-ar fi avut o justificare numai in vremuri ex-
treme, de razboi, cánd nu ar mal fi existat alta posibilitate.
Insa. a fi siliti s& recurgem la o mh-surl at&t de extrema, care
ar fi adus o si mal &liana zguduire a monetei noastre, prin
influenta elementului psihologic al descoperirei de ori ce garan-
-tie monetarA, intr'o economie neolganizat& ca a noastra, sa.
recurgem la o atare miisura, cánd tara nu era inca in rlzboi,
in vreme de neutralitate, când ar fi trebuit sporeascl re-
www.dacoromanica.ro
zervele eficiente, iar in loe e aceastO sporire, acoperirea aur a

monetel s5. fie atacatk t aceasta numa,i din cauza unel necuge_
tate schimbari de politicA a devizelor, o atare operatiun.e ar
fi fost o fcarte mare primejdie.
Asa dar, dui nu .ar fi fost prudenta alcatuire 11, stoculul
de rezervl, mal sus mentionat, toate acele plati ar fi trebuit
sl dOrâme intreg edificiul de rezistent.O al economiei noastre
nationale, Cu doi ani aproape mai inainte chiar ca furtuna
razboiului s ne fi inlantuit *i pe noi.
Punind astfel la contributie stocul de rezerva pentru vre-
muri grele, am putut salva situatia monetark in parte, dela
rasturnari mai adinci, si face fata platilor de Stat, pentru
inzestrarea si apb.rarea nationalk din acel stcc, pana pe la inee-
putul anului 1940, cOnd, apropiindu-ml de epuizarea lui, am
incunostilntat despre aceasta pe Presedintele Consiliului de
adfinistri, pe Ministrul InzestrOrei Armatei si pe Ministrul Aeru-
lui Marinei, printfun rezurnativ memor:u, ce 1-a,tm remis
personal, dupa ce le-am expus verbal situatiunea, la 20 Fe-
bruarie 1940.
Am fAcut aceasta, nu pentru a solidariza cunostinta lor,
inteo situatiune asa de grea, cäci nu de Ministerul Inzestrarel
Armatei sau al Aerului i Marinei depindea imburatatirea si-
tuatiei balant.ei de plAti a tOrei, ci de Ministerul de resort.
Minitrii tehnici ai armatei, mal sus mentionati, trebuiau
numai sa fie informati, in ce tOri aveau sau nu disponibilitOti
in devize, in scopul de a *ti cum si unde sa-1 dirijeze comen-
zile lor, pentru ca plata si livrarea acestora sO nu suf ere.
Din acest punct de vedere, spuneam in acel Memoriu din
20 Februarie 1940, privitor la situatiunea platilor In dcvize libere
necesare Statului.
In leglturt, cu importanta problemA a transferurilor in
devize libere necesare Statului, din care cea mai mare parte
sunt consacrate apOrb.rei nationale, avem onoare a va supune
Aa cunostint4, urmOtoarele:
Dela infiintarea noului regim de devize, din 16 Septembrie
1939, intrarile lunare in devize libere, cota 30% rezervatS.
pentru plätile externe ale Statului, au evoluat astfel :
www.dacoromanica.ro
Anul si luna Lei
1939 Octombrie 10.838.000

1939 Noembrie 6.666.000
1939 Decembrie 51.905.000
1940 Ianuarie 112.709.000
1940 Februarie 58.736.000
Total 240.854.000
Comparativ Cu aceste alimentari, infim de reduse, nece-

sitatile de tratsfer, In devise libere, ale Statului, ze prezinta
astfel
Anul si luna Lei
1939 Octombrie 587.378.000

1939 Noembrie
1939 Decembrie .
1940 lanuarie
. . . ........ . . . .
156.379.000
172.186.000
268.026.000
1940 Februarie 171.382.000
Total. . . 1355.351.000
Fata de volumul atat de mare al cererilor de transfer,

In devize libere, pe.ntru necesitati de Stat, Banca National& se
gasea In alternativa, fie de a refuza transferul platilor, care
ar fi dep4it clisponibilitA,tile existente, fie de a ataca stocul
Mu de aur liber, din streinatate, Singurul mijloc Cu care s'ar fi
putut satisface aceste
Dandu-si seama de consecintele grave ce ar fi putut su-
feri Statul, dintr'o suspenclare a acestor plati, nu a Incaput In-
doiala ea Banca Nationala, constienta de importanta operei
de Inzestrarea Arrnatei, sa la hotarirea eroica de a recurge la
rezervele sale de aur, netrecute in stocul de acoperire, pentru_
a-si procura fondurile earl permita a face fat& acestor ne-
cesitatt de tiansfer ale Statuiui".
Dupa ce aratam In acel Memoriu, cantitatea de aur din
stocul special de rezerva libera ce a trebuit sa vanda pentra
acoperirea platilor mai sus mentionate ; i dup5, ce mal aratam
ca, peste acele plati mai existau :
www.dacoromanica.ro
cererile de plati pentru Stet, aprobate si in curs de tran

sfer, care reclamau noi vanzari de aur din acel stoc de rezerva:
precum si p1541le noi ce se avizasera, de catre Stat, pentru
lnzestrarea armatei, In dolari, pentru care trebuia sa se mai
recurga la posibilitatile acelui stoc de rezerva, specificam cat
de redus devenea soldul disponibil al acelui stoc : ramaneau
astfel, numai 454 kgr, aur, adica, la paritatea oficiala din acea
epoca, numai 69.613.182 lei, din intregul stoc de rezerva dispo-
nibil, ce izbutisem sa economisesc, timp de aproape doi ani,
pentru vremuri de razboi.
i continuam acel Memoriu din 20 Februarie, specificand
si subliniind pasagiul urmator :
Aceasta este ultima rezervi de disponibil liber de plati,
de care mai dispune Banca Nationali in streinitate,
Asa fiind, In foarte scurt timp, Banca Nationali a Romi-
niei nu va mai putea face fati plitilor necesare inzestrirei
Armatei, decit din slabele alimentiri pe care i le procuri cota
de 30% devize ce, conform regimului in vigoare, se afecteaza, la
atar! pig' deci incontesta:bil c& aceste pliti vor avea de su
ferit importante intarzieri in efectuarea lor, ceca ce va fi de
naturg, si intirzie Inzestrarea Armatei.
In fata acestei situatiuni foarte ingrijoratoare, ne permi-
tem a atrage binevoitoarea atentiune Onoratului Guvern, ca
este imperios necesar ca Ministerele insarcinate cu opera de In-
zestrare a Armatei, sa clirijeze comenZile de armament, cat Mai
mult cu putint& spre tarile cu acorduri de clearing, In care se
gisesc suficiente disponibilititi, pentru a asigura transferul su-
melor de plata.
Tinand seama de aceste consideratiuni si de faptul ca
Banca National& trebue sä reconstitue sume importante In
clearing-ul cu Olanda, ce au fost sustrase tot pentru plati de
armament si pentru acoperirea transferurilor in America,
care au fost suspendate din lipsä de disponibilit&ti si pentru
care se fac continue demersuri diplomatice, credern cä se im-
pune luarea de urgenta a masurilor, In asa fel ca, prin expor-
turile produselor noastre sit se poata procura tarn un volum cat
mal mare posibil de devize libere, mal ales Lute° epoca de
neutralitate, Cu preturi exteme In continua trestere si cu o
Vol. I. n
www.dacoromanica.ro
333 PARTEA III-a - PRETURI $1 MONETA
cerere foarte sustinuta pentru cea mai mare parte din artico-
lele noastre de export".
Tot in legatura Cu cele de mai sus, credem ca Ministerul
Comertului Exterior este necesar sa fie cat mai riguros in acor-
darea permiselor de import, pentru marfurile care nu ar pre-
zenta o necesitate economic& imediatk precum i pentru apro-
bari de transfer cu caracter necomercial, care nu prezinta
vreun interes in legatura cu apararea, nationala"
Astfel, regimul schimburilor cu streinatatea, din 17 Sep-
tembrie 1932, nu numai cä nu a realizat o scadere a preturilor
interne, cum preconiza; nu numai ca nu a realizat 9 consoli-
dare a monetei nationale, cum pretindea ; nu numai ca nu a
realizat o alimentare a tarei i apararei nationale Cu cele ne-
cesare, cum era nevoe ci a biciuit urcarea preturilor, a
aruncat moneta nationala la vantul liberei specule si al depre-
cierei, a suspendat importurile esentiale 1 pläile indispensa-
bile pentru apararea j economia nationalk determinand i e-
puizarea stocului de aur liber ce constituisem, ca rezerva pru-
denta pentru vremuri de rb.zitoi, mai inainte ca aceste vremuri
sa yin& in tara noastrk i intr'o epoca de neutralitate a Wei
noastre, and acel stoc trebuea sa fie sporit.
Precum se constata, rasturnarea si drama economick erau
cat se poate de zguduitoare.
Memoriul din 20 Februarie 1940 si staruintele ce am depus,
si-au gasit, spre marea mea satisfactiune, ecoul necesar, cad.,
astfel, precum am aratat mai sus, la 3 Martie 1940, prin De-
cretul-lege din acea data, sub Guvernul G. Tatarescu, avand ca
Ministru al Comertului Exterior pe d. I. Christu, s'a putut mo-
difica, in sfarsit, regimul din 17 Septembrie 1939.
Precum ins& invederam si in paginile precedente, acea
schimbare de regim, venit& aproape dupa sase luni de curgere
desvoltare a consecintelor daunatoare ale regimului din 17
Septembrie 1939, nu putea reface nimic, pe trecut. nici re-
cupera caderile provocate inlauntrul economiei nAicnale, ci
reprezenta nomq,i o prim& stavil5 in calea vitezei prenuntate
de cadere, pe panta careea alunecase eccnomia i moneta noas-
tit, dela Septembrie 1939. Se putea astfel, reduce numai ritmul,
viteza alunecarei, nu si alunecarea Insasi. Din aceast& ca.uza,
In acelasi Monitor Oficial No. 53 din 3 Martie 1940, in care se
www.dacoromanica.ro
PARTEA III-a - PRETURI SI MONETA 339
publica Decretul-Lege de instaurare a noului regim al schim-

burilor Cu streinatatea, aparea i Jurnalul Consiliului de Mi-
nistri No. 554, din aceiasi data., prin ca.re se consfintea, in mod
starea de fapt In care ne gaseam, a deprecierei genera-
lizate 1 indiscutabile Pe care o suferise moneta nationalk in
ultim ele luni, sporindu-se cursul oficial al Ba,ncil Nationale plus
prima de 38%, Cu Inca 50%.
lar la 19 Mai 1940, ne mai putandu-se mentine, In mod
logic, in bilantul Banal Nationale, evaluarea pretului pentru
aurul din acoperirea metalica, la vechea paritate, care nu mal
corespundea noului curs sporit Cu Inca 50 %, a trebuit a se
adaoge, aceasta, sporire de 50% cum era firesc aceleasl
evaluari de mai sus, facand-o a,stfel corespunzatoaxe deprecie-
ei pe care o suferise moneta noastra.
Am fost asa dar obligat a pune in concordanta, raregistraxile
contabile din bilantul Bancii Nationale, cu noul curs oficial
depreciat, ce suferise moneta, reevaluare a stocului de aco-
perire metalica, ce creea obligatia de a se plati Staiului, plus
valuta ce rezulta astfel din acea operatiune asupra stocului
de aur.
In felul acesta, j datorita acestor dureroase imprejurari,
cand emisiunea Ba.ncii Nationale, precum am aratat mal sus,
nu avea nimic anormal; cand necesitatile Statului erau aco-
perite printr'un buget excedentar ; cand necesitatile de razes-
trare ale arrnatei erau satisfacute prin prevederile bugetelor
speciale i prin cele 12.300 mil. lei ale imprumutului inzestrarei
din luna Noembrie 1939; cand cererile la export, pentru produ-
sele noastre, ne puteau aduce Insemnate cantitati de valute
eficiente, in aceasta epocä si in atari conditiuni, moneta
lioastra a trebuit sa inregistreze deprecierea el, iar Institutul
de emisi une, a fost obligat, spre marea lui durere, sa, faca o
noua reevaluare a stocului de aur, Cu toate urmarile inerente
acestei operatiuni.
Straduintele neintrerupte, de ani intregi, pentru stapanirea
preturilor interne i pentru mentinered1 consolidarea mone-
tei nationale, au fost rasturnate, au fost spulberate, in mai
putin de sase luni.
La aceste consecinte i rezultate, ne-a condus o schimbaxe
www.dacoromanica.ro
340 PARTEA 1H-a PRETURI SI MONETA
de regim, o experienta de politica a schimburilor, in luna Sep-

tembrie 1939, necugetat& in conceptia ei, dAunAtoare grin neo-
portunitatea momentului in care s'a introdus si primejdioasä
prin felul in care a fost aplicatb..
Din nefericire, se adeverea insl, tot ceeace prevenisem, Inc.
din Iulie 1939, c5, se va intampla.
Evenimentele externe, de pe frontul de vest, cele interne,
ce au survenit in luna Iunie 1940, precum si in cele urmatoare.
n'au mai ingtiduit posibilitatea unei redresari, cl au angrenat,
si mai adAnc, economia noastra nationala, in convulsiunile
aeelei epoci.
Acesta era epilogul experientei, economice si monetare, din
17 Septembrie 1939.
www.dacoromanica.ro
Partea IV-a
SINTEZit
www.dacoromanica.ro
Partea IV-a
SINTEZA.
In primele capitole din acest velum, am analizat in cifre,
date si fapte obiective, fenomenele economice In legatura Cu
balanta noastr& comercial& i Cu balanta de plati, incerand
a desprinde, din jocul fortelor ce inm&nuncheau schimburile
n.oastre Cu streinatatea si din desfOsurarea lor, in ultimul ae-
ceniu, care erau realitAtile pozitiv identificate, care erau ca-
racteristicile lor, cum se contura, cum se definea si se desprindea
specificul nostru romOnesc, din complexul acelor realitAti.
De asemenea, am incerc,at a preciza modul l adOncimea In
care, fenomenele economice externe, au influentat evolutia
schimburilor noastre Cu strein&tatea, consemnOnd in cifre, re-
zultatele acelor influente. Ele aratau, in acelas timp, m&sura
In care economía noastra national& era dependent& de varia-
tiunile economice exterioare.
In cadrul acestor constatari obiective, s'au putut schita ex-
perientele unui deceniu de politic& a schimburilor cu strein6,-
tatea, experiente ale aror rezultate erau inregistrate, direct si
imerliat, de economia noastr& nationaa.
Pe temeiul acestor experiente ; pe temeiul acestor rezultate
si realitAti, riguros constatate, tinand in permanentl evident&
caracteristicele specificului nostru romanese, am desprins
stabilit imperativele, dominantele economiei noastre nationale,
in sectorul important al schimburilor cu strainAtatea.
Din aceste dominante si imperative nationale, astfel pre-
cizate, am constituít coordonatele obligatorli, principil/e eardi-
nale l cliriguiteare ale unei conceptii de politic& economía,
imbrAtisAnd in cadrul et, toate sectoarele In care se impunea
aplicarea unui plan de redresare sau de reorganizare : sectorul
diriguireí schimburi/or Cu streingtatea, sectorul reorganizarei
www.dacoromanica.ro
344 PARTEA IV-a - SINTEZA
productiei nationale, secterui creditului Cu toate subdiviziu-

nile lor.
Astfel, prin documentate studii 1 cercetari, prin experienta
altora, de care am tinut seama, I prin experienta proprie, in
decurs de ani iniregi de continuitate, in centrul rasa% al tutu-
ror viltorilor economice, am inchiegat o politic& de reorga-
nizare a economiei nationale si un plan unitar, general, de
aplicare a ei, din care am analizat, in acest velum, nurnai sec-
torul comertului exterior, cu corolaxele 1 reflexele pretu-
rile si moneta.
Politica comerciala extern& ce concepusem astfel, cu pla-
nui ei de aplicare, au fast puse in executare, In primul rind,
prin Banca Nat:mala, i apoi, astfel reverificate i confirmate
In rezultatele lor, complectate in celelalte sectoare economice,
au fost adincite i extinse, prin executarea lor, si la Ministerul
Economiei Nationale, In decursul celor zece Iuni din anul
1939, cat am avut sarcina conducerii acelui departament.
In capitolele precedente din acest velum, am definit acea
politick modul el de punere in aplicare 1 primele rezultate ce
incepuse a da.
Era o experienta In vastul laborator economic al -Ora
Era mi degrabk un regim si un tratament, complect `si
de ansamblu, la care era supus organismul economiei natio-
nale, pe base de experiente, simptome anterioare, studii
servatii clinice, in scopul de a se iniatura o stare patologica ce
incepuse a deveni primejdioask prin desechilibrul ingrijorator
ce se constata, In diversele grupe de functiuni interne. si chiar
In structure, lui.
Prin acest tratament complect al politicei comerciale ex-
terne, ce aplicam organismuiui nostru economic, nadkjduiam
sa pot corecta diformatiunile, anomaiiiie de structura i devia-
tiuniic sau desechilibrul, din functiunile vitale i hotaratoare
ale lui.
Rezultatele acestei experiente, ale acestui tratament, ale
politicei comerciale externe, ce preconizasem i pusesom in a-
plicare, nu au intärziat a se evidentia, verifican.d atat preciziu-
nea diagnosicului ce puse,sem, cat i eficacitatea seignior sI
metodei de tratament, ce inaugurasem.
Dar, dupa o scurta aplicare a regimului acestuia, numai
www.dacoromanica.ro
PARTEA IV-a SINTEZA 345
dupa 10 luni de tratament, la 1 Februarie 1939, organismul

economiei nationale a fost scos de sub regimul terapeutic al
politicei i planului de refacere, in care 11 incadrasem, i trecut
in alta clinica, sub alta supraveghere, sub alt rekzim.
Se incepea astfel o noua experienta, Cu fiinta Inca debili-
tata, Inca nerefacutft, a economiei noastre nationale.
S'a crezut, in acest mod, a noul regim va fi de natura
grabeasca refacerea i insanatos'rea complecta, chiar consoli-
darea economieí nationals.
In capitolele respective din acest volum, am analizat in ce
a constat noul regim, precum i consecintele lui, asupra pacien-
tei economii, supusa acelei noi experiente, ajungand astfel la
concluziunile precizate In capitolul precedent.
Am expus astf el, ca intrio proectiune luminoasa, diapOZI-
tivele unor experiente de politia economica, facute de tara,
in rb,stimp de atatia ani.
Am expus coordonatele, principiile, structura acelor con-
ceptii, acelor politice economice, acelor experiente clinice, pre-
cum si metodele lor de punere in aplicare practica.
Am aratat, de asemenea, care au fost rezultatele lor.
Procedand astf el, departe de mine a fost gandul de a auto-
elogia o muna conceputa i depusti, de ml,ne, ci am adoptat,
prin aceasta procedura, metoda experimentala, practicata In
marile clinici universitare, unde principiile patologiei si ale
medícinei, preventive si curative, se invata mai cu folos, si in
speclal, prin prezentarea i examinara bolnavului, prin expli-
catia tratamentului aplicat, pen observarea bolnavilor si a bo-
lilor, prin studiul realitatilor specifice si al evolutiei ion,
clinici si laboratorii, lar nu numai din tratatele teoretice res-
pective.
Am supus astfel, celor dornici de cunostinta realitatilor
de studierea fenomenelor sau a stiintei economice, salile de
clinica prin care s'au perindat suferintele economiei noastre
nationale, suferinte ale comertului exterior, ale pretului
monetei, pentru ca eel dornici de realitatile, obiective 0. sin-
cere, ale stiintei economice, sà cunoasca patogenia acestor fe-
nomene, din ultima decadb sa vada cazurile anormale sau
morbide survenite, sb, tie tratamentul i experientele de poli-
tea economia ce s'au aplicat, sä inragistreze rezultatele aces-
www.dacoromanica.ro
346 PARTEA IV-a SINTEZA
tora si apoi sa traga concluziile §i. invatamintele ce vor crede

necesare.
Sä le judece chiar.
In volumul ce urmeaza, vai expune, in continuare, expe-
rientele clinice din sectorul productiei agricole si al CooperaVei,
apoi, in volumul ultra din acest ciclu de Politicb, economica, pe
cele din sectorul productiei industriale, al muncii, eomertului si
creditului.
www.dacoromanica.ro
ANEXE
www.dacoromanica.ro
INDEXUL TABELELOR STATISTICE
cuprinse in aces'. volum
Pag.
Importul Romaniei, pe cantitäti §i. valori, in anii
1928-1940, (cifre absolute) . .
' 351
Importul Romaniei, dupa nomenclatura dela Bruxelles,
In anii 1928-1940, pe diverse categorii de marfuri, in
cantitäti, (cifre absolute) . . . . 331
Importul Romaniei, dupa nomenclatura dela Bruxelles,
in anii 1928-1940, pe diverse categorii de märfuri,
In valori, (cifre absolute) . . . . . . . 332
Importul_Romaniei, dupa nomenclatura dela Bruxelles,
In anii 1928-1940, pe diverse categorii de mad iiri,
in procente, la cantitati . . . . . . . 352
Exportul Romaniei in anii 1928-1940, pe cantitati r¡i
valori (cifre absolute) . . . . . . 353
Exportul României in anii 1937-1938, in valori (cifre
absolute) . . . . . . . . . . 353
Exportul Romaniei, pe categorii principale de marfuri,
In anii 1928-1941, valori in cifre absolute . . . 354
Imp.rtul Romaniei de materii prime in anii 1930-1939,
pe cantitati (cifre absolute) . . . .
'
354
Importul României de materii prime i semifabricate
In anii 1930-1939, pe cantitati qi valori, in cifre absolute 335
Balanta comerciala a Romaniei in anii 1926-1941, in
valori (cifre absolute) . . . . . . . 355
Evolutia indicilor generali ai preturilor de detaliu 0. ai
preturilor de gros, redu# la calculul bazei anului 1933 356
Evolutia costului vietii in Bucure§ti, in indici, in anii
1934-1942 q'i pe diverse categorii de articole . . . 357
Indicii preturilor de gros, detaliu O. costul vietii, in
Romania . . . . . - 358
Evolutia preturilor de grus in Romania, comparativ
cu prettuile mondiale pe anii 1933-1942, In indici . 350
www.dacoromanica.ro
350 INDEXUL TABELELOR STATISTICE
Pag.
Indicele preturilor de gros pe anii 1935-1942 in Ro-
mania, comparativ cu Ungaria, Jugoslavia, Bulgaria,
Grecia i Turcia, In indici . 360
Indicele costului vietii, pe anii 1936-1942, in Romania,
comparativ cu Ungaria, Jugoslavia, Bulgaria, Grecia
s't Turcia, In indici . 361
Evolutia preturilor de gros, pe anii 1933-1942, In Ro-
mania, Germania, Anglia, Statele Unite, Japonia si in-
dicele mondial . . 362
Circulatia biletelor de banca In Germania pe anii
1929-1942 363
Costul vietii i preturile de gros, in Germania in anii
1929-1942, In indici . . . . 364
Indicele costului vietii, pe anii 1935-1942, In Ungaria,
Jugoslavia, Bulgaria, Grecia si Turcia . 365
Circulatia biletelor de bancä in anii 1929-1942, in
Romania, Ungaria, Jugoslavia, Bulgaria, Grecia si Tur-
cia, In cifre absolute . 366
Circulatia biletelor de banca in anii 1935-1942 In
Romania, Ungaria, Jugoslavia, Bulgaria, Grecia si Tur-
cia, in indici, 1929=100 . 367
Circulatia biletelor de banca in anii 1936-1942 In
România,.Ungaria, Jugoslavia, Bulgaria, Grecia si Tur-
cia, In indici, 1935=100 . 68
Cotatiunea In targul liber Bucuresti a lirei stemline, a
dolarului si a francului elvetian, In anii 1939-1940 369
Aprovizionarea cu lemne de foc a Capitalei in ami
1936-1939 . 370
Preturile lemnelor de foc In Capitala, pe anii 1936-1939 371)
www.dacoromanica.ro
ANEXE 351
Tabela
Importul Romaniei in anii 1928-1940
(Cifre absolut e)
Anil. Milioane
Tone Lei
1928 952.808 31.641
1929 1.101.992 29.628
1930 805.233 23.044
1931 560.366 15.755
932 449.980 12.011
1933 466.962 11.742
1934
1935 . . ....... 635.868
533.268
13.209
10.847
.....
-
1936 630.443 12.638
1931 . .
1938
1939 .
1940
. . .
,
. . . ...... - -
709.415
820.603
739.040
522.035
20.285
18.768
22.890
27.411
Tabela 2
Importul Romaniei dup& nomenclatura dela Bruxelles

In anii 1928-4940
CANTIT AT'
(Cifre absolute)
T 0 N E
.,.°) Obiecte Materii Aux., a rgi nt
Anii Total .8 de all- brute sau Produse nelucrat st
"a' ... inentatie simple pre- fabricate monete de
cCi: si biuturi parate aur gi argint
1928 952.808 231 91.334 465.525 395.712 7,7

1929 1.101.992 117 155.066 540.058 406.751 0,0
1930 805.233 342 77.457 399.567 327.217 650,1
1931 560.366 84 78.736 260.551 220.994 1,3
1932 449.980 34 64.653 235.556 149.720 6,1
1933
1934
1935
466.962
635.868
533.268
36
50
46
81.745
58.159
69.928
229.894
398.135
310.888
155.286
188.524
152.406
--
0,1
1936 630.443 119 62.134 389.309 178.882 1,0

1937 709. 15 108 64.028 413.552 231.725 08
1938 820.602 156 77.039 523.301 220.103 2,9
739.039 32 58.310 451.459 229.238 0,7
1940 522.035 160 37.433 310.672 173.690 80,1
I1939
www.dacoromanica.ro
352 ANEXE
Tabela 3
Importul Romaniei dupä nomenclatura dela Bruxelles
in anii 1928-1940
VALORI
(Cifre absolute)
MILIOANE LEI
Obiecte Materii Aur gi
An i i Total Animale de ali- brute sau Produse
nagicrntat
vii mentatie simplu fabricate ft1 monete

si bliuturi preparate de aur gi
argint
1028 31.641 8,7 1.997,1 3.137,1 26.493,9 4,1

1929 - 29.628 7,4 2.623,4 3.149,2 23.845,5 2,5
1930 23.044,2 15,1 1.471,8 2.403,1 19.061 93,2
1931 15.754,6 5,8 1.142,2 1.561,9 12.715,9 328,8
1932 12.011,3 1.3 886,2 1.244- 9.319,7 560,2
1933 11.741,8 1,1 805,7 1.487,1 9.444,8 3-
1934
1935
1936
13.208,5
10.847,5
12.637,7
3,4
2,9
5-
699,1
716,6
649,6
1.898,7
1.510,3
1.835,7
10.607,3
8.617,7
10.147,2
-
0,1
01
1937 20.284,7 7,3 886- 3.547,9 15.723,2 120,3
1928 - 18.767,8 9,3 922,8 3.791- 13.970,1 74,4
1939 22.890,4 3,1 792,9 3.216,4 18.833,9 44 -
1940 - 27.411- 18,9 885,5 4.228,4 22.066,2 211,6
Tabela 4
Importul Romaniei dupa nomenclatura dela Bruxelles
In anii 1928-1940
IN PROCENTE
CANT ITAT1 PROCENTE
Materii
Obiecte de Aur tji argint
Anii Total Animale alimenta- brute sau Produse nelucrat si
tie si b5.- simple fabricate monete de
uturi preparate aur si argint
1928
1929
100
100
0,02
0.01
9,59
14,07
48,86
49,01
41,53
36,91
--
1930
1931
1932
100
100
100
0,04
0,01
0.01
9,62
14,05
14,37
49,62
46,50
52,35
40,64
39,44
33,27
--
0,08
_-
1933 100 0,01 17,51 49,23 33,25
1934 100 0,01 9,15 61,20 29,64
1935
1936
100
100
0,01
0,02
13,11
9,86
58,30
61,75
28,58
28,37 --
1937
1938
1939
100
100
100
0,02
-
0,01
9,03
9,39
7,89
58,29
63,78
61,09
32,66
26,82
31,02
--
1940 100 0,02 7, 19 59,51 33,27 0,01
www.dacoromanica.ro
ANEXE 353
Tabela 5
Exportul Romaniei in anii 1928-1940
(Cifre absolute)
Anii Tone Milioane
Lei
1928 5.886.405 27.030

1929 7.064.619 28.960
1930 9.214.754 28.522
1931 . 10.047.003 22.197
1932 9.056.959 16.722
1933 8,777.730 14.171
1934 8.854.096 13.656
1935 9.276.009 16.756
1936 10.548.913 21.703
1937 9.637.497 31,568
1938 7.409.084 21.533
1939 7.564.146 26.809
1910 5.374.415 36 780
Tabela 6
Exportul Romaniei in anii 1937-1938
VALORI
(Cifre absolute)
Luntle
Mii lei
1937 I 1938
Januarie 1.948.670 1.386.638

Februarie 1.933.522 1.621.589
Martie 2.325.946 1.866.938
Aprilie 3.036.468 1.543.872
Mai 2.865.502 1.688.193
lunie 2.466.403 1.596.817
Julie 2.382.529 1.694.577
August 3.027.006 2.139.805
Septembrie 2.859.713 1.674.767
Octombrie 3.033.823 2.010.248
Noembrie 3.230.860 2.340.550
Decembrie 2.457,815 1.969.186
Total 31.568.257 21.532.560
Vol. 1 23
www.dacoromanica.ro
354 ANEXE
Tab ela 7
Exportul RonAniei pe categorii principale de marfuri
In anii 1928-1941
VALOR'
(Cifre absolute)
MIL I 0 AN E LEI
Combustibili Cereale Produse
Anii minerali gi
Lemn gi
industriiAnimale animale Diverse
petrol si derivate derivate vii alimen-
derivate tare
1928 8.125 7.633 4.868 2.125 732 3.546

1929 9.629 8.954 4.679 1.993 891 2.814
1930 10.437 9.988 3.096 1.878 1.068 2.054
1931 6.833 8.763 2.375 1.550 834 1.842
1932 7.206 5.730 1.232 637 565 1.352
1933 7.838 3.263 1.017 404 361 1.288
1934 7.215 2.381 1.470 629 391 1.570
1935 8.661 3.286 1.458 949 433 1.969
1936 8.961 6.841 1.685 1.083 665 2.468
1937 12.792 10.178 2.829 1.339 742 3.688
1938 9.313 5.258 2.465 1.221 638 2.638
1939 11.227 7.210 2.530 1.800 958 3.084
1940 23.002 6.727 1.823 983 1.074 3.171
1941 32.155 4.800 972 132 117 3.810
Tab ela 8
Importul Romaniei de materii prime
In anii 1930-1939
1939
CANTITATI
(Cifre absolute)
A Nil Chintale
Minus de
import fati
de 1938
1930 3.622.945 1.367.923

1931 2.320.212 2.668.656
1932 2.207.648 2.783.220
1933 2.182.368 2.808.500
1934 3.722.033 1.268815
1935 2.987.417 2.003.451
1936 3.777.184 1.213.648
1937
1938
1939
3.964.260
4.990.868
4.278.880
-
1.026.608
711.988
www.dacoromanica.ro
ANEXE 355
Tabela 9
Importul RomAniei de materii prime si semifabricate
In anii 1930-1939
(Cifre absolute)
Anil Tone Milioane
Lei
1930 399.567 2.403,1

1931
1932
1933
.
..... .. . . . .
. . . . ..... 260.551
235.556
229.894
1.561,9
1.244,-
1.487,1
1934 389.135 1.898,7
1935 311.888 1.510,3
1936 389,309 1.835,7
1937 , 413.552 ' 3.547,9
1938 523.301 3.791.-
1939 451.459 3.216,5
Tabela 10
Manta ComerciaM a Romania
In anti 1926 - 1941
VALORI
(Cifre absolute)
Anil MILIOANE LEI

Import Export Solduri
1926 37.195 38.265 + 1.060

1927 33.852 38.111 + 4.259
- 4.611
1928
1929
1930
31.641
29.628
23.044
27.030
28.960
28.522
-+ 5.478
663
1931 15.755 22.197 + 6.442

1932 12.011 16.722 + 4.711
1933 . . . 11.742 14.171 + 2.429
1934 ...... . . . . . 13.209 13.656 + 447
1935 10.847 16.756 + 5.909
1936 12.638 21.703 -I- 9.065
1937 . . . 20.285 31.568 + 11.283
1938 . 18.768 21.533 + 2.765
1939 ....... . . . . 22.890 26.809 ÷ 3.919
1940 27.411 36.780 + 3.369
1941 ...... . . . 30.576 41.986 + 10.710
1942 44.907 52.816 + 7.910
www.dacoromanica.ro
356 ANEXE
Tabela 11
Evolutia indicilor generali di preturilor de detaliu si di
preturilor de gros, redusi la calculul bazei anului 1933
1916 --= 100
Baza: 1929=100 1933 - 100
1933 - 100
Indicele
Anii Explicatiuni Indicele g-ral al
prat. de detaliu g-ral al pre t.
de gros
1933
1) Ztarul Argus" (Metoda Viator) 3.563 (1)1(J0,-
2) Institutul Cen ral de Statistic& . l00-(2)
--
3) de conjunctur& . - 52,3 100-
1934
1) Ziarul Argus" (Me!oda Viator) 3.015(1) 81,6
2) Institutul Central de Statistic& . 94,8 (2)
--
3) de conjuncturä . - 52,4 100,2
,
1935
1) Ziarul Argus' (Metoda Viator) 3.313(1) 93,-
2) Institutul Central de Statistic& .
3) de Cordunctur&
101,6 (2)
- 60,- -
114,7
1936
-
1) Ziarul .Argus" (Metoda Viator) 3.527(1) 99,

2: Institutul L antral de Statistic& . 108,5 (2)
-
3) de Conjunctur& . - - 68,2 130,4
1937
1) Ziarul Argus" (Metoda Viator) 3.803 (1) 106,7
2) Institutul Central de Statistic& . 117,8 (2)
--
3) de Conjunctur5 - 78,2 149,5
_
1938
1) Ziarul Argus" (Metoda Vktor) 3.977 (1)111,5
2) Institutul Central de Statistic& .
3) dP Conjuncturzl -
127,7 (2)
- 78,3
-
149,7
--
..
1) Ziarul Argus" (Metoda Viator) 4.155 (1)3 16,6

1939 2) Institutul Central de Statistic& 139,1 (2)
3) ., de Conjunctur4 - 87,7 107,7
1) Ziarul Argus" (Metoda Viator) 5.489(1)154,1 _
194) 2) Institutul Central de Statistic& . 200,9 (2)
- 3) de Conjunctura . - 133,7
1) Ziarni Argus" (Metoda Viatori 7.790 218,6
255,7
--
2) InsHtutul Central de Statistic& 351,5 (2) 1
1941 3) de Conjuncturd . .
frimestrul I 174,4 333,5
11 198,5 (2) 379,5
1) Ziarul Argus" (Metoda Vigor)
Trimestrul I 11.844 332,4
II 12.213 342,8
1942 2) Institutul Central de Statistic&
Trimestrul 1 496,1
Mai 533,-
lunie 548,5
Indice Baza: 1916 100

Indice Baza: 1929 100
www.dacoromanica.ro
ANEXE 357
Tabela 12
Evolutia costului vietli in Bucuresti
India 1933 = 100
.'''.7., t- 4 -.
ANII ).it I; - ==
E i ..e. -F.
-§ .
.E.
t e 'a
i
,....
70., i,.._ ,..E. 1., .7.7 c. 2 .? o !IV:
el.t. .:-... 1_, :,....- 4171 x -T.
A ' ui -9-3 0 g va
1 ab Et
1934 96,8 94,4 96,3 92,- 99,6 100,- 101,4

1935 103,6 1414,2 98,4 94,2 108,8 1 )0,- 103,4
1936. . 110,4 115,6 96,8 96,2 117,9 100,- 103,1
1937 118,8 121,5 114,3 1(17,3 127,- 1 0,- 114,6
1938 124,6 130,2 120,2 128,1 127,- 100,- 128,5
1)39 133,4 139,3 142,- 131,6 133,9 100,4 139,8
lanuarie
Februarie
....... . 12 ,6
126,6
129,- 130,4 132,7 127,- II, 0,- 133,1
130,2 131,- 132,7 127,- 100,- 134,6
Nlartie . . . . . . . . 126,9 132,2 132,- 126,8 127,- 100,- 134,6
Apnlie 129,4 132,2 132,7 121,- 136,1 100,- 134,6
Mai 130,8 135,3 134,8 121,2 136,1 100,- 13J,6
Junio 4 30,9 1.36,8 134,8 115,2 136,1 100, 133,2
lull° 131,7 138,- 1'7,5 115,4 136,1 HA- 133,8
Auguat 131,4 136,t 1.1111,1 117,2 136,1 100,- 138, -
. Septembrie 136,1 140,9 146,7 142,5 136,5 100,- 141,7
Octombrie 119,9 148,7 15.2,2 145,4 136,1 100,- 143,1
Noembrie 144,43 154,- 163,3 151,3 136,4 102,1 153,-
Decembrie 147,4 159,4 17i,3 157,5 136,4 102,1 157,4
1940 180,- 198,9 2C9,6 189,2 169,1 10'2,t 154,9
In n uarie 150,8 162,3 I834 157,6 137,1 102,1 160,-
Februarie 154,a 168,3 195,- 157,6 137,1 102,1 / 61,1
Wilk 1: 6,7 173,4 198,6 157,4 137,1 102,1 159,6
Mi .......
Aprilie
lunie . . . .
. .
.
. .
.
I
171,-
175,3
179,5
178,8
186,9
194,8
197, ,
198,-
197,6
179,1
190,5
202,5
73,6
173,6
173,6
102,1
112,1
102,1
162,2
165,6
182,2
lul ie . . 182,2 2 2,7 197,4 196,7 173,6 102,1 189,-
August 184,8 2 5,8 202,8 269,3 173,6 102,1 186,4
Septembrie ...... . . . 190,2 21,9,9 233,1 209,8 173,6 102,1 187,1
Octombrie '06,1 23a,9 235,2 214,9 191,9 102,1 196,2
Noembrie 203,2 230,9 235,4 200,5 191,9 102,1 199,-
Decembrie . . . . . . 206,2 237,8 240,6 197,5 191,9 102,1 199,-
1941 .......
lanuarie . . . . .
.
.
. .
. .
.
.
258,9
214,7
330,-
255,4
332,-
254,4
236,2
197,-
197,-
191,9
113,4
102,1
274,6
211,-
Februarie . . . . . . 217,3 261,6 257,2 197,5 191,9 102,1 211, -
1
Martie 229,7 85,2 285,3 191,5 191,9 102,1 227,6
A prilie . 240,3 306,- 302,2 197,8 191,9 102,1 253,-
Mai 245,- 320,9 313,- 203,7 191,9 114,9 2 i 4,8
Iunie 203,5 329,- 313,4 212,3 191,9 119,7 26g,8
tulle i 2u8,- 319,8 322,9 227,4 192,6 119,7 228,8
August
SePtembrie
Orton, brie . . .
.....
. . .
.
.
257,4
274,5
936,1
318,4
348,3
381,4
342,3
373,-
395,3
251,9
25,6
287,7
193,1
193,1
211,4
119,7
119,7
119,7
291,2
307,4
320,8
Noembrie 300,9 390,3 402,- 238,1 211,4 119,7 332,9
Decembrie 323,7 4 i 3,7 423,3 300,9 211,4 119,7 337,4
1942 . . . . . . . . 331,3 505,1 595,5 421,1 222,9 119,7 490,9
Ianuarie . . . . . . . . 33(1,9 443,6 443,5 354,5 211,4 119,7 351,4
Februarie . . . . . . . . 348,2 457,3 522,1 387,8 211,4 119,7 429,2
Martie . . . . . . . . 353,2 465,- 5)7,8 388,2 211,4 119,7 439,2
Aprilie . . . . . . . . 364,4 476,5 551,5 407,- 211,4 119,7 483,2
Mai . . . ' 379.3 500,6 559,7 408,4 227,3 119,7 493,2
lunie . . . . 388,7 509,4 592,1 427,6 228,9 119,7 493,2
lam . 390,5 514,5 592,1 427,4 228,9 119,7 493,2
August . . . . . . 390,1 513,5 59,1 427,4 228,9 119,7 493,2
Septembrie . . . 384,2 497,3 592,1 427,4 228,9 119,7 493,4
Octombrie . . . . . . 391,- 515,5 592,1 427,4 228,9 119,7 494,7
Noembrie . . . . 415,4 556,1 608,5 484,3 228,9 119,7 613,4
Decembrie . . . . . 439,7 611,5 611,2 84,3 228,9 119,7 613,4
www.dacoromanica.ro
358 ANEXE
Tabela 13
Indicii preturillor de gros, detaliu l costul vietii in Routania
Preturi de Preturi de Costul vietii
ANII gros (') detaliu (5) (Bucuresti) (5)
1929=100 1933=100 1933=100
e
1937
lanuarie 73,9 111 1 102,9
Februarie
Martie .
Aprilie
. . - ....... 74,6
74,6
78,5
1126
111,1
114,2
104,0
103,9
106,2
Mai 80,2 118,6 110,6
lunie 80,0 116,1 111,2
lulie 80,7 118,1 111,8
August 80.3 122,2 114,2
Septembrie . . . 78,9 125,2 115,4
Octombrie 79,2 127,7 118,9
Noembrie ...... . . - 78,5 129,5 120,6
Decembrie 78,7 132,4 122,6
1938 e
lanuarie 78,7 136,6 125,1
Februarie
Martie .
Aprilie
. .......
. . . .
.
78,4
78,8
78,9
134,1
132,3
136,1
123,7
123,5
126,0
Mai 80,3 134,7 125,2
lunie 80,3 136,5 126,2
lidie . 75,9 129,6 122,4
August 76,6 129,0 121,7
Septembrie 77,2 131,1 123,1
Octombrie . 76,0 131,4 124,3
Noembne 78,3 132,8 125,6
Decembrie 80,5 132,1 125,5
1939
Ianuarie 82,9 130,9 125,0
Februarie 82,8 132,5 126,3
Martie 82,4 131,5 125,7
April le 84,0 130,5 125,4
Mai 84,9 13,6 128,8
luni e 84,3 132,4 127,8
lulie 832 131,4 128,4
August 840 134,4 130,3
Septembri e 88,9 142,8 138,9
Octombrie 92,0 149,3 145,4
N oem brie 98,9 157,1 154,3
Decembrie 104,3 164,4 161,1
1940
lanuarie 109,2 163,5 162,5
Februarie 114,1 168,2 171,4
Martie 115,0 168,6 172,1
Aprili e 178,4 181,3
I) Calculat de Inettutul de ConjuncturS.

2. Clalculat de Inetitutul Central de Statiatiea. Cuprinde: alimente vi combustibil.
3) Calculat de Inatitutul Central de Statiatici. Cuprinde: alimente, imbraaminte, inclatil-
mtnte, gi combustibiL
www.dacoromanica.ro
ANEXE 359
Tabela 14
Evolutiu preturilor de gros
(in indici 1929-100)
Indicele
Anii Luna 1
mondial
(lira China)
Romtinia
1933 71 52
1934 75 52
1935 76 60
1936 80 69
1937 89 78
1938 88 78
1939 93 88
1940 101 134
1941 113 207
1939 Septembrie 91 89
Octombrie 94 92
Noembrie 96 99
Decembrie 98 104
1940 lanuarie . . . . 99 109
Februarie 99 114
Martle 99 120
Aprilie ...... . . . 99
.
127
Mai 100 131
Iunie 100 132
1ulie 100 132
August 100 136
Septembrie 102 141
Octombrie . . 103 147
Noembrie 103 156
Decembrie 104 160
1941 lanuarie
Februarie .
Martie
. ...... - 109
109
111
164
174
185
Aprilie 112 191
Mai 114 191
Iunie 116 199
tulle 119 206
August 120 212
Septembrie ...... . . . 121 226
Octombrie . . . . . . . 122 239
......
.
Noembrie 124 244

Decembrie . . . 125 256
1942 lanuarie 126 268
Februarie 127 284
Martie 127 288
Aprille 128 299
Mai . 129 310
Iunie 131 319
lulie 132 320
August 320
Septembrie 305
Octombrie . . . . . . .
I
325
Noembrie - 330
Decembrie - 351
www.dacoromanica.ro
360 ANEXE
Tabela 15
Indicele pret rillor de gros (1929=1001
AM, Rominia Ungaria Jugoslavia 'Bulgaria I Grecia I Turcia ,
1935 67 74 66 56 111 55
1936 69 74 68 58 113 62
1937 78 86 74 63 126 64
1938 78 87 78 66 123 61
1039 88 86 79 67 122 63
lanuarie - 83 85 77 67 120 63
Februarie 83 85 76 66 120 63
Martie 82 86 76 66 120 64
Aprille 84 86 77 67 120 64
Mat - 85 86 77 07 120 64
lunie - 84 85 77 66 119 63
lul e - 83 85 77 63 118 61
August . 84 86 76 65 118 61
Septembrie 89 87 76 66 123 61
Octombrie 92 88 80 67 124 59
Noembrie - 99 88 86 69 128 62
Decembrie 104 89 90 70 133 68
1940 134 100 113 76 76
lanuarie 109 92 93 69 135 71
Februaríe 114 93 94 69 136 71
Martte 120 94 98 71 138 72
Anrilie - 127 94 102 70 141 73
Mal 131 98 102 71 143 74
lunie 132 99 105 72 143 72
Julie 132 102 108 74 144 72
, August 136 104 120 77 147 74
Septembrie 141 106 129 81 148 78
Oc tombrie 147 107 131 86 150 82
Noembrie . 156 108 136 88 152 82
Decembrie 160 109 143 88 85
1941 123 96 101
I anuarie
-
- 164 109 150 87 _ 87
Feb ruarie 174 111 164 87 89
Martie 185 113 88 _ 89
Aprilie 191 115 90 91
Mal - 199 115 92 -- 92
lunie . . 206 116 93 99
lulie . . . 125 95 101
August . . 130 99 104
Sept em brie . 133 101 106
Octombrie . 133 106 113
Noembrie . 135 109 119
Decembrie . 137 112 . 120
1942. . . .
lanuarie . 140 114 123
Februarie 142 115 133
Marti. . .
.
. _ 144 _ 115 141
Apribe 146 117 151
Mai . . . . 148 118
lunie . . 148 118
lulie . . . . 150 120
August 151
Sentembrie . 153
Octom brie . 154 --
www.dacoromanica.ro
ANEXE 361
Tabela 16
Indicele costuldi vietiii (1935 100)
Anii Romiinia 1 Ungaria Jugoslavia Bulgaria Grecia Turcia
¡936. . 106 105 100 95 103 101
1937. . . 114 112 88 97 138 103
1938. . . 120 113 . . 93 00 127 101
1939. . . 128 112 96 03 127 103
Ianuarie . . 121 110 93 03 127 103
Februarie . 122 110 93 03 126 103
Martie . 122 110 93 03 126 103
Aprilie . . 124 110 93 (J i 126 103
Mai . . . 126 110 92 03 126 103
lunie 126 112 93 03 126 101
Wile . . . 127 110 93 05 1.5 101
August 127 112 93 03 125 101
Septembrie 131 112 93 03 126 103
Octombrie . 135 112 96 05 128 103
Noembrie 138 112 105 05 ¡29 104
Deeembrie . 141 112 105 05 130 109
' ¡940. . . 173 119 126 13 141 113
1anuarie 143 114 108 07 131 109
Februarie . 148 115 118 08 131 112
Martie . . 161 115 118 08 132 113
Aprilie . . 165 115 120 08 135 1/3
Mai . . . 168 118 124 . 10 137 114
Iunie 173 llg 123 14) 141 113
hile . . . 175 121 127 13 141 112
August . . 178 191 126 13 142 112
Septembrie ,. 183 123 133 17 144 113
Octombrie . 198 128 135 22 146 116
Noembrie . 195 128 136 23 151 117
Decembrie . 198 128 139 23 155 122
1941 . . . 249 142 139 40 135
lanuarie . . 207 129 142 27 123
Februarie . 209 129 145 28 126
Martie . . . 221 131 149 28 130
Aprilie . . 231 135 153 32 130
Mai . . . . 236 135 158 33 130
lunie . . . 243 136 164 33 133
Tulle . . . . 243 147 170 35 135
August . . 247 147 169 42 136
Septembrfe . 264 153 176 45 141
Octombrie . 285 134 186 52 142
Noembrie . 289 154 2(17 58 145
Decembrie . 312 155 223 79 149
lanuarie 1942 318 159 227 77 161
Februarie . 335 162 231 80 168
Martie . . 339 164 242 83 - 181
Aprilie . . 350 164 246 ii7 188
Mai . . . . 364 1n4 957 87 199
Iunte . . . 374 164 268 90 203
lulie . . . . 376 165 308 92 --
August . . . 375 168 88 ._
Septembrie . 369 169
Octombrie 376 169
Noembrie
Decembrie .
www.dacoromanica.ro
3S2 ANEXE
Tibels 17
Evolutia preturilor de gros
(Indic' 1929=100)
Indice
Anul Luna Ger- An-
mania gua
Statele Japo- Ron* mond.
Unite nia nia fara
China
1933 68 68 69 82 52 71
1934 72 71 78 81 52 76
1935 74 74 84 84 67 76
1936 76 79 85 90 69 80
1937 77 89 91 108 78 89
1938 77 78 83 114 78 88
1939 78 80 81 126 88 93
1940 80 105 82 142 134 101
1941 82 114 91 150 113
1939 Septembrie 78 83 83 I 131 89 91
Octombrie 78 90 83 133 92 94
Noembrie 78 94 83 136 99 96
Decembrie 78 94 83 143 104 98
1940 lanuarie 79 99 83 146 109 99
Februarie 79 99 82 144 114 99
Martie . . . . . 80 101 82 142 120 99
Aprilie . . . . - 80 101 82 143 127 99
Mai 80 104 82 142 131 100
lunie 80 108 81 140 132 100
lulie . . . 81 104 82 139 132 100
August 81 106 81 139 136 100
Septembrie . . . . 81 108 82 140 141 102
Octombrie . . . 81 107 83 141 147 103
Noembrie 81 108 84 141 156 103
Decembrie . . . . 81 109 84 142 160 104
1941 Ianuarie 81 111 85 143 164 109
Februarie . . . . . 81 112 85 144 174 109
Martie . . . . 81 113 86 147 185 111
Aprilie . . . . 82 113 87 148 191 112
Mai . 82 114 89 148 199 114
lunie 82 115 91 151 206 116
lulie 82 114 93 152 212 119
AuguRt . . . . . . 82 116 95 151 226 120
Septembrie 82 116 96 153 239 121
Octombrie 82 116 97 153 244 122
Noembrie - 82 116 97 155 256 124
Decembrie . . . 82 117 98 158 260 125
1942 1anuarie 83 118 101 160 268 126
Februarie . . . . 83 119 101 160 284 127
Martie 83 119 102 161 288 127
Aprilie 83 120 104 161 299 128
Mai 83 120 1C4 i 161 310 129
lunie . . . . . . 83 120 103 161 319 131
'title 84 121 103 161 320 132
August 84 I 119 104 320
www.dacoromanica.ro
ANEXE 363
Tabela 18
Circulatia biletelor de banca in Germania
pe sail 1929-1942
Indicii : Baza= Media anului respectiv
Cifre absolute (nu finele anului)
Anii Milioane Rh4 i)
(Finele anului
si al lunii) 1929=100 (1) 1935=100 (5) lulie 1939=100
1929 5.435 100 - --

1935
1936
4.683
5354
90
102
100
124 --
---
1937 5.884 113 136
1938 . . . 8.605 165 200
1939 12.755 244 296
Ianuarie
Februarie
Martie . .
. . .
8.196
8317
8.699
157
159
166
190
193
202 -- -
Aprilie 8.906 170 207
-
Mai
tunic
Julie . . . . . . .
8.909
9.112
9368
171
174
179
207
211
217
-
100
August 11.278 216 262 120
Septembrie 11.645 223 270 124
Octombrie 11.621 222 270 124
Noembrie 11.680 224 271 125
Decembrie 12.755 244 296 L36
1940 15.146 290 351 162
lanuarie 12.429 238 288 133
Februarie 12.817 245 297 137
Martie . . 13.176 252 306 141
Aprilie 13.473 258 312 144
Mai 13.533 259 314 144
junio 13.684 262 317 146
julio . . . . 13.680 262 317 146
August . . . . . 13.886 266 322 148
Septembrie 13.903 266 322 148
Octombrie 13.997 268 325 149
Noembrie 14.263 273 331 152
Decembrie 15.146 290 351 161
1941 20.588 394 477 220
¡anuario 14.784 283 343 158
Februarie 15.062 288 349 161
Marti° . . 15.242 292 353 163
Aprilie 15.759 302 365 168
Mai - 16.289 312 378 174
lunie 16.644 319 386 178
Julie 17.142 328 398 183
August . . 17.636 338 409 188
Septembrie 18.046 345 416 193
Octombria 18.566 355 431 198
Noembrie . . . . 18.917 362 439 202
Decembrie 20388 394 477 220
1942 . . . . . 25.656 492 595 274
lanuarie . 20.220 387 469 216
Februarie 20.699 396 480 221
Martie 21.011 402 487 224
Aprilie . . . . 21320 408 494 228
21.836 418 506 233
lunie 22.249 426 ' 516 238
lulie 22.656 434 525 242
August . . . . . 23.098 442 536 247
.
23.290 446 540 249
Septembrie . . . .
23.903 457 554 255
Octombrie . . .
564
24.333 466 260
Noembrie
25.656 491 595 274
Decembric
Reichsmark Rentenmark
2 Media anului 1929 = 5.225 R. M.
3 Media anului 1935 4.312 R. M.
www.dacoromanica.ro
.364 ANEXE
Tabela 19
Costul yield si prelurile de gros in Germania
Indicfi costului vietii Indicii preturilor de gros
Anti 1929=100 1935-100

Iulie
1929=100 1935=100
lulie
1939=100 1939-100
1929 100 100
1935 80 100 74 100
1936 81 101 76 103
1937 81 101 77 104

1038 82 103 77 104
1939 82 103 78 105

Ianuarie . . . . 82 103 78 105
Februarie . . . 82 103 78 105 --
Martie 82 103 78 105
Aprilie . . . 82 103 78 105
Mai 82 103 78 105
Iunie 82 103 78 105
tulle 83 104 100 78 105 100
August . . . 83 104 100 78 105 100
Septembrie . 82 103 99 78 105 100
Octombrie . . . 82 103 99 78 105 100
Noembrie . . . 82 103 99 78 105 100
Decembrie . . 82 103 99 78 105 100
1940 84 105 101 80 108 103

Ianuarie . . . . 82 103 99 79 107 101
Februarie . . 83 104 100 79 107 101
Martie 84 105 101 80 108 103
Aprilie . . . 84 105 101 80 108 103
Mai 85 106 102 80 108 103
lunie 85 106 102 80 108 103
Iulie 86 108 104 81 109 104
August . . . 86 108 104 81 109 104
Septembrie . . 85 106 102 81 109 104
Octombrie . . 84 105 101 81 109 104
Noembrie . . 84 105 101 81 109 104
Decembrie . . 85 106 102 81 109 104
1941 86 108 104 82 111 105

Unmade . . . . 85 106 102 81 109 104
Februarie . . 86 108 104 81 109 104
Msrtie 86 108 104 81 109 104
Aprilie . . . 86 108 104 82 111 105
Mai 87 109 105 82 111 105
tunic 87 109 105 82 111 105
lulie 88 110 106 82 111 105
August . . . . 88 110 106 82 111 105
Septembrie . . . 87 109 105 82 111 105
Octombrie . . . 86 108 104 82 111 105
Noentbrie . . . 86 108 104 82 111 105
Decembrie . . 86 108 104 82 111 105
1942
lanuarie . . . 87 109 105 83 112 106
Februarie . . 88 110 106 83 112 106
Martie 88 110 106 83 112 106
Aprilie . . . 89 111 107 83 112 106
Mai 89 111 107 83 112 106
lunie 90 113 108 83 112 106
Iulie 91 113 110 84 114 108
August . . . 90 113 108 84 114 108
Septembrie . .... 88 110 106 84 114 108
Octombrie . . . 88 110 106 84 114 108
Noembrie . . . 88 110 106 84 114 108
Decembrie . . . 88 110 106 84 114 108
www.dacoromanica.ro
ANEXE 365
Tabela 20
Inclicele costului vie(ii

(1929 = 100)
Anii Ungaria Jugoslavia Bulgaria Grecia Turcia
1935 78 74 10 102 69
1936 82 74 57 105 70
1937 87 65 58 181 71
1938 88 69 60 130 70
1939 87 71 62 13) 71
Ianuarie 86 69 62 130 71
Februarie 86 69 62 129 71
Martie 86 69 62 129 71
Aprilie 86 69 62 129 71
Mai .6 68 62 129 71
Iunie 87 69 69 129 70
Iulie 86 69 63 128 70
August 87 69 62 128 70
Septembrie 87 69 62 129 71
Octombrie 87 71 t3 131 71
Noembrie 87 78 63 132 72
Decembrie 87 78 63 133 75
1940 93 93 68 144 78
Ianuarie 89 sn 64 134 7.
Februarie 90 85 b5 134 77
Martie 90 87 65 135 78
Aprilie 90 89 65 18 78
Mai 92 92 66 140 79
Iunie 92 91 66 144 58
lulie 94 94 68 144 77
August 94 94 68 145 77
Septembrie 96 98 70 147 78
Octombric 100 100 73 149 80
Noembrie 100 101 74 154 81
Decembrie 100 103 74 158 84
1941 III 103 84 93

Ianuarie 101 105 76 85
Februarie 101 107 77 87
Martie . 102 110 77 90
Aprilie 05 113 79 90
Mai 105 117 80 90
lunie 106 121 80 92
lulie 115 126 81 93
August 115 125 85 94
Septembrie 119 130 87 97
Octombrie 20 138 91 98
Noembrie 120 153 95 _ 100
Decembrie 121 115 103 103
1942
lanuarie 124 169 IC6 111
Februarie 126 171 1(8 116
Martie 128 179 110 125
Aprilie 128 182 112 130
Mai 12.1 1911 112 137
Iunie 128 198 114 140
Julie 129 228 115
August 131 113 _
Septembrie 132
Octombrie 132
Noembrie 131 _
Decembrie
www.dacoromanica.ro
366 ANEXE
Tabela 21
Mete in circulatie
(in milioane de unItSti ale monetei nationale)
(Cifre absolute)
Anii
(Finele anului) Romania Ungaria Jugoslavia Bulgaria Grecia Turcia
1929 21.144 501 5.818 3.609 5.193 -

1935 23.127 417 4.890 2.497 5.988 163
1936 25.663 436 5.409 2.571 6.203 181
1937 29391 466 5.834 2.569 6.776 169
1938 34.902 863 6.921 2 800 7.239 194
1939 . . . . 48.800 975 9.698 4.245 9.454 281
lanuarie . . - 34.115 831 6.608 2.636 6.694 187
Februarie . - 33.963 816 6.540 2.577 6.592 185
Martie . . . . 38.270 888 6.808 2.958 6.846 199
Aprilie . - -
39'189 896 7.423 3.166 8.255 217
Mai 38.948 868 7.298 2.931 8.195 213
Iunie 38.683 885 7.177 2.891 8.002 212
lulie 38,980 879 7.354 3.038 7.912 209
August . 42351 1.038 7.986 3.96. 9 981 220
Septembrie . . 47.891 1 087 9.108 4.425 10 639 278
Octombrie . . 48.382 1.032 9.244 4.662 9.883 280
Noembrie . . 47.891 965 9.163 4.374 9.324 276
Decembrie . . 48.800 975 9.698 4245 9.451 281
1940 64349 2.387 13.834 6.518 15.369 403

lanuarie . . . 47.749 954 9.798 3.988 8.914 280
Februarie . . . 48.095 968 10.072 3.718 8 890 290
Martie 49.848 961 10.4011 3.917 9.010 301
Aprilie . . . . 49.84-4 976 10.764 4.526 9.861 299
Mai 51.252 1.040 11.755 4.510 11 004 319
lunie 56.331 1.078 12.210 4.677 11.475 342
Iulie 58 961 1.158 12.179 4.620 10.603 344
August . . . 60.357 1.200 12241 4.879 11.077 351
Septembrie . . 62.342 1357 12.4(53 5.429 11326 357
Octombrie . . 63.125 1.379 12.924 6.262 12.599 384
Noembrie . . 61.445 1.366 13.363 6.566 14.174 393
Decembrie . . 64.349 1.381 13.834 6.518 15.369 403
Ianuarie 1941 . . 64.863 1.345 18.717 6.444 16.175 4C4

Februarie . . . 66.976 1.344 13.973 6.829 17.039 418
7.00
Martie
Aprilie . . . .
68.886
71.448
1.369
1.681 --
15.281
8.634
17.614
-
453
482
Mai
Iunie
70.519
77.081
1.734
1.756 -- 8 610
8.861
--
505
5011
Iulie
August . . . .
81.861
87.163
1.773
1.912 -- 9.838
11.306
--
490
479
Septembrie .
Octombrie .
. .
. .
89.691
92.244
1.909
1.941 -- 12.330
12.995
-
479
499
Noembrie .
Decembrie .
.
.
.
.
93.667
96.630
1.899
1.984 - 13.204
13.467 48.798
500
512
- -
--- ---
1912 101.314 2313 15.165 610
lanuarie . . . . 95.256 1.982 13.268 512
Februarie . . . 96.096 1.985 12.402 535
Martie
Aprilie . . . .
95.978
95 889
1.999
2.083 -
--
12.823
13.6e5 - 559
584
Mai
Iunie
..
96.801
97.622
2.129
2.176
--
13 976
13.861 --
85.200 592
591
Iulie
August
Septembrie .
. . .
. .
97.441
100.447
102.836
2.254
2.387
2.470 --
14.508
15.5, 4
16.448
-
--
592
608
628
-- --
Octombrie . . . 107.714 2.638 18,292 671
Noembrie . . . 112.307 2.706 18.649 720
Decembrie . . . 117.351 2.958 18.567 724
lanuarie 1943 . 115.727
www.dacoromanica.ro
ANEXE 367
Tubela 22
Bilete In circulatie
(Media anului 1929 100)
(1 ndiei)
Finele
anului si Romania Ungaria Jugoslavia Bulgaria Grecia Turcia
lunii
1935 113 87 84 69 115 __

1936 126 91 93 71 119 --
1937. . . . 144 97 100 71 130 __
1938 171 181 119 78 139 __
1939. . . 239 204 167 118 182 --
Ianuarie . 167 174 114 73 129 __
Februarie . . 166 191 112 71 127 --
hlartie 187 186 117 82 132 --
Aprilie . . . . 192 187 128 88 159 __
h1ai 191 i 182 125 81 158 __
lunie . . . 189 185 123 80 154 __
Iulie. . . . . 191 184 126 84 152 __
August . . . 207 217 137 110 192 __
Septembrie . . . 235 227 157 123 205 --
Octomlmie . 237 216 159 129 190 --
Noembrie . . . 235 202 157 121 180 --
Decembrie . . . 239 204 167 118 182 --
1940. . . . 315 290 238 181 296
Ianuarie . . . 234 200 168 Ill 172 __
Febnmuie . 236 203 190 103 171 __
h4artie . . 244 201 179 109 174 __
Aprihe . . 244 204 185 125 190 --
Mai . . . . 251 218 202 125 212 __
Iunie 276 226 210 127 221 __
luhe 289 242 209 128 204 __
August . . . . 296 251 210 135 213 --
' Septembde. . . 305 284 213 150 216 --
Oetombrie . . . 309 288 222 174 243 --
Nolunbrie . 301 286 230 182 273 __
Decembrie . . 315 290 238 181 296 --
1941 473 415 236 373 311 --
lanuarie . . . 318 281 240 179 328 --
Februarie . . 328 281 263 189 339 --
Nfiulie . . . . 337 286 -- 216 -- __
Aprilie . . . 3513 352 -- 239 __ __
Mai 345 363 -- 239 --
--
__
lunie 377 367 -- 246 __
Iuhe 401 371 -- 273 -- --
August . . . . 427 400 -- 313 -- __
Septembdie. . . 439 399 -- 342 __ __
Odombrie . . . 452 406 -- 360 -- __
Noembrie . . . 459 397 -- 366 __ __
Decembrie . . . 473 415 -- 373 -- --
1942. . . . 575 619 514 -- __
Ianuarie . . . . 466 415 -- 368 -- --
Februarie . . 471 413 __ 344 __ __
hlartie .. . . 470 418 -- 355 -- --
Aprihe . . . . 470 436 -- 379 -- --
Mai 474 415 __ 387 __ __
lunie 478 455 -- 3.34 -- --
lulie 477 472 -- 402 -- --
August . . . . 492 499 -- 430 -- --
Septembrie. . . 504 517 -- 456 -- --
()ctombrie . . . 527 552 -- 507 --
Noembrie . . . 550 566 -- 517 -- --
Decembrie . . . 575 619 -- 514 -- --
1943 Ianuarie. 567 -- -- -- -- --
www.dacoromanica.ro
368 TABELA 23
Tabela 23
!Mete in circula tie
Media anului 1935=100
(Indici)
Finele
anului Romfinia Ungaria Jugoslavia Bulgaria Grecia Turcia
li al lunei
1936 111, 115 118 114 110 113

1937 135 123 127 114 121 106
1939 100 227 141 124 129 121
1939 224 257 212 189 168 176

Ianuarie . . . . 156 219 144 117 119 117
Februarie . . . 151; 215 143 114 117 116
Martie . . . 713 234 149 131 122 124
Aprilir 180 236 16? 141 147 136
Mai 179 228 159 130 1 146 133
Iunie 177 233 157 12b 142 133
lulie 179 231 160 1'15 141 131
August . . . . 194 273 174 176 178 138
Septembrie . . . 220 286 199 197 189 174
Octombric . . . 222 22 202 207 176 175
Noembrie . . . 220 254 209 194 186 173
Decembrie . . 224 257 212 189 168 176
1940 295 365 302 290 273 252

lanuarie . . . . 219 251 ' 14 177 159 175
Februarie . . . 221 255 220 lho 1.38 181
Martie 229 253 227 174 160 188
Aprilte 229 257 235 201 175 187
Mai 235 274 256 200 196 199
Tunic 258 284 266 203 204 214
lulie 270 3115 266 205 181 215
August . . . 277 316 267 217 197 219
Septembrie . . 286 357 271 241 201 22;
Ortombrie . 290 361 282 278 224 240
Noembrie . . 2.2 359 '-92 292 252 246
Deeembrie . . 295 365 302 290 273 252
1941 . . . . 443 522 598 288 320

lanuarie . . . , 29S 354 299 286 303 253
Februari- . . 307 354 305 303 313 261
Martie 316 360 333 347 233
Aprilie . . . 328 442 384 301
Mai 323 456 382 316
lunic 354 462 394 313
lulie 375 467 1 437 306
August . 400 503 502 299
Septembrie . 411 502 .48 249
Octombrie . . . 423 511 577 312
Noembrie . . . 4$0 500 587 313
Decembrie . . 44:1 522 598 320
1942 538 778 825 453
lanuarie . . . . 437 522 590 320
Februarie . . 441 520 551 331
Martir 440 526 570 349
Aprilie . . 440 548 608 365
Mai 441 360 621 370
lunie 448 573 616 359
lulie 447 593 645 370
August . . .
461 62*, 689 310
Septembrie . 472 650 731 393
Octombrie . .
494 694 1 813 419
Noembrie . .
515 712 828 450
Decembrie . .
538 778 825 453
www.dacoromanica.ro
ee Tabela 24
- Cotatiunea In targul liber Bucuresti a Lirei Sterline, Dolarului 11 a Francului Elvetian
In anti 1939-1940
Cursuri medii lunare
1 9 3 9 1 9 4 0
LUNILE Lire Dol ari Franci Lire
Dol ari
Franc i
sterline elvetieni sterline elvetieni
lanuarie . . . . . . . 1.735,22 356,74 81,17 2.096,25 640,83 116,75

Februarie . . . . .. . . . 1.670,- 338,18 81,23 2.164,17 559,- 117,58
Martie . . . . 1.656,17 338,52 78,56 1.896,90 535,60 110,92
Aprilie . . . . . . . 1.739,50 363,- 80,70 1.623,81 502,86 97,62
Mai . . . . 1.585,45 327,05 74,59 1.395,79 567,89 81,21
1.470,61 306,22 69,70 1.363,64 535,- 71,55
1.476,40 310,40 71,- 1.320,56 611,59 90,63
August . . . 1.444,62 331,53 71,- 1.448,80 607,44 98,56
Septembrie . . . . . . . 1.550,- 433,60 77,76 1,282,50 601,04 104,04
Octombrie . . . . . . . 1.640,- 483,33 87,04 1.334,- 568,65 110,75
Noembrie 1.689,58 487,08 91,- 1.454,- 568,- 114,80
Decembrie . . 1.836,67 537,14 100,62 1.420,- 545,- 114.-
www.dacoromanica.ro
370 ANEXE
Tabela 25
Aprovizionarea cu lemne de foc a Capitalet
(1936-1939)
1936-1937 1937-1938 1938-1939

Lunile Vagoane Total Vagoane Total Vagoane Total
intrate cumulat in intrate cumulat in intrate cumulat in
lunar vagoane lunar vagoane lunar vagoane
Aprilie . . . 3.126 3.126 3.193 3.193 2.584 2.584

Mai . . . . 4.363 7.489 3.185 6.378 4.450 7.034
lunie . . . 5.630 13.119 7.835 14.213 8.104 15.138
lulie . . . . 7.651 20.770 13.891 28.104 16 301 31.439
August . . . 13.314 34.084 15.248 43.352 22.861 54.300
Septembrie . 17.001 51.085 6.969 50.321 22.264 76 564
Oetombrie . 12.959 64.044 8.988 59.309 11.206 87.770
Noembrie . 11.751 75.795 12.335 71.644 11.637 99.407
De eembrie . 8.824 84.619 10.547 82.191 7.154 106.561
Ianuarie . . 8.628 93.247 11.305 93.496 4.748 111.309
Februarie . 8.507 101.754 6.727 100.223 4.094 115.403
Martie . . . 5.861 107.615 4.984 105.207 4.755 120.158
Tabela 26
Preturile lemnelor de foc in CapitalA
pe anti 1936-1939
19.36 1937 I 1938 I 1939
Lunile Pretul in lei pe vagonul de 10.000 kgr.

Fag Cer Fag Cer Fag Cer I Fag Cer
lanuarie . . . . 8.600 9.300 9.000 9.600 10.200 10.500 9.786 10.452

Februarie . . . . 8.600 9.300 9.000 9.700 10.250 10.5501 9.546 10.092
Marge 861 0 9.300 9.000 9.700 10.000 10.6001 9.418 9.936
Aprilie 8 000 8.710 9.000 9.700 10.410 10.5001 9.386 9.927
Mal 8 000 8.700 9.350 9.900 10.250 10.550
Iunie 8.000 8.700 9.350 9.900 10.000 10.500
Iulie 8 000 8.700 9.250 9.900 10.300 11.200
August 8 000 9.100 9.150 9.800 9.950 10.650
Septembrie . . . 8.400 9.100 9.550 10.000 9.954 10.790
Octombrie . . . . 8.600 9.300 9.000 9.500 9.858 10.591
Noembrie . . . . 9.000 9.600 9.500 10.000 9.902 10.570
Decembrie . . . 9.250 9.600 9.550 10.000 9.85 10.573
Media amid& . . . 8.420 9.117 9.225 9.808 10.076 10.631
www.dacoromanica.ro
INDEXUL GRAFICELOR
cuprinse in acest volum
Pagina
/mportul total al Romaniei, in valori si cantiati, pe
anii .1928-1940, (cifre absolute) . . . . . 373
Importul Romaniei, dui:A nomenclatura dela Bruxelles,
pe anii 1928-1940, In cantitAti, cu arAtarea produselor
fabricate, materiilor prime sau simplu transformate si
obiectelor de alimentare si b5uturi importate (cifre
absolute) . . . . . . . 374
Importul Romfiniei, dupä nomenclatura dela Bruxelles,

pe anii 1928-1940, in valori, s'i. pe produse fabricate,
materii prime sau simplu preparate, obiecte de alimen-
tare 0. bAuturi, animale vii si metale pretioase (cifre
absolute) . . 375
Importul României, dui:4 nomenclatura dela Bruxelles,

In procente, privitoare la cantit5ti, pe anii 1928-1940,
si pe materii prime sau simplu preparate, produse fa-
bricate s'i obiecte de alimentare s'i bAuturi . . . 376
Importul Rominiei, dupä nomenclatura dela Bruxelles,

In procente, pe cantiati, pentru materii prime s'i fabri-
cate, pe anii 1928-1940 . . 377
Exportul total al României, in valori si cantitati pe
anii 1928-1940 (cifre absolute) . . . 378
Exportul României in valori, pe anii 1937-1938 (cifre

absolute) . 379
Exportul RomAniei, in valori, pe principalele categorii

de märfuri, in anii 1928-1941 (cifre absolute) . . 380
Importut de materii prime al Romaniei, pe anii

1930-1939 in cantitilti (cifre absolute) . 381
Importul de ma tern prime s'i semifabricate al Roma-

niei, in valori si cantitati, pe anii 1930-1939 (cifre
absolute) . . . . - -
382
www.dacoromanica.ro
372 ANEXE
Pag.
Balanta comerciala a Romaniei, in solduri, pe valori,
pe anii 1926-1942 (cifre absolute) . . . . . 383
Indicii preturilor de gros, detaliu i costul vietii in
Romania. pe anii 1937-1940 . . 384
Indicii comparativi ai preturilor de detaliu din Bucu-
resti in anii 1933-1940 . . 385
Evolutia preturilor de gros in Romania i indicele mon-

dial, pe Anil 1933-1942 . . . . 386
Indicii comparativi ai preturilor de gros pe anii
1936-1941, in Romania, Jugoslavia, Turcia, Bulgaria,
Grecia, Ungaria i Germania . . . . 38T
Indicii comparativi ai eostului vietii, pe anii 1936-1942,

In aceleasi tari ca la pmictul 15, de mai sus. . . . 388.
Evolutia comparativa a: preturilor de gros pe anii

1933-1942, in Romania, Anglia, Statele Unite, Ger-
mania i indicele mondial . . . . . . 389'
Indicii circulatiei monetare, ai costului vietii i pretu-

rilor de gros, pe anii 1929-1942, in Germania . . 390.

rilor de gros, pe anii 1935-1942, in Bulgaria. . . 391

rilor de gros, pe anii 1935-1942 in Ungaria . . . 392

rilor de gros, pe anii 1935-1942, in Grecia . . . 393-

rilor de gros, pe anii 1935-1942, in Jugoslavia . . 394-
Indicii circulatiei monetare, ai costului vietii i ai pre-

turilor de gros, pe anii 1935-1942, in Turcia . 395
Cotatiunile lirei sterline, dolarului i fr. elevetian, pe

anii 1939-1940, in targul liber Bucuresti. . . . 396.
Cantitatile de lemne de foc aduse in Capitalä pe anii

1936-1939 .
397
. . . .
Preturile lemnelor de foc, in Capitala, pe anii

1936-1939 . . . 398.
www.dacoromanica.ro
ANEXE 373
Grafionl 1
Importul total al Romemiei.

MII MILIARDE
TONE LEI
35
1200 30
1000 MIMI=
800 20
600 15
400 10
200
CO CI" 4= C*4 re) ftzt-

re, C,3 Ce) C.C1 ca cr. mzi
re) ,M c=
-- e3
Cr/
C+, 1,11
cra cra era cra cra cra a cra cra
www.dacoromanica.ro
374 ANEXE
Graiical 2
Importul Romaniei
dupa nomenclatura dela Bruxelles.
TONE
1928 1940
550000
1 I
Cantitäti
I .s,
41 4
450000 t
cf.
s
It
o
400000 S e
a..4
c
o
350000
300000
250000
i4,
0
-0$.911J
...0 6
al i a,,,oi
.* 4.* ov 1
r,,, 41Bi*i *.
150000
a
1
)
100000
ê. o
0
O 0 obiecte de oimentatie fi booted
o
oo000000.13% cP0
00o--1°°0os000° 1oo
50000
o
o
co
C1
Cri
cr, =0
era
--
Cr4
cra
cro cra
era 4- Leo cro
crracra
rea
C cra rya re)
C17 cra
f 05 0
www.dacoromanica.ro
ANEXE 375
Graficul 3
Importul Romaniei
dupoi nomenclatura dela Bruxelles.
MILIARDE
LEI 1928-1940
28
26 SiSA
24 e
IL
I
20
.
e
,I
I
11
.... 1
18 .,.°
a
s a
s 1 V
16 li
* It I"'I
iS
14 I
iI
S
i6
IS
II N
12 $ III
4
a
10
Ifa --11
4
IIP
8
6
e
es
4 --
o simplu Q
.0P
' mo ern (t
2
--
,
- ....s Ie te e bauturiE-
.... a s ',Tr
limentatie 11
o
00 CM e4 On mt stn 0= $00 CM 0:0
CV C4 On On Fr, On on on On on Cn
CM CM CM Cn CM CM CM CD Cn 0n CO cm cm
1-
www.dacoromanica.ro
376 ANEXE
Graficul 4
Importul Romaniei
MILIARDE
dyad nomenclatura dela Bruxelles.
LEI 1928- 1940
30,000
'
20,000
10,000
produse fab icate abi
materii prime ai simplu prepara e
t ii: Is It SO*.
e6,,,c, ..z. IN
.6 ot 1 110E21
...,
%Me
500
WIIIMEIEM
100 iWA
ElliiiiiiiiiMiiii
=IM
II
MI 11/1)
WI HIM MIME
50
.
I
i
1
I I
.
_vmr../0,...,......nz.,, a.nimale vik,,I. 0".*
1928 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 1940
www.dacoromanica.ro
Produse fabricare
o N
o o
u-)
o o o o
o.
, ,III
,,..,
lo
i
"Ir 8:6:111
www.dacoromanica.ro
N\1\
\NI
klE\\
1
10E61
SEU
cT4
I
tER
N11 A,\IIII E£61
1L2kNAIII 6
oZi EE6
=MNYMk\NI
kkN\XNM,k
NNN,NkNi
k\t mkm\I
o o o o o o o o o
6Z61
ITI61
O co ,c) o
elosodaJd nicims atupd HJalow
378 ANEXE
Graficul
Exportul total
MILIOANE
al Romaniei. MILIARDE
TONE LEI
1928 - 1940
20 ItO
18 36
16 32
14 28
o45
12 24
:re
10 /1111 4(N je %
20
,Q414
4..0 *04WD,
8 16
Ca
e
416
D
6 12
4 8
2 4
o o
1928 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 1940
www.dacoromanica.ro
NVaXa 6LE
inpodx3
NMVMW lapvLuoa
131
9E61-LE61
1111111E11111111111111M
11111111111111111111111M
1111111111111.41111111M
1111111111 1111111111111
Alr11141111 l' 1111111111111
0001
III Ilk' 1111111111111.
III
111
Jill 1111 1111111111111
11 1111 1111111111111
11
111 11 11 1111 1111111111111
CiOgl 11:1111 11 1111 1111111111111
0111111 11111 111111111111
.11111111 L1111111111
.1111111111.11 1111111111 I
1164111111111111111111A
11111111111111111.11
11111111117;0 1111111:.
I iI I
111111111111 Olt 1
1111111111111 .11611 1111

111111111111 Ti V 11111F:
0001 111111111,1;.-111111111111
.1111111111..1111111111111
1111111111111111111111111
111111111111111111111111
111111111111111111111111
1111111111111111111111111
I II III AI I II III Al
LE61 8E61
www.dacoromanica.ro
380 ANEXE
Graficul 8
Exportul
Romaniei
pe categorii principale de marfuri
MILIARDE 1928 - 1941

LEI
40
35
30
25 I:
;i:
_
20 a
04
...
o
15
.
/.
4.-
10 MI
MIMIISWIIM 01,1105
ESIMMXII bustl
MI RN IMMIIIII
Sid MMIPAlial
5 I MIBM Mi
grMi..
1.11111.CM th.
\ .,,- N.I. W...Z.'"il
1111
d verse
Fe
.. desimill WWI
1,000 Mal PZaMiNhilli
MEW
'`;1...
agin oote'''' 11
MI MI, 1
MI .. 1
..:
0,000 oi.
,
....9 lHl.I__It,
t
0,000
1928 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 1941
www.dacoromanica.ro
ANEXE 381
Graficul 9
Importul Romaniei
de materii prime.
MI I CHINTAU
1930- 1939
6000
5000 1938
:
4000
3000
2000
1000
1930 1931 1932 1933 1934. 1935 1936 1937 1938 1939
1938
1000
2000
3000
4000
www.dacoromanica.ro
38Z ANEXE
Graf icui 10
Importul Romaniei
de materii prime si semifabricate.
mll 1930 1939 MILIARDE
TONE LEI
r
w
500 t 3 ow
400 2,000
300 1,000
200 0,000
1930 1931 1932 1933 1934 1935 1936 1937 1938 1939
www.dacoromanica.ro
g;
a4
C2
CO
00
CO
www.dacoromanica.ro
384 ANEXE
Graficul 12
180
170
Indicii preturilor
de gros,detaliu a
160
costul vietii
in Romania.
150
:
:
140
734£71/R/ de OEM/a (1.93fVAV
130
V. 1
:
120
'
:..??
COfTM 11/£17/ BUOPI,117 (1.9ii =XV
..
110
if.
10G
90
fiffiN/ e 71e 6.(20.03V0.0) i
80 1\.......4..../sJ11.1%
.
t
70 11/1111)11/ 111111/1)) t 11111111111 11111111111
1937 1938 1939 1940
www.dacoromanica.ro
ANEXE 385
Graficul 13
Indicii preturilor de detaliu

din Bucuregi.
1933=100
200
//
130
ifi/YE/Vicinar
,V
,,
/!
in
i
Erns
iri lYGYCE.Q9441
. IMINIVAIS
***/
'
100
Iratales
//fi901010/filic JMYC41.7;1/9///72:
/
--/
50
cr.
...
c=
E
,..a
,
o
1933 1934 1935 1936 1937 1938 1939 1940
Vol. 1 25
www.dacoromanica.ro
386 ANEXE
Graficul 14
Evokitiarpreturidor
de gro s.
Indici
1929=100
www.dacoromanica.ro
.
1
o A
1936
.\
1937
.
' i
1938
if
Cr.)
CCO
\ 4 Mk tIN \
i - \
,
I i.. ''' \ N. 'Pe)
t o.. "., 4e.lf
611 4:74-,..se
c73
s' 1
www.dacoromanica.ro
.r9
4. -1.,- 17-, .-.1;.
4:* 1it 1 -
k
i
388 ANEXE
Graficul 16
Indicii
costului vietii.
1935=100
400
300 ,
,
.
;
e'll
,
200 .
rag A
e "N. VA
.e-,41116,4111
ahleARh
1
CERMYM
-,.. ....... -
... .
cc,
C) es-)
ec
c.-3 1939 1940 1941 1942
www.dacoromanica.ro
ANEXE 389
Graficul 17
--Evo utiarPreturilor
de gros.
I d ii
I
c. ---,-
1929=100 41
i-ii
..?'
:
200
1
iv il
- . -- ANGLIA
100 o ----
- .., ...,....,..,
i Jurfif.....dri, 6f11/111/.4
0,......-----
o
IX X XI XI
ea, 0,"L
cr. cn CTD g4 1939 1940 19 41 1942
www.dacoromanica.ro
ANEXE
Grafted! 18
Indicii circulatiei monetare,

costului vietii i preturilor
800 de gros.
Germania-
700
Legenda:
_bilete in circulotie
600
costul vietii
preturi de gros
500
92 9- 100
400
300
200
100
.04.
INO . --17.1zr
o
Cr, co)
eve c.e eoe Cr) 1939 1940 1941 1942
cra czra cre cee
www.dacoromanica.ro
ANEXE 391
Grafton' 19
Indicii circulatiei ,monetare,

800 de gros.
=MI
=NI Bulgaria
=MIMI 1ln ME MN
700
MIMI=
Legenda:
_Were in circa:4 e
600
costul vie II
preturi de gr
500 MI=
400
11111111111011
INIIIIMIMI
MIMI= I=
111=
I=
=MN=
111111111MMI
IIW
AV
MIME=
==IMI '
300 mama E
MUM EN =I MI
MINIM
MI
IS
200
= =MI
==MI =I
MI
1M
11111MINIIIMMIPWIN
== NE
EN ME=
MAIM
=I = MI IMIMINIIMMEMI
100 MI= = ENW/10. =NM
=I I= all!OrM=111=Riell
MK ing *IIIMPIMS
Palt gia MN
M=11
M MEN
a, 4.rs co
craa cri cri
rill 1939 1940 1941 1942
www.dacoromanica.ro
392 ANEXE
Graficul 20

costului vietii si preturilor
800 1 de gros.
i Uncicirîci
700
-
- legenda:
600
- iii.i..........bilete in circulotie
costul vietii
preturi de gros
500
400
300
200
'100
a,
C4LLM COC*1
re) r*, P.. CO
CM CM CM CM CM 1939 1940 1941 1942
www.dacoromanica.ro
ANEXE 393
Graficul 21
Indicii circulatiei monetare.

800 de gros.
Grecia
700
legenda:
600 ..bilete in circulotie
costul vietii
.preturi de gros
500
1929-100
400
300
200
gm.
100
s.r3 C43 r-- cc)

t-r,
a, c--3 cr2 1939 1940 1941 1942
Cr, CrJ Cri
www.dacoromanica.ro
394 ANEXE
Grafical 22
Indicii circulatiei monetare.

costului vietii si preturilor
800
Iwo" de gros.
ammo Jugoslavia
¡mom
700
Legenda:
..loilete in circulotie
600
costul vietii
preturi de gros
500
1929 =10
400
300
200
100
or*
MM.
cra ..r) irv,

c...4 el* 1939 1940 1942
a,12, IT CI" 1941
www.dacoromanica.ro
ANEXE 395
Grafieul 23

800 de gros.
Turcia
700
Legenda:
...bilete in circulotie
600
0.1. costul vietii
........preturi de gros
500
I-119315=4100
400
300
200 f.
100
. ow.
o
a, Ira
CI en C4M r- _co
el, Cy.) 1939 1940 1941 1942
Ce, cr, cra a-)
s
www.dacoromanica.ro
396 ANEXE
Graficul 24
COTATIUN EA
in târgul liber Bucure§ti
a Lirei Sterline, Dolarului i Francului elvetian
in anii
1939-1940.
/,4
2500 CURSURI MEDI LUNARE.
v
2000 '''
V1
Al
I/
0 1
1111 04:A1
Wall Al
. ,
:::,' 1 .
NM 1
Ì MivAlvAll
1500
'
0111
'A
1000
,
..,
'
vi%
04 , , NI
ilikii01
500
MIMI
. MIMI_ //
/ i-elvetien'
ran
o
liiiiiiiiii °°°°°°° MN Ill1iiii11111111
1939 1940
www.dacoromanica.ro
ANEXE 397
Graficul 25
Numiirul vagoanelor de lemne

de foc intrate lunar in Bucurepi
prin diferite gad, in anii 1936-1939.
(Vaganui de 10.000 Kg.)
VAGOANE
28.000
24.000
1938-1939
20.000
936-19 37
16.000
12.000
8000
4000
APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOV DEC IAN FEB MAR
www.dacoromanica.ro
398 ANEXE
°rattail 26
Preturile lemnelor de foc

(fag I cer) la Bucuresti. n lei.pe vagonul de 10.000 Kg,
franca domiciliul consumatorului.
medil lunare
LEI
11000
10.000
cer
fag
9000
8000
11111111111 11111111111 11111111111 11111111111
1936 1937 1938 1939
www.dacoromanica.ro
INDEXUL
numelor proprii mentionate in acest volum
A Bungeteanu C., Prof. Dr. . 175, 248

Burghele Al. 174
Alexandrescu Gr. Gr. . . 175 Buruiani L., Ing 175
Anghelescu C. . 189, 296 Byrka Wladislav 166
Antochie Ion 242
Arapu L, Ing. 248
C
Argetoianu C. . 79, 80, 132,
144, 145, 331 Caftangioglu Vintila . . . 304
Auboin Roger 252 Calinesou L, Dr. veter. . 175
Augustin Radu, Ing. 304 Calmuschi C 174
Auriol Vincent 166 Cancicov Mircea 259
Azzolini V., Dr 252 Cassasovici C., Prof. Ing. 20, 174 304
Chamberlain Neville 133, 166
B Christu I. , 331, 338
Clodius Carl, Dr., 252
Babor M. 175 Cobbold Cameron 252
Badea-Buziu N 174, 254 Conolly F. G. 253
Bideseu E., Ing. 173 Constantinescu D., Ing. . 174
Bidulescu N. 174 Constantinescu I. . . . 175, 254
Mau N 253 Cornea I. 175
Balente Ovidiu, Dig. 18, 173 Cristea Miron, Dr. fost patriarh 79
Bale A., Ing 174 Cristodorescu Gh. 248
Bilteanu C., Ing 174 Cristureanu Titus 242
Banciu Axente Sever . . 201 Criveanu Gr. R., Ing. 173
Beles I., Prof. Ing. . . 174
Bercovici josef, Dr. . 2412
D
Beyen I. W. 167
Bianu Aurel 242 Dacu N 175
Blessing, Dr. 252 Dais Alex 175, 304
Bobina D. 174 Daniila N., Prof. 175
Boisanger Yves Briart de 253 Daniclopol D. 254
Bojiloff Dobre 167 Dessilla V., Ing. 174
Bolgiu A., Geolog 175 Diaconescu N. 174
Borneanu G., Prof. Ing. 175 Dinulescu C. 304
Bozdoc Valeriu 248 Dobrescu I. 254
Bratu V. 254 Dodun I., Ing. 174
Bunescu Bucur 304 Dudescu Radu, Arhit. 147, 248
www.dacoromanica.ro
400 ANEXE
Dulfu P., Ing. 248 I

Duma Ion, Ing. 301
Dumitrescu Ion, Ing 304 Iacobsson Per, Dr 253
Drago s N - 175 Ionescu-Braila George . 174, 304
Drossescu I., Ing. 173 Ionescu D. D. 173
Ionescu G., Presed. Curtii Apel
E Bucuresti 248
Einzig Paul 253 Iordan D 166, 209, 210
Eliad A. A. 173 Isbasescu G., Dr. 301
Eliescu G.
Emanoil Christian
175
254
j
Englis Karl, Dr 252 Jalea V. 173
E K
Ficsinescu Th., Prof. Ing. . . 173 Kiritescu Costin . 174, 254
Firn M. 175 Krupenski Al., Ing. 304
Fotino Sc., Ing 176 Kviatkovsky Eugen 167
Fournier Pierre 252
Frank L. 166 L
Funk Walter, Dr. 252
Labeyrie Emile . _166, 252
G Langer F. R. 253
Lantini Ferrucio 253
Garibaldi D. 175
Lazar Borja 175
Georgeacopol E., Prof. 175
Lebrun Albert .. . 166
Georgescu L. 174
Leith-Ross Frederic Sir . . . 252
Georgescu-Roentgen N. . 304
Leonte Gh. 139, 147, 148, 149, 195, 210
Geormaneanu Victor . 242
177, 178
Lovedey A.
Gheorghiu D. Ing. . 175
Luca Lucian, Ing 304
Gheorghiu Gh. 174
Lungu N. N. 176
Gheorghin S. . 4 . 175
Gheorghin $erhan. Dr. 10
tvi
Ghiolu S., Ing 174
Ghitulescu P. T., Ing. 173 Macovei I., Ing. 248
Giannini Amedeo 252 Magheru Titu 303
Gigurtu Ion, Ing. 74 Manescu N 242
Giusci D., prof 173 Marinescu Ion 304
Goga Octavian . 74, 79 Martin N. 248
Gorciu Cicero 304 Mecu Ilie . . 198, 277, 296
Göring Berman 166 Mihaileanu p. St 303
Grozescu D., 1ng. silvic 175 Misicu V., Ing. . 174, 175
Mociorniti D. . . 175, 304
H Molin Virgil 248
Hechler Paul 253 Montagu Norman Collet Sir 166, 252
Hiilse Ernst, Dr. 252 Morfei Victor 254
Hurmuzescu Ion 254 Mosciski ignacY 167
Hyde Fr. 253 Murgiu I. . . . # . 175
www.dacoromanica.ro
AÑEXE 401
N Rizescu-Bräne0i N. . . 174
Rodenbach e 253
Nedelcovici A., Ing. silv. . 175, 304 Roman Antoni 166
Negreanu C. 175 Romacan Gr. Mihail 10, 173, 174
Negrescu Traian, Prof. big. 18, 173 175, 176
Niculescu-Ritz D. 248 Runciman W. Leslie . . . . 166
Niemeyer Otto Sir 252
Norman Montagu, Colle.t Sir 166, 252
o Sandulescu-Godeni, Dr. C. 10
Oprea T. Savu Eugen 74
173 Schacht H., Dr
Orghidan C., Ing. 166, 252
. 153, 248 Schileru Gr. 173, 174
Oromolu Florin 173
Sescioreanu C. 248
SlIvescu Victor 248
Solacolu Mircea 254
Pamfil G., Prof. 175 Solomon Jacob 303
Paraschivescu Vintila 248
Spinasse Charles 166
Pavel D., Prof. 176
Stanescu G. I., Maior Intendant 174
Penescu S. N., Prof. 248
Stäneseu N 214, 242
Pennachio Marco, Dr.. 253
Stätescu Victor 242
Perieteanu D., Ing. 173
Stati N., Ing 173
Peroutka Frantisek, Dr. 253
Stavir I. I. 176, 254
Peter Iulian 248
Stegiroiu Gh. 174, 178, 254
Petrescu N., Ing. . 173, 176
Sterian Paul 216
Petrini Em. 304
Piatkovski T. 176
Pilder Hans, Dr, 252
Pilotti Raffaele, Dr. Serban Gh. 254
253
Popa N. 176
Serbaneseu N. 254
Popescu Cezar 248
Stefanescu Const., Ing. . . . 304
Popescu-Voitesti I., Prof. 173
Stefinescu Nic., fost B. N. R. 97
Popescu Jean 254
Popovici Victor, f. Consilier C
Apel Hue. 248
Porumbelu retre 254 Titärescu Gh. 198, 331, 338
Protopopescu M. 173 Tatos I. I. 201
Puhl Emil 166, 252 Teodorescu Paul, Gen. 45
Trip A. J. L., Dr. 252
Troise Pasquale 253
Turturescu N., Maior Intendant
Radu Augustin, Ing . 304 174, 175
Radulescu G D 176
Rainu A., Prof 176
Reinhardt Herrmann, Dr. 252
Ricci Renato 253 Tari Gheorghe 242
www.dacoromanica.ro
402 ANEXE
u Voitesti P. I., Prof. 175
Urseseu Ion 242
V Waley 252
Wohltat, Dr. 252
Valerian M. 173, 254
Velculescu A 176
Verona R. 176
Vlforeanu C. 303 Zeeland, Marcel van 166, 253
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
C UVANT INAINT E
PARTEA I-a
SCHIMBURI
CAP. I
REALITATI ,,I CARACTERISTICE
cc) IMPORTUL
Patina
A) Realitätile importului nostru 13
I. Aspect general 13
H. Realiatile importu/ui pe diverse meirfuri 14
Structura interná a importuritor pe diverse mdrfuri 15
Repartitia importurtior pe teiri fi valute 20
B) Caracteristieile importului 24
I: Caracteristice cu privire la. natura milrfurilor limportate . 25
II. Caracteristice cu privire /a Virile de provenientd ale impor-
turilor 26
C) Concluziuni imperative privitoare la Import 26
I. Contro/u/ pozitiv a/ schimburilor cu strantitatea . . . 27
II. Stimu/area si organizarea productiei interne $i industrializare 27
D) Sinteza realitätilor importului 29
A) Realitätile exportului nostru

As pacte generale
)
....
EXPORTUL
Rea/itäti cu privire la natura intirfurilor exportate .

33
33
40
Realittiti cu privire /a repartifia exporturilor noastre pe tdri:
culied pe diverse contravalori . . . . 47
Realitiltile exporturilor in compensafie" 56
www.dacoromanica.ro
404 CUPRINSUL
Pagina
Statistica exporturilor in compensatie 60
Constatiíri cu privire la exporturile in compensatie" . . 62
B) Caraeteristica si sinteza realitätilor exportului . . 65
T) BALANTA SCHIMBURILOR $1 A PLATILOR.
A) ReaMilne balantei comerciale 72

Evolutie si solduri 72
Conjunctura extern& si desechilibrria ba/antej 73
Semnale de alarma 74
B) Realititile balantei de pläti 81
Activ #i pasiv 81
Disjunctiune rintre activ qi pasiv 83
Consecintele desechi/ibrului ba/antei plat/tor 89
Necesitatea respecarei obligatWor de plata 93
Imperativele batanteì noastre de p/ati 94
Recuperarea devizelor pentru a/imentarea activului bean-
tel p/ati/or 97
Pozitia Btincii Nationale fata de ba/anta plcitilor. . 99
C) Sintezi 0 concluziuni 101
I. Sinteza 101
Imperative 108
CAP. II
PLAN DE POLITICA ECONOMICA
Continut .. . . .
II. Principii generale de mecanica economica
113
119
PARTEA II-a
POLITICA COMERCIALA EXTERNA
CAP. I
REORGANIZAREA SI DIRIGUIREA IMPORTULUI
Vitii si practice administrative 135

0 primi serie de imbunitätiri 144
Reorganizarea Contingentärel 0 a controlului importului 146
I. Reorganizari materiaie $i ordine interna , . 146
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL 405
Pagina
Noua politicti a importului 150
ModificcIri la. regimta importtdui 157
CAP. U
MATERII PRIME
A) 'Organizarea solutiilor 161

I. Acoperirea deficitului balantei. comerciale 162
Tratative externe 163
Studiul problemei materiilor prime 158
Ineurajarea importtatti de m.a.terii prime 178
Incurajarea productiet nationa/e de materii prime 182
B) Cifre i rezultate 187
CAP. III
REORGANIZAREA I DIRIGUIREA EXPORTULUI
Restabiiirea echilibralui balantei comerciale 204

Dou'i concept% (Iota doctrine . . 210
Politica de reorganizare a exportului . 213
I. Asociatiile de exportatori 219
producdtori pentru export
222
Ccmstituirea conducerea asociatii/or de exportatori .
III. Gbiective/e asociatilior de exportatori si de proaurdtori
221
pentru export
227
IV. Finantarea politiciei de 'export .
228
B.I.N.A.G.-ul
231
Banca de Import-ExporL
233
Formarea si controlul preturilor
235
V. Casa de /mport-Export : Romdnia 247
VI. rargul permanent internaticrna/ anual de mostre
249
VII. Coordonare i speciali§ti
255
VIII. Caracterizdri finale 258
IX. Epi/og
www.dacoromanica.ro
406: CUPRINS17L
PARTEA III-a
PRETURI I MONETA
CAP. I.
EVOLUTIUNI IN SITUATIA COMERTULUI EXTERIOR
CAP. II.
NOI EXPERIENTE IN POLITICA SCIIIMBURILOR
CU STRAINATATEA
Pagina
A) Banca Naiona1g i mandatul pentru devize . 272
13) Libera negociere ge.neralizati. a devizelor . 277
CAP. III
PRETURI I MONETA
A) Preturi I putere interni de cumpitrare a monetei . 298
I. Specificul romdnesc in sectorul prefurilor interne 298
II Program fi experiente de comboterea speculei de stdpd-
nire a preturi/or interne 301
III. Regiraul liberei negocieri generalizate i preturite interne 306
Influenta preturilor ex-terne urcate din oauza räzboiului
asupra celor interne
Psihoza economica a rAzboidlui
Circulatia monetara
.. 308
312
314
Exces de fiscalitate 322
B) Par1täI 1 putere externä de curnpärare a monetei 325
C) Conseeinte 329
PARTEA IV-a
SINTEZA
Indexul tabelelor cuprinse in acest volum 319

Indexul graficelor cuprinse in acest volum . 371
Indexul numclor proprii cupninse in acest volum . 399
www.dacoromanica.ro
Executia
1nstitutul de Arte Grafice
TIPARUL ROMA NESC"
Reg. Comert. Nr. 6631932
Suet,' esti, Str. Shrindar 16
Octombrie 1943
www.dacoromanica.ro

Politică Economică Aplicată Vol I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Politică Economică Aplicată Vol I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MITITÀ CONSTANTINESCU

Editura «TIPARUL ROMANESC» S. A. R. Bucure*ti

Ultimul deceniu a invederat o deosebitd insenincitate, ca evo-

nelor precumpcinitoare, experientele diferite i consecintele fnre-

*aplicate, care au fost consemnate numai ad usum historiae, numai

hotare, pan& la cele mai indepArtare zone de relatiuni, de

Analiza deci, cat mal minutioasa i adancita a structurii

merciale 1 d) balanta de plati Cu streinatatea.

In comparatie cu iraportul european i Cu cel mondial, im-

II. Realitatile importului pe diverse märfuri.

Asa dar, importul cantitativ de materii prime, atinge

II/. Structura interna a itnporturilor pe diverse marfuri.

Textile vegetale i industrii derivate : lei 4.958 mil., re-

rea orodine descrescanda, aratand, in cifre, cantitatea medie a

cea mai insemnata ca volum si a doua in importan, ca valoare,

manila brute), a evoluat in felul urmator, pe sus mentionata

prime din industria textil. (Pag. 21 1 urml.) intoomit sub Pre-

IV. Repartiitia importuluil pe tArii i valute.

da importurile cele mai insemnate, ca volum, proveneau din

trecut, cl si spre sfarsitul acelei epoci, in anii 1936, 1937 precura

1936: seAdere, din Wile Cu valut5, forte si cele vecine noul,

I. Caracteristice cu privire la natura marfurilor importate.

Caracteristice cu privire la talle de provenienta ale

C) Concluziori imperative privitoare la import.

In consecinta, aceasta politick nascuta i determinata de

L Controlul pozitiv al schitnburilor cu streitatatea.

II. Stimularea productiei interne si industrializarea.

de reorganizare a productiei noastre agricole j industriale, In

(cupru, aluminium, zincul, plumbul, cositorul, crom, mangan,

D) Sinteza realitatilor importului.

dustrial, Cu kotul inferior, fata de factorul de productiune

titre import si export, Intre necesitatea de plat& externa 4

gama complexa a derivatelor i produselor lui, toate aceste

In paginile ce urmeaza, vom expune prIn note rezumative,

Aceasta constant& fermitate a cantitatilor exportuluí

streinatatea, la acea epoca, j explic& disjunctiunea dintre

mul seinestru l acelui an, care au atins, in acel timp, varful.

determinau o rupere de echilibru, intre valoaxea intrinseca mare.

II. Realitäti .cu privire la natura inärfurilor exportate.

portate, in perioada 1928-1937, produsele petrolifere se clasau

sA retinem acest fenomen economic, de o real. caracterizare

rece maría ce aveam de exportat era slab& calitatív, i ScumpO,

Comertul nostru de cereale, era, in marea lui majoritate

Aceasta Ins& nu era solutiunea reala, adanca i eficace,

naturale, prea putin transformate, erau scumpe si de calitate

lor interne prea ridicate si a calitátii inferioare a cerealelor

IlL Realitati cu privire la repartitia exporturilor noastre,

medie de 4.485 mii lei, urmate de tárile grupei a III-a, (t&rile

Aceasia nuantare de tendinta, de crestere a exporturilor

caracteristica nelndoelnica sl pralgresiv accentuata a perioadel

Tie cumparau, In principal, produsele petrolifere t cerealele,

Exportul de produse petrolifere, In grile Cu devize

conturile de clearing, Cu diversele tari, fara sa avem putinta,

de matera prime exportate, contra unor preturi extrem de

e) Dificu/tati/e importante de plata a serviciulul datoriet

controla si dirigui apoi, conform necesitatilor economiei natio-

IV. Realitatile exporturilor In compensatie.

adica, din primele timpuri ale restrictiunilor i reglementOrii

Potrivit acestei conceptii de guvern, care a Prezidat ia

au fost suspendate in Iulie 1934, Cu respectarea celor ce fuseserä.

sistem, convulsiuni ce asezau, fat& in fat&, doul conceptii

1. Statistica exporturilor in compensare.

In anul 1932, cand au aparut pentru prima oar& expor-