IP CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ECONOMIE ȘI FINANȚE

REPUBLICA MOLDOVA

Elev: Miron Daniel

Profesor: Ina Borcoma
Grupa: PAP2213

1
 Cuprins

1. Organizarea administrativ-teritorială..................................................................3
2. Religie................................................................................................................ 4
3. Cultură............................................................................................................... 5
4. Arhitectură......................................................................................................... 6
5. Tradiții și obiceiuri moldovenești........................................................................7
6. Sărbători oficiale................................................................................................ 8
7. Turismul............................................................................................................. 9
8. Legenda lui Dragoş Vodă. Întemeierea Moldovei..............................................10

2
1.Organizarea administrativ-teritorială
Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în unități administrativ-
teritoriale: raioane, orașe și sate. Statutul satului , sectorului, orașului se elaborează în baza statutului-
cadru, aprobat de Parlamentul Republicii Moldova, și se aprobă de consiliul local. Organizarea
administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe 2 niveluri: satele , sectoarele și orașele
constituie nivelul întâi, raioanele, municipiul Chișinău și municipiul Bălți constituie nivelul al doilea.

Municipiile Republicii Raionele Republicii Moldova

Moldova
Chișinău Anenii noi Fălești
Bălți Basarabeasca Florești
Tighina Briceni Glodeni
Tiraspol Cahul Hîncești
Comrat Cntemir Ialoveni
Cahul Călărași Leova
Ungheni Căușeni Nisporeni
Soroca Cimișlia Ocnița
Orhei Criuleni Orhei
Ceadîr-Lunga Dondușeni Rezina
Edineț Drochia Rîșcani
Hîncești Dubăsari Sîngerei
Strășeni Edineț Soroca

Transnistria este o parte a Republicii Moldova, de facto însă, regiunea nu este controlată de guvernul
acesteia. Așa-numita Republica Moldovenească Nistreană și-a
autoproclamat independența în 1990, care nu i-a fost recunoscută
de niciun stat. Municipiul Tiraspol este capitala de fapt a
Transnistriei, care cuprinde 5 raioane (Camenca, Rîbnița, o parte
din Dubăsari, Grigoriopol, Slobozia) și două municipii (Tiraspol și
Tighina)

3
2. Religie
Tradițiile creștine din Moldova au rădăcini adânci și își au originea în secolele III-VIII, conform unor
teorii. La august 2007, pe teritoriul Moldovei activau 23 de culte religioase înregistrate, care dețin în
total 2319 părți componente (parohii, mănăstiri, instituții teologice, misiuni etc). Cultele religioase cu
cele mai multe părți componente sunt: Mitropolia Moldovei (1281 părți componente), Mitropolia
Basarabiei (309), Uniunea Bisericilor Creștine Evanghelice Baptiste (273), Organizația Religioasă a
Martorilor lui Iehova (162), Adventiștii de Ziua a Șaptea (151), Cultul Penticostal (40), Episcopia
Romano-Catolică din Chișinău (33), Uniunea Bisericilor Creștine Libere (Cultul Harismatic)
(19), Eparhia Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi

Structura religioasă în 2014

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0
Ortodoxi Baptisti Martorii lui Penticostali Atei Nedeclarata Alte religii
Iehova

4
3.Cultură
Cultura Republicii Moldova prezintă o paletă largă
de activități culturale:
literatura, teatrul, muzica, artele
plastice, arhitectura, cinematografia, radiodifuziunea
și televiziunea, arta fotografică, designul, circul, arta
populară, arhivele și bibliotecile, editarea de cărți,
cercetarea științifică, turismul cultural și altele.

Folclorul în Republica Moldova are o puternică bază

de origine daco-latină și cuprinde un sistem de
credințe și obiceiuri populare, concretizate
în muzică și dans, în poezia și proza orală, mitologie, ritualuri, teatru popular
etc. Acest patrimoniu cultural, în ansamblul manifestărilor sale, constituie un
domeniu amplu, de o valoare deosebită, al artei naționale, care nu numai a
precedat formele ei culte, ci a și continuat să se dezvolte în epoca modernă,
asigurînd culturii profesioniste substanța originalității ei entice.
Republica Moldova are un total de 22
instituții de spectacol: 18 teatre
dramatice, un teatru de operă și balet, un
teatru etno-folcloric și 2 teatre de păpuși.
17 teatre sunt situate în capitala țării și 5
în alte localități. Cele mai importante
teatre participă cu succes la festivaluri în
străinătate, organizează festivaluri
internaționale acasă, întreprind turnee
în Franța, Italia, SUA, Rusia, Japonia, China, România, în alte țări.

5
4. Arhitectură

Arhitectura Moldovei este influența de amplasarea geografică, de prezența anumitor materiale de construcții
(calcare, argile, lemn), de cultura statelor învecinate.
S-au reconstruit principalele cetăți menite să apere țara,
în special a celor de pe
Nistru: Hotin, Soroca, Tighina, Cetatea Albă. S-au
fortificat și cetățile din interiorul
țării: Baia, Chilia, Neamț, Roman, Suceava (toate fiind
astăzi pe teritoriul Moldovei din România)
În perioada modernă, după anexarea Basarabiei la
Imperiul Rus, se edifică clădiri administrative,
financiar-bancare, întreprinderi industriale, spații
comerciale, instituții de învățământ, case de raport,
teatru, restaurante. Planificarea noilor teritorii urbane a
vechilor orașe și a localităților nou fondate are loc cu
utilizarea sistemului ortogonal cu cartiere rectangulare,
specifice arhitecturii neoclasice rusești, cu străzi largi rectilinii,
care se intersectau sub un unghi drept. În prima jumătatea a
secolului al XIX-lea, se alcătuiesc planurile urbanistice pentru
mari orașe ale regiunii - Chișinău, Bălți, Soroca, Bender,
Cahul. În perioada sovietică, construcția clădirilor se realizează
în stilul realismului socialist. Până la sfârșitul anilor 1950, în
arhitectura monumentală din orașele RSS Moldovenești se
utilizau așa numitul stil empir sovietic sau stalinist, decorat cu
forme și ornamente din moștenirea istorică locală. În a doua perioadă, care a urmat după decizia privind
surplusul de plasticitate în arhitectură, formele spațiale ale clădirilor, cu excepția celor monumentale, au fost
simplificate, manifestând structură constructivă.
Această situație a durat câteva decenii, arhitectura
fiind limitată la repetarea unor soluții spațial-
volumetrice considerate optime pentru diverse
tipuri de clădiri: publice, locative, industriale, etc.
Complexele locative, noi apărute în această
perioadă, nu se deosebesc de cele ale altor orașe
de pe cuprinsul URSS.

6
5. Tradiții și obiceiuri moldovenești
Neamul moldovenesc este bogat în tradiţiile pe care le posedă. Cu ajutorul lor devenim deosebiţi şi
unici.Unul din cel mai important obicei este cel de a întâlni oaspeţii cu pâine coaptă în sobă, sare şi un
pahar de vin. În acest mod ne arătăm tot respectul şi căldura cu care vă primim în casele noastre.
Avem o varietate de tradiţii la capitolul sărbători de iarnă.

Pe 6 decembrie sărbătorim Sfântul Nicolae, această sărbătoare deschizând uşile celor de iarnă. Specific
acestei zi, este faptul că o asteaptă cel mai mult copiii, deoarece în noaptea de Sf. Nicolae, cei care au
fost cuminţi pe tot parcursul anului, şi care îşi curăţă mereu încălţămintea, găsesc în ea dulciuri sau
multe alte daruri.

De Crăciun, maturii, dar în special copiii umblă cu

colindatul de la casă la casă, astfel vestind naşterea
Domnului. Copiii fiind mascaţi corespunzător, după
colind, sunt răsplătiţi de către gazdă cu dulciuri sau
bani.

De Revelion însă, copiii umblă cu uratul, dorindu-le

stăpânilor caselor un an nou fericit, prosper şi cu cât
mai multe realizări frumoase; recompensele pentru
urările copiilor pot fi de asemenea dulciuri.

De Paşti tradiţiile sunt mai numeroase. În ajun de

Paşti gospodinele încondeiază ouăle, culoarea
tradiţională fiind roşie, mai apoi coc cozonacul, după
care în noaptea învierii Domnului, membrii familiei
merg la sfinţirea acestor bucate specifice. Iar în
dimineaţa după sfinţire, fiecare se spală pe obraji cu un ou roşu şi altul alb, ceea ce simbolizează
puterea şi puritatea, acest “ritual” fiind urmat de o masă la care toată familia sărbătoreşte împreună.

O altă sărbătoare semnificativă este Sfântul Andrei, o zi în care fetele se distrează făcând mici
vrăjitorii. Cu ajutorul lor ele îşi afla sortitul. Iar băieţii, în această noapte, fură porţile de la casele
fetelor, pentru ca acestea, trezindu-se dimineaţa fără ele, să
pornească în căutarea lor.

1 Martie este sărbătoarea venirii primăverii. Începând cu

această dată toţi locuitorii Moldovei îşi pun pe haine, în

7
regiunea inimii, mărţisoare. Ele prezintă simboluri unice, în care este obligatorie prezenţa culorilor alb
şi roşu. Albul semnificând puritatea, iar roşul – viaţa.

6.Sărbători oficiale
 1 ianuarie – Revelion
 7 și 8 ianuarie – Nașterea lui Iisus Hristos (Crăciunul pe stil vechi);
 8 martie – Ziua internațională a femeii;
 Prima și a doua zi de Paști conform calendarului bisericesc (dată variabilă)
 Ziua de luni la o săptămână după Paști (Paștile Blajinilor; dată semi-variabilă; depinde de data Paștelui
propriu-zis)
 1 mai – Ziua internațională a solidarității oamenilor muncii;
 9 mai – Ziua comemorării victimelor celui de-Al Doilea Război Mondial[196] și Ziua Europei
 27 august – Ziua Independenței
 31 august – Sărbătoarea „Limba noastră”
 25 decembrie – Naștererea lui Isus Hristos (Crăciunul pe stil nou)

8
7.Turismul
Turismul în Republica Moldova are un potențial de dezvoltare, prezentând o combinație complexă de
medii naturale (arii naturale, masive forestiere în centrul țării, toltre, defilee, lunci) și artificiale (lăcașuri
medievale, cetăți, orașe cu diverse stiluri arhitecturale, stațiuni balneare, festivaluri, vinării etc).
Potențiale forme de turism care ar putea concura pe piața internațională sunt de asemenea: turismul
vinicol, ecoturismul, turismul de recreare, de sănătate și cel cultural.
Deși are o suprafață mică, Republica Moldova dispune de un considerabil potențial turistic, reprezentat, întâi de
toate, de aspectul geomorfologic al teritoriului – o neobișnuită diversitate de rezervații peisagistice
sau landșafturi naturale și monumente geologice unice, de valoare europeană și mondială. Formele prioritare ale
turismului practicate în ultimul deceniu în Republica Moldova sunt turismul rural, vitivinicol, cultural,
de sănătate și frumusețe.
Începând cu anul 1998, numărul străinilor veniți în Republica Moldova s-a aflat pe o pantă ascendentă, atingând
25 000 în 2004, majoritatea proveniți din Rusia, Ucraina și România. Totodată, numărul moldovenilor plecați
peste hotare în 2004, aproape că s-a dublat față de anul 1997, depășind cifra de 67 000. Dintre aceștia, cei mai
mulți au vizitat Ucraina, Ungaria, Turcia, România sau Bulgaria.
Pe 1 iunie 2006, în cadrul unei conferințe internaționale, Organizația de Promovare a Exportului din Moldova
(OPEM) a anunțat finalizarea proiectului de creare a brandului Republicii Moldova, care va fi prezentat peste
hotare cu sloganul „Discover us”. Brandul Republicii Moldova
va fi prezentat în șapte state: România, Italia, Germania, Regatul
Unit, Elveția, Franța și Polonia.

Atracții din mediul natural

 Codru (masiv forestier)

 Pădurea Domnească – Balatina - Viișoara, Glodeni
 „Inima Nistrului” (insulă) – Naslavcea, Ocnița
 Izvorul Jeloboc – Jeloboc, Orhei
 Peștera Emil Racoviță – Criva, Briceni
 Peștera Surprizelor – Zolonceni, Criuleni
 Prutul de Jos – Văleni, Cahul
 Rezervația peisagistică Saharna – Saharna, Rezina
 Împrejurimile satului Socola, Șoldănești
 Stejarul lui Ștefan cel Mare– Cobîlea, Șoldănești
 Parcul Național Orhei – Orhei

9
8.Legenda lui Dragoş Vodă. Întemeierea Moldovei.
Era odată un voievod pe nume Dragoş, care trăia în acea parte din România care se numeşte
Maramureş. Era bun gospodar şi cârmuitor dibaci, dar şi meşter vânător. Îi plăcea tare mult
să vâneze zimbri, urşi, cerbi, căprioare, mistreţi şi lupi.Legenda spune că, umblând el la
vânătoare, a auzit că fraţii lui, românii de la răsărit de munţii Carpaţi, de pe valea râurilor
Siret şi Prut, sufereau mult din pricină ca-i jefuiau şi-i ucideau tătarii. Aceştia erau pe
atunci, un neam de oameni care trăiau numai din razboaie şi din ceea ce luau de la alţii. Se
ştia că nu-i întrecea nimeni la călărie. Năvăleau pe cai iuţi ca vântu. Loveau cu nişte săbii
curbate numite iatagane, iar săgeţile repezite din arcurile lor ţâşneau ca gândul şi nimereau
drept în ţintă. Pe cap purtau căciuli mari, din blană de oaie, iar de apărat se apărau cu
scuturi rotunde din fier. Conducătorul tătarilor se numea han sau han-tătar.Cu vitejii lui din
Maramureş, Dragoş a trecut munţii la răsărit, ca să-i ajute în lupta cu tătarii. Prin munţi, în
calea lui Dragoş şi a vitejilor săi, a ieşit un bour sau zimbru, mai mare ca un taur, cu coarne
ţepoase, cu grumaz gros, cu copite tari, cu păr lung negru, cu ochi holbaţi, fioroşi, cu nări
largi.Întâi l-a simţit căţelandra lui Dragoş, numită Molda. Şi, simţindu-l, a alergat după el,
lătrând ascuţit. Dar oricât de fioros era acel bour, Dragoş tot l-a ochit cu săgeata şi l-a
înţepat cu suliţă. Rănită, plină de sânge, acea fiară a mai fugit încă mult prin pădurea cu
arbori înalţi. Ba, a trecut şi un râu cu apă mare; Molda, după dânsa, gonea, gonea din
răsputeri s-o prindă. Dar râul fiind adânc şi valurile lui repezi, biata căţelandră Molda s-a
înecat.Călări, Dragoş cu vitejii lui au trecut râul, au lovit zimbrul drept între coarne şi, în
sfârşit, l-au doborât. Foarte mult s-a bucurat Dragoş de această biruinţă, dar mult i-a părut
rău de pierderea căţelandrei. În amintirea ei a numit acel râu Moldova.Apoi, Dragoş a trecut
încă mai departe şi a ajutat pe românii din această parte a ţării să-i alunge pe tătarii cel
răufăcători. Când s-a întors din luptă, biruitor, românii l-au ales voievod şi l-au poftit să
conducă această parte din ţară, pe care au numit-o tot Moldova, de la numele râului.

10