Hunedoara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Sari la navigareSari la căutare
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau
inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii
bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Hunedoara

—  municipiu  —

Hunedoara

Stemă

Hunedoara
 Hunedoara (România)

Localizarea orașului pe harta României

Coordonate: 45°46′11″N 22°55′13″E45°46′11″N
22°55′13″E

Țară  România

Județ  Hunedoara

SIRUTA 86810

Atestare
30 august 1265
documentară

Reședință Hunedoara[*]

Componență [ascunde]

Hunedoara[*]

Boș

Groș

Hășdat

Peștișu Mare

Răcăștia

Guvernare

 - Primar Dan Bobouțanu[*][3] (PSD, 2016)

Suprafață

 - Total 97 km²

Altitudine 278 m.d.m.
Populație (2011)[1][2]

 - Total ▼ aprox. 58.000 locuitori

 - Densitate 613 loc./km²

Fus orar UTC+2

Cod poștal 331006–331167

Localități înfrățite

 - Argenteuil Franța

 - Derince Turcia

 - Szombathely Ungaria

 - Zenica Bosnia și Herțegovina

Prefix telefonic (+40) x54

Prezență online

site web oficial 

GeoNames 
 Poziția localității Hunedoara

Hunedoara în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73.

(Click pentru imagine interactivă)

Modifică date / text 

Hunedoara (în germană Eisenmarkt, în maghiară Vajdahunyad, în trad. Târgu Fierului)

este un municipiu în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile
componente Hunedoara (reședința) și Răcăștia, și din
satele Boș, Groș, Hășdat și Peștișu Mare.
În 2011 avea o populație de 60.525 locuitori. [2]
Hunedoara este cel mai mare oraș din țară care nu este reședință de județ.

Cuprins

 1Geografie și climă
 2Istorie
 3Demografie
 4Politică și administrație
 5Economie
 6Educație
 7Orașe înfrățite
 8Personalități
 9Atracții turistice
 10Sport
 11Imagini
 12Note
 13Bibliografie suplimentară
 14Legături externe

Geografie și climă[modificare | modificare sursă]

Situată în partea centrală a județului Hunedoara, la 220–270 m altitudine, pe
valea Cernei, la 19 km de municipiul Deva, Hunedoara ocupă o suprafață de 97 km². În
teritoriul administrativ al municipiului sunt cuprinse localitatea Răcăștia și satele
aparținătoare Boș, Groș, Hășdat și Peștișu Mare. Zona dispune de infrastructura
obișnuită pentru un oraș modern: rețele de energie electrică, termică, gaze naturale și
apă, stație de epurare, mijloace de transport în comun, căi de acces rutier și feroviar,
telefonie fixă și mobilă, servicii internet.
Este străbătută de DJ 687 : Sântuhalm - Hunedoara, drum național care face legătura
cu drumul European E68 care străbate țara de
la Arad - Deva - Orăștie - Sibiu - Brașov - București și drumuri județene care fac
legătura între Hunedoara și Călan, respectiv Hunedoara și Hațeg.

 Relief: deluros-muntos
 Relief antropic: haldă de zgură, carieră de piatră
 Ape: râul Cerna
 Resursele naturale: zăcăminte de piatră, minereuri feroase, lemn, talc,
potențial în creșterea animalelor.
 Gradul seismic: 6 Mercalli
Istorie[modificare | modificare sursă]
Atestată documentar la 1265 sub numele Hungnod, conform registrului de dijme papale,
Hunedoara va cunoaște o dezvoltare impetuoasă și va juca un rol important în istoria
României. Vechimea acestei așezări, ce a luat naștere la poalele dealului Sânpetru la
confluența râurilor Cerna și Zlaști, este mult mai adâncă în negurile timpului decât
atestarea documentară. Arheologii au descoperit atât în vatra orașului cât și în satele
din împrejurimi de unde își trage seva, urme de locuire, datând din epoca pietrei. De
asemenea pe Dealul Sânpetrului dăinuiesc într-o deplină succesiune urme materiale
din epoca bronzului și a fierului. Au fost găsite pe terasele din jurul cetății, într-un
depozit, mai mult de o tonă de lupe mari de fier și un atelier metalurgic comportând opt
cuptoare din vremea daco-geților. În actualul areal de locuire al hunedorenilor s-au
descoperit tezaure monetare din vremea dacilor, cunoscute sub denumirea “de tip
Hunedoara”, precum și monede romane de tip republican sau imperial cuprinzând o
perioadă de timp îndelungată (183 î.Hr.-sec. III. d.Hr.) ceea ce dovedește puternice
contacte economice și nu numai, între două civilizații, una a “cetății eterne Roma” și alta
plămădită de nemuritorii antichității daco-getice.
În urma cuceririi Daciei de către Imperiul Roman, zona Hunedoarei a atras atenția lumii
romane prin bogățiile sale, în special fierul. Acest fapt este ilustrat de urmele
descoperite la Teliuc, o villa rustica, pe dealul Sânpetru era un castru roman în care se
instalează un post de pază a Legiunii a XIII-a Gemina. Urme s-au mai descoperit
lângă Castelul Huniazilor și lângă gară. De asemenea, vestigii din această epocă există
și în satele Cinciș-Cerna, Pestișu Mare unde era un vicus (sat
roman), Mănerău, Nandru, Ghelari, etc.
În 1409, la 18 octombrie, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg dăruiește și
înnobilează pentru faptele militare deosebite pe cneazul Voicu, fiul lui Șorb. În același
document pomenește și pe alți membrii ai familiei ca stăpânitori ai cetății și domeniului
regal Hunedoara. Este vorba de Magos (în maghiara Înalt[4]) și Rados, frații... și Ioan,
fiul lui Voicu. Din acest moment, cetatea Hunedoara cunoaște o nouă etapă a
dezvoltării sale. Iancu a amenajat cetatea pentru locuit, a construit sala cavalerilor și
sala dietei în stil neogotic înfrumusețat de logiile exterioare ale acestei săli. De
asemenea s-a construit aripa și turnul “ne boisa”(nu te teme), un eventual loc de refugiu
în caz de primejdie.
După moartea lui Ioan de Hunedoara la 11 august 1456 la Zemun, lângă Belgrad, în
Ungaria au loc lupte interne pentru tron în care sunt implicați și succesorii eroului din
Hunedoara, lupte care dau câștig de cauză fiului lui Ioan, Matia Corvinul, care devine
rege al Regatului Maghiar. În acest răstimp, soția lui Ioan, Elisabeta, și fiul lor Matia vor
continua lucrările de modernizare; în aripa Matia, se pictează fresca murală ce
sugerează originea românescă a lui Ioan. Secolul al XVII-lea marchează noi lucrări la
castel legate în mare parte de numele principelui Gabriel Bethlen. A fost construită aripa
Bethlen (1622) așa cum o demonstrează și o inscripție descoperită pe ancadramentul
unei ferestre.
În timpul Corvineștilor, Hunedoara devine târg (= oppidum) al fierului, metal pe care
pădurenii îl valorifică pentru alte produse, având valoarea de monedă. Avantajul
economic din această epocă al domeniului și orașului Hunedoara se va menține și în
secolele următoare. Orașul va ajunge în secolul XVII la o stare prosperă, locuitorii săi
fiind scutiți de dări față de stat. Locuitorii au beneficiat de privilegii încă din vremea
regelui Matia Corvinul, care în 1480 îi scutește pe hunedoreni de plata oricăror dări,
scutiri care se păstrează și în secolele următoare. Ca urmare crește numărul locuitorilor
care variază între 784 în 1512 și 896 în secolul al XVII.
După moartea lui Matia Corvin, Hunedoara intră în stăpânirea fiului acestuia, Ioan
Corvin, care se stinge de tânăr. Soția sa Beatrice de Frangepan, se va recăsători
cu Georg de Hohenzolern, marchiz de Brandenburg în 1509. Georg de Brandenburg nu
se va stabili în Hunedoara. El va numi un castelan cu drept de reprezentare,
pe Gheorghe Stolcz.
În 1514, a izbucnit răscoala țărănească condusă de Gheorghe Doja. Cu acest prilej,
mulți țărani de pe domeniul Hunedoarei au fost închiși în cetate drept pedeapsă. Cu
sprijinul nobilimii, Ioan Zapolya a înăbușit răscoala.

Stema orașului în perioada interbelică

Sfârșitul sec. XVIII, precum și secolele XIX și XX, marcheză probleme noi, legate de
conștiința de neam, de spiritualitate. Aici s-a dezvoltat o spiritualitate românească
autentică. În numeroasele biserici sau mănăstiri ortodoxe ca cele de la Cinciș-
Cerna, Plosca, Prislop, Nădăștie, Mănerău, Zlaști și altele au fost școli de dascăli,
numeroși cnezi romani îndeplinind funcția de preoți și dieci. Din păcate nu cunoaștem
cu exactitate vechimea acestor locașe de lumină.
După Al Doilea Război Mondial, conform concepției vremii, industria hunedoreană a
cunoscut o dezvoltare fără precedent. În preajma revoluției din 1989, în Hunedoara, se
produceau peste 3 mil. tone de oțel, peste 2 mil. tone cocs metalurgic, încălțăminte,
tricotaje etc. Această dezvoltare a atras forță de muncă. Populația orașului a ajuns la un
maximum de 89.000 locuitori. Ca urmare s-a dezvoltat spațiul de locuit, și s-au construit
noi așezăminte de învățământ, sănătate sau cultură. S-au construit 12 școli generale, 5
licee, un spital modern, un institut de învățământ superior, două stadioane, o sală de
sport, piscină, iar după 1989 s-a construit o popicărie modernă, capabilă să găzduiască
mari concursuri internaționale. Conducerea supracentralizată, ineficiența cronică și
sugrumarea oricărei urme de liberă inițiativă au provocat însă începând din anii '80
degradarea economiei. Din cauza sărăciei tot mai accentuate, a lipsei de libertate și a
opresiunii s-au creat tensiuni sociale și nemulțumiri ce au explodat în decembrie 1989.
În jurul anului 1870, este ales primar al orașului Hunedoara George Dănilă. „În acea
perioadă, Hunedoara se număra printre orașele cu o populație majoritar românească,
conform recensământului din anii 1869 - 1870, alături de Brașov, Abrud, Sebeș, Alba
Iulia, Orăștie, Ocna Sibiului și Hațeg. Dintre orașele enumerate mai sus, singurele
localități urbane cu conducere românească sunt Hunedoara și Hațegul” (Ioachim
Lazăr). Documentele păstrate la Direcția Județeană a Arhivelor Statului arată că
primarul George Dănilă s-a implicat cam în toate problemele care priveau viața localității
pe care o conducea și nu numai atât. În timpul războiului de independentă, de la
Hunedoara au fost trimiși bani pentru ostașii români răniți pe front. Tot în această
perioadă, primarul George Dănilă a dezvoltat zona industrială a orașului construind
Uzinele de Fier. George Dănilă, om cu studii avocățești, era preocupat de cultură, fiind
un membru de vază al filialei locale Deva a asociației ASTRA. În vremea lui, Castelul
Corvinilor a fost restaurat integral. Personalitatea marcantă a primarului George Dănilă
îl plasează cu cinste în ctitoriile Europei Mari. El a fost decorat Cavaler al Ordinului
Franz Joseph I pentru excelența sa. Primarul George Dănilă era un luptător pentru
unirea Transilvaniei cu România, iar demersurile sale erau în strictă concordanță cu
legile acelor vremuri. A condus urbea timp de peste patru decenii, până la moartea sa,
în anul 1912.[5]
Primul primar de după 1989 al Hunedoarei a fost dl.ing. Marcu Ioan, urmat apoi
în 1990 de dl.ing. Doda Viorel. În urma alegerilor din 1992 a devenit primar dl.ec.
Remus Mariș, care a fost reales și în legislaturile următoare (1996-2000, 2000-2004),
iar în urma alegerilor din 2004 a fost ales primar dl.ing. Schiau Nicolae. În urma
alegerilor din 2008 și până în 2012 dl. Ovidiu Hada (PNL) a fost primarul
Hunedoarei.Din iunie 2012 a fost ales dl. Arion Viorel (USP) ca primar al municipiului
Hunedoara. În 2016 a fost ales primar Dan Bobouțanu (PSD). În 2020 a fost reales
primar Dan Bobouțanu (PSD).[6]

Demografie[modificare | modificare sursă]

Componența etnică a municipiului Hunedoara

      Români (83,89%)

      Maghiari (4,63%)

      Romi (1,63%)

      Necunoscută (9,29%)

      Altă etnie (0,54%)

Componența confesională a municipiului Hunedoara

      Ortodocși (77,05%)

      Romano-catolici (3,38%)

      Reformați (2,87%)

      Penticostali (3,11%)

      Baptiști (1,1%)

      Necunoscută (9,51%)

      Altă religie (2,94%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Hunedoara se ridică

la 60.525 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 71.257 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,9%).
Principalele minorități sunt cele de maghiari (4,63%) și romi (1,64%). Pentru 9,29% din
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. [2] Din punct de vedere confesional,
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,06%), dar există și minorități de romano-
catolici (3,38%), penticostali (3,12%), reformați (2,88%) și baptiști (1,11%). Pentru
9,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. [7] Hunedoara -
evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Municipiul Hunedoara este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21
consilieri. Primarul, Dan Bobouțanu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție
din 2016. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea
componență pe partide politice:[8]

    Partid Consilieri Componența Consiliului

Partidul Social Democrat 13                          

Partidul Național Liberal 4                          

Partidul Mișcarea Populară 2                          

 Partidul Oamenilor Liberi 2                          

Economie[modificare | modificare sursă]
Municipiul Hunedoara beneficiază de un Parc Industrial cu cele mai bune oferte pentru
investitori. Realizarea acestuia a început în primăvara anului 2003. Suprafața parcului
este de 193.000 mp, împărțită în 26 de parcele cu suprafețe de 2.500 - 10.000 mp.
Parcelele se vor concesiona pe o perioadă de până la 49 de ani sau se vor vinde
investitorilor. Parcelarea este flexibilă, pentru a se putea satisface solicitările specifice
ale investitorilor. Accesul în parc se face direct din drumul județean Hunedoara - Deva.
Parcul dispune de utilități complete pentru orice tip de investiție industrială: energie
electrică, gaze naturale, apă potabilă, canalizare, drenaj natural, comunicații prin cablu,
drumuri, parcări, mijloace de protecție, dotări pentru stingere incendii.
Terenul parcului este pregătit pentru realizarea de construcții adecvate implantării de
obiective industriale. Societatea administrator a parcului industrial va asigura
consultanță investitorilor pe tot parcursul implantării investițiilor și operării capacităților
de producție. Consultanța va acoperi diverse laturi: legislație, obținerea de avize și
acorduri pentru realizarea obiectivelor, soluții de proiectare a construcțiilor, marketing,
relații cu furnizori și rețele de distribuție etc. Facilitățile fiscale acordate investitorilor în
Parcul Industrial Hunedoara:

 restituirea taxelor vamale pentru materiile prime, piesele de schimb și

componentele importate necesare realizării producției proprii;
 reduceri de impozite și taxe datorate autorităților locale;
 deducerea de la impozitarea pe profit a unei sume egale cu 20% din valoarea
investițiilor efectuate, pentru investiții mai mari de 1 milion euro.
Printre avantajele comparative pe care le oferă Parcul Industrial Hunedoara pentru
investitori se notează:

1. Avantaje legate de forța de muncă:

o Existența unei forțe de muncă bine calificate în foarte multe
meserii. Combinatul Siderurgic, gigant construit pe modelul
marilor uzine siderurgice din Lorena franceză sau din Ruhr, a
fost în fapt un complex industrial integrat, în care lucrau
muncitori de toate meseriile. Tradiția s-a perpetuat până astăzi.
Practic, pentru orice calificare industrială există muncitori bine
pregătiți în Hunedoara;
o Tradiția industrială îndelungată. Hunedoara este un oraș
industrial de circa 125 de ani. În statele din Europa Centrală și
de Est sunt foarte puține locații care să beneficieze de o astfel
de tradiție, care este un garant al calității forței de muncă;
 o Disponibilitatea forței de muncă de a accepta condiții inferioare
de muncă și salarizare, disponibilitate accentuată de creșterea
recentă a numărului șomerilor;
o Caracterul maleabil al forței de muncă. În Hunedoara nu s-au
înregistrat conflicte sociale. Nu a fost nici o grevă, nici măcar în
momentele concedierilor masive;
o Existența în oraș a unui centru universitar și a unei rețele de
învățământ liceal de calitate, apte să pregătească absolvenți cu
o pregătire ridicată.
2. Avantaje legate de piață:
o Situarea în centrul provinciei istorice Transilvania. Pe o rază de
200 – 250 km, se află o piață cu circa 6,5 milioane de
consumatori, piața cu cel mai ridicat nivel de consum din
România;
o Situarea la 7 km de principalul drum european care traversează
România;
o Poziția la maximum 20 km de viitoarea autostradă care se va
realiza pe coridorul de transport european 4, Budapesta -
Nădlac - București - Constanța, principalul coridor care
traversează Europa de la vest la sud-est;
o Poziția la 15 km de calea ferată existentă pe coridorul de
transport 4, Budapesta - București, cale ferată modernizată
actualmente în cadrul unui proiect al Uniunii Europene;
o Amplasarea la nu mai mult de 200 km de frontiera României.
3. Avantaje legate de amplasament:
o Posibilitatea de a realiza construcții noi, moderne, neîngrădite,
pe un loc în care există toate utilitățile. Se îmbină avantajele
amplasamentului tip "greenfield" cu reducerea costului
investiției;
o Posibilitatea realizării rapide a lucrărilor de investiție. În oraș
există societăți de construcții cu organizare corespunzătoare și
cu tradiție în realizarea construcțiilor civile și industriale;
o Existența în oraș a unor societăți de prestări servicii adecvate
pentru realizarea lucrărilor de întreținere a echipamentelor și
utilajelor;
o Posibilități multiple de recreere. Locul este aproape de zona de
turism montan a Masivului Retezat, de lacul Cinciș, lac cu
dotări nautice și de site-uri importante pentru istoria antică:
Sarmisegetuza, sau medievală: Castelul Huniazilor.
La toate acestea este de adăugat faptul că România începe să devină o piață
emergentă și atractivă pentru investițiile străine. Relansarea activității economice
începând din anul 2000, progresele în plan politic, admiterea în NATO începând din
anul 2004 și Uniunea Europeană în 2007, vor face ca fluxul investițiilor străine să
crească în perioada următoare. Societatea administrator a Parcului Industrial
Hunedoara așteaptă investiții în domenii diferite, investiții generatoare de locuri de
muncă. De exemplu se așteaptă capacități pentru producția de:

 componente electronice, de exemplu componente pentru comunicații prin

satelit, baterii pentru aparate de telefonie mobilă, instalații electrice pe bază
de energie solară și altele;
 construcții și subansambluri mecanice, de exemplu produse metalice
sinterizate, produse din carburi dure, subansambluri hidraulice;
 obiecte din mase plastice;
 ambalaje pentru industria alimentară dar și alte domenii.

Educație[modificare | modificare sursă]
În municipiu funcționează 57 de unități școlare (24 grădinițe, 12 școli generale, 5 licee,
3 școli profesionale, o școala tehnică de maiștri, și 3 scoli postliceale). Învățământul
superior este reprezentat prin Facultatea de Inginerie Hunedoara din 1970, iar în 2010
s-au aniversat 40 de ani de învățământ superior hunedorean. [9]

 Facultatea de Inginerie din Hunedoara, Universitatea Politehnica Timișoara

 Colegiul Tehnic „Matei Corvin”
 Colegiul Economic „Emanuil Gojdu”
 Colegiul Național „Iancu de Hunedoara”
 Grupul Școlar Telecomunicații și Lucrări Publice
 Colegiul Național de Informatică „Traian Lalescu”
 Școala Postliceală Sanitară Hunedoara
 Liceul Tehnologic ,,Constantin Bursan"
 Universitatea ,,Lucian Blaga" - Sibiu
 Universitatea ,,Alma Mater" - Sibiu