Termodinamica.

Sistem termodinamic (STD).

Energia interioară a STD.
Variația energiei interioară
Metode de calcul a variației
energiei interioare a STD

Vovoc Eduard
Elemente de bază ale Termodinamicii
 Energia interioară a sistemului termodinamic
Energia interioară a(STD)
Sistemul termodinamic (STD), reprezintă un ansamblu de corpuri bine precizate, caracterizate prin aceiași parametri
de stare P, V și T. Parametrii stare sunt caracterizați prin ecuația termică de stare , ce stabilește legătura funcțională
între presiune, volum și temperatura sistemului , sau
Energia internă a unui sistem termodinamic într-o stare dată este egală cu suma energiilor cinetice de
agitație termică a moleculelor din sistem și energia potențială determinată de 𝒏interacțiunea între
moleculele sistemului prin intermediul câmpului forțelor electromagnetice 𝑼= (𝑬 ¿ ¿𝒄+𝑬 𝒑)¿ ∑
Sau formula simplă a energiei interioare poate fi scrisă: 𝑼 =𝑬 + 𝑬 𝒊=𝟏
𝒄 𝒑
Energia interioară U a sistemul termodinamic depinde de temperatură, volum, masa substanței de
starea de agregare și natura ei (masa molară)
Energia internă este o mărime de stare pentru că depinde de parametrii ce caracterizează starea
termodinamică în care se află sistemul termodinamic.
La trecerea sitemului termodinamic din starea inițială cu energia U1 în starea finală cu enrgia U2 se
produce o variație de energie , ce nu depinde de procesul termodinamic suferit de sistem
Energia interioară a gazului ideal depinde numai de temperatura lui
 Eenrgia interioară a gazului ideal, teorema Joule
TEOREMA Joule: Energia interioară a gazului ideal depinde numai temperatura lui.
Pentru demonstrarea teoremei ne vom aduce aminte de modelul gazului ideal:
Modelul gazului ideal
Caracterisiticile gazului
1. Gazul ideal constă dintr-un număr foarte mare de particule identice(molecule)
2. Dimensiunile moleculelor sunt foarte mici în comparație cu distanța dintre ele, putând fi considerate
puncte materiale;
3. Moleculele se mișcă complet haotic, dar mișcarea fiecării molecule luate independent se supune
legilor mecanicii clasice;
4. Nu există forțe de interacțiune și, ca urmare, între două ciocniri, moleculele se mișcă liber pe
traiectorii rectilinii;
5. Moleculele se ciocnesc numai cu pereții vasului, creând presiune, iar ciocnirile sunt perfect elastice.

Caracteristicile 4 și 5 a modelului gazului ideal, prin neglijare de forțe de interacțiune, anulează energia potențială de
interacțiune dintre molecule, care în realitate ține cont de distanțele dintre molecule, creând în așa mod volumul
gazului.
Respectiv energia interioară a gazului ideal depinde numai de temperatura lui:
Ultima relație este scrisă pentru o singură moleculă, pentru întreg sistem termodinamic:
 Energia interioară a gazului ideal
Energia cinetică a gazului ideal din teorema Boltzman (principiul echipartiției energiei) depinde de
temperatură: unde K-constanta Boltzman, ce alcătuește valoarea: , și arată ce energie revine fiecării molecule
la mărirea temperaturii gazului ideal cu 1K.
Numărul de molecule din sistem se va determina prin legea Avogadro:
Energia internă devine: ,-numită constantă universală a gazului ideal.
, comparând cu ecuația termică de stare , energia interioar poate fi exprimată prin parametrii de stare P-
presiune și V-volum:
La general energia interiora este exprimată prin relația:
Grade de libertate:
Gazul ideal este un gaz monatomic cu gradul de libertate i=3; ; (coordonatele: X; Y; Z);

Gaz diatomic (hidrogen, oxigen, azot etc) cu gradul de

libertate i=5 ; ;
(coordonatele: X; Y; Z; α; β)
 Variația energiei interiore
Variația energiei interioare are loc la trecerea sistemului dintr-o stare inițială U1 într-o stare finală U2,
exprimată prin relația: . Trecerea sistemului dintr-o stare în alta este numit proces termodinamic, sau transformare
de stare.
Deosebim următoarele tipuri de procese termodinamice:
a) Transformări reversibele
b) Transformări ireversibile ∆ 𝑼 𝑨𝑩=∆ 𝑼 𝑩𝑨=− ∆ 𝑼 𝑨𝑩
c) Transformări cvasistatice
d) Transformări ciclice
a) Toate procesele mecanice sunt reversibile, de orice
revin în starea inițială parcurgând aceiaș cale. În cazul
procesului termodinamic ce decurge între punctele A
(starea inițială) și B (starea finală), sitemul parcrge acelaș
drum.
b) Toate transformările termodinamice reale sunt ireversibile, exemplu: transferul de căldură de la corpuri mai calde spre
cele mai reci este unilaterală și ireversibilă (decurg într-o singură direcție.
c) Transformările cavasistatice sunt procesele ce se petrec atât de lent în timp, în cât parametrii de stare sunt considerați
constanți. Exemplu: Parametrii de stare a atmosferei Pământului, temperatura medie anuală a atmosferei +15
d) Transformările ciclice sunt procesele la care starea inițială
coincide cu starea finală, în acest caz variația energiei
interioare ;
 Calculul variației energiei interioare într-un proces termodinamic

Un gaz ideal a fost supus unei transformări termodinamice 1-2 în care STD a
trecut din starea inițială 1 în starea finală 2, indicat în figura alăturată. Să se
calculeze variația energiei interioare a gazului ideal.
;
Utilizând ecuația termică de stare, exprimăm temperatura prin presiune și
volum: ; respectiv:
Prin înlocuire, obținem valoarea variației energiei interiore:

Înlocuind valorile citite de pe graficul alăturat, obținem:

În caz general are loc relația:

 Calculul variației energiei interioare într-un proces termodinamic
Cazuri particulare
1. Proces izobar:
2. Proces izocor:
3. Proces izoterm:

Un gaz ideal este supus transformării 1-2-3 după cum e indicat în figura
alăturată. Să se determine variația energiei interioare într-o transformare
ciclică.

Prin aciastă rezolvare am ținut

să demonstrez experimental că
suma energiilor interne într-un
proces ciclic este egal cu zero,
respectiv calculul variației
energiei interiore la presiune și
volum constant
 Exerciții

1. Un gaz ideal monoatomic în cantitate de 2/3 moli a fost încălzit de la temperatura 300K, până la 400K.
Determinați variația energiei interioare a gazului ideal. Răspuns: 831 J
2. O masă de heliu a fost încălzită la presiune constantă egală cu 0,2MPa, astfel în cât volumul lui s-a mărit de
la 2l până la 5l. Determinați variația energiei interioare a gazului. Răspuns: 0,9 MJ
3. Variația energiei interioare a 4 moli de heliu încălzit de la temperatura de 200K este egală cu 4986 J. Până
la ce temperatură a fost încălzit gazul? Cunoscut M(He)=4g/mol.