Bazele prelucrarii mecanice a lemnului Indrumar de laborator

LUCRAREA 14

Ascutirea sculelor
Scopul lucrarii

Identificarea si cunoasterea tipurilor de aschiere din industria lemnului, a parametrilor care

influenteaza procesul de aschiere, Identificare Elementele procesului de aschiere la derularea
lemnului si la taierea plana a lemnului

Metode si mijloace de abordare si rezolvare

Pentru rezolvarea lucrarilor este necesara urmatoarea strategie

nsusirea unui minim de cunostinte teoretice legate de lucrare si corelarea acestora cu bagajul
de cunostinte deja acumulat (citeste din lucrare paragraful reactualizarea cunostintelor, sau
cursurile predate sau din bibliografia recomandata
Observarea atenta a procesului de aschiere, a interactiunii dintre scula si material, a
geometriei si constructiei sculelor, a parametrilor care influenteaza procesul de aschiere si
modul de interventie asupra acestora pentru obtinerea unui proces optimizat
Schema procesului de aschiere (schita cotata literal) , plasarea fortelor si a vitezelor din
procesul de aschiere studiat, solutiile.
Masurarea cu instrumente de masura (subler, rigla gradata, echer mecanic, micrometru,
Wattmetru, Tahometru, cronometru, detector de praf, sonometru etc.), a parametrilor
regimului de aschiere, iar acolo unde este cazul, verificarea cu verificatoare si controlul
dimensional, de forma si pozitie (cale plan paralele, ceas comparator, aparate de masurat,
dispozitive de verificare si control) si evidentierea parametrilor masurati prin valorile citite.

Analiza si interpretarea datelor masurate pentru procesul studiat, solutii propuse pentru
optimizare, in scopul de a demonstra calitatile analitice si creative de care dispui.

Reactualizarea cunostintelor

Ascutirea sculelor se face cu scopul refacerii capacitatii de taiere a taisurilor

Ascuirea de degrosare consta n:
slefuirea bruta a suprafetelor care formeaza muchiile taietoare;
ndreptarea stirbiturilor;
aducerea placutelor de aliaj dur la dimensiunile prescrise, n cazul nlocuirii
acestora.
Daca un dinte prezinta o stirbitura mai mare, este preferabil sa nu se ncerce ascutirea acestuia si
apoi egalizarea celorlalti dinti dupa cel ascutit, ci ndreptarea restului muchiei, urmnd ca
stirbirea sa fie eliminata n mod treptat, n decursul ascutirilor urmatoare;
degajarea otelului suport al sculei taietoare;
detasarea din placuta aliajului dur a unui strat cu grosimea de 0.0150.025 mm,
la o trecere a pietrei abrazive;
dupa degrosare, rezulta suprafete cu rizuri si muchii cu ate, fiind necesara
aplicarea, n continuare, a operatiei de finisare.
Ascuirea de finisare consta n
ndepartarea asperitatilor ce rezulta dupa degrosare si
realizarea unor suprafete netede
realizarea unor muchii taietoare bine ascutite.
la finisare, grosimea stratului detasat la o trecere a pietrei abrazive este de 0.005 - 0.01 mm
presiunea pietrei abrazive pe dinte are valori mici, de 1 - 3 daN/cm2. se recomanda ca finisarea
sa nu se execute pe toata suprafata ascutita, ci numai n zona taisului. Prin aceasta are loc o
schimbare a microgeometriei cutitului, constnd n modificarea cu 1 - 2 a unghiului de asezare
=> se realizeaza o fateta care creste durabilitatea taisului

97

Bazele prelucrarii mecanice a lemnului Indrumar de laborator

Figura 61 ascutirea danturii placate

Ascutirea de suprafinisare
Dupa ascutirea de degrosare si de finisare, taisurile si fetele dintilor prezinta totusi anumite
asperitati, care se nmultesc treptat n timpul taierii este necesara deci o netezire (suprafinisare)
a dintilor. Netezirea dintilor mareste durabilitatea taisului din carburi metalice cu 30 40% si
mbunatatste calitatea suprafetei prelucrate a lemnului. micsorarea asperitatilor de pe taisurile
si suprafetele active ale sculei, asperitati ramase dupa ascutire; Prin operatia de netezire se
urmareste: nlaturarea adnciturilor de pe suprafata de lucru si obtinerea unei geometrii corecte
a taisului si ndepartarea straturilor superficiale cu structura defecta si a fisurilor aparute n
timpul ascutirii.
Metode de suprafinisare
cea mai folosita metoda de netezire este aceea cu pasta abraziva aplicata pe un disc rotativ din
fonta. Viteza periferica este mica (1.5 - 2.5 m/s).Nu se realizeaza aschieri ale taisului dintelui, ci
numai nivelarea asperitatilor ramase dupa ascutire. La suprafinisare nu se produc temperaturi
ridicate iar suprafata netezita rezulta fara fisuri. Discul pentru netezire se executa din fonta
cenusie poroasa, cu diametrul de 250 - 300 mm si cu grosimea de 25 - 30 mm. Pastele pentru
netezire se compun din: 60 - 70% pulbere de carbura de bor sau carbura de siliciu verde, cu
granulatii de 250 325 si parafina 15 - 30%. Pasta poate contine si alte elemente, ca ceara sau/si
ulei de ricin.
Modul de realizare a suprafinisrii
Partea utila a discului de fonta se unge usor cu petrol, apoi se aplica pasta ntr-un strat care se
niveleaza cu o tija. Suprafata de netezire a dintelui sculei trebuie apasata pe suprafata discului de
fonta cu presiuni mici si deplasata simultan de-a lungul acesteia. Sensul de rotatie al discului de
netezire trebuie sa fie invers celui al pietrei cu care s-a ascutit la finisare. Netezirea se efectueaza
numai pe suprafata ascutita cu finisare, care de obicei reprezinta o fateta cu latimea de 2 - 3 mm.
Regimul de netezire este urmatorul:
viteza periferica a discului de netezire, p = 1.5 . . . 3.0 m/s;
presiunea suprafetei de ascutire pe disc, p = 1.5 ... 2 N/cm2;
avansul longitudinal, u = 0.5 ... 1.0 m/min.
Recomandari pentru ascutirea dintilor cu carburi metalice
muchia taietoare care se ascute trebuie sa fie orientata contra sensului de rotatie a pietrei
abrazive altfel, taisul se poate stirbi sau rupe. In timpul ascutirii suprafata de contact dintre
placuta de aliaj dur si piatra abraziva sa fie minima; piatra abraziva din diamant nu trebuie sa
vina n contact cu otelul suportului sculei;
ascutirea sa se faca prin treceri scurte, fara contact ndelungat cu placute din aliaj dur si la
presiune redusa
sensul de rotatie al pietrei abrazive trebuie sa fie orientat astfel nct fortele care apar n procesul
de slefuire sa nu produca dezlipirea placutei de pe corpul dintelui.
Ascuirea cuitelor
Ascutirea cutitelor are scopul de a readuce forma geometrica a zonei taietoare la parametrii
initiali si de a reda dintelui taietor capacitatea de aschiere.
Ascutirea trebuie sa asigure un tais fara ate; cu suprafete netede;fara urme lasate de pietrele
abrazive; fara fisuri; pastrarea constanta a structurii initiale a metalului dintelui.
Tipuri de ascutiri ale cuitelor
dupa forma fetei de asezare si dupa tehnologia aplicata, ascutirea cutitelor poate fi:
98

Bazele prelucrarii mecanice a lemnului Indrumar de laborator

concava (a)
eliptic-concava (b)
plana (c)

Figura 62 Ascutirea cutitelor- metode

Ascutirea concava
se realizeaza cu ajutorul pietrelor cilindrice plane, utiliznd partea frontala a acestora;
suprafata ascutita este concava, iar sectiunea transversala circulara;
durabilitatea taisului si deci unghiul de ascutire depind de raza concavitatii si este direct
proportionala cu marimea acesteia;
diametrul pietrei de ascutit trebuie sa fie egal sau mai mare de 300 mm;
se utilizeaza mai mult la ascutirea cutitelor care nu sunt supuse la solicitari mari, deoarece
forma concava a fetei de asezare reduce rezistenta si durabilitatea taisului cutitului.
Ascutirea eliptic-concava
se efectueaza cu ajutorul pietrelor abrazive plane sau de tipul oala, utiliznd, de asemenea,
partea frontala a pietrei;
unghiul format ntre piatra abraziva si suprafata ascutita este mai mare de 20;
acest procedeu de ascutire permite utilizarea pietrelor abrazive mici;
se utilizeaza mai mult la ascutirea cutitelor care nu sunt supuse la solicitari mari, deoarece
forma concava a fetei de asezare reduce rezistenta si durabilitatea taisului cutitului.
Ascutirea plana
se realizeaza cu ajutorul pietrelor abrazive, utiliznd partea frontala a acestora;
piatra abraziva este montata nclinat sub un unghi de 1 - 3 fata de suprafata de asezare a
cutitului.
Regimurile de ascutire a cutitelor
Tabel 21 regimul de ascutire a cutitelor in functie de tipul materialului cutitului
Dur
itat
ea

Caracteristicile pietrei abrazive

Natura granulelor
Granul Liantul Gradul
de
atie
compactitate
al pietrei
M
Electrocorund 95%
46
ceramic mediu
Al2O3
L-M Electrocorund 95%
46
ceramic mediu
Al2O3
I- J Electrocorund 99,5% 46
ceramic Mediu pana
Al2O3
la deschis

Partea aplicativa
99

Tipul otelului

Avansul
longitu
dinal
mm/min

Avansul
transversa
l

mediu aliat
Slab aliat
4-8
mediu aliat
Bogat aliat si
rapid cu W 8%;
12% sau 18%

0,02-0,06

Bazele prelucrarii mecanice a lemnului Indrumar de laborator

Se va efectua prelucrarea mecanica (ascutirea sculei)

Se vor masura parametrii regimului de ascutire (turatie, viteza de avans, viteza de aschiere,
geometria sculei cu parametrii liniari si unghiulari, si parametrii geometrici ai materialului
etc)
Se sa intocmi schema de ascutire, se vor calcula parametrii cinematici si dimamici ai
prelucrarii mecanice efectuate si se vor ridica diagramele parametrilor variabili din procesul
de ascutire studiat.

Evaluare

Lucrarea prezentata trebuie sa cuprinda

Referatul cunostintelor teoretice
Referatul justificativ privind
Calculul parametrilor cinematici si dinamici
Diagramele rezultate din baza de date obtinuta experimental
Concluzii rezultate in urma studiilor teoretice si experimentale efectuate.

Bibliografie

[1] BADESCU, Loredana, Modelarea si optimizarea proceselor prin aschierea lemnului Ed. Infomarket ,
Brasov, 2000.
[2] BADESCU, Loredana Modelarea si optimizarea ferastruirii lemnului Ed. Universitii Transilvania
Braov 2002.
[3] BADESCU, Loredana Aschiere lemnului si scule aschietoare Notite de Curs 2006
[4] BADESCU, Loredana Bazele prelucrarii mecanice a lemnului si scule aschietoare Notite de curs
2012 Platforma Universitatii Transilvania din Brasov, 2009, 2010, 2011,2012
[5] BADESCU, Loredana Bazele prelucrarii mecanice a lemnului-Indrumar de laborator Editura
Universitatii Transilvania din Brasov, 2013
[6] BADESCU, Loredana Scule pentru aschierea lemnului-Indrumar de laborator si proiect Editura
Universitatii Transilvania din Brasov, 2013
[7] DODOC, P., Metode i mijloace de msurare moderne n mecanica fin i construcia de maini.
Edit. Tehnic Bucureti 1978.
[8] DOGARU, V. Ascutirea sculelor pentru aschierea lemnului Ed. Tehnica Bucuresti 1977
[9] DOGARU, V. Aschierea lemnului si scule aschietoare Editura Didactica si pedagogica Bucuresti
1981
[10] DOGARU, V. Indrumar de laborator - Aschierea lemnului si scule aschietoare Reprografia
universitatii Transilvania Brasov 1999
[11] EFFNER, J. A comprehensive reference to modern woodworking tools and materials, Prakken
Publication, Inc. 1992
[12] HOLLANDA, D., MEHEDINEANU, M., TIRU, E., OANCEA, N. Achiere i scule achietoare.
Bucureti, Editura didactic i pedagogic, 1982
[13] LAZARESCU, I. Teoria aschierii metalelor si proiectarea sculelor. Bucuresti, Editura didactica si
pedagogica, 1964.
[14] Laurenzi, W. Notite de curs 200
[15] *** STAS 2517-79 Msuri terminale de lungime.
[16] *** http://www.metamob.ro
[17] *** http://www.unitbv.ro/elearning
[18] *** http://www.ccspl.ro
[19] *** http://www.sculelemn.ro
[20] *** http://www.ascotools.com
[21] *** http://www.homag.com

100