Coperta: ILIE VICTOR- VASILE I. BERBECE.

COSTEA MARINOIU
AUREL MATEI
GHEORGHE MAMULARU

VlLCEA
ghid turistic
al judetului

lonarea lucrarii, schite harti: VASILE I. BERBECE

• • • . i n - VASILE I. BERBECE
' I'C.S.
I ..IM|A
Bucure$ti 1976-
 Cadrul natural
/;
1001

Tii.79 ASEZAREA. Avind ca axa valea Oltului, jude(ul Vil-

cea este osezat In partea central-sudica a Republicii
Socialists Romania, fntinzindu-se de la culmile incite
ale Munjilor Fagarasului 5! Munjilor Lotrului, in nord
pina la culmile Podisului Getic, in sud.
01 AUB. 199? La nord se invecineaza ou judetele Sibiu si Alba, la
vest ou Hunedoaira sa Gorj, la sud-vest cu Dolj, la
sud si sud-est cu Olt, iar la est cu Arges.
OI.IUU011 Teritoriuil judetuW este strabatut de paralela de
45° latitudine nordica Jn partea centra-la, paralela ce
trece prin localitafi'le Grosi, Frincesti, Bercioiu, Linia
HanuW si CorbM din Vale. Meridianul de 24° longitu-
dine estica trece pe la vest de localitatile Mo'ciia,
Tomjani, Cernisoara, Lapusata, Maciuca, Valea Mare.
In limitele actuate, teritoriul judefului Vilcea are o
suiprafata de 5705 kmp, reprezentind 2,3% din supra-
fafa tarii, pe care locuiesc peste 405 000 de locuitori.

RELIEFUL. Analizind relieful judefului Vilcea, con-

statam urmatoarele caracteristici:
546S — judefu'l p,rezinta, priin excelen^a, un relief de munte
si de deal, a?a oum reiese si din repartitfa formelor
0 sale, si aniume: 2/s muinti, Vs dealuri si depresiuni sub-
t Ff 0.2005 oairpatice si 2/s dealuiri de podis;
— relieful este dispus In trepte de la nord la sud in
fisii orientate pe directia est-vest;
— relieful cuprinde o vorietate deosebita de forme
determiinata de fragmentarea accentuate, consecinta a
Redactor: RODICA-MARIA NICULESCU modului de forma re, structure sf alcatuire geologica,
oreoum si a proceselor geomorfologice.
Bun de tipar. 4. XI 1976
Tiraj 8600 ex. + 90 S.P. A. RELIEFUL MUNTOS. Acesta oaupa partea de nord
Coli de tipar. 5,66+36 p. planse a judefului, sub forma a doua oulmi orientate est-
I nil-area executata sub comanda nr. 218 vest, despartite de stravechea ,,Tara a Lovistei", ce este
! • • littioprinderea poligrafica Sibiu mairginita in partiile extreme de culmii m>u!ntoase >mai
1 joase, orientate nord-sud, formind un adevanat patru-
ii i< A •.OCIALISTA ROMANIA later. Culmea de nord este reprezentata de crestele
 prinoipiale ale Fagarasului si LotruJuii, despartite de
pitoreasca vale a Oltului prin defileul de la Tornu
Rosu-Ciineni. Culmea este inalta pe tot porcursul
sati, ou virfuri ce depasesc 1 800 m. Astfel, oreasta
vestica a Masivului Fagaras, incepind de la Virful Ne-
goiu (2535 m) spre Olt, prezinta o serie de vfrfuri
semete, cum sint: Scara - 2306 m, Ciortea - 2422 m,
Budislavu - 2371 m, SUIRJ - 2282 m, Chica Fedele-
subi 1 816 m, ca apoi sa caboore abrupt spre Olt,
ramificindu-se i<n citfva pinteni ce ine apar ca niste
contnafoirtuiri greu de urcat. Pe dreopta Oltului, culmiile
Plesul-Groapele, Floarea, Dealul lui Vlad -- Coasta
Ciineoiloir urea ceva mai domol decit cele de la est,
unrnd'u-se la 2000 m in Muntele Stmisoara. De aici,
culmea principald a Muntilor Lotrului se prelunge^te
spre vest, pe maj mult de 60 km, din care se eviden-
tial citeva virfuci ce depasese 2000 m (Pircalabul —
2060 m, Sterpul - 2142 m, Clabucetul - 2054 m,
Bailindrul - 2209 m, Steflesti - 2242 m, Piatra Alba
- 2179 m). Muntii Lotrului se leaga de muntii Paring
si Sebes pirin intermediul unor culmi mai scunde, situate
intre Obirsia Sebesului si a Pravatului. La sud, culmea
Lotml'ui se termina spre valea Lotnului prin culmi secum-
dare orientate nord-sud, ale caror virfuri descresc in
inaltime in aceeasi ordine. Latura sudica ©ste tot atit
de conti^nua si bine individualizata ca si cea nordica.
Spre vest rema-rcam vJrfurile Coasta lui Rus — 2 401 m,
Nedeia - 2 064 m, Guirmatura Oltetului. De la vest de
OlteJ pina la interfiuviul dintre Valea lui Stan - $i
prriul Muereasca, in est, se mtind Muntii Capatinii ce
oulmineaza tn virfurile Bailota - 2095 m, Capa{ma -
2113 m, Ursu - 2124 m, care este si eel mai inalt,
Cocora — 1 895 m, Valeamu — 1 840 m, Zmeuiratu -
1 938 m, Breota - 1 970 m, Gera - 1 885 m si Virful
lui Stan - 1491 m. La est de Valea lui Stan -
pfriul Muereasoa, pina la hotanul cu judeful Arges, se
afla Culmea Coziei, miai joasa, cu virfuri sub 1 700 m
altitudine (Nafufu - 1 509 m, la vest de Olt, si Guha
Neamtului sou Cozia - 1 668 m). In nord-estul Masivu-
lui Cozia se afla Muntele Poiana Spinului (1 357 m),
ca ultima fnaltime a culmii mu'ntoase ce coboara din
Masivul Fagaras, de sub virful Ciortea. In cadrul acestei
culmi muntoase, orientate nord-sud, care Tnchide spre
est Depresiunea Lovistei, evidentiem citeva virfuiri: Boiu
- 2426 m, Petriceaua - 2341 m, Fata Sf. Hie -
1 950 m, Lewi - 1 778 m, Calugoru - 1 710 m, 26-
noaga — 1 554 m, Clabucetul — 1 541 m, Poiana Lun-
ga - 1 347 m.
Flancul de vest, catre Obirsia Lotrului, formeaza un
segment de legatura cuprins intre muntii Paringului si
Sebesului.
Pe linga culmile principale, din care se desprind
culmi secundare, intilnim si masive izolate, oum sir>t
Muntii Latoritei, situa^i intre Lotru si Latorija, cu virfu-
rile: Bora - 2055 m, Puru - 2048 m, Repezi -
1 976 m; ei sint asemfinatori cu culmile principale ale
judetului si cu Muntii Buiila-VintU'rarifa situati intre
valea Olanestilor si Bistrito; virfurile Vinturari^a —
1 885 m, Buila — 1 849 m, Stevioara — 1 847 m ?i cres-
tele prapastioase domina o intinsa regiune.
Ca urmare a aspectului lor diferit, rnun^ii din cadrul
judetului pot fi grupati in mai nrulte subgrupe:
Muntii Fagarasului, cei ma! inalti, alcatuiti din roc!
cristaline, se caracterizeaza pirin oreste asoufite, circuri
?i vai glaciaire, suprafete de denudatie, putin extinse
si etajate. Asemainatori Muntilor Fagairas sint si M-untii
Paring, in ale cSror circuri glaciare se gasesc nume-
•roase laouri.
Muntii Lotrului si Capatinii, cu inaltimi mari si
mijlocii, alcatuiti din sisturi cristaline, cu relief gla-
ciar putin extins si cu intinse suprafete de denudatie
dispuse in trepte. Sint bogati in paduri si pasuni.
Muntii Cozia-Narutu, munti josi format! din sisturi
cristaline ce apar insular ca iviri ale fundamentului,
inecate in depozite tertiore. Au forma unor culmi in-
quste si fragmentate ce domina regiunile joase din
jur. Datorita inaltimilor mici (sub 1 300 m) nu prezinta
urme ale activitatii glaciare.
In interiorul patrulaterului miuntos se afla depresiu-
nea intramontana Brezoi-Titesti sou ..faro Lovistei".
..Jara Lovistei" este o depresiune tectonica prinsa in-
tre culmile cristaline ale muntilor Cozia si Capatinii,
in sud, si Fagara? si Lotru, in nord. Spre est se extinde
dincolo de culmea transversals a Miglelor, in depre-
siunea inalta cu acelasi nume, iar catre vest, peste
Olt, in sectorul inferior a! Lotrului. Este o regiune de
plaiuri, ramase in parte impadurite, dar cu ^umeroase
poieni ce sint fragmentate de vai scurtecu fundul larg.
De asemenea, mai amintim bazinetul depresionar
Turnu de la poalele Masivului Cozia, care are la baza
sedimente de virsta cretatica, .reprezentate prin gresii
masive si marne. Bazinetul depresionar Turnu consti-
tuie locul de plecare al unor trasee turistice in Muntii
Coziei.
B. DEALURILE SI DEPRESIUNILE SUBCARPATICE. Ca
suprafata ocupa Vs din teritoriul judetului Vilcea si
se sprijina in partea nordica pe contraforturile sudice
ale iramei muntoaise. Deliimitarea lor este destul de
clara atit din punct de vedere altimetric, geologic, pei-
sagistic, cit si floristic.
 Dealurile subcarpatice reprezinta treapta intermediara
de relief outot dintre munfii din rx>rd si regiunea de
podis din sud, inaltimile acestora scazind de la nord.
la sud (Chiantul - 1 062 m, iar Magura Slatiorului -
767 m), ca opoi sa scada la 500 m, trecind, in regiu-
nea de podis, prin citeva denivelari locale de pe linia
Ttrgu G'mguilesti (Valea Tarifa), Balteni (Ceroa), Arma-
sesti-Otesani (Luncavat), Buleta (Govora), Budesti (Olt),
Ciofringeni (Topolog). Intreaga regiune subcarpatica ne
apore ca o asociatie de dealuri ou depresiuim: dea-
lurile Cirligele — Robaia — Vilsanesti intre Topolog —
Olt si Simmic; Dealul Negnu intre Olt — Stminie si
Topotog; Dealul Manga Intre Olt si Muereasoa; deaki-
rile Frumoasa — Rurcaretul — Capela intre Olt — Mue-
reosca si Olanesti; Deaiul Cheia irttre valea Cheia si
piriul Debradet; Deahjl Bunestilor intre Olanesti si
Govora; Piscupia-Pietrari intre Govora si Bistrita vil-
ceana; Tomsani intre Bistrita si Luncavat si Magwa
Slatiomlui intre Luncavat si Tariia,
Depresiunile caire despart dealurile slnt axate fie
pe vai (depresiunile intracolinare), fie la corvtactul din-
tre subcarpati ?i mun^i (depresiunile subcarpatice).
Dintre cele subcarpatice men^ionam Milostea-Polovragi
la vest, Horezu pe riul Luncavat, Zmeuratu pe Dobri-
ceni, Olanesti-Pausesti pe Olanesti, Muereasca pe
Muereasca, Ocnita pe Piriul Sarat, Govora pe piriul
Hin{a, Rimnicu Vilcea si Jiblea pe Coisca.
Depresiunea Jiblea este ounoscuta ca un \inu\ de
muscele cu fineata, pometuTi si padori. Ea se continue
spre sud, pina in ,,Poairta Bujoremtor", cu mica depre-
s'rune Daesti, etajata intre 300 5! 600 m.
Reglunea subcarpatica a Vilcii a oferit condi^ii priel-
nice intemeieTii de asezari omenesti din cele mai
vechi timpuri, in ouprinsul sau fiind cea mai deasa
retea de asezori din judet.
C _ DEALURILE DE PODIS. Acestea ocupa */s din
teritoriul judetului, ca parte integrants a Podisului
Getic. Genetic, este cea mai noua forma de relief
5! incline de la 500 m, in nord, la circa 300 m, in sud.
Ca uirmore a inclinarii sale, opele au sapat vai adinci,
cu directia nord-stid, cu lunci lorgi, iar interfluvWIe sfrrt
tesite si acoperite cu paduri sau cu intinse plantatii de
vifa de vie, renumite fiind dealurMe Draga?anilor. Catre
Olt, regiunea deluroasa vilceana se termina in trepte,
prin terasele formate aici de Olt. De$i are un aspect
unitar, de prispa inclinata de la nord la sud, putem
distinge doua subunitafi, si anume: regiunea delu-
roasa inalta, in nord, reprezentata prin Dealurile Co-
tosmanului, intre Luncavat si Cerna, si Gruiul Bala-
cilor, intre Cerna si Oltet; regiunea deluroasfi joasa,
din sudul judejului, reprezentata prin dealurile Dra-
gasanilor, Ruginosului si Balcestilor.
Ca urmafe a fragmentarN podi?ului de catre apele
curgatoare, caile de comumioatie si asezarile omenejti
sirvt orientate de-a lungul vailor.
Urmarind alcatuirea geologica a teritoriului vilcean,
constatam o mare diversitate a rocilor atit ca virsta,
cit ?i ca mod de formate.
In general, forma{iunile vechi, oristaline, alcatuiesc
regiunea muntoasa, in timp ce formatiunile mai noi,
sedirnentare, se astern in bervzi aproape paralele cu
marginea muntelui, diseordaint, incepind djn oretacioul
superior si terminind in cuaternar.
Aceste formation! a^sound bogatii de mare interes
economic, oum sint: carbunii de pamint, exploatati la
Cucesti, petrolul, ca^tonat in regiunea deluroasa dintre
Olt — Topolog fi nordul Dragajamilor, sarea, apele
minerale, _cqlcairuJ, argilele, pietrisurile si nisipurile.
i Apele mingiaje/. sint importante prin complexitatea
compozitiei chimice, in care apare intotdeauna, in
procente diferite, hidrogenul sulfurat. Prin vechimea
stratelor din core provin, dist'mgem mai multe cate-
gorii de ape mineraJe: — ape minerale cafe provin
din depozitele grezoase ji conglomeratice ale creta-
cicului superior; — ape minerale care provin din con-
glomeratele masive cu interoalatii de gresii ale eoce-
mu'lui si paleogenului. Ambele categorii de ape mine-
rale smt clorurate, slab iod^urate, su.lfuroase, cu con-
centratii de saruri intre 0,5 si 29 g/l. Acestea provin
din apele vadoase, oare se tnfiltreaza in rocile con-
glomeratice $i grezoase spalirvd sarurile dm roci. Adin-
cimea de formate este variata ?i, in consecinta, ?i ter-
malitatea 'lar. Aparitia apelor termaile se explica si
prin prezenta faliilor de profunzime de la contactul
horstului de gnais al Coziei cu Depresiunea Getica,
in zona Bivolari — Cozia — Cac'tulata. Aria de aparitie
a izvoarelor minerale incepe pe stinga Oltului ($er-
banesti — Pdu^a), de-zvoltindu-se in intreaga zona a
munceilor Olanestilor, dar si pe oliniamentul dealuirilor
subcarpatice ale localitatilor Caciulata - Calimanesti
- Muereasca — Olonejti — Pietrarii de Sus — Costesti,
cu extensiune sudica pina la Govora.
O alta categorie de ape minerale o constituie cele
legate de formatiuinile miocene care cuprind doua
categorii de izvoare: — izvoare cu ape cloruro-sodice,
cloruro-sodice iodurate, concentrate, ounoscute s-i folo-
site pentru bai la Ocnele Mori — Ocnita; aceste ape
provin din apele de precipitojii infiltrate in pamint,
fiind mineralizate p-rin dizolvairea sarii intilnita in stra-
tele cu care vin in contact; — izvoore cu ape minerale
sarate de zacamint, care sint sarate, iodurate, bromu-
 rate si se folosesc in tratamentele de la Baile Govora.
Ambele categorii de izvoaire sint legate de prezenta
masivului de sare din zona Ocnele Mari — Govora.
CLIMA. Clima judetului este temperat-continentala,
caracterul ei fiind pus in evidenta de valorile elemen-
telor climatice care urmdresc indeaproape etajele de
relief.
Temperatura medie onuola, in nordul judetului, pe
ou'lmile de peste 2000 m altitudine, este de —2°C, in
timp ce in sudiul judetului si in lunca Oltului atinge
valori de 11°C. Regiunea subcarpatica si de dealuri are
valor! intermediate, cup rinse intre 4 $i 9°C aouflil. Tem-
peratura medie a lunii celei moi reci, ianuarie, variaza
si ea, astfel ca in regiunea miuntoasa inalta atinge
—9°C, in timp ce in zona Dragasonilor, Balcestilor si
valea Oltului este de —2°C. Regiunea subcarpatica si
deaJurile i<nolte a>u vaJori intermediate.
TemperO'tuira medie a lunii celei mai calde, iulie,
prezinta diiferente si mai mairi de la noird la sud. Ast-
fel, in iregi'unea muntoa<sa inalta temperatura atinge
8°C, in timp ce in dealurale Dragasarwror depaseste
22QC. In regiunea suboarpatica temperatura medie a
lunii iulie cunoaiste valori ouprinse intre 16 si 21°C.
Tempera turtle extreme le intilnim in .regiunea de po-
dis a Piemontului Getic. Astfel, temperatu'ra maxima a
fost de 42°C la Oriesti, in orvul 1946, iar cea minima
inregistrata a fost de —33,5°C, la Dragasani, in ianua-
rie 1942. Amplitudiinea maxima de 75,5° orata carac-
terul continental o\ climei.
Trebuie sa evidentiem taptul ca distribuirea tempe-
raturilor medii multianuaile urmaireste ou fidelitate for-
mele de relief, deoarece in fieoaire luna sou anotimp
ies in evidenta ouloarul transversal al vaii Oitului (in
permanenta ou temperoturi mai ridicate decit regiu-
nea in care a fost soulptat) si Depresiunea Lovistei.
in depresi'unea intramantaina a Lovistei, unde ar fi
de asteptat sa apara cunoscutele inversiuni termice
(frecvente la alte depresiuni dintre mantf), care se
soldeaza cu accentuate scaderi de temperatura si atin-
gerea unor tempenaturi miniime-irecard, nu s-a tnre-
gistrat acest fenomen ou o frecventa more si de lunga
durata. Aici nu au loc stagnari de aer rece datorita
celor doua deschideri pe la est si vest de Cozia, care
permit o circulate mai accentuata a aerului si o scur-
gere a oelui rece, pravalit din munte, in lungul vaii
Oltului (L. Badea, 1970).
In zona statiuinilor balneo-climaterice Calimanesti-Ca-
ciulata, Baile Olanesti ?i Baile Govora duraita de stra-
luicire a soarel-ui vafiaza intre 1 800 ji 1 900 ore arnual,
fata de iregiunea muntoasa inalta care are valori cu
mult mai mici. In aceeasi zona, numSrul zilelor ploioase
10
atinge valori cuprinse intre 110 si 120 de zile, in timp
ce regiunea muntoasa depaseste 140—160 de zile,
iair numarul zilelor acoperite este de 102—140 intr-un
an, fata de peste 200 de zile in zana murrtoasa.
in iregiiiunea muntoasa inghetul su:rvine dupa 1 sep-
tembrie, in timp ce in regiurtile joase din sud dupa
25 octombrie, data medie situindu-se in jur de 1 oc-
tombrie. Dezgheful inceipe in zona inalta dupa 1 mai,
in timp ce in sud este mai timpuri>u, in jurul datei de
10 oprilie, data medie situilndu-se in jur de 20 aprilie.
Cantitatea de precipitatii care cade pe teritoriul vil-
cean este $i ea variata, in raport ou altitudinea si for-
mele de relieif. Astfel, in zona rmuntoasa cad peste
1 200 mm precipitajii, in timp ce in sudul judejului cad
500—600 mm anual. in Depresiunea Lovistei cad
800—900 mm a>n<ual, ca si la periferia sudica a munfi-
lor si, in buna parte, in zona suboairpaticd. Cantitatea
cea mai mare de precipitatii cade in lunile mai si
iunie, iar cea mai redusa in februarie. in lunlle de
toamna (octombrie-.noiembrie), sub influenta deplasarii
maselor de aer umed din vest, se pune in evidenta
o a doua sporire a ca'rrtitatilor de precipitatii lunaire,
in roport ou cele din vaira si din iairna, constituind
aja-inumitul al doi'lea maxim de toamna, specific partii
sud-vestioe a tarii. Desi precip-itatiiile nu au un ca^nacter
accentual de torentialitote, in tim,pul verii se produc,
deseori, caderi de ploi rapide si aibundente, care pro-
voaca, local, unde de viituri, ou putere mare de dis-
trugere.
Pe culmile muntoase, inalte, zapada se asterne in
strat continuu uneori de la 1 septembrie, in timp ce
in portile sudice, ma;i joase, za;pada cade abia in ulti-
mele zile O'le lumi diecem,brie. Dis^poritia zapezii incepe
in sud din luna martie pina in luna mai in regi-umea
de munte. Numairul mediu al zilelor ou minsoare in
stati'unile balneo-climaterice este de 25—30, in timp
ce zona muntoa'sa trece de 80 de zile si 15—25 de
zile in rest. De mentionat ca la Voineasa zaipada nu
persista prea mult din cauza unor vinturi locale, care
grSbesc topirea ei.
VJntuirile dominante au orientare nord-sud, in lungul
vaii Oltului si afluentilor lui. Zona muntoasa este
expusa vinturilor de nord-vest, in trrnp ce zona din
jurul D.ragdsaniilor este expusa vinturilor de est s.i de
vest, specifice Cimpiei Romone. In regi(unea de munte,
in Depresiunea Lovistei, oa si pe versantul sudic al
Coziei, s&ara se produc brizefe de munte, cafe umplu
vaile ou aerul racoros coborit din munte, iar, in timpul
zilei, brizele de vale, care se formeaza prin inc6l-
zirea si rorefierea aerulwi din vai in oursuJ zilei si
urcarea lui pe pante. De asemenea, in Depresiunea
11

Jiblea, datorita adapostirii ei de catre munte in nord
si deal'Ud in sud, se simte un elimat mai oald, mai
linistit, elimat tradat si de existenfa unor specii de
plante s>i animale mediteraneene.
Ca urmare a diversitajii reliefului, deosebim urma-
toarele etaje climatice:
- etajul climatului de munte, cu subetajele: alpin
in mun^ii cu inal^imi de peste 1800—2000 m, cum
sint muntii Fagarasului, Lotrului, Capatinii, Paringului,
unde intilnim pajisti alpine bune pentru pasunat;
subalpin, al munfilor cu inaltimi pina la 1 800 m, cu dife-
ren^e moderate de temperature intre vara si iarna, subetaj
favorabil dezvoltarii padurilor de conifere si foioase.
- etajul climatului de dealuri, mult diversificat da-
torita fragmentarii foarte accentuate a reliefului. De
aceea a par urmatoarele topoclimate: topoclimatul dea-
lurilor subcarpatice; topoclimatul depresiunilor subcar-
patice caire favorizeaza dezvol.torea oulturilor agricole:
topoclimatul dealurilor piemontane, care, datorita irelie-
fului, favorizeaza dezvoltarea padurilor de stejar si
girnita, ca si a plontatillor de vi{a de vie; topoolimatul
vail Oltului.
Factorii climatic! local! favorizeaza efectuarea trata-
mentelor balneare in vestitele statiuni, asociindu-se ca
factori ourativi.
RETEAUA HIDROGRAFICA. Oltul, principala apa
curgatoare care strabate teritoriul judetului pe o lun-
gime de 130 km, are u<n debit mediu maltianual de
115 mc/s la Rimnicu Vilcea si o panta medie de
1,5 m/1 km, avind un imens potential hidroenergetic.
El intra in judeful Vilcea in defileu de la Turnu Rosu-
Ciineni dupa confluenta cu Valea FrateluJ si iese la
sud de Voicesti.
In Depresiutnea Lovijtei primeste ca afluen^i: Piriul
Urii la Ciineni, piraiele Robesti, Saracine^ti, Calinesti
si Lotrul pe dreapta; Valea Satului, Boia, piraiele Ti-
testi si Baiasu pe stinga.
In zona subcarpatica, Oltul primeste un alt manunchi
de ape, cele mai multe avind izvoarele in regiunea
inalta a mumtiloir. Pe dreapta, dinspre Muntii Capa-
tinii vin M'uereasca, Olanesti, Govora, Bistrifa unita cu
Otasoul si Luncavatul. Pe stinga se varsa: Coisca1, Tran-
tul, Simnicul si Topologul caire vin din Muntii Fagaras.
In regiunea de podis, Oltul primeste afluenti mai
putini, cu debit variabil, care aiu obirsia in regiunea
deluroasa. Din aceasta categorie amintim Pesceana.
Partea de vest a judetului este brazdata de citeva
ape, afluente indirecte Oltului prin Oltet, cum sint:
1
Diniiiiill p* hlrfile ofitiale 5! SSIatrucel.
12
"i-fJ1^
Cerna, Tariia, Cernisoara. Oltejul, afluentuT eel" mai
de seoma din acest sector al Oltului, i$,i trage izvoa-
rele din Curmatura Oltefului; spre iesirea din zona
muntoasa, el strabate judeful Gorj printr-un defileu
deosebit de p.itoresc si intra pe teritoriul judetului Vil-
cea la Bodesti, jar dupa 65 km, la sud de comuna
Lalosu, trece in judetul Olt.
Apele ouirgatoare ale judefukli Vilcea dispun de in-
semnate -resiurse energetice, resurse ce sint si vor fi
puse in valoare de hidrocentralele de pe Olt sJ Lotru.
Apele Oltului vor fi folosite si la irigatii.
Pe linga refeaiua de ape curgatoare, teritoriul jude-
tului Vilcea dispune si de o senie de lacuri, care se
intilnesc din regiunea muntoasa inalta si pina in Pie-
montul Getic. Desi putine la numar, cu extensiune re-
dusa, lacurile vilcene au o mare diversitate de for-
mare si confera o nota aparte peisajului.
In Munjii Paring, lacurile glaciare Ciicescu - din
oare i?i trage izvoafele Lotru — Gauri, Lacul lui Vidal,
Pasari si altele provin din acumularea apei in calda-
rile fostilor ghe{ari de circ. Lacuri glaciare, de o
neasemuita frumusete, se gasesc si in muntii Laitoritei
- Cioara, lezerasul Latorifei, Muntinul Mic ?i Si<ngu-
raticul.
In secoliU'l trecut, ipe valea Lotnuhji s-au construit o
serie de baraje, in vederea transportarii bujtenilor prin
plutarit, procedeu la care tehnioa moderna a 'renun{at.
Loouil lor a fost lua't, insa, de bairaje din beton sou
anrocamente naturale, in spatele carora s-a acumulat
apa, formi'nd lacurile artificiale de interes hidroener-
getic. Asemenea lacuri, ca: Vidra pe Lotru, Galbenu
si Petrimamu pe Lato'rita, Gorainu si Govora pe Olt si
altele, pe linga scopul practic, prezinta si un mare
interes tunistic.
La Ocnele Mairi, in zona muntelui de sare, in fostele
saline s-a acumu'lat apa, ce a dot nastere lacurilor
sarote utilizate la tratarea <unor afectiuni ale aparatu-
lui locomotar.
In zona dealiurilor, unde stratele cu o inclinare mai
mare aiu la baza orizonturi de orgila, se produc alune-
cari de teren, iar in spatele valudJor de ailunecare, sau
intre valuri, se acumuleaza apa, formind lacuiii de dife-
rite forme si dimensluni. Asemenea lacuri se gasesc in
toata regiunea subcarpatica, inice,pimd de la Dae$ti, in
est, pina spre Rugetu, in vest. O olta categorie de
lacuri o formeaza lacurile de tasare formate prin
lasarea terenului, cum este cazul Lacului Sec de la
Daesti si LaouJui Lung de la Runcu.
Trebuie sa mentionam faptul ca lacurile de pe Olt,
constituite in salba In scop hidroenergetic, vor forma
o adevarata ..cascada" in lungul riului.
13
 FLORA $1 FAUNA. Vurietatea reliefulu; si a clime!
fac ca in aadrul judejului Vilcea sa gasim o flora si
o fauna bogate, caracterizate prin prezenfa a numeroase
specii provenite din diverse zone ale Europe!. In functie
de repartizarea formelor de relief din cadriil judetului
?i, implicit, al zonelor climatice, vegetatia prezinta o
etajare:
In munjii inal{i de la 1 600 la 1 800 m se intinde
etajul alpin. Partea superioara a acestui etaj o for-
meaza pajistile de pe virfurile muinfilor. Astfel, in luna
iunie predomina florile care ou oularii vii: albe — dedi-
teii (Pulsatila alba), galbene — orgintica (Dryas octo-
petala), albastre — n-u-ma-uita (Myosotis alpestris),
roze si violete — ochiul gainii (Primula minima), anghe-
lina (Primula longillora), toporasii (Viola alpina), garo-
fitele de munte (Dianthus gelidus), clopojeii (Solda-
nella pusilla) etc. in lunile iulie si august se intilnesc
plante ou florile galbene si rosietice: macul alpin (Pa-
paver pyrenaicum), clopojeii pitici (Campanula coch-
lea ritolia), malaoaie (Helianthemum alpestre) etc. Pe
{ancuiri greu accesibile creste floarea de colt (Leonto-
podium alpinum), monument a'l notudi, si altele.
In munt'ii Fagarajutfui, Lotrului si Latorijei, in acest
etaj intiJnim smiirdarul sou bujorul de munte (Rhodo-
dendron kotschyi) — monument a I naturii — par dintre
arbu^ti salcia pitica fSa//x herbacea).
Catre limita inferioara a etajului alpin, devin carac-
teristice ierburile paiusul (Agrostis tenuis), (Festuca
sup/no, F. violated), taposica (Nardus stricta) urmate de
tufisurile de tip subalpin formate din: jnepeni (Pinus
montana), arin (Alnus viridis), iertupar (Juniperus sibi-
rica) etc. Cea mai mare extensiune a pasunilor alpine
se remarca in munfii Lotrului, Latori^ei si in Ffigaras,
insa numai in partfunea dinspre Depresi'unea Lovistei.
Fauna regiunii alpine este reprezentata prin nu-
meroase grupe de ainimale. Demne de semnailat sint
capra neagra (Rupicapra rupicapra), core desorie sal-
turi spectaculoase deasupra t^'ncuirilor inalte din mun-
Jii Fagaraifului, Buila sou Narutu, pajura de nvurvte
(Aquila chrysaetos), fisa de munte (Anthus spinolleta
spinolleta), brumarita (Prunella collaris collaris), mierla
guleirata (Turdus torquatus torquatus), sopirla de munte
(Lacerta vivipara) ?i altele.
Dupa vegetajia alpina, spre regiunea deluroasa,
urmeaza etajul padurilor, care in }ude\ ocupa 48%
din teritoriul acestuia.
Limita superioara a padurilor de conifere este variata,
in fumctie de condifiile climatice, mai ridicata pe fata
sudica a mu-ntilor si mai coborita pe cea nordica; de
asemenea, limita dintre jnepenisuri si padurea de
molid variaza intre 1 550-1 800 m oltitudine.
In cadrul judetului, deosebim urmatoarele subetaje
de paduri:
Padurile de molld formate din Picea excelsa, ce
ocupa limita superioara a padurilor, avind insa o repar-
tijie diferita de la un masiv la altuil. In cadrul acestui
subetaj, alaturi de molid, ca specie dominanta, se mai
intilnesc: sorbul (Sorbus cretica), paltiaul (Acer pseu-
doplatanoides); in Muntii Lotrului, destul de rair, zada
(Larix dec/duo var. polonica) si in Muntii Capatinii tisa
(Taxus baccata) - ultimele fiind ocrotite prin lege ca
monumente ale naturii. Catre etajul inferior apare si
bradwl aJb (Abies alba). Stra'tul arbustiv al acestuj etaj
este reprezentat de specii de soc (Sambucus racemosa),
cununija (Spiraea ulmitolia), iar dintre subarbusti afinul
(Vaccinium myrtillus). Stratul ierbaceu al acestor paduri
este si el bine reprezentat printr-o serie de specii de
mu'Schi, ferigi si dicotiledonate.
Stincariile din acest subetaj au o vegetajie saxicoia
caracteristica.
La limita inferioara a padurilor de molid apare, pe
alocuri, mesteaconul (Betula verrucosa), asa cum se
intimpla in masivele Cozia-Narutu si Capa{inii.
Padurile de fag in amestec cu bradul si molidul,
in care elementele principale sint fagul, bradwl ji moli-
dul. Alaturi de acestea, mai apar, frecvent, mesteaca-
nul si plopul tremurator (Populus tremula), rare exem-
plare de paltin si 'Uilm de m,u>nte si, mult mai nair, fra-
sinul si teiul pucios. Aceste paduri acopera mun{ii din
bazinul Lotrului, nord-estul munjilor Capatinii, Narufu
si Cozia. In acest subetaj sint foorte numerosi orbu^ti:
voiniceriul si lemnul riios (Evonymus europaea, E. ver-
rucosa), alunul (Corryllus avellana), connul si singerul
(Cornus mas, C. sanguinea), clocoti^ul (Staphylea
pinnata), paducelul (Crataegus monogyna) etc. Apar si
plantele aga{atoare cum sint iedera (Hedera helix) si
curpertul (Clematis vitalba).
Stratul ierbaceu este ireprezentat prin citeva specii
de plante, destul de diferite ecologic.
In cadnul acestui subetaj, arborii ating cele mai
mari inaltimi intflnite in padurile noastre.
Padurile de fag au cea mai mare intindere, in ra-
port cu celelalte paduri, ele acoperind atit o parte
din regiunea montaina, cit si cea subcarpatica. Fagul
(Fagus silvatica) este uin afbore de climat mai racoros
cu nuanfe oceainice (subatlantice). In subetaj pot cobori
padurile amestecate de rasinoose si fag si pot urea
goruinetele. La muinte, in padurea de fag mai cresc pal-
tinul si ulmul de munte, bradul sau molidul, plopul
tremurator, gorunul. In regiunea dealurilor acpar goru-
nul, carpenul, frasinul, ulmul, jugastrul, ciresul pasaresc
13
 teiul s.a. In Masivul Cozia este citat un element flo-
ristic oriental, specia Fagus taurica.
Arbustii sirvt, de asemenea, prezenfi si bine repre-
zentati de o serie de specii comune. Stratui inferior al
ierburilor si subarbu$tilor este bine dezvoltat si repre-
zentat prin mai multe grupe distincte de plante.
Padurile de fageto-gorunete sint formate din fag
si gorun si alte specii, cum sirrt: teiul (Tilia cordata),
frasinul (Fraxinus excelsior), ulmul (Lllmus foliacaeaj,
oarpenul (Carpinus betulus), paltinul (Acer pseudopla-
tanus), jugastrul (Acer campestre) etc. Stratui de orbusti
este slab dezvoltat, fiind reprezentat de alun (Corryllus
avellana), lemn ciinesc, corn, singer, soc si clocotis.
Apare si iedera, ca ptanta agatatoare. In stratui ier-
baceu apar merisorul si afinul (Vaccinium vitis-idaea,
V. myrtillus), iarba neagra (Calluna vulgaris), horsti
(Luzula nemorosa), muschi etc.
Acest subetaj ocupa regiunea deluroasa subcarpatica
dinspre sud si regiuinea delaroasa inalta, pina in Podisul
Oltetului. De subliniat faptul ca in cadrul acestor dea-
luri, versa'ntii sudici sint acoperiti cu stejar, datorita
unui climat mai dulce, ior cei nordici cu fag.
Padurile de stejar sint formate din specie Quercus
petraea, arbore de origine certtraJ-euTopeana. In gene-
ral acestea sint paduri ipure. Riareori, se mai intiJinesc
unele specii, oum sint: castanul comestibil (Costarica
vesca), in padurile de stejor din bazinetuJ depresionar
manastirea Turmu. In partea de sud, in Podisul Olte-
fului, mai apar girnita (Quercus Irainetto), gorunul
(Q. robur), cenul (Q. cerris), carperntl, jugastrul, frasi-
rvul, teiiuJ, maruJ si parul paduiret. Spre limita sa nor-
dica, in Masivul Coiia, in padurea de stejar apar
citeva specii orbustive de tipul scumpiei (Cotinus cog-
gyria), frasineJ'ului (Dictamnus albus), macesului (Rosa
sp.), orusinului si spioul cerbului (Rhamnus frangula, Rh.
cathartlca). Dintre speciile de arbusti xerofili amintim
drobul (Cytisus leucotrlchus, C. nigricans, C. hirsutus),
drobifa (Genista tinctoria) etc.
Padurile de stejar ocupa deolurile joase de la poa-
lele muntilor pina in Podijul Oltefului, inclusiv. Demn
de subliniat este faptul ca padiufea de stejar (Q. pe-
traea) urea pe fata sudica a Masivului Cozia pina
la 1 300 m, constituind cea mai inolta limita din tora.
Fauna din zona padurilor este mult mai variata
si mai bogata. Astfel, in padurea de molid se intilnesc:
risul in muntii din jurul Lovistei, ursul brun (Ursus arc-
tos), jderul de copac (Martes martes), mai rair jderul
de stinca (Martes loina), in looucile stincoase din
munfii Capatinii si Coziei, cerbul (Cervus elaphus),
mistrefu'l (Sus scrota), viezurele (Meles meles), capri-
oana (Capreolus capreolus), veverita (Sciurus vulgaris),
16
pirsul, iepurele (Lepus europaeus), soa;recele gulerat si
oltele, care coboara pina in regiunea deluroasa. Padu-
rile de rasinoase si fag adapostesc si o bogata fauina
de pasari, dintre care unele de interes economic, cum
sint: cocosu'l de mujnte (Tetrao urogallus) in muin^ii
Coziei, Fagarajului, Lotrului, Latoritei si Capatinii, po-
tinnichea (Perdix perdix), sitorul (Scohpax rusticola) si
ierunca (Tetrastes bonasia). In stidul judetului, in padu-
rite dm raza localitatilor Dragasoni, Gu?oeni si Do-
bru^a s-au facut repopulari de cerb si caprior si
colonizari de cerb lopatar. De asemenea, menjionam
aici cuibadrea, in padurile de stejor de pe valea Momu
si afluenti'lor luii, a berzei negre (Ciconia nigra), in jurul
looaJitatii Fumureni.
De la nivelud laourilor alpine pina la altitudinea de
800 m, toate riurile cu ape lirnpezi, repezi ?i bine
oxigenate din muntii Pairing, Capatinii, Fagaras $i
Cozia constituie domeniul de raspindire a pastravului
(Salmo trutta fario), olaturi de caire se mai IntTlnesc
zglavocul (Cottus gobio), grindeJul (Nemachilus barba-
tulus), care coboara pina in zona llpamiurui (Thymallus
thymallus) si a moioagei (Barbus meridionalis peteny),
careia i se mai spume si nrreana de munte.
Cursul Oltului, din aval de zona muntoasa, si a I
TopologiuJuii intra in zorra de raspindire a scobairului
(Chondrostoma nasus), alaturi de ca>re se intilnesc clea-
nul (Leuciscus cephalus) si nis'rparnita (Cobltls roma-
nica), \<JT in amonte Oltul intra in zona mrenei (Barbus
barbus).
In opele lacurilor din regiunea de deal si podi?
vegeteaza o serie de plante de balt&, dintre core
amintim: otratelul (Utricularia vulgaris), broscairita (Po-
tamogeton natans) $i buzduganul de apa (Sporangium
erectum), core au fost aduse de pasarile migratoare,
valea Oltului constituind totodata si un traseu de pasaj
pentru pasarile migratoare. In mla^tirta eutrofa de la
Looul Frumos-Mosoroaso, de linga Baile Olanesti, pe
linga citeva specii de nruschi, a fost identificata roua
cerului (Drosera rotundilolia), o plonta carnivora. Din-
tre animalele care populeaza lacurile dulci, ornintim
ra{ele ?i gijtele salbatice, caracuda, tritonR, broa?tele
de lac etc. In apa lacurilor sarate traieste si crustaceul
Artemia salina.
In cadru'l faunei judetului se intiinesc si specii de
clima calda, mediteraneana, cum sint: scorpionul cor-
patic (Euscorpius carpathicus), carfibujul mare (Carabus
gigas), vipera cu corn (Vipera ammodytes ammodytes),
chilopodul (Scutigera coleoptrata) etc. De asemenea, in
muntii Vilcii a cuib&rit si vulturul barbos (Gypaetus
barbatus), azi disparut.
17
 Co urmare a condi{iilor naturale, flora si fauna
judetuiui Vilcea se incadreaza in subregiunea euro-
siberiana, provinciile dacica si moesica. Provincia da-
cica cuprinde partea nordica a judetuiui unde se
dezvolta o flora si fauna central-eu.ropeana, cu un
mare numar de endemisme. Provincia moesica cu-
prinde dealurile mai joase cu numeroase elemente
termofile — datorita nuantelor climatice submedite-
raneene —, cantonate in portiunile mai adapostite de
sub fatada sudica a muntilor.
Dintre endemismele Provinciei dacice amintim spe-
ciile de plante: ochii soricelului (Saxilraga luteo-viri-
dis), cruciuJita de nwnte (Seneclo carpathicus), clopoteii
(Campanula carpathlca), militeaua (Silene dinarlca),
cornutul transilvanean (Cerastium transsilvanicum), ga-
roafele (Dlanthus gelidus, D. henferi, D. spiculifolius),
ultimul relict preglaciar, brusturul negru (Symphytum
cordatum) etc. Dirvtre elementele floristice sudice ale
Provinciei moesice, amintim: mojdreanul (Fraxinus or-
nus), scumpia (Cotinus coggyria), Tammus communis,
castanu! comestibil (Castanea vesca), deditelul de
munte (Adonis volgensis) — element floristic pontic
vechi etc.
Lista speciilor floiristice este completata de numeroase
specii de plante descoperite in Masivul Cozia.
Ca uirmare a marii varietal! floristice si faunistice,
sint si specii de plante si animate rare, ocrotite de
lege, declarate monumente ale naturii.
Dintre speciile de plante ocrotite, care traiesc pe
teritoriul judetuiui Vilcea, amintim: tisa (Jaxus bac-
cata), raspiindita in Mun^ii Buila-VintuTarifa, pe valea
piriului Cheia - in rezervatia cu acelasi nume —,
unde vegeteaza circa 300-400 de exemplare pe o
suprafata de 3,4 ha si in Muntii Capatinii; laricele,
larifa sou zada (Larix decidua var. polonlca) in
m-untii Latoritei si Lotruiui, pentru ocrotirea careia se
intentioneaza crearea unui pare national de circa
6 500 ha. Zimbrul sou tisorul (Pinus cembra) in muntii
Capatinii, Lotruiui si Latori^ei, precum si pe valea
Lotruiui; bulbucii de mumte (Trollius europaeus), in
MiU-ntii Capatinii, pe valea Lotruiui, Vinturairita si Ste-
vioara etc.; iedera alba sau liliacul alb de munte
(Daphne blagayana) pe Muntele Cozia; tulichina
(Daphne mezereum) pe Muntele Vin.tuira.rita: ongelica
(Angelica archangelica) pe Muntii Buila-Vinturarita si
Munjii Capatinii; bujorul de munte sou smirdarul
(Rhododendron kotschyl) pe Muntii Capatinii, Latoritei,
Lotruiui si Faqarasului; ghiin^uro galbena (Gentiana
lutea) in Muntii Buiia-Vintura.rita si Capatinii; floarea
de colt (Leontopodium alpinum) pe stincile din
Muntii Narutu-Cozia, Buila-Vinturarita, Claia Strimba,
18
Tirnovul si Fagaras; laleaua pestrita (Fritillaria mon-
tana Hope) pe Masivul Cozia; ghimpele (Ruscus acu-
leatus) m padiurile de stejor de pe dealufile Dobru'sa,
Mamuletul, Racoasa, Silea (din imprejurimile satului
Fumureni), din sudul judetuiui Vilcea. In partea de
vest a iudetu'lui, l?nga Mi.lostea, se afla uniica specie
de coprine din jiudetul .nostru, si anume narasele sau
capritele (Narcissus angustifolius), care constituie ,,Po-
ia.na ou na.rcise de la Milostea" propusa ca rezervatie
stiintifica.
Dintre animalele ocrotite core se afla pe teritoriul
judetuiui Vilcea omtntim: acvila de munte (Aquilla
chrysaetos), raspindita in zona muntoasa din nordul
judetuiui, cocosul de munte (Tetrao urogallus) - fe-
mela, in Muntii Coziei, Fagorasului, Lotruiui si Latori-
tei; copra neagra (Rupicapra rupicapra carpathica),
circa 700 de exemplare, in M'untii Fagarasului, Lotru-
iui (Dobrunul), Robu, Voineagul Catanesii, Virful Va-
tafului, pe valea Pascoaia, in Mumtii Capatinii, Buila-
Vinturarita si Na^rutu; irisul (Lynx lynx), pantera oar-
patilor, in intreaga zona muntoasa; corbul (Corvus
corax), in padurile din zonele de rmumte si de deal.
Pentru varietatea si bogatia floristica si faunistica,
si alte functiuni, Masivul Cozia, alaturi de Masivul
Narufu si munceii Lotrisorului, va fi declarat Pare
national, cu o suprafata totala de circa 4700 ha, din
care 4500 ha este o zona ocrotita si propusa ca
rezervat'e jtiintifica-forestiera, urmind ca sa fie ocro-
tita si zona de stVica.rie care prezinta multe specii de
plante si animate interesante. Din flora Masivului
Cozia 5,8% o reprezin<ta plantele endemice. Printre
endemismele acestui masiv citam: macesul, rasura,
trandafirul Coziei (Rosa Coziae Nyar,), macesul arge-
san (Rosa argesana Nyar.) raspindite si pe muntele
Foarfeca Na.rutului; dragaica, sinzienele (Gallium ki-
taibellanum Schur.), rocotelele Coziei (Achillea cozi-
ana Nya.r.), pesma Coziei (Centaurea coziensis Nyar.),
frecvente si pe imuntele Nairutu. Dinire speciile .rare
care cresc in Masivul Cozia amintim: garofita de
munte (Dianthus spiculilolius Schur.), albina (Ophrys
lusca Link.), m.ixandrele de stinca (Erysimum saxosum
Nyar.), sinzienele (Gallium valantioides) de origine
caucazia^na, aici fiind singurul loc unde cresc, laleaua
pestrita (Fritillaria montana), gladiolele (Gladiolus im-
bricatus), iedera alba (Daphne blagayana) si altele.
Printre arborii secular!, izolatf, amintim 5 stej'ari secular!
(Ouercus petraea), longevivi, din comu.na F.rincesti,
avind peste 450 de ani, ou diametnul de 1,5-2 m si
Inaltimea in jur de 26 m, nucul urias (luglans regia)
din satul Bistrita (comuna Costesti), frasirwl momu-
mental (Fraxinus excelsior L.) din satul Fumureni (co-
 muna Lungesti), in virsta de peste 400 ami, cu dia-
metnul de 1,30 m si inaltimea de 30 m.
Dintre mamiferele care se buaura de ocrotire amin-
tim oerbul lopatair (Derma dama L), colonizat in fon-
dul de vrnatoafe Dobrusa dim raza Ocoluiluii silvic
Dragdsanii; cerbul corpatin (Cervus elaphus carpathi-
cus), in efeotiv de circa 300 de exemplore, in muntii
Coziei, Lotrului, Capatinii, in raza ocoalelor silvice
Jiblea, Cornet, Voineasa, Malaia si Cerna.
Sta{iunea Bugi<ulesti din comuna Tetoiu constituie
una din stathiniJe cele mai bogate in: fauna cairaete-
fistica virstei .viltofmnohtene" din tare noastra si chiair
din Europe. Aici sint conservate fosilete a peste 30 de
specii de maim if ere, animale ce au trait cindva ipe
aceste meleaguri.
Amintim, de asemenea, si rezerva{iile: §iroirile si
piramidele de pamint de pe vadea Stancioiului (co-
muna Goranu) ?i $iroirile de pamint si pifamidele de
pe Magiura Slatiorufau (comuna Slatioara), ocrotite
datorita fenomenelor Interesante ipe caire lie preztnta,
dair sj peotru frumusetea peisajuliuj ce a rezultat prin
actiuinea apei.
Pentru ocrotirea zanelor cu apa mineraila ou fast
luate masuri de stabiJizaire a vegetatiei lemnoase si
de formare a unor rezervatii hidrominerale. In paralel
cu aceasta, pe dealurile inveoinate stajiunilor s-au
plairttat puieti de comifere care sa-,i dea 'peisajuW
frumusetea naturala specilica. De asemenea, vegeta-
tfa forestiera, core contriibuie in cea mai mare masora
la protejorea mediului inconjuirator si men-finerea echi-
libruloi biologic, benefioiaza de masuri care asigura,
in egala masura, a^it functia de productie, cit si
functia de protectie. Sint luate masuri pentru buna
gospodarire a padurilor cu rol protector din perime-
trul statiunilor, in vederea elimiinarii posibilitatilor de
maniifestaire a proceselor de degradaire.
Lacuirile hidrocenitraJelor sint populate cu pesti de
valoare economlca, creindu-se astfel noi ecosisteme
ou o productivitale biologica Tidicata.
Toate acestea confera peisajului vilceam un punct
de atractie turistica deosebita.
File de istorie
Cercetarile airheologice efeotuate Jn ultimii a,ni pe
cuprinsul teritariuilui judejuluii Vilcea demonstreaza ca
dezvoltarea societatii omenejti aire bogate si vechi
traidi{ii, isnvestigatiile intreprinse sootind la ivea.la urme
materiaJe stravechi si interesainte.
Astfel, cercetarile de la Bugiiulesti, pe Oltet (oo-
m:una Tetoiu), au d'us 'la descoperkea uinui .importa^n't
depozit fosilifer vittofranchkan (inceputul cuoterniarului)
cuprlnzind oase folosite ca maciuci, strapungatoaire,
razuJtaare sa>u case spairte, din care s-a extras ma-
duwa, fapt ce tradeaza aictivitatea intentiona,ta a unor
maJmu'te superloaire, cumosoute sub numele de Para-
dolichopitecus. Fauiritorii -uneltelor de os de la Bugiu-
les*i sinit oonsiderati ,,oameni in fonmaire", care isi
piroauinau hirana p'rintr-o aotivitarte vinatoreasca, fapt
ce reruJta si din a:naliza ontropologica a bogatului
depozit de fosile de aici. Virsta acestora depaseste
doua milioane de oni.
Perioada paleolitica este reprezerttata de uirme ma-
teriaile descoperite pe malul sting o>l OltuJui, intre
loca.litatile Ola;nu si Dragoesti. Urmele materiale din
aoeasta zona piaseaza }udetul Vilcea in zona celei
mai vechi locuiri umone, aproximativ ou doua milioame
de ami \.e.-n.
Neoliticul, mult mai bogat in mairturii orheologice,
aduce n-umeroase dovezi osujpra ocupatiei locuitarilor.
Cercetarile efectuate in a^sezairea neolitica de la
Valea Raii au scos la iveala ceramica si obiecte care
apairjiin oulturilor Cris si Boiain. Martuirii cu privire la
sfirsitul ineoliti'oultui au fost descoperite la Govona,
Ocni{a, Buleta, Cozia si Turnu.
Epoca bronzului este j-eprezentata prin descope-
rirea a numeroase obiecte de ceramica, in localita-
\\\e Govora, Bunesti, Vladesti. Depozitul de vase ga-
sit la Govora, cu motive ..decorative formate din
21
 benzi liniare sau triunghiuri isoscele realizate prin
tehriica Impunsaturilor"1, aparjine culturii Verbicioara.
Din epoca fierului amintim marea neoropola din
satul Ferigile (comuna Costesti), precum si numeroase
piese gasite in locaiitatile Govora, Bravita, Oonita si
altele.
Ultimele descoperiri arhealogice au dot la iveala
dovezi ediflcatoare privind existenta dacilor pe aceste
meieagori, reliefind modul de orga'nizaire si giradwl lor
de civi-lizatie. Cetatile dacice de la Gradistea (pe
Valea Muierii), Roesti (Dealul Caramizii), Ocnele Mari
(Cosota) aduc martuirii valoroase In acest sens.
Complexul dacic scos la iveala la Cosota dovedeste
existenta, in aceasta localitate, a imui puternic centru
politic si admlnistrativ ol dacilor buri, Asezarea lui
tocmai aici se datoreste faptului ca aceasta a consti-
tuit o puternica ,,fortareata" de aparare a masivului
de sare din apropiere, pe de o parte, si a vaii Oltu-
lui ce constituie on drum spre noird, ,pe de alta. Do-
vezile airheologice a testa si existenta scrisului latin
in sec. I i.e.n.; de exemplu, cuvintul REB gasit de
mai multe ori. Vorbind despre acest moment impor-
tant din incepuiturile istoriei noastre, D. Berciu (care
conduce de mai multf oni lucrarile la aceasta cetate
dacica) reliefa ca ,,fruntasii aristocratiei si ai preo-
timii foloseau alfobetul latin si trebuie sa fi cunoscut
si folosit limba latino in vremea lui Decebal, ca si
runc(ionarii din cancelaria acestuia, despre a caror
activitate razbat ecouri la unii autori antici care se
refera la razboaiele dintre daci fi romani."2
Cercetarile efectuate pina in prezent la Buridava
dacica de la Ocnifa au scos in evidenja 116 mor-
minte, care con{in u<n bogat material arheologic cu
privire la activitatea dacilor din perioada lui Burebista
si Decebai De osemenea, a fost identificat si un
,,sanctuar" care ,,servea drept locuin{a regelui dac".
Dupa razboaiele romano-dace, Jinuturile Vilcii sint
fortificate cu o serie de castre, care insojeau in spe-
cial frontiera Oltului sau Limesul Alutan. Astfel, din
cele 20 de oastre romane (de la Izlaz, pe Dunare,
pina la Turnu Rosu) dupa cum mentioneaza D. Tu-
dor3, 11 au fost identifioate pe teritoriul judejului
Vilcea: Rusidava (Dragasani), Rons Aluti (lonestii Go-
vorii), Buridava (Stolniceni), Castra Traiana (Sinbotin),
Arutela, Praetorium (Copaceni — comuna Racovita),
1 nstfel intinse domenii nu numai in judet, ci pe intreg
S. Purece. Consideraffi osupro fnceputuri/Of epoc// bronzului tn nord-
estul Oltenlei. Studii vtlcene, 1972. p. 23.
1
D. Berciu, Romonitatea poporufut romdn. /nceputuri/e cercettirii ar-
heohgice de la Ocnita. Studii vllcene, 1972 p. 11.
• D. Tudor, Cllevo prob/eme ale epocii romane In lumino cercetflri'/or
arheologice de la Buridava, Buridava. 1972, p. 34.
22
Rons Vetus (Ciineni) etc. De asemenea, in alte loca-
litaji a«u fost descoperite urmele unor asezari omenesti,
centre cenamice sau tezaure monetare, in s.pecial in
localiitatile asezate pe drumurile care strabateaiu Dacia
in toate directiile. Mai mentionam faptul ca romanii,
prin anul 124 e.n., in timpul imparatului Hadrian, au
con&truit drumul pe Valea Oltului, care trecea pe
stinga Oltului, intre Rons Vetus si Rons Aluti, castrele
fiind folosite, dupa cum aira.ta D. Tudor, probaW'l, ca
,,hanuri" pentnu adapostirea trupelor, a colocistelor,
vehioulelor si ca.ilor de posta.
Toate martuiriile vorbesc despre .procesu-l romani-
zarii, al formarii si continuita(ii poporului roman pe
aceste meleaguri. Cercetarile airheologice atesta ~con-
linu'itatea locuirii acestor meleaguri si dupa retrage-
n.'ii institutiilo-r administra:tiei romone.
Diploma loanitilor (1247) este un document valo-
ros, care ne furnizeaza date prejioase cu privire la
evolujia vietii societa|ii ramanesti din cea de a doua
jumatate a secolului al Xlll-lea, prezentind si ele-
mente din procesul de intemeiere a Tarii Romanesti.
Aici sint amintite si formajiunile politico conduse de
loan si Farcas care se intindeau ,,pina la riul Olt".
Cnezatul lui Farcas era asezat in actualul jude{ Vil-
cea. De asemenea documentul ne prezinta si aspecte
din via{a sociala, amintind despre majores terrae (no-
bili) si rustic! sau {aranimea, supusa la dari si slujbe.
Decisive in procesul cristalizarii si dezvoltarii po-
porului roman a fost lupta de la Posada Perisanilor,
din 9-12 noiembrie 1330, dusa de Basarab impotriva
ostilor lui Carol Robert. A fost o mare victorie a
romanilor in batalia pentru neatirnare, pentru liber-
tate najionala. Aceste momente dramatice vor fi con-
semnate de Cronica pictata de la Viena si de alte
izvoare narative.
Rrima menjiiuine doouimeniteura despre iudetul Vilcea
dateaza din 8 ianuarie 1392, din timpul lui Mircea eel
Batrin, cind manastiirea Cozia primeste ca dor dom-
nesc ,,albinaritu<l din judeful Vilcea".
Dupa constituirea statului feudal fara Romaneascd,
in secol-uil al XIVJlea, gasim amintite documentor o
serie de localitati din judeful Vilcea, unele dintre
acestea fiind daruite ctitoriilor voievodale, fapt ce
(luce la aservirea treptata a tarar|imii 5' 'a 'ruinairea
ol. Rroce&uJ acesta continue si in secolele urmatoare,
iminastirile Cozia, Govona, Arnota, Bistrifa detinind
ii-iiloriul Tar" Ramanesti.
Daca in secolul al XlV-lea sint amintite in docu-
nicntele vremii locaiitatile Calimane^ti, Jiblea, Bogda-
nosti, Calmest!, Orlesti, Inatesti, Troian etc., in secolul
23
al XV-lea sint men{ionate Jnca 30 de locoJitdti, iar
in al XVI-ilea circa 120, ceea ce demonstreaza ca pe
aceste meleaguri se desfa?ura o viata social-econo-
mica intense.
Volcx»rea documentora a actualului judet Vilcea
creste si prin faptul ca este urvul din judetele cu cele
moi miulte monumente istonice si ctitorii voievodole
(320). Dintre ctitariile voievodole rrtai importante, amin-
tim Cozia, Govora, Dintr-un lemn, Annota, Hu'rezi, Bis-
trita, lezer si aJteie.
Pe masura ce ne apropiem de timpuirile moderne,
asistam la o diversificare economica a judejului si la
aporitia unar ramuiri economice noi, legate de va.lori-
ficarea unor bogatii locale. Se dezvalta foairte mull
exploatarea sorii, exploatorea pietrei de var, a lemnu-
lui, carausia si altele, fopt ce duice, in secoM al
XlX-lea, la aparifia unor locoHiaJi cu miunca saJariata,
cum sint cele de pe valea Lotnului.
De asemenea, trebuie reMefat rolul >unor centre cul-
turale, oa Govora, Rimnieu Viicea, Bistrita, Hosrezu,
Cozia, in care se facea transcrierea ?i tiparirea carji-
lor, pirecum si difuzainea lor.
Jimutuirile vilcene sint cele care sprijiina domnitorii
7a;ri;i Romanejti cu oytenj si ailimente in companiHe
antiotomane, iar in timpul exponskiinii austriecilor la
sud de Casrpati (1717—1718) ele sint trecute priin foe.
Istoriio meleagiU'rilor vilcene consenrmeaza citeva as-
pecte importante a-le revoJ'Utiei de la 1821, ca.re — dupa
cum se arata in Progamul P.C.R. — ,,marcheaza incepu-
tul istoriei moderne a Romdniei, un moment de coti-
tuira in Jupta pentru libertate si dreptate sooiala, pentru
souturarea jugiului dammatiei straime $i afirmarea direp-
turilor nationale ale poporului Toman"1. Di-ntre eveni-
mentele de pe meleaguriile vilcene amintim doair citeva.
Astfel, in tinefete, Tuidor Vladimirescu a fost capita^
de plai la Ciineni. In preajnra declansarii marii batalii,
la inapoierea sa din Bucuresti, la 19 ionuairie 1821,
popose§te intr-uin sat de linga Ocnele Mari, dupa oare
isi co^ntinua drutmjl spre Tirgu Jiu. El i$i instaleaza gar-
nizoane de pa<ndud, cu m.unii{H ?i alimente, !a manasti-
rile Cozia, Bistri^a si Hurezi si este sprijinit de popu-
latia ilocala in lupta dusa pentru dreptate sociala si
nationala. Alt moment este legat de sfirjitul tragic al
revo'lutiei, cind pamdutrii dau Jupte d'ramatice la Diraga-
5a-ni, in va:ra aoel'uia?i on. Ipsilanti ,,ouprins de groaza
si deznadejde, ameninfat nu 'numai de turci ci si de
propriii sai soldati" se refugiaza la manastirea Cozia
1
Programul Partidului Comunist de fSurlre o societdti! socialists multi-
lateral dezvo/tate 5/ Inaintare a Romdniei' spre comuni'sm, Edit, politics,
Bucure$ti, 1975, p. 31.
24
i ili' aicitrecein Transilvania 1 . In nenumarate locali-
in|i din judej, cum sint Benesti, Zavidera, Draga^ani,
'•uif.ti, Maciuca, Slavesti, Tina, Horezu etc. este inca
nnintirea ,,dom'nul'ui" Tudor. Printre p.roclamatiile
• i hcsate poporurlui fn focul desfajurdrii revolutiei, una
a ,,locuitorii ora^elor si satelor din sudol Vilcii",
Hioia le spune: ,,Uirmati dor tntnu toate acestii pro-
i'"vi;duiri ce inlr-adims vi s-a>u trimis, oa sa se ceteasca
mil auzul tuturor si in vileag de ob?te si fi{i incre-
ilin|a(i ca nici odinioara nu veti raminea fara dobin-
'Inca dreptafilor voastre".
In iurejul evenimentelor de la 1848 aveau sa fie
' M|ninse $i meleagurile vilcene. Aici, pe Topolog, se
iilld conacul BalcescuJui — sufletul miscarii revolujio-
n ' i r . > din Tara RomQineasca, eel care va defini atit de
pi,..lund acest fenomen: ,,revolutia romana nu a fost
MM fenomen efemer fara trecut ?i viitor, ca;uza ei se
pierde in zilele veacurilor. Uneltitorii ei sint optsprezece
veocu'ri de tnude, suferin{e si luorare a poporului roman
ir.npra ki'i insuji".
Dupa Proclama{ia de la Izlaz, care avea sa aiba un
putornic ecou in tntreaga {ara, documentele vremii
inen{iona'u: ...ramanul si-a cucerrt... drepturile lui".
hitr-un apel faout de magistratul de Rimnic se orata
<.d OGLMTI, mai mult oa oricind, se pume problema in-
liinjarii Garzii mationale. Un rol important in propaga-
ica ideilor revolutio-naire l-au jucal com'isarii de propa-
tjainda. P-ntntre cei oare a.u desfas-urat o asemenea mi-
siune in judejul Vilcea amintim pe D. Zaganescu, V. Ste-
lanesou, Teodor Iconomul, C. Cutcudache, I. Procopie,
G. Riurean'U ?.a.
Solemnitatea depunerii juramintuflui pe Constitutie,
caire a avut loc in z'rua de 29 iunie in parcu'l Zavoi din
Rimnicu Vilcea, a fost sarbatorita cu maire cinste de
c6tre locuiitorii orasului, dupa cum men^ioneaza fapor-
lul comisa^ului D. Zaganesou adresat Ministerului tre-
tnirilor dinlauntru al T°rii Romane^ti: ,,in mijlocul ace-
IIM cimp s-o facut de omirabilul magistrat o tribuna
impletita ou iromur'i verzi de airbori ?i un arc de triumf
iinpletit cu flori ... s-ou citit cele 21 de pun'Cturi din
i onstitutie, apoi suindu-se pe trjbuina a tfnut un dis-
ui . de o ora cu cele mai vii expresii a&upra sfintelor
'l.n-pturi na{ionale .. . to{i aclamou «sa traiasca Consti-
iu|io, sa trfijosca poporul roman si giuvernul provizoriiu»
loitind cu plecaciune fiecore ceta{eain $i juiramintul
pttntru sprijinirea Constitutiei". Cu acest prilej, Anton
I'IIMM a condus corul care a cintat propria-i compozitie
I Andrei Ofetea, Tudor V/odimirescu, Edit. ?tiintificS, Bucuresti, 1971 ,
p, 438.
1 — JudetuI VJlcta 25
d mar$ului .Desteapta-te romdne" p€ v-feriurile iui
Andrei Muresoirou.
Un moment important din desfa^unarea evemmentelor
de la 1848 il constitute si activitatea taberei de la
Riureni condusa de generalul Magheru. La sfirs.itul lumii
august se aflou la Riurervi peste 6000 de oameni. Pro-
clamatia din 14 septembrie ad*resata catre popor de
catre generakil Maghenu a ovut un mare ecou in i-ni-
mi'le tuturor: .Aideti dar, fraitii mei romdni, alergaji ou
orice arme avefi, securi, lonoi, pusti, coase... sa ne
luptam si sa pastram sfintele drepturi ce paginii vor
sa n\ le hrapeasca".
Cu toate ca aici in »Valahia Mica" flacara revo-
lujiei ardea inca cu putere, datorita presiunilor, la
28 septembrie 1848 se hotareste ca tabara sa se di-
zolve. Aceasta oeasteptata hotarire a cazut ca un
,,trasnet" peste intreaga tabara, to{i participant!! cerind
intr-un glas sa se continue lupta: ,,Atit soldatii cit si
painduirii cu copiii lor se impotriveaiu a da asculta>re;
to{i intr-o 'unire cu o inima si o gura se adresiau catre
dl. general oratindu-i ca ei nu se vor despa^i spre a
se duce la casele si la familiile lor; ca ei cer cu sta-
ruinta ca sa-i duca impotriva vrajmasilor, care ameniinta
sa cotropeasca drepturile patriei".
Miscarile ^aranesti au si in lumea satelor vilcene
o veche tradi^ie. Astfel, incepind cu secolul al XVII-lea
sint tot mai numeroase documentele prin care sint
amintite rascoale ale satenilor vilceni impotriva boie-
rilor locali sou a manastirilor. Valul nemultumirilor a
crescut tot mai mult in a doua jumatate a secolului
al XlX-lea si in primele decenii ale secolului al XX-
lea. Astfel, in 1871, taranii hurezani refuzau sa mai
efectueze munci pe mosia statului, iar cei din Ma-
dulari au alungat pe subprefect si au destituit prima-
rul comunei (1875). Miscarile acestea aveau sa cul-
mineze cu insingeratul an 1907 cind prima scinteie se
aprinde in noaptea de 13-14 martie in comuna La-
losu. De aici, se va intinde in sudul judetului, iar
apoi va urea si in localita^ile de la poalele muntilor.
Printre localitatile unde faranii s-au rasculat incen-
diind conacele boieresti si ducind lupte cu armata,
amintim Lalosu, Fauresti, Rimesti (comuna Susani),
Otetelisu (comuna Balcesti), Voicesti, Dragoesti, Olanu,
Launele de Jos (comuna Danicei), Pojogi (comuna
Stroesti), Ursi (comuna Popesti), Creteni etc.
Dor si dupa insingeratul an 1907, satele judetului
Vilcea, ca si alte localitati din tara, se zbateau in
aceeasi mizerie si soraoie.
Populatia locala este aceea care contribuie la sus-
(inerea airmatei romane, care da lupte crincene pe
teritoriul )ude(ul'ui in primul razboi mondial, suferind
26
miitcMiale, cit si umane, cind o serie de epi-
'•<& vieji omenesti.
|ki |(ir6njmii nu se imbunatateste nici dupa pri-
bol mondial cind se voteaza ,,Legea agrafa".
l« vn-iii yrele, a suferinfelor si saraciei t&raniniii
i nutate si in nedireapta imparfire a pamintului.
i do 42 de proprieta.ri posedau peste 100 ha
unit fiecare, multi dintre acestia ajungind la o
iinu do crezut, dar totusi -reala — peste 1 000 ha —,
r -'.t C. Predescu (Gusoeni), Al. M. Valerian
• •ill), V. Munteanu, Filip Lahovari (Fundul Scun-
' C. Sardonic (Pojogi) s.a. Despre via{a grea a
mil se consemna si in ,,Raportul" presedintelui
I|H-I judefene Vilcea in sedinta din 16 decembrie
I'irvd din a doua jumatate a secolului al XlX-lea,
In! Vilcea se dezvolta clasa muncitoare si mis-
• mii'Mcitareosca, oa o consecinta a dezvoltarii
ila capitaJi'ste.
! • ! • ilii.iii^a Ocnele Ma>ri a fost un centru muncitoresc
Mni. Condijiile grele de munca din saline i-au
n l pe muincitari sa fie in continua agitatie-
" i i c - n de la Ocnele Mari avea sa constituie, de-a
• .I", rniilor urmatoare, un puternic mijloc de tor-
in'ii-icu toji cei care s-au ridioat la lupta dreapta
i 'i viaja omeneasca, condi(ii umane de munca
iul lericit al patriei. in arajl 1933 au fost de{inuti
• | M i t l e dinlre conducatorii luptelor muncitorilor
II > l n i lanuarie—februarie.
VnliMi I dtrului constituie, de asemenea, o zona cu o
idiik'i activitate muncitoreaisca. Aparifia unui de-
" nl muncitoresc in codru! acestei vai, unde se
M imlernic industnia foirestiera, face sa fie cit mai
ulii miscarile si agitatiile care vizeaza conditii
mil i '• ill- munca si via(a, mairirea salanului, scurta-
. i l . - i .It- lucru etc. Dupa 1920, cind se pun bazele
ilului muncitorilor forestieri, conflictele dintre
lloil ;\ patroni cresc tot mai mult. Moncitorii de
I'liia I otrului au pafticipat la greva generala din
iv.'ii
•nlf|iil alegerilor pentru Camerele de munca din
candidafi'loT pe cafe a fost trecut si losif
i Imntas al miscarii muncitoresti vilcene care-si
ictivitatea pe valea Lotnului — a fost votata
...niciicxj lucratorilor de la Societatea Ca'rpatina.
n»a m'uncitoreasca vilceana a inregistrat nenu-
lu|>Ie cu o deosebita semnificatie pentru in-
• rJnsfdsu.raire a luptei revolutionare din {ara
iin
I" IM9V, in satele Rimesti si Zavideni s-au constituit
nl docialiste. La Congresul de reorgonirare a
27
partidului socialist, care s-a {'nut la 31 ianuarie 1910,
a participat ca delegat Gh. N. Enachescu, reprezen-
tantul cizmarilor vilceni. Tot in aceasta perioada a
crescut mai mult lupta desfasurata de muncitori pen-
tru reargainiiarea miscarii sindicale. Cu ocazia acestor
manifestari au fost arestaji o serie de muncitori pen-
tru motivul ca .faceau propaganda violenta si insti-
gatiuni intense pentru meseriasi". Cu toate masurile
de represiune loate, miscarea de sindicat n-a putut
fi infrinta. ba Dragasaini, in 1914, se pun bazele umui
nou sindicat, la care s-au insoris 41 de lucratori do-
gari, cizmari, croitori, tinichigii 5.0.
Ceroul ..Romania muncitoare" a avut un puternic
ecou si in judejul Vilcea. Documentele vremii men-
tioneaza despre masuirile de represiune liuate impo-
triva sociaJistilor si muincitarilor propagandist!. Astfel
Badea V. lonescu — meserias, simpatizamt al cercu-
lui —, care ,,distribuie manifesto revolutianare", este
urmairit pentru a fi arestat. Monifestele pe care lo
raspindeste ,,critica starea economica, politico si fi-
nanciara a {aril si face apel la alegatorii muncitori
si tairani sa a:nuleze voturiJe lor prin cuvfntul ,,Votul
universal".
In anii 1907, 1911 si 1913, la Rimnicu Vilcea au
avut !oc greve ale muncitorilor tabacaTi. Valurile gre-
vei generale din 1920 aveou sa cuprinda si muncitorii
de pe valea Lotrului, unde a fost semnalata o ,,pro-
paganda revol:utionara". Un document drn Rimnicu
Vilcea mentioneaza lapidaf: ,,Ni se aduce la cuno-
stiinta ca lucratarii prevazuti in citato petijie (n.a. -
este vorba despre Nicolae Reteagu, Dumitru Radu-
lescu, Petre Reteagu, Ion Oprescu) au inceput o pro-
paganda pe faja indemnind luoratorii din toate fabri-
cile de tabacarie la gfeva generala".
Lupta maselor populare din judeful Vilcea continua
si in perioada interbelica. Astfel, la 1 decembrie 1918
cmd s-a desavirsit unitatea statului national roman,
miunoitorii, functianarii si imteleotua'lii din Riminiou Vil-
cea si-au ex,primat entuziasmul si adeziunea lor .la
in-faptuirea acestui mare{ act prin numeroase mani-
festatii, telegrame, miting'uri si participarea directa a
unor cetateni la desfasurarea evenimentului de la
Alba-lulia.
Elementele inaintate din miscarea 'socialists a jude-
tului a>u militat, diupa primul razboi mondial, pentru
unificafea proletoriatului intr-un partid revol-ujionar,
iar la Congiresul de intemeiere al P.C.R. din mai 1921
particiipa si militainti ai mi^carii socialiste din judetul
Vilcea. fn anul 1932 a fost organizat Comitetul jude-
tean Vilcea al P.C.R., fapt ce face ca misoarea mun-
citoreasca sa fie mai bine coordonata de P.C.R., care
28
deji aflat in ilegalitate influenjeaza, indruma si con-
duce citeva orgamizafii legaJe de masa la Rimrucu
Vilcea: Liga muncii (1933-1934), Blooul pentru opa-
"iica libertajilor democratice (1935-1936), Uniur>ea
CNHnocrata (1937-1939), Societatea pentru protecjia
I'-meii si a copilu-Iui (1935), Uniunea patriofilor etc.
Do asemenea, a condus si unele periodice progresiste
CO; ..Muncitorul" (1927-1937), ,,Fada muncii" (1935),
•ipcirute la Rimnicu Vilcea, publicatii care a.u contri-
l>uit la formarea in constiinta muncitorilor, JarainiJor
.i meseriasilor a umei opinii antifasoiste, la mobiliza-
roa acestora, la lupta contra exploaitarii.
In septembrie 1935, la Rimnicu Vilcea, in prezenfa
"ivarasului Nicolae Ceausescu din partea C.C. a,l U.T.C.
*-a ireorgonizat Comitetul judeteon Vilcea al U.T.C.
•no avea sarcina sa consolideze pozi{iile cistigate in
nndul muncitorilor tineri de la Carpatina si a tinere-
lului din medial rural.
In a-nii 1938 si 1939, la Rimnicu Vilcea au loc
Conferintele Regionalei P.C.R. Oltenia care au fost
bine orgainizate, sediul Regionalei mutindu-se de la
I'nniova la Rimnicu Vilcea, folosindu-se drept sedii
iliforite case conspirative din oras sou din comuna
Pausesti-Maglasi. Tot la Rimnicu Vilcea au fost multi-
plicate materiole •! leg ale.
In frontul de lupta al maselor populare impotriva
•li'lnturii militaro-fasciste si a razboiului hitlerist s-au
un ndrat si oamenii muncii din jiudetul Vilcea. Ca
unnare a condifiilor de munca foarte grele si a ex-
ploatarii, muncitorii de la exploatarile forestiere Brezoi
Intrfl in greva in mai multe rinduri: 24 septembrie
' la Societatea »Carpatina", 9 martie 1940 la
Societatea ,,Va:silatul" revendicind o serie de pro-
l.li-ino social-economice.
Tot la Rimnicu Vilcea, in 1940, are loc o adonare
protest asupra Dictatului de la Viena din 30 a«j-
i 1940, la care particrpa peste 1 000 de cetateni,
!>resa locala ia atitudine, cerind respingerea dic-
In vederea luptei com-urte a muincitorilor si {aranilor
"npoiriva exploatarii si a fascismiului, partidul mobi-
ll»»aza si t°ranimea vilceona in ,,Frontul potriiotic" al
|H>|>nrului roman, pe sate si plasi, in cadrul judetului.
• eas.ta actiune participa si tineretul.
Hnnrii vilceni, cu riscul vietii, raspfrvdesc in rrvasa
"inrilp partidufui. Astfel, in raza tpostubi de jon-
1
nini Jiblea ou ci'rculat bancrvote de hirtie pe care
: ,,Jos razboiul", ,,Afora nemtii" etc. In ace-
timp taranii sabotau livrarile fortate de produse
" • M I . . ilc, se opuneau platii impozitelor care erau ma-
'i«; sistematic de guvernul reactionar antonescfan.
29

Acti vita tea celulelor comuiniste din centrele munci-
-to'resti Brezoi, Ocnele Man, Rimnicu Vilcea se inten-
sified in 1944, cind P.C.R. trece la organizarea for-
mation! lor de lupta patriotica ce sint concentrate spre
Brezoi si Voineasa. La Brezoi se orgainizeaia uin de-
pozit secret de munitie. Au loc si citeva action! de
sabotaire a masinii de razboi fasciste: taierea cablukii
de telefoame-telegraf in patru locuri pe distanta Si-
bi'U - Piatra O.It, atac asup'ra depazitelor de ca>rbu-
ranti, sobotarea tronsporturilor pe C.F.R. prin demom-
tarea onar piese la vagoane etc.
Comunistii vilceni, in frunte cu Mihail Rosianu, spri-
jina pe Gheorghe Ghearghiu-Dej sa nu fie prins de
autoritafi la Mitostea, Vaideeni 5! Rimnicu Vilcea, fa-
cilitirtdu-ii legatura ou organele centrale din Buou-
resti ale P.C.R., in vederea organizarii insurectiei natio-
nale antifasciste din august 1944.
In vederea infaptuirii insurectiei, P.C.R. a acfionat
cu cea mai mare hotarire mobilizind si condudnd la
lupta formatiunile patriotice si unitatiile militare. Ime-
diat dupa 23 Auguist 1944, au fost ocupote de forma-
tfuriile de lupta patriotice, principolele institufK cen-
trale si punctele strotegice din Rimnicu Vilcea si din
intreg judetuil Vilcea.
Dupa cum se suibliniaza in Progmmul P.C.R. ,,ln-
faptuiirea aotului istoric de la 23 August 1944 mar-
cheaza un moment hotaritor in dezvoltarea tairii noas-
tre pe un drum nou, deschizlmd calea eliberarii de
sub dominafia Germaniei naziste si trecerii fa reoli-
zorea unof profumde tronsformori sociale revofu^io-
nare In Romania"1.
Arvii care ou trecut de la eliberarea patriei repre-
zinta o perioada istorica scurta dar bogata in evefH'-
mente si <realizori, judetul Vilcea fiind o pilda vie a
tronsformarilor infaptulte ca urmare a ipo'liticii porti-
dolui de dezvoltare economica echilibrata a judete-
lor tinute altadata in inapoiere. Realizarile obtirvute
sirvt •rezultatul activitatii creaitoa're desfasurate de oa-
menii muncij din judet, indrumati si condusi de orga-
nele si organizatiile de partid.
^v MONUMENTE §1 LOCURI ISTORICE. Meleagurile
vilcene poseda nenuima:rate mairturii care atestS mo-
mente din lupta seculara a poporului pentru li-
bertate na^ionala si sooiala. Numeroasele monumente
de a'rta si arhitectura reliefeaza maiestria mejterilof
local!, care au d'urat in timp luorari de o deosebita
valoare artfstica. Numaru! ocestoira se ridica la 320.
* Programul P.C.R. de fdurire o soeiettitii soo'o/iste multilateral dezvo/-
t ate ?i Inatntare a Romanic! spre comunism, Bucurc^ti, 1975, p. 50.
lii cele ce urmeaza vom prezenta succint citeva
(Untie ele, obieotive ce pot oferi vizitatorilor judetului
momente emotioTrante din istoria si culture acestor
Inruri. ..
i Milostea (com. Slatioara), asezat pe valea lania;
Jj In casa familiei Tundrea a fost gazduit Gheorghe
niioorghiu-Dej dupa evadamea din lagawl de la Tirgu
IIii, in am<ul 1944.
Mateesti, unde se afla casa in care a locuit Mihail
Kosiamu, vechi militant al miscarii revolutionare din
tnrn noastra (1900-1973).
Mii7«ul arhitecturii populare vilcene situat pe terl-
lonul comunei Bujoreni, la 3 km nord de Rimnicu
Vilcea. Pina in prezent acesta cuprinde mai multe
rose, o piva, o fintina, un han etc., urmind a se
mfiri cu noi achizitii. In incinta muzeului a fost re-
itaurata Cula de la Bujoreni construita la 1810-1811.
In final muzeul va avea 38 de objective ale arhitec-
luril populore din toate zonele etnografice ale ju-
(lotului.
Muzeul memorial ,,Nicolae Balcescu", pe valea To-
ivoloqului, fa 5,5 km spre sud de soseaua E 15 a, de
la Mifcoiu. Muzeu'l a fost inougurat la 5 octombrie
1968 si cuprinde o bogata colectie de peste 5000 d_e
(locumente si o valoroasa biblioteca documentara.
lot aici se afla sediul societatii ,,Prieten.il muzeului
Nlcolae Balcescu" constituita la 8-9 iunie 1972.
Complexul muzeistic Petrache Poenaru din satul Be-
ncsti, comuna Balcesti pe Oltet. In vila Oteteleseanu,
in memoria unuia din cei mai de seama orqaniza-
tori ai invatamintului romanesc si participamt la revo-
liitla condusa de Tudor Vladimirescu din anu! 18?1,
Prrtraohe Poenafu fiind seoretorul lui Tudor. MuzeuJ
rste arganizat pe doua sect!!: o sectie memorialistica
Petrache Poenaru si o sectie etnografica.
Complexul muzeistic Magheru, la circa 3 km sud
do munidpiul Rimnicu Vilcea. Complexul cuorinde casa
in care si-a avut resedinta qeneralu! Maqheru la
in/18, in ,,'tabara de la Riureni", biserica si un obelise
rldloat »n amintirea anului revolutionar 1848.^ De ase-
mnnea mai ooote fi vizitata sectia muzeistica ,,tabara
mllitaira revolutionafa 1848".
Casa Gib Mihaescu din Dragfisani, str. 1 Mai, nr. 5.
In acest imobil a trait soriitorul Gib Mihaescu, per-
lonalitate de seama a literatuirii moastre interbelice,
Iflstndu-ne o valoroasa opera: 50 de povestiri, schite
|| inuvele, 5 romane, 4 oiese de teatru si peste 500 de
artlcole de ziair. In casa se gasesc manuscrisele, ca
fl o parte din obiectele mai importance ale auto-
rulul, pastrate prin grija profesoru'lui Gh. Pavel -
scriitorului.
31
 Budele
. _ 100 km spre sud.V€st de ;mnicu
ea, in care s-a naseut scriitorul vilcea-n Boqdan
rSZ nt aloi looui te
' M ^ nepoata scriitoruiui,
e fi vizitata
'"'
Mormintul lui Stroe Buzescu din satul Stanesti co-
iu:na Luingesti. La schitul Stanesti (manastirea Ma-
jmil), ctitorie a boierilor Buzesti. se afla mormintul
Stroe Buzescu. Insoriptia, in limba romana, scrisa
e sofia M, prerinta razboaiele la care acesta a pa.r-
ticipat in timpul vaievozilar Mihai Viteazul si Radu
erban. In lupta cu tatarii de la Teisani - 'l602 el
este iramt in duelul avut ou oummatul horeuluj- i-upi-
n.ul Stroe atita nevoe pre crestini vazind, statu impo-
tnva tatanlor de sa lovi cu cumnatul hanului si-l
lungne pre tatar. Si diintr-acel razboi se rani la obraz
si_peste trei saptamini se timpla moartea, in luna
lui octovrie 2 zile va leatu 7110. Si nu fu pre voe
cnnilor de tatori. Dummezeu-l erte. Scrisi eu jupfne'asa
Sima a Stolnicului lui Stroe".
Monumente legate de rascoala din 1907 se afla
in satele Pojogi (connuna Stroesti), Geamana si Dra-
goesti (comuna Dragoesti), Launele de Jos (comuno
Uanicei), Mologesti (comuna Lalosu).
Monumental generalului David Praporgescu situat
ln
apropierea podulu-i de peste -Olt de la Ciineni
'. Monumentul eternizeaza memoria celor ca-
zjutl ftl prirmil razboi mondial in iluptele duse in imuntii
i si Zanoaga sub conducerea generalului David
Praporgescu.
Culele de la Maldaresti se afla la 4 km sud de
prasul Horezu. Cula veche, Greceanu, este construita
in secolul al XVIII-lea. iar cea noua, Duca, in anul
812. Acestea ne refin atenfia prin arhitectura lor
ongmala. In prezent, in interiorul lor s-a amenaiat
un complex muzeistic etnografic.
Masa lui Traian din defileul de la Cozia al Oltu-
lui, la 1 km inard de manastirea Cozia. Stinca, pe linga
care trece calea ferata, a fost daltuita de romani in
scopul construirii drumului roman din defileu.
Fagul Miului pe dealul Teica, la 1 km nord de
Oonita. Legenda spune ca oici poposea, ascirnzindu-se
de potera, haiduoul Miu - fiu al acestor meleagtiri.
Linga fag este amenajata o fintJna cu apa potabila.
Stejarul lui Tudor Vladimirescu din comuna Maciuca,
pe^ malul Cernei. Dupa cum spune tradi'tia locala,
aici a poposit Tudor Vladimirescu in timpul desfasu-
rarii evenimentelor de la 1821.
32
^MARTURII ARHEOLOGICE. Pe teritoriul judejului
Vilcea au fost descoperite numeroase^asezari, obiecte
•,i tezaure, care atesta existenta locuitorilor pe aceste
ini'loaguiri din cele mai vechi timpuri. In drumul <lor
inin Vilcea, tuiristii pot vizita si o parte din comorile
Kloiiei. Amintim in acest sens citeva:
Ocnija. Aici a fost descoperita o importanta ase-
/IIH- dacica situata pe inaltimile localitatiJ Cosota.
1'iin modul de construcfie si prin obiectele gasite se
ili-iiionstreaza nivelul ridicat de civiliza{ie la care au
MIIMIS docii. Au fost descoperite, printre altele, in-
•n.iiptii, care redau numele ,,REB" si ,,BUR", semna-
liiul astfel prezenfa dacilor buri pe aceste locuri.
Alto nume descoperite sint ,,basileu" si ..Mark", nu-
nii'le regelui local Thyamarkos de origine traco-dacica.
I note descoperirile intaresc parerea despre existence
ciici, la Ocni{a, a Buridavei dacice.
Valea Rail (localitate inglobata azi la Riureni),
In circa 7 km sud de Rimnicu Vilcea, unde a fost
ili-scoperita o asezare neolitica. Obiectele din silex
•,l obsidia.na apairtin ou'lturii Cri? si Boia'n.
Stolniceni. Aici a fost construit un castru roman
dc^asupra unei asezari mai vechi, dacice. Este identi-
lirci'ta cu Biuridava roma^na.
Arutela (Bivolari) asezat pe malul sting al Oltului,
Id 500 m nord de manastirea Cozia. Castrul, con-
ilimit din piatra de catre orcasii siirieni in timpul im-
piiratuluii Hadrian, a avut si terme caire foloseou apele
itiinerale din jur. Astazi se vad zidurile castrului roman,
Illnid dezvelite de matemiaiuil sediim«n'tar depus in
(iirsul secolelor.
Copaceni (com. Racovifa), la 500 m est de Olt,
so afla ruinele castrului Praetorium ridicat in jurul
anilor 138-140 e.n.
Castre si asezari romane mai sint identificate la
Ciineni (Pons Vetus), Stolniceni (Buiridava), lonestii-
Oovorii (Pons Aluti), Jiblea, la Sinbotin (Castra Tra-
lana), Dragasani (Rusidava), Pripoarele-Perisani, unde
l« presupune ca ar fi si Pos-ada anilor 1330, Radaci-
nosti, Riu Vadului etc. ,
 Populatia si a$ezarile
Datele statistice referitoare la populate ju
Vilcea indica o crestere a acesteia, de la 341 590 in
anul 1948 la peste 405000 in 1975. Densitatea medie
a orescut si ea de la 60,1 loc./kmp in 1948 la
70,8 loc./kmp, fiind sub media pe fara.
Ariile de concentrare a populate! sint depresiunile
subcarpatice, populate din cele mai vechi timpuri, va-
lea Oltului, precum si vaile mai mairi - Oltet, Luinca-
vat, Bistn'ta.
Dezvoltarea economica a judetului a determinat o
orestere vertiginoasa a populatiei ooupate, care, in
prezent, reprezinta circa 4370 din populate. Daca in
1965, populatia ocupata in ramurile neagricole era de
48,7 mii persoane, in prezent oceasta a ajuns la
92 mii persoame. S-a accentuat procesul de unboni-
za>re a judetuluii, ponderea populatiei care Joouie$te
in mediul wban crescind de la 16,5% in 1965, la peste
23% in prezent.
Ca umilate administrativ-teritoriala, judetul Vilcea
cuprinde un municipiu - Rimnicu Vilcea -, 7 orase: Go-
vora, Baile Olane$ti, Brezoi, Calimanesti, Dragajoni,
Horezu, Ocnele Mari -, 78 de comune (din care
una subuirbana) si 568 de sate.
In aoluala forma administrativa, fieoare comuna con-
stituie o puternica unitate teritoriala, cu importamte
resuirse economice si largi perspective de dezvoltare
in viitor. Comunele Babemi, Balcesti, Costesti, Vaide-
eni, Voimeaisa numara peste 6 000 de loouitori fie-
care, in multe din acestea intreprinzindu-se ac^iuni
edilitair-gospodaresti care marcheaza inceputul unui
evident proces de urbanizaire.
Etnografie si folclor*
Este cunosout faptul ca judefcul Vilcea, prin ele-
montele de culture materials ?i 'spirituala, se inca-
droaza in perimetrul etnografico-folcloric al Olteniei.
In ciuda multor interferente ce se simt in zona, stra-
vochile tradifii n-au disparut, ele constituind fonduJ
'.|mcific, de baza, al Vilcii. In maire parte, configuira-
(la judejului si conditiile de irelief au favorizat dezvol-
idica asezarilor omenesti, asezari care slnt plasate
in depresiunile ce se insira de la est spre vest, in Jme-
diata vecinatate a munfilor. Spre sudul judetului, ase-
/mile sint situate de-a lungiul vailor Govora, Otasau,
Hislrifa, Luncavat, Cernisoaira, Cerna, Tarfia si Oltet-
Irolairea relative din treout a asezarilor are o moti-
va^ie atit istorica, cit si naturala. Intotdeauna
inuntii si vaile au insemnat, in general, pentru stra-
mosii nostri adevarate cetati etoice, cetati de apara-
IB impotriva navalitorilor. B. P. Hasdeu spunea meta-
IIIIK : ..grecului i-a dictat oceonul, noua ne-a-u soptit
1
'iipajii".
Datorita condifiilor de relief, mult timp legaturile
ilinlre diferite depresiuni au fost ingreuiate, ceea ce
ii (Jeterminat cristalizarea unui specific traditional si
o mare vairietate de farme si expresii, imcepind de
lo tnhitectura si terminind cu cele mai mici obiecte
do arta popula.ra. Relativa izolaire a satelor inca d'm
,'•' olul aJ XlX-lea, odata cu patrunderea rela{iilor
• npitaliste Ja sate, cind asezarile incep sa se con-
• ' niieze linga drumuri, a favorizat pastrairea nealte-
Miiii a graiului si folclorului local. Asa se si explica
a numeroase airii fololorice. Evolutia sociial-
• > 'Hiomica a permis linterferarea fondului etnog.rafico-
i"IJoric local cu alte zone vecine cu care se venea
in i ontact direct. De exemplu, in airia lovisteana se
.mil puternice influente tnansilvcMiene si argesene. Am
• Acott capital a fost redactat de prof. Nicolae Cijrea-Genuneni.
35
 exemplified! cu Loviftea, deoarece aceasta este una
din cele mai vechi vetre de via(a romaneasca, lucru
dovedit — pe linga orgumentele de ordin jstoriografic
si adheologic — de cultuira cerealelar ,,in razoaire"
faouta pe terasele de la poaiele muntilor din preajma.
Un document din 1374 menfioneiaza — printre feudalii
din Taira Romaneasca fugiti in Tra<nsilvainia, pe Stoi-
cam, nepotul lui ,,Voina de Lovistea", din care putem
deduce existenta posibMa a uoui vechi cnezat a>l Lo-
vistei. Se pare, de aisemenea, ca voievodaitul lui Se-
neslau si-ar fi avut central in Depresi'unea Brezoi.
Astazi, dinamica procesului social face ca satul
vilcean sa-si modifice tipologia. Noile asezori sint
amplasate si concentrate de-a lumgiuJ dnumu-rilo-r care
faciJiteaza comunioatrea lor cu a lie looaJitati, IOT noua
airhitectura 'pastreaza valorile traditionale, {infnd cont
de raportul dintre peisajul arhitectural si eel natural.
Satele de culme cu-nosc si ele o deplasare spre
centrul judejului.
Evoliufia asezariilor vilcene va determine in mod
firesc apari{ia unar inoi valori fn fondul etnogrofic si
folcloric local.
Arta populara din Vilcea este o emanate a spiritu-
lui creator al mesterilor locali. Casa cu foisor este
una din bijuteriile orhitecturi-i populore romanesti. Ma-
iestria mesterilor vilceni face ca prelucrorea artistica
a lemnului sa se mentina, in zilele noastre, la un
inalt nivel. In satul $erbanesti, de sub Masivul Cozia,
locuieste neintrecutuil mester Alexa-ndru Doga'ru, core
face sa renasca in lemn lucrurile 5! fiinfele lumii.
Este obisnuit cu vizitatorii strain] si-i place sa-i fami-
lia.rizeze cu uneltele sale: dalti{e, scoabe, cujitase,
maiu{e din lemn, cosoare, dor mai ales ou obiectele
lucrate in lemn de ulm, paltin, frasin, corn, fag si
nuc, in forme diverse. O colec{ie foairte bogata din
lucrarile sale se afla dealtfel la Muzeul jude{ean.
In comuna Costesti se a.fla fra^ii Ion si Dumitru
Dumitrescu, care dejin seoretul sculpturii in lemn in
stilurile romanesc vechi si brincovenesc. De asemenea,
fl'uierele de lemn din satul Ursani de linga Horezu,
confectionate de miinile mefteruilu'i Constaintin Antomie,
dou sunete crista>lirre. Nicolae Rugea si Dumitru D.
Tartareanu, amindoi din comuna Vaideeni, au facut
sa se incinga multe hare in multe nedei sou petre-
ceri, datorita fluierelor create de ei. Mulfi ciobainii au
avut ocazia sa aumipere fluiere de la mos Mitu Ta>rta-
reamu, care colinda vaira plarurile muntilor Capapnii,
Lotruiluj, Ci'ndrel'ului si Paringului.
$i in arta olaritului, zona etnografica vilceana isi
are specificul ei. Intre to(i ceramistii acestor locuri, cei
din Horezu, $i anume Stelian ji Victor Ogirezeonu,
36
Dumitru Mischiu si Victor Vicsorearnu dejin suprema-
(ia in mestesug. Ceramica de Horezu, datorita ele-
iMontelor ornamentale foairte fine si cromaticii atraga-
loore, este foarte apreoiata atit in {afa, cit si peste
liotare. Interesa-nt este faptul ca ceramistii hurezeni
• ontemporonii folosesc atit procedeele tehnice, cit si
motivele ornamentale asemdnatoare celor din epoca
lui Constantin Brincoveanu, tapt dovedit si de obiec-
lule rezultate din sapatuirile airheologice efectuate ia
iMilatele acestuia.
Un alt centru renumit al ceramicii vilcene se afla
lu Vladefti, undo lucreaza in prezent talentatul mes-
ler Dumitnu Schiopu. Arta sa, cunoscuta in \ara si
r -.le hotore, insumeaza o bogata colec{ie de piese
••I'jnice — oale, stiachini, urcioare, farfurii — lucrate
in stilul ceramicii traditionale, decorate cu motive
vochi, specifice zonei: melcul, bradutul, sireagul etc.;
•lemente decorative antropomorfe si zoomorfe se gasesc
|)o canile si lurcioafele cu ciur ale mesterului, deco-
uile in special cu un vechi motiv a I a>rtei populare
• sarpele. O alta latura a create! sale sint oalele
niari, cu ,,guler", a4 caror ornament caracteristic este
,,inelcu1" (spirala dacica) si »bradutul".
Un loc deosebit in arta populara vilceana il ocupa
< ustumele populate. Desi Vilcea se afla la confluenfa
a trei zone etnografice — Oltenia, Muntenia si Tran-
illvania —, costumul popular cunoaste un tip local
ce se caracterizeaza printr-o decorate foarte bogata.
In aria Horezului, la Barbatesti si la Pietrari, se mai
confec{ioneaza si astazi piese specifice portului bar-
liciiesc. Olimpia Radu din Pietrari, foarte buna cu-
noscatoare a diverselor modalitaji de creare a tutu-
ror obiectelor componente ale portului traditional, a
realizat in ultima vreme costume de tip nou, cu o
cromatica placuta si armonioasa. Amintim in mod
deosebit scoarja olteneasca, oglinda vie a cimpiei
Inflorite a acestei regiuni. Se pare ca aceste cu-
vmic exprima un mare adevar, scoar^a olteneasca
iund in primul rind o scoar^a cu motive vegetale. To-
tusi in compozitia ornamentala propriu-zisa sint folo-
»lto adaosuri antropo- si zoomorfe ce ,,par a fi con-
lomporane cu decorurile animale ce se intilnesc in
•culptura epocii voievodului Constantin Brincoveanu
tub a carui domnie, asa de prospera, desigur ca si
icoarjele au atins culmea dezvoltarii lor". In prezent,
MI romuria Costesti, in ciuda tuturor mutatiilor dtn
ni'liistria textila, stravechea scoar^a olteneasca re-
iur,te. Multe scoai-Je si carpete oltenesti, ^esute de
lltana Cracana din Costesti, au fost premiate la
'usurile nationale si Internationale de tapiserie.
37

Alaturi de scoarja olteneasca, specific Vilcii mai este
macatul {esut in multe i{e, in razboaie orizontale.
Mestesugul casnic a I torsului $i (esutului din in,
cinepa, bumbac si al parului de capra, precum si al
prelucrdrii borangicului are vechi tnaditii in Vilcea.
Astazi insa, parul de capra este utilizat in confec-
fcionarea textilelor din ce in ce mai irar.
Toate aceste marturii asaza a>rta populara vikeama
la un loc de frunte in cuituina populora romaneasca.
Zona folclorica vilceana, asemenea tnultor zone din
fora, pastreaza destule elemente ale culturii airhoice,
prin intermediul cairora etnologii pot ekicida impor-
tante prableme legate de etnogeneza si evolufia po-
porului roman.
Aloturi de elementele locale, zona vilceana se ca-
racterizeaza si prin prezenfa unor elemente interzonale.
Astfel, in nord, in Tara Lovistei, se simt — mai ales
in folclorul obiceiurilor — influence dinspre Sebes, Mor-
ginimea Sibhilui, Fagaras si Arges. In vatra vilceana
propriu-zisa, care face parte din a-ria Olteniei, se
gasesc si elemente din folclorul argesan. Totusi fon-
dul folcloric primar care asigura specificul zonei vil-
cene, este pregnant cu toata influenfa de moza.icuri
folclorice apropiate.
Paralel cu fondul folcloric traditional, datorita ase-
zarii pe aceste meleaguri, cu secole in urma, a unei
populatii de pastori — veniti din Ardeal — exista on
fond folcloric de pastori, al ungureniilor. Ceea ce tre-
buie subliniat este faptul ca din satele de pastori,
Vaideeni, Babeni, Mihaesti, acesta a ramas complet
nealterat. In folclorul obiceiurilor pastoresti nu au
patrons elemente ale folclorului local desi ne-am fi
asteptat la acest fenomen. Un exemplu de ceea ce
inseamna puterea traditiei in folclor il constituie satul
Magu<ra (com. Mihaesti). Desi este inconjurat numai
de sate o'tenesti, el nu si-a schimbat cu nimic fol-
clorul. Din contra, multe obicekiri din Transilvania au
fost preluate de satele oltenesti.
Dintre vetrele care au pastrat distinct caracterele
proprii zonei vilcerte amintim: valea Muereasca, valea
Coisca cu satele: Jiblea Noua, Jiblea Veche, Sala-
trucel, Berislavesti, Robaia, Radacinesti; vatra arge-
sana propriu-zisa, in comunele Runcu, Golesti, Blidari,
Budes.ti, Goranu. De asemenea, se mai disting ariile
folclwice Rimnicu Vilcea, Dragasani, Horezu si Bal-
ce$ti.
Totusi obiceiurile legate de ciclul vietii omului —
de nastere, nunta, inmorminliare — asigura specificita-
tea zonei.
Stravechiul joe al calusului, practical cu multa pa-
siune de catre locuitorii com.unei Frincesti, ne amin-
38
ic-;io de o lume veche a magiei, disparuta de demult
din con?tiinta oamenilor.
Alimarile sau osteteleul ne aminteste de vechiul
' ult al vegetafiei, de cultul solar s.i al viefii.
^ezatorile lovistene ne introduc intr-o lume curata
fl plina de frumuse^i.
Nedeile pastorejti ne mingiie sufletul, reprezentind
o dragoste de viata si nature.
CALENDAR FOLCLORIC
20 iulie - la Titesti si la Pietrari are loc tradifionalul
tirg annal. Cu acest prilej sint organizate tirguri
de ceramica, fesaturi, vite, produse agricole s!
produse mestesugaresti.
15 august — la Bistrita, comuna Costesti, are loc un
tirg, in care predomina produsele de ceramica
si obiectele de arta populara.
6 septembrie — la Ca'.imanesti ;i Jiblea Veche se
pastreaza un tirg stravechi, unde se c-rganizeoza
si tirg de ceramica, ^esaturi si alte produse mes-
MANIFESTARI CULTURAL-FOLCLORICE
Luna aprilie — ,,Hora costumelor" in comunele Pie-
trari ?i Borbatesti. Cu acest prilej se orga.nizeaza
o trecere in revista a costumelor populore din
zona cuprinsa intre Olt 5! Luncava}, acordindu-se
premiii celor mai frumoase si outervtice.
Luna mai - uSarbatoarea capsunului", in comuna
Bunes-ti, cu participarea echipelor de arti^ti ama-
tori din toate comunele invecinate, cultivatoare
de capjuni.
Luna iulie — ,,lnvirtita dorului" - manifestare ce are
loc in fiecaire a<n la Vaideeni, inlocuind vechea
nedeie pastoreasca.
Luna august - ,,Cintecele Oltului," la Calimane^ti, cu
participarea echipelor deartis,ti amatari din toate
judetele de pe valea Oltului. Se orgainizeaza in
prima duminica a lunii august.
Luna septembrie - ,,Briul de aur", la Barbate^ti, cind
se organizeaza o trecere In revista a formatiilor
de dansatori din judet.
 Dezvoltarea economica
Judefu! Vilcea, a carui economie, in trecut, era ba-
zata fn cea mai mare parte pe agricultura, exploa-
tari foiestiere si citeva mici imitatf ind'ustriale, cuinoaste
in^ a nil construcfiei social is te u>n puternic impuls. Bo-
gatia si varietatea resurseloir naturale, aTmonios re-
partizate pe rntregul cuprrns al judetului, dezvoltarea
si modernizairea industriei, comertuluii, cailor de camu-
nicatie etc. au marit considerabi'I ponderea judetu-
lui Vilcea in cadruJ economiei nafionale.
Ca urmare a dezvoltarii mecontenite a eoonoimiei
juidetuliui, producjia industriaila, came in 1938 - an
de virf al economiei Romaniei burghezo-mosierefti — se
realize doar in citeva mici intreprindeni si ateliere a
caror productie globala era de 14,3 milioane lei, a
crescut continuu inch in amul 1975 a atins 5,8 mi-
liarde lei, lurmind ca sa realizeze eel putin 10 miliair-
de lei — indicator mJinim stabiJit la Cangresul al
Xl-lea al P.C.R. In prezent, intreaga productie a amu-
lui 1938 se irealizeaza in mai pu^in de 23 de ore.
In cincinalul 1976-1980, pentru dezvoltarea econo-
mica a judetului au fost alocate irtsem'nate fond'uri
de investijii, materiolizate priin construirea de noi obiec-
tive industria'le si dezvoltairi de caipacitati de produc-
tie exiitente.
In aceasta perioada, ritmul mediu onual de dez-
valtore industriala a judetului va cneste fa{a de cin-
ciinalul 1971-1975. Ritm<uri impartante vor inregistra
industria chimica, a energiiei electrice, constructoaire
de masini si iu;soare. In felul aicesta, Industrie va define,
in contirauare, cea mai mare pondere in cadrul eco-
nomiei
INDUSTRIA. Ca urmare a folosirii judicioase a im-
portaintelor iresurse naturale si 'uma'ne din zona, eco-
nomia judetuilui se bazeaza astazi pe o Industrie mo-
derna, puternic dezvoltata.
40
Minura prioritara a Industrie! o constitute Industrie
chimica cu 42,1%. Aceasta s-a dezvoltat incepind
i it nnul 1958 prin valorificarea superioora a sarii
flu la Ocnele Ma,ri si a calcarului din muntele de
I' i Arnota. Combinatul de produse sodice si Combi-
chimic sint unitatile industrials care produc soda
inata, soda caustica, lindan, oxoalcooli, policlo-
de vinil, produse clorosodice. Pe ansamblu, ju-
l Vilcea contribute cu circa 4% la productia
ica a tarii. De asemenea, unele produse ale
chimice vilcene, dintre care soda calcinata,
I i caustica, policlorura de vinil, oxoalcooli, sint
• :late in numeroase Jari ale lumii, ajungind la 26.
In cincinalul 1976-1980 pe platforma chimica vil-
• "oiia se vor construi noi capacitati de productie ?i
ulii'li: se vor extinde, ceea ce va asigura in 1980 o
..... iiie a ponderii industriei chimice din tota-lul pro-
li" (iei globale industriale vilcene.
Industrie constructoare de masini, reprezentata in
ri.'/ent prin Intreprinderea de utilaj chimic si forja,
n»lc o unitate moderna in cadrul ramurii respective.
I'MII intrarea in functiune a sectiei forja, capacitatea
i creste.
Industria energiei electrice este reprezentata prin
• ninplexul de hidrocentrale de pe Lotru si Olt. Pina
in prezent au intrat in functiune, partial sou total,
iii'lrocentralele de la Ciungetu, de pe Lotru, Rimnicu
Vili ea si Govora pe Olt. Mumoi produc^ia aouala a
il/inei hid'roelectrice Ciumgetu este ega'la cu intreaga
I'luductie de energie electrica a tarii din anul 1938.
Industria lemnului valorifica masa lemnoasa din pa-
luiile judetului, fiind ireprerenta ia prin fabric! de che-
'•~a (Babeni, Brezoi), Combinatuil pentru industria-
li/(irca lemnuluii (Rimniou Vilcea) cu sectii de ponel
>l placaj, de furnire si furnire estetice, de placi ag;lo-
ini'iate, de Jemn stratificat si o sectie de Tnobila,
iH.'t;um si de o serie de intnepriinderi locale de tim-
iilmie. In cadml acestei ramuri, contributia iudetului
!• i^a, la unele produse ale economiei nationals, este
..... i more la placi din aschii de lemn si la produc-
. de placaj. In cincinalul 1976-1980 vor aparea
unitati ind'ustriale.
Industria pielariei ?i incaltamintei, dezvoltata intr-o
"iiiMira oarecare ?i in treout, partidpa ou 6,5% d*n
I'Midiictia de incaltaminte a \am. Este ireprezerrtata
prin Fabrica de piele si incaltaminte Rimnicu Vilcea
.1 Intreprinderea de talpa si incaltaminte din cauciuc
Industria alimentara, specializata in conserve de
ipurte, iuouri, conserve de came, de legume, in com-
iniiuri, dwlcetii'ri. marmelade (Rimnicu Vilcea), lapte
 (Riureni), vinuri si bauturi alcoalice (Dragasani, Rim-
nicu Vilcea, Horezu) si panificafie asigwa va'lonifica-
reo superioara a importantelor resurse agricole ale
judetul'ui. Se vor mai construi: o fabrica de bere, un
centru de imbuteliere, conditional si depozitare a
vinu'ritar, cu o more capacitate, o fabrica de lapte.
Zestrea economics a unita(ilor Industrie! usoare in
jude{ se va complete prin construirea unei fntreprin-
deri de confectii textile, o fabrica de store de mobila.
Alte ramuri industrials, cum sint: materialele de
construct!!, combustibilii, extractivd etc., cu'nosc si ele
o dezvoltare a.scendenta, ca ormare a volu'imilui spo-
rit de imvestitii ce sint alocate in actualul cincinal.
AGRICULTURA. Datorita formelor variate de relief
si climei, agriculture are condifii prielnice in tot fude-
tu<l. Cultuira plantelor se practica in formele de relief
joase, lunei, podis si subcarpoti, iar in toate formele
de irelief cresterea animaJelor. Fond>ul agricol al jude-
tuiui dispute de 93 262 ha teren a'rabil, 9 396 ha vii,
91912 ha pasuni si 32004 ho livezi cu pomi fructiferi.
Agricuiltura j'udetuilui ounoaste o dezvoltaire perma-
nent ascendenta. In anuil 1949 au luat fiin|a primele
unita{i agricole de stat si cooperatiste.
Aceasta raimura a beneficial si se buouro in con-
tirware de sorijinu'l material ol iStatului; baza ei teh-
rtfco-materfola se dezvolta si se modernizeaza continuu.
Prin dezvoltarea agriculrurii vilcene se asigora o
buna crprovmonare a populatiei, a Industrie! usoare
si alimentore si se vor crea disponibilitati pentru ex-
port, fn directa interdependenfd cu evolutia muncii in
agricultura, satele vor cunoaste inca o etapa impor-
tantG in tnansformarea lor, adoptind 51 ir>teprind in
fondul traditional de culture elementele civiiirofiei mo-
derne s! bunastarii.
Sectoarele de baza ale agricuHurii vilcene sint cul-
tura olantelor, pomicultura, viticulture si zootehnla.
Culture cerealelor si lenumelor ocupS sesurile si
pnnteie deoiluri'lor bune de cultura, pinS la 800 m
altitudine. Porumbul ocupa cea mai mare suprafata,
fiind urmat de griu, secara si ovSz. An de an pro-
ductia acestora a orescu-t.
O oultura tot mai exWnsa in comunele Bun©sti —
Pietrari — Costesti — Horezu este a capsunului, care
da rerultate foairte bune.
Pomicultura, specifica dealurilor piemontane si sub-
carpatice, este renumita in bazinele Horezu, Vilcea
etc. Judetul Vilcea define o pondere in-semnata in
productia totala a tarii de frwcte, situindu-se pe ori-
mul loc la productia de prune si nuci, pe locul al
!V-lea la mere si locul al V-lea la pere.
Viticultura se dezvolta in sudul judejului, in Podi-
nl Getic, pe dealurile Dragasa(nilor, Simburestilor, Mi-
imfanilor, Zatrenilor si Balcestilor. Printre cele mai im-
i"'ikinte soiuri de vita de vie senrnalam: tamiioasa
'• "in'ineasca, Sa'uvignon, Muscat-Ottonel, Cabernet- Saiu-
11, Feteasca regala, Riesling Italian, Pinot-gris,
I'lnot-noir si mai 'recent soiul Rusidava, iar pentnu stri-
de masa Muscat-Hamburg, coarna etc.
Vinuirile obtimute din podgoriile vilcene sint apre-
i Inte, multe dlntre ele fiimd detiinatoare ale u<nor me-
inlii de aur si airgint la concursud nationale sau
Intnrnationaile de vinuri. Viirwrile de Dragasani sint
•iniiri usoaire, de tarid alcoolica mijlocie, provenite
•lui soiuri tirzii, culese in octombrie, cu gust piaout,
("irfumate, de culoare galben-ourie.
Cresterea animalelor, ramura agricola cu vechi tra-
ill|ll, este favorizata de existenta u>nor intinse supra-
l«j« de pasuni si finete naturale, beneficiind astazi
ilc importante schimbari calitative. In jude{ au aparut
»l s-au dezvoltat .un numar insenrnat de unitati care
mi specializate in cresterea si ingrasairea animale-
liu (complexul Dragasani); ferma I.A.S. Rimnicu Vil-
i TO pentru vaci cu lapte, irvgrasatoriile Sutesti, Ga'li-
' un, Goruirtesti, Stonesti pentru tineret taurin, Slatioara
I'l'iitru ovine, crescatorii de pasari 1a Buleta etc.
Vinatoarea si pescuitul sint reprezentate prin spec!!
il*' animale ca cerbul, mistretul, iepurele, ursul, lupul,
vulpoa, vidra, jderul de copac, caprioara si capra
r>«agTa, iar dimtre pasari: cocosul de munte, potirni-
i hoa, sitarul, ierunca si ra^ele salbatice.
Hlntre speciile de pescuit semnalam orapul, mreana,
•. 'ihnrul, cleanul in apele de cimpie s! deal si pas-
trovul in opele de munte.
COMERfUL. Ca urmare a dezvoltarii economice a
|uilf|iilui, comerful a cunosout transformari deosebite.
« - i i < - | , au fost constru'ite 'noi comiplexe comerciale la
Klmnlcu Vilcea, Calimane?!!, Baile Olamesti, Barle Govo-
iii, Dragasani, ca si aproaipe in toate asezarile rurale
• ilr judetului, cuprinzind rn'Oderne magazine unive-r-
''• NumSrul celor care oumpara televizoare, apaTate
dt radio, frigidere, masini de spalat rufe, autotuirisme
• -I. oste in cointimua crestere. In cincinalul actual se
•M inari suprafata comerciala prin construirea unor
mil magazine moderne atit la orase, cit si la sate.
CAILE DE COMUNICAJIE. Judetul Vilcea este stra-
l..iini de o bogata retea de cai de comunioatii, din
rele rutiere prezinta o ma:re pondere. Cea mai
inii»iitianta ca<le rutiera Uirmoreste volea Oltului, intre
Kin Vndului — Rimnicu Vilcea — Milcoiu si face lega-
43

tura cu Capitala prin Pitesti. Ea prezinta importanja
atit pe plain national (DN 7), cit si pe plan interna-
tional (E 15 A). Spre ea sint orientate o-ltele, care
au ca pund de plecare arasul Rimnicu Vilcea, si I
anume: Rimnicu Vilcea — Dragasani — Ganeasa; Rim-
nicu Vilcea — Horezu — Tirgu Jki; Rimnicu Vilcea —
Baile Olanesti. De la Brezoi, spre vest, se orienteaza
soseaua Brezoi — Voineasa — Vidra — Obirsia Lotru-
lui — Petrosaini. In sud, de la Dragasa.ni, spre vest,
judetul este strabatut de soseaua Dragasani — Gra-
distea — Tirgu Ji'U.
Refeaua rutiera a judefului dispune in total de
300 km drumuri najionale modernizate, 1 056 km dru-
muri judefene si comunale, din care peste 400 km
modernizaji.
Calea fenata, in hingime de 122 km, cu traseu ase-
manator soselei, leaga localitatile vilcene de pe valea
Oltului, creind totodata legaturi lesnicioase cu (irvu-
turile vecine si cu marile artere circulate care stra-
bat teritori'ul patriei noastre.
in general, fe{ea>ua rutiera si feroviara asigura jude-
{ului Vilcea legaturi lesnicioase cu judefele limitrofe,
constituind totodata si on nod rutier important, dato-
rita pozifiei centrale pe care o are }udetul in cadnul
tarii.
Paralel cu modernizarea continua a retelei de dru-
muri a sporit si numarul traieelor deservite de a^uto-
buze, incit fiecare conruna are legatura cu orasul
Rinrnicu Vilcea; de asemenea, a sporit parcul de ati-
tobuze si autocamioane al I.T.A.
Dezvoltarea multilaterala ?i in ritm intens, din anii
construc^iei socialiste, valorifioarea superioora a bo-
gafiilor naturale s-au rasfrint, 'nemijlocit, si in cres-
terea nivelului de trai al locuitorilor. Electricitatea,
casele noi, confortul contureaza noul tablou al satu-
1'iri vilcean.
TURISMUL. Ramura economics relativ noua, este
legato de valorificarea ecortomica a potentiaMui tu-
ristic si balnear existent in judet.
Dupa particularitatile peisajului, specificul obiecti-
velor si posibilitatile de acces, in ouprinsul judetului
se individualizeaza urmatoarele zone turistice:
1. Zona montana si valea Lotruiui, care ocupa '/s
din teritoriul jude{ului, sint reprezentate de patrula-
terul muntos format din muntii Fag6ra?ul'ui si Lotnu-
lui in nord, Capatinii si Coziei in sud, culmi separate
de valea Lotruiui si ,,Tara Lovistei". Crestele ascu^ite
ale muntilor sou platounile domoale acoperite de pa-
jisti multicolore, lacurile glaciare de un pitoresc deo-
44
alaturi de bogajia si varietatea vegetatte'i re-
uta cele mai pitoresti zone ale jude^ului.
Valea Lotruiui poarta pecetea trainsformarilor innoi-
ule con&tructiei hidrocervtralelor de la Ciungetu,
I Kiluia si Bradi^or, cu o more putere instalata. Voi-
i .d, localitate situata pe valea Lotruiui, in inima
iminlclui, este destinata ca stat'iune de odihna.
|uia Lovistei se caracterizeaza prin cele imai auten-
'• elements etnografico-folclorice. N'umeroasele mo-
iniinonte istorice, aspectul original al asezarilor, ca
l liogaVia excepV|onala a vinatuluii si pescuitului, ou
in. ut ca Ta ra Lovistei sa fie ounosouta si apreciata
• I ' Inio(i turistii.
zona montana, pe culmile domoale si intinse a^le
n\ilor, in golul alpin sau pe crestele mai zim^uite
i dinumuri turistice care-i strabat in toate dJ>rectiile;
!•.l aid este domeniiul unei intense vief' pastorale, cu
lii tradiVii folclorice.
Alaturi de frumusetea peisajului, amenajarile turis-
si hidroenergetice au facut din aceasta zona una
< l i n cele mai importante zone turistice din Carpatii
dionali.
?-. Valea Oltului strabate judetul pe verticala, taind
i'j montana printr-un frumos defileu. Aici Oltul este
nnol'it de o importanta >osea ce leaga orasul Rim-
'i Vilcea de Sibiu si Fagaras, preoum $i de calea
ii'iuta Bucuresti-Sibiu. Populafia satelor din zona de-
liloului este pastratoarea unor vechi si deasebite tra-
'Mii etnografice. Monumentele istorice existente aici
;inta o deosebita valoare documentara 51 artistica:
In sudul defileului se impune Masivul Cozia, cu o re-
/oivaVie naturala de 4700 ha, in oare sind ocrotite
un mare numar de plante si animaie.
La iesirea din defileu, Oltul intra in zona subcar-
i"itica dominata de arcul stattunilor Calimanesti —
i>lo Olanejti — Ocnele Mori — Baile Govora cu cen-
iml in Rimnicu Vilcea, arc ce polairizeaza cea mai
nuirc masa de turisti din judet. Amenajari specifice
iniismului de sejour (hoteluri, moteluri, vile, campin-
guri, sate de vacan^a, restaurante), ca si marea dez-
vultare a turismului balnear permanent (in vile, sana-
i"iii, stranduri termale etc.), cu grade diferenViate de
• »nfort, sint puse la dispozitia vizitatorilor.
3. Regiunea subcarpatica ocupa Vs din teritoriul
pulo^ului Vilcea si se coracterizeaza printr-un peisaj
ilomol dominat de dealurile subcafpatice ce alter-
noaza cu lairgi depreskini. Papulata din vremuri stra-
vechi, aici se pastreaza tradi^ii mestesugaresti din
cnle mai 'tnteresante, cum sint olaritul, ^esutul covoa-
oltenesti etc., preoum si o mare varietate de
45
 monumente istorice si naturole. Acestor obiective exis
tente li s-ou adaugat muzeele etnografice, in cart
s-a>u adunat obiecte din arta si traditia populara, 5
satele
vilcean. tu-ristice, u<nde se pastreaza specifioul satului
O pitoreasca artera de comunicafie strabate zona
de la est la vest: Rimnicu Vilcea - Tfrgu Jiu. Centrul
acestei zone il constituie orasul Horezu, iocalitafe cuj
vechi tradifii .etnografice si folclorice.
Duipa fuincfiile pe care le are turismul in cadrul
judetutui Vilcea, deosebim doua tipuri, si anume:
Functia turistica balneara dezvoltata in stajiunile
balneare. Varietatea izvoarelor minerale a facut ca
ete sa aiba multiple intrebuin{ari, cu o gama bogata
de tratamente.
Frum'usefile rraturale ale judetuluj Viloea, dar, in
special, bogafia izvoarelor cu ape minerale an dat
•poslbilitatea creairii unor valoroase stafiuni balneo-
climaterice care ofera oamenilor muncii din {ora noas-
tra condifii admirabile de odihna ?i tnatament. fn ca-
drul traseelor turistice, la stati'unile balneo-climaterice
vor fi indicate toate profilele de afectiuni specifice
fiecorei stafiuni.
Funcfia turistica de sejour, din zona montana, sub-
carpatica 5! din stafiuni, cu amenajari specifice, ca-
reia i se va acorda o atenfie deosebita si in viitor. |
Ca lU'rmare a dervoltarii intense a bazei turistice, in
general, in stafiuinile din judetul Vilcea pot be-neficia
anual de tratamente baJneare circa 100000 de oameni
ai muncii din fara si strainatate, iar numarul turisti- j
lor care-l viziteaza depaseste 300000 persoane antial. ]
Municipiul Rimnicu Vilcea
Orajul Rimnicu Vilcea este asezat in zona dealu-
rllor subcarpatice getice, la rdspintia unor vechi dru-
niiiii comerciaile, onde se intretaie paralela de 45°7',
luiiiiidine nordica, cu meridianul de 24°19', longitu-
i|iin> estica.
Dmsul este plasat pe una din principa^lele rute in-
ii-iiKiiionole care leaga Europa Cerrtrala de BaJcani
(I 15 A, DN 7).
Iota de Bucuresti se afla la 174 km, pe sosea, de
'.il'iu la 100 km, de Tirgu Jiu la 115 km. Pe calea
Iwata el este legat de o artera principala Siiwu —
I'iniKi Olt, fiind la 99 km de Sibiu, 87 km de Ptatra
' Hi v 293 km de Bucuresti (via Pitesti).
•at in depresiunea intracolinara cu acelasi mume
'I' In sudiul Carpatilor Meridionali, pe terasele infe-
• ale Oltului, la o altitudine medie de 240—260 m,
K'uiinicu Vilcea este strajuit \a vest de dealorile Ceta-
l u i c i , Ca.pela si Petrisor-Troian si, Ja est, de Olt. De
bint legate, in sens radiar, .renumitele statiuni
ale vaii Oltului: Calimaflesti spre nord, Baile,
,ti spre nord-vest, Ocnele Mori spre vest, Baile
Oovora spre sud-vestjCTot la Rimnicu Vilcea se intre-
.drumiul Oltului", care vine de la Sibiu, ou dru-
i n i i i i l c ! p.Argesului" din est, nJhilul" din vest si al
" din sud. Inca din timpuri stravechi toate aceste
iliiinmii au avut o importanta deosebita pentru dez-
iea economics ,q orayului, tirg odinioaTa. ^
i ' iki precise a intemeierii lui nu se cunoaster'Cer-
• • I'lnlo arheologice atesta urme din perioada neolitica
i 'ipoi a bronzului. La inceput sat, cind intreaga
• HI i,i(> era o zona de sate, devine tirg si apoi oras,
i I amintit in documentele istorice alaturi de cele
HIM I vechi orase din Jara Romaneasca.^Prima ates-
Inrit documentara despre Rimnic dateaza de la 20
1388, iar prima menfiune documentara despre
ca oras, de la 4 septembrie 1389, cind Mir-
47
 cea eel Batrin mentioneaza: ,,in orasul domniei mele, I'liul important pe care-l ocupa Rimnicul in dez-
numit Rimnic". In acest fel, documentui ne arata ca Rim-, li.uoa culturala este confirmat si de numarul mare
nicul era oras domnesc si se bucura de privilegii] < liparituri aparute. Astfel, dintr-o statistics reiese
deosebite din partea voievozilor. Acest fapt este ilus-j . in perioada anilor 1508-1830, in Jari'e Romane
trat si mai tirziu, cind pe linga Mircea eel Batrin, istat 31 de centre tipografice, cele mai impor-
care-si va purta adesea pasii durind la nord mana- din acestea fiind: Bucuresti cu 319 carti tipa-
stirea Cozia, vor mai trece Vlad Calugarul, Neagoe ril lasi cu 272 de carti, Blaj cu 164 de carti, Rim-
Basarab, Radu Paisie, Patrascu eel Bun, Mihai Vitea- Vilcea cu 146 de carji, Brasov cu 68 de carti etc.
zul, Mate! Basarab, Constantin Brincoveanu s.a. Tot olele XVII-XVIII au aparut citeva premiere re-
la Rimnic va fi prins, taindu-i-se capul, ,,lui si fie-sau 'ibile pentru istoria culturii romanesti.
Vlad", Radu de la Afumati, la 2 ianuarie 1529. I'l-iiliu orasul de la poalele Capelei, important este
^Cu privire la etimologia toponimelor Rimnic si Vil- mini 1705, cind Antim Ivireanu pune bazele unei tipo-
cea au existat mai multe pareri. inclinam sa credem
ca primal este un cuvint slov care inseamna ,,iaz cu
peste", 'avind forma primitive de ,,ribnic", iar eel de
al doilea isi are originea de la un cuvint de tipul
,,vilcea". Tindem sa credem ca numele de Vilcea
il poarta de la riul Olanesti care la varsarea in Olt
forma un lac, ,,rfbnic", pe .un fost brat a ' Oltirfui,
colmatat de acesta ulterior, fiind astfel ,,Ribnicul din
Vilcea", deosebindu-se astfel de ,,Ribnicul Sarat". ^
Cu toate ca orasul era domnesc, nu cunoastem daca
avea eaiu nu cetate, fiind mai degna'ba ium oras des-
chis, cu tin sistem propriu de fortificajii, neidentifi-
cate inca arheologic. Cladmle orasului au fost in-
cendiate de mai multe ori, astazi fiind prea pufine
cladirite vechi, cu exceptia unor biserici.
In oras'ul Rimnicu Vilcea, la 1504, Radu eel Mare
intemeiaza a doua episcopie a Tarii Romanesti ,,in
locul c«lei vechi a Severtnului".
Pe linga rolul comercial pe care I-a jucat in de-
oursul existentei sale, din seooliul ail XVII-lea orasul
ineepe sa devi-na si centru cultural, fn acest sens,
amintim ca npe lazul Marilor", inca din timpul lui
Motei Basairab, a functional o fabrica de hirtie
— oreatie a boierilor Rudeni —, care si-a incetat acti-
vitatea ,,putin inainte de onu-l 1708".

Rimnicu Vilcea
I. Schitul CeWtuia: 2. Auto-Service; 3. Spitulul judetean ^i Policli-
nica;S. PECO; 6. Liceul "N. BSIcescu": 7. Motel Capela; 8. Episco-
pia Rlmnicului ;i Arjesului;*. Liceul "V.Roaita"; 10. Muzeul judetean;
II. Consiliul Judetean al sindicatelor; 12. Biserica "Toti sfintii";
13. Consiliul popular judetean; 14. Hotelul "Alutus" $i Agenfia de
turism;15. Po?ta. telefoane; 16. Biserica catolica; 17. Agenfia CEC;
18. Biserica ,,Sf. Paraschiva"; 19. Piafa Mircea eel BStrtn; 20. Biserica
"Buna Vestire"; 21. Biblioteca municipals; 22. A.C.R.; 23. Restau-
rantul "Casa vllceanfi"; 25. Monumentul eroilor pentru independents;
26. Casa memorials "Anton Pann"; 27. Parcul Zavoi; 28. Liceul eco-
nomic; 29. Schitul Inatesti; 30. Biserica "Sf. loan"; 31. Piata orasu-
lui; 32. Complexul comercial "Cozia"; 33. Gara C.F.R.; 34. Auto-
gara "1 Mai"; 35. Autogara "Trajan"; 37. Casa de cultura a sindicate-
lor;38. Cinema "Modern" ; 39. Biserica "Sf. Gheorghe"; 40. Consiliul
popular municipal; 41. Complexul muzeistic Magheru.

48 Vilcea

I
 grafii. Mester tlpograf, inimos, autor de carji, om cu
vasta cultura, fiind in acelasi timp un patriot $i om
politic luminat, Antim Ivireanu reuseste sa scoata de
sub teascuri 10 carji. Activitatea lui este continuata de
al{i carturari cu renume — Damaschin, Climent, Chesa-
rie, Filaret, Grigore si Naum Rimniceanu s.a. —, care,
fiind ,,iubitori de om si folositori de obste", reusesc ca
prin intermediul carfii scrise sa vehicuieze problemele
epocii, sa valorifice momente din trecutul istoric al po-
porului si sa cultive cu aceeasi dragoste limba romana.
De sub teascurile tipografiei vilcene sint scoase si alte
opere valoroase: Pilde filosoficesti - retipdrita aici la
1783, carte de maxime si sfaturi utile pentru viatd;
Intiia invafatura pentru tineri, la 1726; primul ma-
nual didactic si de norme etice; Gramatica slavo-
neasca, la 1755, Carte pentru folosul $i trebuinja ti-
nerilor sirbi doritori de studii temeinice si prima gra-
matica tiparita in limba romana a lui lenachita Va-
carescu in anul 1787.
In seooliU'l al XlX-lea sint de consemnat mai multe
evenimente, din care mentiontim: 1821 — Tudor Vla-
dimirescu treee pirin eras; 1848 - generalul Gheorghe
Magheru isi instaleaza tabara pe dealul Troian; 1856
si 1859 — vizitorea orasului de catre domnitarii Barbu
$tirbei $i .respeotiv, de Al. I. Cuza etc.
Dezvoltarea capitalista a ora'sului a.trage dupa sine
intemeierea unor intreprinderi industriale. Astfel, con-
semnam functionarea pri.mei fo<brici de cherestea In-
tro ami 1882 si 1891, la ca.re s-a adaugat si un joa-
gar, preoum si alte imbunatatiri edilitaie; 1882 — co<n-
struirea unui stabiliment terapeutic pentru bai cu ape
mi-nerale in porcul Zavoi; 1891 - infitntarea ginrna-
ziului clasic; intre ami 1853 si 1856 s-au pus bazele
primului spital. Prima scoaJa din ora'5 a loat fiinta in
anul 1832, desi in anul 1719 exista o asemenea scoala
ce a functional oni in sk insa ,,pe seama episcopu-
lui si a minastirilor". In anul 1741 functiona o scoala
care ,,era prevazuta in bugetul (arii" cu un daiscal
platit cu 3 toleri pe luna.
Orasul so dezvo.lta lent, odaugind'U-i-se, in seco-
lul al XX-lea, noi edificii si ateliere manufacturiere.
Ramias pe .plan seoundar in epoca de dezvo!ta:re a
burgheziei, cind doar calitatile sale de sta^iune cli-
rnaterica mai erau apreciate - de unde si denumi-
rea de ,,orasul pensionarilor" - Rimnicu Vilcea cu-
noajte o infloritoafe dezvoltare in anii constructiei
socialiste.
-Y Resedinta a unui judet cu numeraase bogafii mine-
rale, el devine un centru activ a! industriei socialiste,
datO'rita marMor intreprinderi constnuite in ora? sau
in imediata lui apropiere^Ca urmare, el indeplineste
59
mlc funcfii: industrials, social-culturala, admi-
vii, turistica, balneara, agricola etc. Oras-ul, care
il I948 avea doar 16000 de locuitori, in anul
I clopaseo 43 000 de locuitori, ca o expresie a
l»inlor profunde care au <avut loc.
•Hid cu anul 1948, dupa na{ionalizare, indus-
Illn 10 dezvolta necontenit. Astfel vechea fabrica de
luda este renovata, reutilata si modernizata,
• • • i n . Mid astazi o gama variata de produse ali-
" din legume, fructe si carne. Mai tirziu, apare
fabrica de piele si incaltaminte, iar in 1952 se
in luncjiune Combinatul pentru industrializarea lem-
i Intreprinderea de foraj, cu schele de extrac-
• ii petrolului vilcean in citeva puncte importante.
• IIIIK! cu anul 1958 se dezvolta industria chimica,
3 _ i n t r a in funcjiune Intreprinderea de uti-
'••I i himic si forja, importanta unitate-a industriei
' iiurtoare de masini, pe ramura. Ca urmare a
"ii industriale intense, orasul isi transforma
i.Miiiinia, se sistematizeaza, apar noi edificii social-
"liiiinlo, devenind eel mai mare oras de pe valea
ilui
•sebita dezvoltare cunoaste orasul si pe tari-
"""I" Cultural si al invatamintului. Pe linga cele 12 scoli
'••, in oras fu.nc{ioneaza doua licee de cultura
i si citeva licee de specialitate (sanitar, peda-
onergetic, economic, de construct de masini,
Industrializare a lemnului, de constructii civile, de
'•ic.). In octombrie 1972 la Rimnicu Vilcea au
' liintci doua facultafi de subingineri (in domeniul
• • • ( • I ' l i i i i n i i $i industrializarii lem'rtului si in produse
ce si chimizarea sdrii).
Awind tradi(ie in domeniul tipariturilor, menjionam
•H|III ziarului local ,,Orizont", precum si a altor
ni.
OBIECTIVE TURISTICE §l EXCURSII IN IMPREJURIM!.
jutul judetean str. Arges nr. 35, infiintat in 1951.
™el secfii: istorie, etnografie si arte plastice. Sec-
|la de picture are o interesanta colec{ie, peste 600
' i'i'-se, opere semnate de renumiti artisti, ca Pal-
,. Iser, Petrascu, Tonitza, Juculescu si altii. Sectia
10, prin cele peste 13000 de obiecte, dezva-
x bogatul trecut istoric al judetuilu'i, multe dintre ele
I scoase la iveala prin intensele sapaturi .arheo-
Hin ultimii ani. Sectia de arta populara cu-
»ile peste 7000 de piese din fondul etnografie vil-
Casa din str. Gabriel Staicovici nr. 18, unde se
I o placa comemorativa ce amintejte existento
"iliuliii organizatiei locale a Partidului Comunist Ro-
iii perioada anilor 1936-1944.
51
 Redacjia publicajiei antifasciste ,,Facla Muncii", str.
Tabaci nr. 33 (Ana Ipatescu). In casa care a fost aici
a aparut, la 31 mai 1935, primul numar al ziarului
,,Facla Muncii", avind ca redactor pe Ion Gorun.
^H!£JIleJ!!S!iMlSLJ^!l*J?]l_P9QPi str ' $tirbei Voda nr. 13.
Casa .a fost construita la sfirsitul secoluilwi al XVIII-lea
in stilul arhitecturii romanejti. Intrarea se face pe
scari de piatra care dau intr-un foisor sprijinit pe
stilpi de slejar fru-mos sculptafi, dupa stilul artei popu-
lare vilcene. Un coridor, nu prea lung, desparte cele
patru came're cu tavane joase. Casa a fost folosita
oa ilocuinta, dor si ca farmacie, circluma si pravalie.
Aici a locuit, in anii 1825-1828 si 1833-1837, marele
nostru povestitor Anton Pann, profesor de muzica in
Rimniou Vilcea. Pe Anton Pann il gasim aici si la
1848 clnd participa, alaturi de revolutionari! vilceni,
la desfasurarea evenimentelor de atunci; ma-i revine
in Rimnic in ,an>ul 1854. In salile muzeului sint expuse
obiecte care au apartinut tui Anton Pann, opere si
lucrari ale acestuia sau despre el. Pentru bogata sa
activitate pe tarimul culegerii de rfolclor a fost supra-
numit de cdtre M. Eminescu ,,fiul Pepelei eel iste( ca
un proverb".
Monumentul eroilor de la poalele dealului Capela
' a Tost ridicat in 1913|"inmemoria eroTtei—rflzu^i" in
timpul razboiuluiHe fndependenta de la 1877-1873.
El este opera sculptorului I. lordanescu.
Episcopia JjLJmniculu|_si Aigesujui as.ezata sub dea-
lul Capela. In centruTasezamintului se afla Biserica
mare — ctitorie a Episcopului Calinic. Constructia a
inceput in anul 1851 si s-a terminal in anul 1856,
fiind asemanatoare, ca stil, cu manastirile Cernica si
Pasarea de linga Bucuresti si Frasinei din Vilcea.
Este construita in stil catedrala, cu ziduri puternice
in forma de cruce, cu abside si ferestre largi, altar
mare, bol{i semicalotate, pardosita cu ciment mozai-
cat si acoperita cu tabla. Prezinta o turla mare si-
doua mai mici. Picture opaline marelui artist al
vremil, Gh. Tattarescu. Catapeteasma, sculptata in lemn
in stil gotic, este poleita cu aur si are icoane fru-
moase lucrate de un ucenic al lui Tattarescu. La
nord de Biserica mare se afla Paraclisul, construit in
anii 1750-1751 de episcopul Grigore. Acesta este
bine proportional, zvelt si bogat impodobit arhitec-
tural si pictural, caracteristic epocii postbrincovenesti.
in interior si exterior pastreaza picture onginala, exe-
cutata in fresco de Grigore Zugravu. Timpla bisericii,
lucrata de dascalul Apostu Diaconu, se pastreaza, de
asemenea, in original. La paraclis ne rejin atenjia
figurile unor filozofi din antichitate, precum ?i ale
unor sibile, in registrul superior de la exteriorul aces-
52
• I ' i parterul paraclisului a fost amenajata o co-
I vechi obiecte bisericesti cu tiparituri, icoane,
^i antimise. Printr-o alee se ajunge la
i i >nstruita de episcopul Climent intre anii
' lit, pictata in fresco, unde se pastreaza si
i 'nine vechi. Celelalte cladiri servesc adminis-
i irhiale.
' i i d Sf. Paraschiva, str. Mihai Bravu, este cti-
••I'-vodului Patrascu eel Bun, intre anii 1554 si
• ii (i fost terminate de fiul sau. Mihai Viteazul,
n,
lui Cetatuia, de pe dealul Cetatuia, din nordul
ii, datea'za din 1677; a fost refa'cut (1850-1853)
fnst pictat de catre Gh. Tattarescu. In biserica
n fost ucis, la 2 ianuarie 1529, voievodiul Radu
Afuma^i.
ul Zavoi din partea vestica a orasului, cu in-
>iTrT str. Stirbei Voda, a fost amenajat intre anii
i 1856, ca urmare a ,,ofisului" emis de domni-
Hiirbu $tirbei de a se infiinta un loc de ,,preum-
obsteosca". Intrarea in pare se face printr-o
' sculptata in stil national. In fota portii stra-
monumentul lui Barbu $tirbei, opera a profe-
lx C. Mihailescu realizat intre 1912 si 1914, monu-
(8 simbolizeaza zidirea Anei lui Manole din
»n
'(i ,,Mesterul Manole". In partea de vest a
' il se afla stadionul ,,1 Mai". Tot aici a fost
r"
IH jot si un colt zoologic.
rile si piramidele de pamint de pe valea
I* )iului. La nord de Rimnicu Vilcea, Oltul pri-
i" i:a afluent, pe partea stinga, Piriul Stancioiu-
l» >i are obirsia in dealurile subcarpatice de pe
li Oltului. Pe tot cursul lui, Piriul Stancioiului
'!• o regiune alcatuita din pietrisuri marunte,
Hi
imentate, deschizind la zi, datorita procesului
II.
M. ire naturala, o serie de forme interesante, deo-
t"1 ii do pitoresti, care datorita aspectului lor au ca-
^ftlnl donumiri diferite, cum sint: piramide, coloane,
pllt"< do ferastrau, dinti de ferastrau, capatini de
ftllini, ciuroaie etc. Dealtfel, localnicii denumesc
Mini! loc ,,La Ciuroaie". Pentru frumusetea si speci-
flnil lor au fost declarate monumente ale naturii.
Dnalul Capela din partea de vest a orasului, impa-
rtliill aproape in intregime, reprezinta un loc de
HH inmo si excursii foarte placute. Aici se afla Motelul
Cflpctla (98 locuri in 52 camere), care este dotat
fll itiKi de receptii, restaurant, bar de zi si o qradina
HB vma cu vedere spre oras. In apropiere a fost ame-
Miilnl un ,,sat de vacanta".
Pla|a Mircea eel Batrin, din centrul orasului, este
i unlnnta de statuia voievodului Mircea eel Batrin,
opera a sculptorului I. Irimescu (1966). Piafa estefj
flancata la nord de hotelul Alutus si de biserica Buna
Vestire — construita de voievodul Mircea Ciobanul,
arsa intre anii 1736—1737, apoi refacuta de Radu
Rimniceanu si altii la 1747 si pictata in fresco. Plata
are si un frumos pare; rezultatele sapaturilor arheolo-
gice, efectuate aici cu cijiva ani in urma, atesta
existenta vechii curti domnesti medievale.
Hidrocentrala Rimnicu Vilcea, data in exploatare
in artul 1974, cu doua turbine de fabricate roma-
neasca, este integrate armonios in peisajul orasului.
Imensul lac de acumulare, cu o lungime de 7,5 km,
este pus in evidenta de diguri puternice, de pieptul
de beton al centralei-baraj, peste care se afla podul
ce intregeste drumul asfaltat dintre Sibiu si Pitesti.
Pe malul lacului au fost aduse ambarcatii pentru
sporturile nautice, urmind a se amenaja un modern
complex turistic.
Trasee turistice*
I - RIMNICU VILCEA - CALIMANE$TI -
CIINENI - RIU VADULUI
de acces: soseaua interna{ionala E-15 A, DN 7.
I 'in centrul orasului, orientindu-ne spre nord pe
iniild Lenin, iesim din oras spre Bujoreni, pe sub
l"<ilul Cetajuia, pe soseaua de Centura a orasului
..... • trece peste corpul barojului Hjdfocpniralei Rim-
iiii ii yilcea. "De pe sosea, se poate admira lacul,
ii c5rui lungime masoara 7,5 km si o latime ce
"in/a intre 200 si 800 m, cu peste 4 milioane m3 apa.
Dupn ce trecem de Piriul Bujorencii, pe stinga se
I' .piinde un drum local care duce la Muieul arhi-
i"i liirii populqre vilcene, vizibil de pe sosea, in veci-
noi.iii-a caruia se afla Cula de la Bujoreni, o cladire
VB( ho, cu etaj, construita de serdarul Preda Bujo-
i intre anii 1810 si 1812. In dreapta soselei
"ime un alt drum, modernizat, care. duce la Fabri-
• ii <lc preparate din came si la lacul de acurnulare
'I liidrocentralei Rimnicu Vilcea.
Irocind prin ,,Poarta Bujorenilor" intram in Depre-
M Daesti, cu gospodariile imprastiate pe dea-
inii. apoi prin satul Bogdanesti (km 8), ce se intinde
ll ipre vest de sosea. Peste Olt, in satul Sinbotin
(iiriniina Daesti}, se afla hidrocentrala Daesti. In ime-
•li'itu apropiere se afla, pe dreapta, castrul roman
caitra Traiana.
ce traverseaza piriul Muereasca, soseaua se
'i. Spre vest ea strabate comuna Muereasca;
In Inn 18 ajunge in localitatea Frasinei, unde se afla
'»> ';chit si o biserica pictata de Misu Pop.
''I'll- nord, soseaua intra in Depresiunea Jiblea.
km 14 se afla Campingul Seaco, 'fflinunat loc
pas, pe malul Oltului, unde cele 70 de casute
I "i"' -M7a, parca, un sat de poveste.
IV la camping, soseaua strabate satul Seaca (pen-
• l i i i i i - de Calimanesti), amintit in documentele istorice
• Tuntru ichifele de trasee vezi legenda de la harta generals.
 i din 1402, ?i apoi ajunge in central orasului Ca-
ines-ti.
>ul CALJMANE5II (km 18), denumit de morale
N^oiae-To^~.Sinaio Vilcii", constUuje,fara
• • •'r_de pe valea OltuluT—
"7,07^ "^ I9"' °U ° P°Pul°tie de 7809 locui-
'4), se desfasoara pe o suprafata de 10 632 ha
care intravilanul ocupa 264 ha, fund straiiut la
I de Muntii Cozia (1668 m) si Muntii Narutu
m), aflat, de o parte si de alta a Oltului.
i muntii de la nord pleaca inspre sud culmi sub-
'"fVCr /es'nt: Rriboeni (675 m>' Caciulata
A}- ^n°r 58° m) Pe dreQ P ta; P6u*ei (650 m)
de, (660 m pe stinga; spre sud panorama este
•hlia de dealurile Manga (763 m) pe dreapta
. iar pe stinga dealul Lastun (561 m), ocu-
sectorul vestic al Depresiunii subcarpatice Jiblea
lima statiumii este blinda, fara schimbari bruste
Miiperatura sou umiditate, caracteristica depresiu-
subcarpatice, fapt ce determina cresterea vitei
t, a nucu'lui, a oastemiriua comestibil' si a altor
fructiferi. Temperatura medie anuala este de
1
C, iar vara de 20°C. Cantita.tea de precipitatii
; 705 mm anucri. Aerul, mereu proaspat este
it de vinturile ce bat paralel cu Ollul, cu direc-
ra-sud, si de catre briza de munte, simtita mai
Kl Caciulata si Cozia.
llmatul localitajii ofera condi^ii prielnice trata-
balnear complex in tot timpul anulu.i
ma stajiunii au dat-o, insa, izvoarele cu ape
m, care smt clorurate, slab ioSurate, sulfuroase
ncentratia de saruri intre 0,43 si 17,7 a/I Izvoa'
ape minerale de la Cali'manesti apar in
nturile de conglomerate grezoase de virsta
";i, iar cele de la Caciulata, Cozia si Bivolari
i de conglomerate, gresii si marns de
cretacica (etajele santonian - companion -
htian). Apele minerale de la Calimanesti, dupa
|M.,atura smt: red (izvoarele de la Calimanesti,
Caaulata 1 si 2 si Cozia 2, 3); mezotermale
role de la Bivolari 1 5i 2) si termale (izvoarele
•'« 1, izvoarele 3 si 4 Caciulata).
'ovezile arheologice atesta existenta unei etsezari
sste meleaguri inca din epoca statului dac. Ro-
dupa cucerirea Daciei, au construit la Bivolari
>lea, in raza actuala a orasului, doua castre si
lormale.
litatea actuala s-a infiripat probabil in secolele
o.n., cind vechea obste sat&asca daco-romana

57
 I tntindea pe malurile Oltului, pe dealurile de
In poalele Coziei, >s-a destramat, fiind impartita intre
nii de vaza ai vechii obsti: Caliman, $erbon, Sto-
i Bogdan care vor intemeia looalitatile: Calima-
$erbanesti, Stoenesti si Bogdanesti. Prima men-
documentara o gasim in Condica manastifii
i, la 20 mai 1388, cind voievodul Mircea eel Ba-
li in daruieste manastirii Cozia, printre alte danii, si
miliil Calimanesti. Spre deosebire de alte sate, ,,cali-
•stenii erau slobozi de toate darile si rnuncile
• li.miiiei mele". Drepturile le sint anulate de Radu
( liolul, la 1421, si de to{i domnitorii Jarii Romanesti'pina
In Kadu Mihnea, 1611, care ii obliga, in schimb, sa
min'tina dru'muil care ducea la manastirea Cozia. De
"mice ori locuitorii satului se ridica la lupta pentru
iiln-ilate, da>r interventia manastirii pe linga curfile
'I nesti determina pe to(i domnitorii sa intareasca
• li'P'Tidenta satului de ea, mergind pina acoJo incit
Basairab, !ntr-un document datat ,,12 mai 1646",
II acuza pe calimanesteni si pe jibleni ca s-au ridicat
isle ciini", aratind totodata ca ,,o sa trimit
liiinnia mea sa va spinzure dinaintea caselor".
Meleagurile calimanestene au tresarit si sub pasii
iinncitelor romanesti care lupta-u pentru libertate in
domniei lui Miircea eel Batrin, Vlad Tepes sou
lui Miha<i Viteazul, comandate de fratii Buzesti si
I'imil Udrea la 1595; la 1821 au servit ca adapost
Bondurilor irevolutiei conduse de Tudor Vladimirescu,
IHI la 1848 conducatori ai revolutiei, Consta'ntim Go-
Ic'scu, Radu Sapca si altii, s-au >refugiat la manastirea
' n/i(i.
Hupa secularizarea averilor manastiresti (1863) satul
»n dezvolta in mod independent, preluind functia ba'l-
ii'Hiia de la .manastifea Cozia si dezvoltind-o, fapt
rn duce, in anul 1890, la trecerea localitatii in rindul
•.lu(iunilor balnea re si la declororea lui oa oras, in
niMil 1927.
Clllminejti
1. Motel Cozia; 2. Sanatoriul "1 Mai"; 3. Clubul Caciulata; 4. Com-
|il»xul sanatorial U.G.S.R. 500; 5. Hotel ,,V!lcea" din Caciulat*; 6. Bi-
Minl do recepfie Caciulata; 7. V i I a""rTTacara"7 8. VITi "Pufkin"; 9. Vila
"/ Noiembrie"; 10. Vila 23 August"; 11. Poiiclinica balnearS: 12. Vila
"I urnica"; 13. Vilele: "Florilor" $i "Aurora"; 14. Casa de cultura;
13. Vila "Teilor"; 16. Stafie de parcare auto; 17. Administratia Com-
ploxului bainear; 18. Teren de tenis ?i volei; 19. Bufetu! cabana "Pes-
ilruj"; 20. Pavilionul central; 2J.. Cinema "Oltul" si Terasa Olt;
I'l. Vila "Oltul" cu birourile de turism, receptie si voiaj CFR; 23. Vila
"Xorilor";f?p Strandul din insula Ostrov! 25. Restaurantul CSIima-
ii'-,.ti; 26 A _Agentia (L.F-.t-.; iV. Vila "Carpati": 28. Complexul co-
ninrcial?® Jtrandul termal din Caciulata; 30. Oficiul PTTR; jl- M.JJ-
n.utireaOstrov; 32. Teatrul de vara din insula Ostrov; 33. Restarantul
T6tW"; 34."consiliul pofUlal1 al orasului; 35. Piata orasului; 36. Te-
rnnul de fotbal; 37. Gara C.F.R. Calimanesti; 38. Biserica din Deal;
40. Autohalta Calimanesti; 41. Liceul economic; 42. Dacie-service.

59
 Folosirea apelor minerale pe aceste meleaguri se
pierde in negura vremurilor. Dacii 51 apoi romanii au
folosit apele minerale de aici, mairtore fiind baile ter-
male de la Arutela (Bivolari). Se pare ca nici con-
struirea manastirii Cozia de catre Mircea eel Batrin
nu este straina de folosirea apelor ,,cu pucioasa".
in anul 1520 Gavriil Protul, poposind la Cozia scrie:
,,si acolo cura piatra pucioasa ... si i-am zis pamin-
tul eel fagaduit". In anul 1543 este construita biserica
Bolnita de catre Petru Voda, eunoscut si sub numele
de Radu Paisie, dovada a folosirii intense a apelor
minerale, ca tratament.
Se pare insa, ca la mceputul secolului al XlX-lea,
apsle cu ,,pucioasa" din imediata apropiere a manas-
tirii Cozia nu mai satisfaceau nevoile mereu cres-
cinde ole Bolnifei, fapt ce a dus la necesitatea cau-
tarii unor noi izvoare ..tamaduitoare", folosindu-se in
acest scop observatiile unor oameni din popor a supra
raspindirii unoir balti cu ,,apa negrie" si miros de
,,oua clocite". In acest complex de imprejurari a fost
descoperit actualul izvor Caciulata nr. 1, in jurul anu-
lui 1830, izvor captat de catre Alexandra Golescu-
Negru la 1850-1854 ou ajutorul populate! locale, prin
subscriptie publica.
Tot in aceasta periooda, datorita descoperiirii de
noi izvoare minerale, ia fiinta, la Calimanesti, on sta-
biliment rudimentar de bai, la 1854, Jjind considerat
primul de acest fel pe aceste meleaguriT)
NFaima apelor minerale creste an de on. in 1833 un
tratat de balneologie german aminteste apele mine-
rale de aici ca fiind foarte eficace in tratarea boli-
lar de rinichi, fioat si stomoc.^i imparatul Frantei,
Napoleon a-l Ill-lea, la fecomaindairea medicului Carol
Davilla, primea cu regularitate apa minerala de Ca-
ciulata. In anul 1873, la Expozifia 'internationala a
apelor minerale de la Viena, buteliile de Calimanesti
si Caciulata culeg elogii.
Primele analize stiintifice ale apelor minerale de la
Calimanesti le-a efectuat medicul Callat in anul 1858.
>- Dupa infiiintairea statiuinii Calimanesti, in anul 1890,
pe linga stabilimentele de bai sint construite o serie
de vile, fapt ce duce la oresterea rapida a reputafiei
atit pe plan national, cit si international. )tlntre anii
1896 si 1902 este data in exploatare si calea ferata
Sibiu - Piatra Olt. Incepind cu anul 1910, statul roman
concesioneaza stafiunea societa(ii capitaliste ,,Govora-
Calimanesti" pe termen de 50 de ani. Cu aceasta
data incepe tratamentul balnear pe baze medicale,
stiintifice, insa numai in timpul sezomului cald. Intre
cele doua razboaie mondiale se introduc treptat, pe
linga tratamentele ou apa sulfuroasa, si tratamentele
I'lectrofizicale.
Eliberairea Romaniei de sub dominatia fascista, dar
MI special dupa najionalizare (1948), da un impuls
nemaiintilnit dezvoltarii acestei sta^iuni balneare, fapt
ie duce la folosirea cit mai judicioasa a multiplilor
Inctori natural! de cura existent!. S-a trecut la reno-
varea vilelor, modernizarea, dotairea si inzestra.rea pa-
vilioanelor, sanatoriilor si vilelor, precum si a bazelor
cle tratament. In vederea permamentizarii stafiunii, s-a
nilrodus incalzirea centrala in majoritatea vilelor, au
lost date in folosinja noi complexe sanatoriale cu
baze de tratament proprii in sectorul Caciulata si
Cozia, in 1976, un strand termal etc. In felul acesta,
lu Calimanesti se pot asigura in prezent casa, masa
•,i tnatament pe serie unui numar de 2500 de bol-
navi.
Cresterea vertiginoasa, ascendenta si in urmatorii
ani, a fost determinate de •utilizarea ou bune rezul-
tate a izvoarelor minerale existente in exploatare,
preouim si a captarii, prin forore, de noi izvoare ter-
male sulfuroase, in zona Caciulata — Cozia — Bivo-
lari, izvoare ce ating o temperature de 54°C la supra-
fata si au un debit foarte bogat. Aceste ape sint
iccunosoute pentru eficadtatea lor, in special pentru
cifectiunile renale (izvorul Caciulata nr. 1), calita-
tea lor depasind similarele sale din Franta, Italia si
R. F. Germanic.
* In localitate exista numeroase locuri de agrement
•,i de distractie — parcuri, un strand termal la Caciu-
luta, strandul din insula Ostrov, cluburi, bibMoteci cu
•,ali de lectura, restaurante, piste de popice in aer
liber —, precum si diferite obieotive tuiristice in impre-
juirimi, icaire constituie tot atitea puncte de atractie
pentru vizitatorii ?! turistii sositi in statiune.V;
Casa de culture pune la dispozitia celor venifi in
statiune o biblioteca, un club cu diverse jocuri, sola
de televizor si numeroase spectacole prezentate de
formatii profesioniste de buna calitate si de amatori,
a carar arta a fost bine cotata pe plan national si
international. In fiecare vara, in primg duminica a
lim|j niigii^t are loc aid traditionalul festival inter-
judetean de folclor Cintecele Qltului, la care participa
toate judetele de pe valea ultului, iar la 8 septembrie
are loc, la Jiblea, stravechiul bilcj anual.
Instalatii de cura. Statiunea dispune de urmatoarele
instalatii de cura: buvete pentru cura Interna, insta-
latii pentru bai minerale, pentru bai de acid carbonic
artificial, bai ou bule si bai cu plante, instalatii de
electroterapie, de hidroterapie, de inhalatii-pulveriza-
61
 til-aerosol! si soli de culture fizica medicala, stral
duri termale.

Indicatii terapeutice. Sta{iunea Calimanesti-Caciu

lata este indicata pentru tratament in urmatoarel
categorii de afectiuni: 1 - afocfhmi ale tufaului digej
liv si ale glandelo-r anexe; 2 -' afectiuni ale rfnich
Tor si cailor urinaie; 3 - boli profesionale si silicozj
- lofecjiumi ale :ap.gj:gtuluLjQicQmptor; 5 - .boli
n,utri{ie,' ca boli asociate; 6 - afectiuni ale pielii
aje sistemului nervos pejiiferic, ca boii asociate.
stafiuine se mai aili.Ja_£6c4ukUa^_iia_^anaiQ!niu pel
manent pentru copiii (7-16 aj;aU, cu sechele dup,
liepatita epidemica.

EXCURSII (N IMPREJURIMI

1. Calimanejti (0-km) - Jiblea Veche - Sa^

latrucel (5 km) - Berislavefti (9 km) - Ra-
dacinesti (15 km)

Drum de acces: soseaiua iudetea'na nr. 194,

modern1! zata.
Mijloc de acces: autobuze I.T.A. Vilcea.
Tnaseul strabate Depresi.unea Jiblea Veche -
Berislavejti, flamcota la nord de Masivul COM
care trimite spre sud o serie de plaiuiri prelungi
la sud se inalta maiestuos dealul Robaia (895 mj
continual spre Olt cu dealul Lastun'Ul.
Plecind de la autohalta Calimanesti, spre est;
drumul trece peste Olt ajungind la ' Monumental
eroilor din 1916-1918, De la monument, traseul
urmeaia str. 24 lanwrie, si dupa 1,5 km se biJ
furca: spre sud, peste piriul Coisca drumul mergd
spre comuna Daesti; spre est, dupa inca crjiva km,!
ajunge in comuna Salatrucel; continuind ' drumuf
prin Stoenesti si Dingesti apoi pe Valea Mare
putem ajunge la cabana Cozia sau in Jara Lol
vistei dupa ce trecem peste saua Grosilor. La
3 km de Stoenesti intram in satul Radacine'sti, unde
romdniii au construit un castru, ale carui ruine sej
vad si astazi (linga Caminul cultural). In sat
prima scoala a luat fiinta in anul 1839.

2. Masivul Cozia CALiMANESTI

'•••' <*A
Situat in apropierea Calimanestilor, Masivul Co-1 RIMNICU VIICEA

zia reprezin.ta o zona foairte solicitata de turisti

care vin aici sau in statiunile de pe valea Oltu-

62
 lui. Usor accesibili pentru toate categoriile de tu-
risti, acestia sint impinzifi de poteci ce ii strabat
in toate directiile.
Traseul 1: Insula Ostrov - Dealul Jardei - Fin-]
tinq Eastetea "-- Dealul Sitorului'^=~ Dealul _Cali-
manuiui — vf. SuHta (1 030 m) — La Balta -
Muchia Vladesii '^~Poiano Vladesii — Mfisteacanul
— Copitaua — Cabana _ Cozia — vf. Ciuha Neam-
tului (Cozia) 1 668 m. Marcaj: triunghi albastru
pe fond alb. Durata: 4-5 ore.
jkk-Traseul 2: Pausa — Schitul Pausa _ Dealul
rausa — La Troita — manastirea Stinisoara — Coltul
lui Damaschin - Muchia Vladesii - Cabana Co-
zia 1 570 m — vf. Ciuha Neamtului (1668 in).
Marcaj: banda albastra pe fond alb. Durata: 4-5
ore.
Traseul 3: Ggro C.F.R. Manastirea Turnu — ma-1
nastirea Turnu (sec. XVII) - Piatra Rosie — Mun-i
tele Usturoaia — Stina Turneanu — vf. Rotunda —1
Cabana Cozia — vf. Ciuha Neamtului. Marcaj:!
triunghi rosu pe fond alb. Durata: 3—3'/2 ore.!
Drum de creasta usor de parcurs in orice ano-
timp.
Traseul 4: Goto C.F.R. Manastirea Turnu -
manastirea Turnu — La Troifa - saua La Melifa -
Muntele Scorfaru — Pragul Haiducului — vf. Tur-
neanu - Stina Turneanu — Rotunda — Cabana
Cozia — vf. Ciuha Neamtului. Maircaj: banda rosie
pe fond alb. Durata: 4-5 ore. Drum accesibil tot
anul.
Traseul 5: Gara C.F.R. Lotru - Varatica -
Piriul Slamnii — Turtudanul Coziei — vf. Claia cu
Brazf — Rotunda — Cabana Cozia — vf. Ciuha
Neamfuiui. Marcaj: banda albastra pe fond alb.
Durata: 4-5 ore.
* Traseul 6: Calimanesti — Jiblea Veche - Beri-
slavesiti — Dingesti — Valea Mare — Cabala I.F.
Valea Mare — Plaiul HaidoruluJ — Lacul Baidoru —
La Leurde — La Mocirle — Muntele Lungu — Cabana
Cozia. Drum forestier. Distanta: 33 km.
Traseul 7: Satul Pripoare (comuna Perisani)
— vf. Suirul — Stfna Perisani - vf. Omul Coziei —
1578 m — Stina Mocirle — Poiona Bobolea — Cabana
Cozia — vf. Ciuha Neamtului. Maircaj: cnuce irosie
pe fond alb. Durata: 4—5 ore.
Traseul 8: Castrul roman Arutela (Bivolari) —
Poiona La Musefel — La Troifa — manastirea Stini-
soara. Marcaj: banda galbena. Durata: 2 ore.
Traseul 9: manastirea Stinisoara — Valea Gar-
dului — Cascada Urzicii. Marcaj: punct TOSU pe fond
alb. Durata: 1 ora (dus-into'rs).
traieul 10: manastirea Stinisoara — Stinca Sal-
.I - Pestera Mecetul Pustnicului. Marcaj: cnuce
pc fond alb. Durata: 1 ora (dus-intors).
Traseul 11: Cnbana Cozia — Ciuha Mare -
i Foarfeca — Coltii Foairfecii. Marcaj: punct gal-
pc fond alb. Durata: 2 ore (dus-intars).
luiscul 12: Cabana Cozia — Poiana Babolea —
i Mocirle — Poarta de piatra a Coziei. Maircaj:
i rosu. Durata: 2 ore (dus-intors).
Traseul 13: Cabana Cozia — Muchia Vladesii -
i 'uilija — Dealul Ursoaia — satui Serbanesti. Mar-
bonda rosie pe fond alb. Durata: 3 ore.
Traseul 14: Muchia Vladesii - Dealul Ursoaia
Y i t u l Patesti. Marcaj: punct albastru pe fond alb.
I ' u i ' i t a : 1 ora.
Traseul 15: Satul Pausa - valea Pausa - Sal-
l"ili'cul — manaS'tirea Stinisoara. Drum forestier prac-
• il in sezonul cald. Pe Jos 3 ore.
I Muntii Narutu — Foarfeca
liaseul 1: Caciulata - Priboeni -- Pldiul Pri-
ni - vf. Claia cu Brazi — Vf. lui Stan — Valea
lui Stan. Marcaj: banda galbena, accesibil numai
Durata: 12—14 ore.
Traseul 2: Motelul Lotrisor — Cascada Lotriso-
mliii — Cabana silvica Lotrisoir — vf. Pietrele Goale
i i '.80 m) - Stina Tirsa - vf. Narutu (1509 m).
Inr.oul urmeaza drumul forestier pina la Cabana
a Lotrisor. De la cabana marcaj: punct TOSH
lniiii in virf. Durata: 8—10 ore (dus-intors).
Traseul 3: Brezoi _ Piriul Satului - Muchia Vul-
••asa — vf. Vu'ltureasa — vf. Narutu — Stina
lir'.a - Piriul Satului — Brezoi. Marcaj: punct irosu
>! cruce albastra, accesibil numai vara. Durata:
5-7 ore (dus-intors). .
Traseul 4: Motelul Lotrisor - Cascada Lotriso-
Hilui — Cabana silvica Lotrisor — culmea Lacul
imnei — Cabana de vinato-are Puturosu — Dosul
Pnmintului (1 206 m) — manastirea Frasinei — Mue-
isoa. Marcaj: banda albastra pe fond alb. Du-
: 6—8 ore.
MONUMENTE ISTORICE
Manastirea Ostrov, din insula Ostrov, a fost refa-
•le voievodul Radu eel Ma.re la 1500, iair intre
i 1522 a fost recladita de catre Despina Doam:na
igoe Basarab. In anul 1760 era zugravita in naos
i r'onaos. Este construita in plan triconc, cu absida
65

po igonala si pridvor deschis. Turla octogonala orj
stilpi pe muchn. Pronaosul este boltit cilindric. Singurul!
dement de decoratfe exterioora II constituie cornisa din'
zimti de caramida. Picture, in fresco este de o ' m a r e
ctioT a StiC6 Pfintre altele P0t fi va ute
P°rde
.itonlor. R!
Btsenca' a avut i o' bogota colectie
?
* '^teobi-
ei
ecte, donate de Despina Doamna care s-a calugariti
we, sub numele de Platonida Monahia, colectie ce "el
atla la Muzeul de arta din Buouresti
Manastirea Cozia, amplasata pe malul drept al
01 ulu,, la 5 km_spre nord de Calimanesti, canstituie
eel mai de seama monument de arta feudala din jude-
66
|.ii Vihca. Denumirea a fost luata dupa Munjii Coziei
'iilele carora este 'asezata, care in limba pece-
i) cumana inseamna nuca, adica munti bogati
in i.
ibtirea Cozia — monument ridicat de voievodul
li'nii Roinanesti MirceS" eel Batrin — constituie unul
cele mai vechi monumente din fara noastra, o
nic(ie originala, de valoore istorica indiscutabila,
.'•ntind prima marturie a influentei bizantine in
•i tura noastra. Constructia a inceput in anul 1387
i terminal in 1388, iar zugravirea ei s-a realizat
Inlin 1390 si 1391. Construita dupa planul triconc,
a are fa^adele decorate prin dispozitia materia-
liilui de constructie: rinduri de caramizi alternate cu
iinilii'ii tencuite, caramizi zimfate sub cornise si cruciu-
le teracota in jurul arcadelor oarbe. Ferestrele au
• <ii' uiliamente de piatra sculptate in motive originale.
hul superior al fatadelar este decorat cu rozete
ilnte ou ancadramente in piatra.
limnosul edificiu, inaltat la iesirea Oltului din defi-
i avut de suferit stricaciuni care au necesitat
inpurafii si renovari de-a lungul anilor. Astfel, Nea-
goe Basarab face o reparatie generala in 1517, cind
M'.iruieste si o fintina in partea de nord, inca-
•li.iiij de doua coloane lucrate dupa stilul renasterii
id ilii 'lie. Constantin Brincoveanu adauga, la 1706-
!/()/, pridvorul bisericii cu frumoasele coloane de
1'i.iiin sculptate in spirala. Au fost marite ferestrele
illn naos si altar si a fost ridicat din nou havuzul.
':a este dotata cu noi policandre. Intre anil
11119 si 1857 Gh. Bibescu si Barbu Stirbei darima o
porte din chiliile din corpul de vest, construind in loc
pavilioane pentru resedinta de vara. Tn forma
•n India, restaurata intre anii 1959 si 1962, manastirea
comp'Usa din biserioa mare si biserica Bolnita.
Riserica mare este inconjurata din toate partile de
• i M'ric de cladiri dispuse in patrat, ridicate pe urmele
"•I hilor chilli si pivnite ale diverselor epoci, care
mi prevazute cu cerdacuri si pridvoare. Chiliile sint
••imjuite la colturile dinspre OR de doua para-
rllMiri. In col^ul de nord se ridica Poraclisul con-
• i i n i l la 1711 de Arhim Ion — staretul manastirii
lluirzi. In coltul de sud-est se ridica Paraclisul lui
Ainfilohie — egumen al manastirii Cozia, construit la
1B83 in vremea voievodului Mihnea Voda Turcitul.
I ii M I acesta se afla Cerdacul lui Mircea, din care
'I'lmiram privelistea Oltului, loc unde voievodul Mir-
fon tinea adesea sfaturi domnesti. In incinta mana-
lllrli se gasesc locuintele calugarilor, bucataria brin-
oasca, precum si un muzeu inzestrat cu ma-
nuscrise vechi, icoane de lemn, tiparituri si broderii.
67

Manastirea a fost pe vremuri un vechi centru de
culture romaneasca, unde a activat, printre altii, si
Mitropolitul Varlaam. Dintre tiporiturile aflate in Mu-
zeul manastirii pot fi citate: o Evanghelie ce dateaza
din 1682, Psaltirea in versuri a Mitropolitului Dosof-
tei — 1673, o psaltire slavona din 1644 si o evan-
ghelie greco-romana din 1693. Interiorul bisericii cu-
prinde valoroase picturi si elemente arhitecturale de
o mare finete si frumusete artistica. Dintre picturi
remarcam pe cea care infa{iseaza pe Mircea eel
Batrin si pe fiul sou Mihail, ca si pe cea care repre-
zinta familia Brincoveanu. Tot la manastirea Cozia a
existat si o broderie adusa din ambianta bizantina,
executata in fir de aur si argint si matase albastra,
avmd in partea de jos o banda de crini stilizati, iar
de jur imprejur o inscriptie liturgica in limba veche
slavona, totul pe un fond visiniu, Epitaful de la Cozia
- 1396, considerat ca fiind unul din cele mai vechi
din Romania. El se afla in prezent la Muzeul de arta
al R. S. Romania.
Manastirea Cozia adaposteste mormintu! marelui cti-
tor, Mircea eel Batrin, tnupul fiind depos intr-un sar-
cofag de piatra. Alaturi de marele voievod se afla
mormintul Teofanei, mama lui Mihai Viteazul, caluga-
rita aici dupa moartea viteazului voievod.
Peste drum de manastirea Cozia se afla Bolnita,
monument istoric, zidit in vremea voievoduM Petru
Voda intre anii 1542 si 1543. In interior este pictata
in fresco de catre mesterul Maxim. Remarcam por-
tretul spataruilui Stroe, alaturi de tablourile votive.
Dupa stilul afhitectural si unitatea sa, biserica este
considerate ,,Giuvaeruil secolului al XVI-lea". Constru-
irea bisericii Balnea este legata de folosirea 'tot mai
inte'nsa a apelor minerale din jurul manastirii Cozia.
Continuind drumul spre nord, in fata apare ma-
reata priveliste a defileulu! de la Cozia, stradania de
milenii a Oltului pentru a-si croi un drum printre
mun{i. Pe malul sting al Oltului, in Poiana Bivolari,
se vad ruinele castrului roman Arutela, iar inspre
nord izvoarele cu apa minerala sulfuroasa, mezo-
termala. Poiana Bivolari este dominate de Turnul lui
Traian (Teofil) situat in nord, folosit ca turn de
straja de catre populatia locala, inca din epoca fie-
rului timpuriu.
Pe sosea, inainte de a intra in defileu, facem cu-
nostinta pe stinga cu ruinele Schitului de la Piatra,
din secolul al XVII-lea, ridicat pe locul unei foste
asezari dacice, ale cafei resturi materiale apartiin oul-
turii Glina III (datata din sec. 1 i.e.n. - sec. I e.n.)
asezare aflata la poalele muntelui Bairasab.
I d in defileul Oltului, pe malul sting al acestuia,
. iniiinpind stinca ce poarta numele de Masa lui
^Uln ce a inspir'at pe O. Bolintineanu cind a scris
/i Cea din umna noapte a lui Mihai Viteazul".
• noid se afla Cuptorul lui Mircea la care, potri-
• ii unei legende locale, se spune ca imparatul
i i ar fi luat masa pe stinca ce-i poarta
, cu bucatele gatite in cuptorul din apro-
llain. Drumul intra apoi in bazinetul depresionar
trece pe linga Izvorul lui Cuza Voda (km 25),
lit initial in 1866 de catre negustorii vilceni si
• in' ut in anul 1967 si pe la Clopot, unde apa Ol-
lnlui lierbe in strinsoaiea muntilor — aci avind cea
igusta albie din defileu; intilnirn apoi Cirligul
1
ii, d| Oltului, unde, in Poiana Lotn'sorului (km 28),
dat in folosinta Motelul Lotrisor si o irioclerna
i i(i.' PECO cu program permanent. Fe malul sting
dI Oltului se vede Cariera de gnais Cozia, din care
I i-.-.liage piatra pentru constructii. insotind Oltul in
itmonte, soseaua strabate Cirligul Mare; aici au fost
ilatcliise luorarile pentru hidrocentrala Bradisor de pe
1'iiiu. La nord de Cirligul Mare, acolo unde culmea
Anncisarului coboara din Masivul Cozia spre Olt,
'o acestuia spumega, de unde vine si numele Ar-
aru. Calea ferata strabate citeva tunele si via-
• iin to. lesind din defileu orizontul se deschide, mun^ii
in departeaza de Olt si in cale apare o lunca larga,
liiininoasa, la poalele codrilor, undo ,,s-aude vuietul
un ropot de ploaie al vijeliosului Lotru", cum scria
:indru Vlahuta.
Km 33 — Golotreni. Bifurcate de sosea. Spre
•i'ja se desprinde drumul national 7 A, care ajunge
In Voineasa si de acolo, peste Obirsia Lotrului, la
•sani.
Traversind Lotru, care conflueaza aici cu Oltul,
! " • malul sting vedem Schitul Varatica, reconstruit in
ullimii ani; de aici pleaca un traseu de acces spre
juna Cozia, marcat cu banda albastra. La nord
Varatica se afla stadia C.F.R. .Lotru care deser-
vi-,te valea Lotrului.
De la gura Lotrului in amonte, soseaua urma-
? te in urous'uri taragfiinate uriasa deschizatu'ra a
Oltului. Strabatem Depresiunea Lovistei pina la Cii-
nuni. Traseul trece printr-o serie de localitafi si
locuri pitoresti, cum sint Proieni (km 35), sat de mos.-
neni cu o biserica veche unde, la 1583, s-a ofi-
ciat casatoria dintre Mihai Viteazul si Doamna Stance,
acluala biserica fiind construita intre anii 1794-1798,
stinca Albioara (km 40), care se evidenjiaza pregnant
in peisaj, Calinestii (km 41), localitate in care exista
un cimitk al eroilor din primul razboi mondial —
69

marturie a luptelor purtate in apropiere si pe virful]
Sulifa; la iesirea din Calinesti traversam piriul ouj
acelasi nume, care a soulptat interesante si pitorestil
forme in breccia de Brezoi 5! $isturile cristaline ale
seriei de Lotru.
Km 43 - Manastirea Cornetu aparuta pe locul alteia
mai vechi, in toiul marilor framintari sociale ale popo-
rului nostru de la mijlocul secolului al XVII-lea, este
unul din monumentele care se impun atenfiei turis-
tului prin construcjia sa si prin zidurile de cetate care
o inconjura. Construita de catre vornicul Mare} Ba-
jescu la 1666 in vremea domniei lui Radu Voda Leon j
(1664-1669), manastirea a avut rolul de a men^ine '
paza pe valea Oltului si de a stapini teritoriile din
bazinetul depresionar Lovistea, cu locuitori care sco-
teau aurul de pe valea Baiasului, dar si de a supra-
veghea vama de la Genune, aflata in stapinirea
manastirii Cozia inca de pe vremea lui Mircea eel
Batrin.
Ca stil de construc{ie, manastirea Cornetu pastreaza
planul treflat, cu ziduri masive din piatra de riu si
caramida aparenta, iar interiorul triconc. Fata de alte
manastiri construite anterior, la aceasta apare un
element nou de arhitectura, si anume tumuletul din
partea de nord a pronaosului, in care se afla scara
de acces la clopotnita manastirii din turla mica de
deasupra pronaosului. In decoratia exterioara folo-
seste butoni si placi de teracota, ca la unele din
bisericile din Moldova. Pictura in interior este cea
originaJa, executata in stil bizantin, in fresco. Se
menjioneaza ca picture din altar or fi fast executata,
in anul 1761, cu cheltuiala lui Alexe, capitan de Loviste.
Din vechile ziduri de cetate, core inconjurau mana-
stirea, se mai pastreaza doar eel din partea de
rasarit, la care gasim cornise cu creneluri si un
,,foisor", de unde se poate admira o frumoasa pano-
rama a vaii Oltului. Celelalte ziduri au fost refacute
fie la 1898, dupa construirea liniei ferate care trece
prin tune! pe sub latura vestica a manastirii, fie ou
prilejul restaurarilor ulterioare dintre anii 1923—1925.
Inainte de a intra la manastirea Cornetu din so-
seaua najionala se desprinde un drum forestier
care traverseaza Oltul pe un pod si urea pe
valea Baiasului. La circa 1 km, drumul se rami-
fica: spre nord pleaca un drum local spre Copa-
ceni (2 km). Spre est drumul urea pe partea stinga
a vaii Baiasu pina in lunca ,,La Turn", traverseaza
valea Baiasului, trece pe sub ,,Turnul lui Doanca",
care se spune ca dateaza din timpul romanilor,
ca apoi sa intre in defileul destul de salbatic, al
70
.sului si la dupa 8 km in saiul Baiasu. Numele
stui sat provine de la faptul ca pe aceste me-
leaguri au existat culegatori de aur ,,baiasi" lucru
confirmat si de traditia populara locala. Din Baiasu
•.(• ajunge in comuna Perisani, de unde drumurile
so ramifica: spre nord catre Titesti — Boisoora —
(.iineni; spre est catre satul Mlace'ni; catre sud-est
piin defileul de la Pripoaie spre Salatruc - Suici -
Curtea de Arges, sou spre sud, peste saua Grosilor,
la Dingesti — Berislavesti — Calimainesti.
Do la Static C.F-.R. Cornet (km 45) se ajunge in
una Racovita, asezata pe stinga Oltului, alaturi de
• ir* se afla satul Copaceni, unde romanii au construit
MII castru ce facea parte din frontiera Oltului. Urcind
pe valea Tite$tilor in amonte intilnim satele Bradu,
llmlovesti, iar dupa 7 km se ajunge la Titesti.
Spre nard, soseaua trece prin satul Balota (km 49),
Minintit in documente prima data in anul 1437 de catre
Vlnd Dracul. Dupa Balota urmeaza Robestii (km 51)
- 'un sat ou citeva zeci de gospodariii si de unde pe
iniiul Robestiloir pleaca un dirum forestier care urea
in muntii Lotrului, drum ce ofera hiristilor peisaje
pltoresti.
Km 58 — Ciineni, cea mai importanta localitate din
I -lileul Oltului, rascruce de drumuri, unde romanii au
rldicat castrul Pons Veius sou Podul Vechi, din care
I'loaca, peste plaiurile Boisoarei si ale Titestiului, dru-
inul Argesului. La origins, Ciinenii a fost un sat maire,
'I'- mosne™, foirmat din do'ua O'Sezari: Ciinenii de
Vilcea si Ciinenii de Arges — pe stinga Oltului. Prin
Ciineni, veacuri de-a rindul oierii sibieni isj minau
turmele la iernat, aici fiiod punctul de numaratoare
>i carantina a oilor.
Dupa anul 1718, odata cu instaurarea odministratiei
austriece in Oltenia, soseaua din defileul Oltului a'
fost reconstruita pe traseul vech'nului drum roman, ca-
patind denumiirea de ,,Via Carolina". Tot aici, in 1719,
austriecii construiesc un fort de aparare nurnit Ar-
xavia, care este insa distrus din temelie de catre
turci in anul 1739. Soseaua fiirvd intens ciroulata,
Ciinenii devin un insemnat punct de popas.
in timpul primu'lui razboi mondiol, in aceasta zona
au avut loc lupte crincene, pe aceste meleaguri fiind
ucis generalul David Praporgescu. In memoria lui a
fost ridicat un monument, pe stinga soselei, ,la ras-
crucea drumului ce trece peste podul de fier, construit
in ore. In cele do^a sate componente se afla >si doua
biserici, moniumente istarice, construite de catre -lo-
cal ntci. Din Ciineni, pleaca si citeva trasee turistice
spre Masivul Fagarasului:
n
 Traseul 1: Ciinenii Mici - vf. Pleasa (1 198 m
culmea Zdnoaga Ciinenilor — vf. Tataru — tra
nemarcat. Durata: 6 ore.
Traseul 2: Ciineni - Greblesti - vf. Mdgu
(1 267 m) - Piseul Cofi - culmea Coti - Sti
Cofi - vf. Co(i (1511 m) - vf. Tataru (1890 m)
iraseu nemarcat. Durata: 6—7 ore.
Traseul 3: Ciineni - Greblesti — valea Boia Mara
- Poiona Arsurile Mici — Poiona Cerbului (1 434 m)
- vf. Olanu (1 944 m) — Muntele Vemesoaia -
Budislavul — traseu nemarcat. Durata: 8—10 ore.
De asemenea, pe Boia Mare si Boia Mica auj
fost construite drumuri forestiere, care pot constitui
trasee de acces pe versantul sud-vestic al Masi-<
vului Fdgdnas.
De la punctul Valea Fratelui urea tin traseu
turistic pe versantul vestic al FagdraS'Ului, ce urma-
reste Valea Fratelui — Culmea Teius'ului — vf. Claia ,
Bulzului (1 384 m) — vf. Strimbainu — Chica Pietrilor
(1 606 m) - Chica Fedelesului (1 816 m) - vf. i
Tataru (1 890 m) — drum .nemarcat pina la Ciaia ]
Bulzului, apoi marcat cu banda rosie pe fond alb. I
Durata: 8-10 ore. In acest traseu ajung celelalte
trasee amintite care pleacd de la Ciineni.
Din Ciineni, pe piriul Una porneste un drum ce
ajunge in Muntii Lotrului.
lesind din comuna Ciineni, soseaua intra in defilcul
Oltului de la Turnu Rosu; pe stinca din stinga drumu-
lui se afla o placa de marrrrura, ce aminteste de lucrd-
rile efectuate pe sosea intre anii 1718 si 1721.
Km 65 - Riu Vadului. inainte de a intra in locali-
tate, pe stinga soselei intilnim Cimitirul eroilor din eel ;
de-al doilea rdzboi mondial; in imediata apropiere se j
afla Hotel-restaurant ,,Riu Vadului", care dispune de
spatii de cazare in hotel si cdsute. Mai la nord, se
afla Preventoriul T.B.C. si Stafia 'C.F.R. Riu Vadului.
§oseaua traverseaza calea feratd, urmdrind indea-
proape valea Oltului si, la km 71, ajunge la punctul
forestier Valea Fnatefui. In vremurile treoute, casele de
aici au servit ca loc de vama a mdndstirii Cozia. Dupd
ce trece pe sub podul de cale ferata, soseaua iese din
judetui Vilcea, trecind in judeful Sibiu, unde cdldtorul
face cunostintd, pe parcurs, cu Cabana Valea Oltului,
Turnu Spart (sec. XVI) si locul unde a fost hotarul
dintre Jara Romaneascd si Transilvania, ,,Fintina impa-
ratului" si Turnu Rosu — km 76, iar de aici spre Sibiu
(km 100).
Valea Oltului a fost vreme indelungatd martora zbu-
ciumul'Ui poporului de pe ma'lurile lui care se Jupta
pentru libertate. Pe valea Oltului, pind la Tdlmaciu, au
72
$i o parte din armatele lui Mihai Viteazul sub
crea fraJiloT Buzesti, unde s-a>u unit cu ostile lui
Mlluil Viteazul pentru a da bdtalia de la 5elirr|bdr
'iiiva trupelor lui Andrei Bothory — 1599).
I'r inalurile lui, pe vechiul drum romaf), se perindau
bele sensuri caravane cu mdrfuri. Din Jara Roma-
imi\cd se transportau in Transilvania vite, piei, ceard,
, griu, vinu-ri etc., iar dim Tramsilvania veneau pro-
iii.nlu mesterilor breslasi. Putem spune cd cele doud
- Sibiu si Rimnicu Vilcea — isi datoreaza, in
IMHIO, dezvoltarea si datorita osezdrii lor la debusarea
1
ilui din defileu, la raspintie de drumuri exterioare
mpajilor.
1'uiictul de vamd al Jarii Romanesti pe valea Oltului
imea Vama de la Genune (Valea Fratelui) si
M|Mn|inea md'ndstirii Cozia, fiind data in stapinirea aces-
loin la 28 martie 1415 de catre Mircea eel Batrin. Vama
ceput sd aibd 'un tarif fix de la 20 ianuarie 1505,
' mil Voievodyl Radu eel Mare da un document la
"(rgoviste in care se arald: ,,to{i cei care var trece prin
Vdina de la Genuine vor pldti tariful de 3% din mdrfuri
(I ce mai au alte mdrfuri, 5! de caie n-u va fi scutit
nlmeni". Dealtfel comertul dintr-o parte in alta a Car-
|Mi|ilor era inourajat atit de domnitorii Jdrii Romane^ti,
• M •..' de cdtre principii si fegii Transilva'niei si Austro-
Ungariei de mai tirzru. Astfel, iregele Mate! Can/in, la
."> iunie 1473, da un document prin care slobozeste
(omerful negustorilor din Jara Romaneascd si in special
ul cdlugdrilor de la mdnastirea Cozia.
Aldturi de Olt cu undele-i cristaline, bune pentru
iiinotaj, cele 2 mari artere, soseaua si calea ferotd —
construitd intre anii 1896 si 1902 de cdtre inginerul
lomdn Mihail Rimniceainu, co'nsideratci weme de o
jumdtate de secol ca punctul culminant al artei
ronstructive romanesti in materie de cdi ferate —
c onstituie principalele artere de circulate in aceastd
mdreata strapungere transversald a Carpatilor. In plus,
clrumul Oltului este un drum plin de vestigii istorice,
dar si plin de prefaceri actuale, pe care se dezvoltd
un intens trafic dintr-o parte in alta a Carpatilor.
4 — Judetul Vilcea

BRE2OI - VOINEASA - OBiR$IA LOTRU-i
LUI (74 km)
Pino la Voineasa - DN 7 A. Mijloace de acces:
autobuze I.T.A. Vilcea.
De la gu>ra Lotrului (km 33) soseaua spre Voineasa
se orienteaza spre vest si intra pe teriloriul orasului
Brezoi (km 36).
Brezoiul este format dm satele Calinesti, Corbu,
Draganesti, Golotreni, Pascoaia, Proieni, Valea lui Stan
si Varatica, fiind eel mai importanit centru din Depre-
siunea Brezoi — Titesti. ,,Tara a vinatorii" dupa ma-
rele istoTn'c N. lorga sou ,,Tara Lovistei", situata intre
mu-ntii Fagarasului si Lotrului, ea este inconjurata din
toate par{ile de munfi, intocmai ca o cetate, fiind in
realitate o imensa zona depresionara, de unde si nu-
mele, dupa cum arata geogiraful Ion Co'nea. Deraj-
mfrea de Lovistea apare mentianata intr-un document
din 1374. Aici, in inima munfilor, s-a mentinut de
veacuri o populatie romaneasca, la o rascruce de
drunruri de more oircu'latie.
Valea Lotrului poarta denumirea vechilor haiduci
de codru numiti ,,lotri", iar localitatile care au luot
nastere poarta numele unor capetenii, cum au fost
Breazu — Brezoi, Mala; — Malaia, Pascu — Pascoaia,
Ciungu — Ciungetu, Voinea — Voineasa si altii. Satele
de pe valea Lotrului au fost sate de mosneni, care
s-ou ocuipat cu agricultura, negotul si pastoritul, iar
din secol'uJ al XlX-lea au trecut la exploatarea lem-
nulu'i. in trecut locuitorii acestor meleaguri colindau
tara cu produsele obtinute prin prelucrarea lemnului
pentru a-si putea procU'ra, in schimb, produse ag:ri-
cole. In zilele inoastre, acestia au devenit harnicii
canstructori ai sistemului hidroenergetic Lotru, produ-
cindu-se astfel mutatii insemnate in profesiunile si
viata lor.
Orasul Brezoi, situat la 320 m altitudine, cu peste
7000 de locuitori (1975), este amintit prima data in I
documente in anul 1549, in registrul de vama al
74
.lorilor din cetatea Brajovului. in anul 1819, este
'it primul joagar al diaconului Socol, dupa care
• sa apara o serie de ferastraie, astfel ca pe
i Lotrului, in 1863 sint inregistrate 608 ferastraie
i'Hi: cu apa. La Brezoi isi instaleaza sediile citeva
ui de exploatare a lemnului (,,Carpatina",
,,5lcigni & Comp.", ,,Nedelcovici et Moroianu", ,,Lo-
i M . ,,Oltul", ,,Vasilatul" si altele), care au taiat
ii iniios padurile de conifere lasind versanji intregi
'duri'ji. Paralel cu dezvoltarea exploatarilor fores-
i-a format si proletariatul care, in dese rinduri,
iliiioiita exploatarii nemiloase la care era supus si a
. i'ii.li|iilor vitrege de via(a, se ridica la lupta, cum au
lost in 1920, la 13 august 1922 (o greva generala),
iv i j s.a. Re5edinta de plasa in trecut, apoi comuna
insedinja de raion, Brezoiul a fost declarat oras in
IV6U. in anii construc(iei socialiste, in Brezoi, alaturi
iln Fabrica de cherestea — intemeiata in 1873 - astazi
i ompiet modernizata, au aparut: o secjie de placaj
)l placi aglomerate, Statia intreprinderii de macinat
minereul de mica 5! numeroase obiective social-cultu-
mli>, racordarea ora^ului la sistemul energetic natio-
iicil, blocuri noi de locuit, clubul, spitalul, liceul, $coli,
'ii.juinite etc. Ca urmare, satul de odinioara a fost
ii.msformat intr-o frumoasa asezare urbana. In Brezoi
.l<; fi vazut Monumeniul eroilor, in centru, pe care
•.int gravate numele a o serie de batalii purtate de
popoful roman, in decursul timpurilor, pentru neatir-
nore si men{inerea fiintei nationale. Situat intr-o zona
'Ir pad'uri de foioase, dominat de virful Turjudanul,
niasul este linijtit, indeplinind si functia de statiune
Jf! materica.
Continuindu-ne drumul spre vest, intram in lunca
l.otrului si ajungem in satul Valea lui S'.an (km 40)
do pe valea omonima, de unde se exploatau in trecut
minereuri neferoase.
Din satul Valea lui Stan pleaca, spre sud, un traseu
turlstic in Miunjii Capatinii, marcat cu banda rosie,
Iraseu care trece peste Plaiul lui Stan, Virful :lui Stan
- 1 485 m, Cindoaia, Gera — 1 886 m, Zmeuratu —
I 938 m, Gurmatura Oltefului, urmind astfel creasta
I'lincipala a Muntilof Capatinii.
Pe stinga Lotrului ramine satul Pascoaia (km 43).
Dupa ce Lotrul isi mai stringe albia intre culmile
mun^ilor Capatinii si Lotrului intram in sectorul $an-
lierului Hidrocentralei Braclisor. Lacul de acumulare
va avea un volum de circa 33 milioane m3 apa. Ca-
derea ce se va realize va fi de 152 m, iar centrala
va fi instalata in subteran. Galeria de fuga a apelor
de la turbine va ajunge pe sub corpul muntilor Plaiul
lui Stan si Narutu direct in Cirligul Mare al Oltului.
 Locul de pe valea Lotrului unde va fi ridicat barajul
este marcat de strdpungerea galeriei de deviere o
apelor, la km 47. Paralel cu constructia hidrocentralei:
au fost atacate si lucrdrile de constructie ale noii
sosele in perimetrul lacului de acumulare.
Inainte de a ajunge la barajul de la Brddisor se
Irece prin satul Salistea (km 46), sat amintit in docu-
mente in anul 1722. Din Salistea porneste un traseu]
turistic, marcat cu triunghi rosu, ce urea pe piriul Sasa
pind la Virful lui Stan - 1 485 m.
Dupa ce depasim galeria de fugd-debusare a hi-
drocentralei Malaia ajungem in satul Malaia (km 56), i
o asezare mare, cu gospodarii frumoase. De O'ici,
pleaca un traseu de acces in Muntii Cdpdtinii, trecind
mai intii pe la stinele din Zmeuratu (traseu marcat
cu banda albastrd).
Malaia este amintita documentor pentru prima d a t j
in anii 1538—1539 la o donatie de loc de casa. La
vest de Malaia, pe valea Lotrului, se ridicd barajul
hidrocentralei Malaia. Lacul care se va acumula in
fafa barajului va avea circa 2,1 milioane m3, iar
cdderea ce se va realize va fi de 22,5 m. Si in acest
sector sint atacate tronsoa'nele noii sosele ds pe
ma'rginea lacului de acumulare.
La vest de barajul hidrocentralei Malaia se afla un
tuneJ, dea supra caruia sint gravate literele: ,,Hidro-
centrala Lotru, galeria de fuga-debusare".
Asadar, apele Lotrului ies la zi, dupa ce au intrat
in galeria de aductiune de la Vidra, tocmai aici, la
Malaia, dupa un drum subteran de peste 20 km si
dupa ce au pus in miscare paletele turbinelor de tip
Pelton de la Ciungetu. Drumul traverseaza Colonia
Malaia (km 59), unde in anul 1967 s-a deschis primul
s.antier de munca patriotica al tineretului de pe valec
Lotrului, iar la km 63 ajunge la gura Latoritei, locul
unde Lotrul se intilneste cu Latorita. Aci bifurcatie
de drumuri:
Urmind soseaua recent construita pe valea Latoritei
ajungem in satul Ciungetu (km 70), unde in ultimij
ani au apdrut noi edificii. Localitatea Ciungetu ra-
mine deasupra dealurilor dintre Latorita si Rudd-
reasa, dominat fiind de Castelul de echilibru al
hidrocentralei; satul este amintit pentru prima data
la 1812, intr-o dicta a lui Marin Oncescu. Alaturi de
casele satuJui, pe valea Latorifei a aparut o asezare
niuncitoreasca, iaT lingd intrarea dinspre sola turbi-
nelor au fost indltate moderne edificii. Sola turbine-
lor se afla in subleran, accesul fdcindu-se printr-un
tunel lung de 1,2 km ce cobaara sub nivelul satului
Ciungetu la 120 m. Sola hidrocentralei este o imensd
hala, unde harnicii constructor! au excavat enorme
76
• imlitati de rocd cristalina pentru a face loc uriaselor
lui bine si transformatori, de fabricatie romaneasca,
ca si casei vanelor de apd. indltimea ce se realizeazd
mho castelul de echilibru si paleta turbinelor este de
816 m, astfel ca speoialistii au calcuJat ca de la
oceastd indltime, 0,08 litri de opa produc aceeasi
nnergie pe care o produc 50 litri la hidrocentrala
1
iln.'orghe Gheorghiu-Dej de pe Arges, cafe are o
. n.lcre de 300 m, sou 250 litri de opa la Hidrocen-
luila Portile de Fier. Prima turbina a intrat in func-
(lu>ne in 1972, iar a dooa in anul 1973. Canalul de
nductiune a apei din lacul de la Vidra, trece prin
Monjii Fratosteanu, Mdnaileasa, Plaiul Poienii si Vi-
'1'ilci, avind o lungime de peste 12 km, in timp ce
'inleria de fuga-debusare are ciroa 8 km lungime.
Ti'iitru a se asigura apa necesord in lacul de la
Vidra, sint captate incd 82 de vai, prin baraje secun-
dare, de unde aj'unge la laoul Vidra fie prin pom-
I'ure, fie gravitationa'l. Pentru aceasta sint sdpati in
liupul muntel'Ui peste 150 km galerii (in muntii Capa-
tinii, Latoritei, Portngului, Lotrului si Sebesului). Prin-
IK: vdile captate in acest scop amintim: Latorita, Jiul
de Est, Jietul, Oltejul, Luncavatul, Cerna, Bistrita, Uria,
I o v rioara etc,
Localitatea Ciungetu, asezatd la 600 m altitudine
rsle un centru turistic, din valea Latoritei pornind
o serie de trosee:
Traseul 1 : Ciungetu - Muntele Tirnovu — vr.
Nedeia - Curmdtura Oltetului - vf. Musetoaie -
vf. Papusa (2 136 m) — soseaua Novaci — Sebes.
Durata: 12-13 ore.
Traseul 2: Ciungetu — valea Latoritei - Petri-
manu — Casa Petrimanu — cabana Galbenu (so-
seaua carpaticd de la Puru) - cabana Obirsia Lo-
trului. Durata: 10-12 ore.
Traseul 3: Ciungetu — Cheile Latorijei — casa
Petrimanu — curmatura Oltetului (in continuare
traseul nr. 1) Marcaj banda albastra. Durata: 12 ore.
Revenind pe sosea, la gura Latoritei, dupa 3 km
dcpdsim satul Valea Macesului, de unde, trecind prin
citeva serpentine taiate in stinca, ajungem la Voi-
neasa (km 73).
Comuna Voineasa este asezata la 675—750 m alti-
tudine, de-a luingu'l soselei, ooupind pdrtile joase ale
depresiu-nii. Sat de mosneni, amintit documentor pen-
tru prima data la 9 iunie 1520, cunoaste in anii
constructiei socioliste o dezvoltaire economicd ascen-
dentd. Pe malul sting al Lotrului, pe dealul Voi'nesita,
constructorii hidrocentralei au ridicat constructii zvelte,
in stil tirolez - a-ustriac si elvetian —, constructii care
vor fi date in folosinta turistilor; in acelasi scop a
77
fost construit si hotelul turistic Tranzit. La Voinesita,
<lupa plecorea constructorilor. va lua fiinta o statiune

'ntpe linga buni constructor! de hidrocentrale, voine-

icnii au traditii folclorice legate de viata pastorale
il exoloatarea lemnului. In sat poate fi vizitata o
l)iserica din lemn construita la 1800 si zugravita »n
imul 1866.
De la Voineasa, in amonte, dupa ce lasam in urma
ntclierele de la Copra Foil ale I.C.H. Lotru, drumul
ie ingusteaza si, dupa 11 km, ajunge la cataracte,
locul unde apele lotrului salta peste mste pragun
ndscute datorita structurii; se ajunge apoi la
dru. Hanes. Puru si la Vidra (km 100). La peste 1200m
nltitudine se inalta barajul, a carui cota atinge 115m
spatele lui s-au adunat apele lacului Vidra,
lung de 15 km si cu o suprafata de 10,5 kmp. I
,ul este construit priatr-o metoda ingenioasa:
locul baraj;ului s-a instalat un simbure de argila,
taptusit cu un filtru format din nisip si beton si apoj
anrocamente naturale. De mentionat este faptul
materia prima necesara construirii barajului _ a fos_t
lurnizata de muntii din jur. Constructia barajului, unica
In felul sou in \ora noastra, aduce ?i alte amenai.
turistice de mare viitor. Astfel, pe malunle lacu ui s-au
rldicat, deia, citeva vile ale viitoarei statiuni climatice
Vidra Accesul la Vidra se face de la Voineasa peste
muntele Manaileasa, cale de 54 km; soseaua pun
oatoracte se afla in curs de constructie.
De la Vidra, soseaua se indreapta spre vest, de-a
lungul laoului de acumulaire, ajungind la cai
Obirsia Lotrului (km 113) asezata pe soseaua Novaci-
nbes Cabana Obirsia Lotrului este amplasata
1400 m altitudine la rascruce de drorrvuri; spre nord
.Irumul spre Sebes. spre vest - pe wlea Jietulu
Petrosani, iar spre sud la Novae.. Numele il poarta
,lo la faptul c3 in apropiere ia nastere Lotru, prm
,,nirea piriului Cilcescu, care izvoraste dm acul
cescu, cu piriul Pravat, care-si trage izvoarele de
virful Tartarau (1 777 m). Lotrul, astfel format, se ,
,nteaza spre est, strabatind pe circa 80 km o depn
sii,ine tectonica, printr-un relief .ntmerit datorita «
/•iunii actuale pe care o exercita.
Voineasa este un important punct de plecare
tii Lotrului.

TRASEE TURISTICE !N MUNJH LOTRULUI

Traseul 1: Voineasa - cabana Hoteag - casa

de vinStoare Dobrunu (1 687 m) - castelul cmege-
tie (construit din 1927). Marcaj: triunghi rosu. Du-
rata: 10 ore.
Traseul 2: casa Dobrunu — cabana Balindru
(1 002 m) - valea Lotrului - Puru (1 200 m) -
cabana Obirsia Lotrului. Marcaj: banda albastra,
partial jtearsa. Durata: 12 ore.
T r a s e u l S : cabana Obirsia Lotrului — coasta Timpei
- 'vrnrnpa (1 905 m) - vf. Prejba - vf. Cristesti
(2233m) - sub vf. $teflesti - vf. Cindrelul (2 344 m)
- Complexul Paltinis. Marcaj: banda rosie. Durata:
12 ore.
Traseul 4: vf. $teflesti — vf. Negovanul Mare
(2135 m) - vf. Dobrunu (1 980 m) - casa Dobrunu.
Marcaj: banda albastra. Durata: 8 ore.
Traseul 5: Voineasa — valea Manaileasa — Ma-
naileasa — Vidra - Obirsia Lotrului. Drum neas-
faltat. Durata: 10 ore.
 III. RIMNICU VILCEA - MILCOIU - NICO
LAE BALCESCU (23 km)

Pina la Milcoiu DN

Olt din

la H d r o c e t r a a
au In m r
° tie 1973
patra
M t
(celeate - hidrocentrala din
smt: Daesti, Rimnicu Vilcea, Go-

cartierul Ostroveni al municipiului Rimnicu VHcea

§oseaua se mdreapta spre est 5i urea paralel cu
Simn.cul, nu a carui albie va fi deviate prin iuoaHle
care se execute la Hidrocentrala Riureni.
10 - Budejli. Comuna este atestata documentor
timpul dommei voievodului Radu eel Mare la 1500
n prezent oooperativizata. In Budesti pot fi vazute
nolle constructii de pe artera nationala
udejti ramificatie. Din soseaua nationala
desprmde pe dreapta un drum local care ajunge in
centrul comunei iar_ de aici, spre satul Ruda Te^io-
Afimatl °S I m,timSUl voievodul"i R°du de !o
doSTtu^J,^1 '° C -' U-nde sLa n6scut 'ogoffltul Teo-
dos.e Rudeanu, caruia i se datoresie biografia ma-
relui voievod Mihai Viteazul
JraV<L~-Sa,tUl A'd-e?ti ~ ramifMie. Inainte de a
wasi Slrnnicul, pe stinga se desprinde un drum local
care urea pe valea Simnicului pina la Golesti
Uupa ce traversam Simniwl, soseaua inceoe
urce pantele Dealului Negru (662^1
82
mari. De pe culmea dealului se poate admira fru-
moasa panorama a dealurilor subcarpatice din nord,
strajuite de crestele mun{ilor din JUT; la est pano-
rama vaii Topologului, iar la sud dealurile ce se-nsi-
ruie sub bolta albastra in unduiri de valufi, acoperite
fie de paduri, fie de pometuri.
Coborind spre satul Milcoiu, facem cunostinta cu
plantajiile de pomi fructiferi, in terase, in care pre-
domina marul. Comuna Milcoiu este atestata docu-
mentor din anul 1512. in capatul estic al comunei
Milcoiu (km 18) spre dreapta se desprinde un drum
asfaltat ce coboara pe Topolog si dupa 5,5 km
ajunge in comuna Nicolae Balcescu, unde, la umbra
83
 unei livezi de pomi fructiferi, se afld Muzeul Nicolae
Balcescu, cinstind astfel memoria marelui revolufionar
de la 1848.
In cele 8 sail ale muzeului sint expuse documente
inedite( fotocopii, cdrti si reviste ce redou aspecte din
desfasurarea evenimentelor de !a 1848. Colecfia cu-
prinde aproape 5 000 de documente. Nu lipsesc nici
edijiile operelor lui Nicolae Balcescu apdrute in peri-
oada 1844—1975, precum si carHle si studiile conse-
crate activitdtii si operei sale.
Pentru valorificarea acestor marturii, periodic, mu-
zeul editeazd publicajia Studio et aeta Musei Nicolae
Balcescu.
In anul 1972 s-a creat Societatea „Prietenii muzeu-
lui Balcescu", care reuneste personalitd}! marcanle
ale istoriei si culturii noastre, oameni de seamd din
diferite judefe ale {arii. De asemenea, a fast instituit,
sub egida Comitetului de culture si educate socialists
al judefului Vilcea, concursul de creatie de poezie
patrioticd ,,Nicolae Balcescu", in cadrul cdruia s-au
desfajurat pind in prezent mai multe edifii.
De la Nicolae Balcescu, <un drum local coboara pe
Topolog prin satele Corbii din Vale — Predesti, Dealul
Mare — Galicea pentru a trece Oltul, pe podul ce
leagd satul Bratia din Vale cu satul Tdtdrani, wnin-
du-:se cu DN 64 dupa 45 de km.
Revenind la Milcoiu, dupa 500 m in est se ajurvge
in albia Topologului unde se afld modern-ul complex
turistic Topolog (km 19), format dintr-un motel
(70 de locuri), restaurant, bar de zi si de noapte, o
terasa acoperitd, loc de compare si o stafie PECO,
Traversdm Topologul, si, la km 19,6, soseaua intrci
pe teritoriul jude{u!ui Arges, urcind dealul Dedulestilo-r.
IV. RIMNICU ViLCEA - DRAGA$ANI
Drumul najional 64. Mijloace de acces: autobuze
I.T.A. Vilcea.
Pornind spre sud, din centrul orasului Rimnicu Vil-
cea, ajungem la Troian (km 3), de unde se desprinde,
pe dreapta, DN 67 spre Horezu - Tirgu Jiu. La km 8
intrdm in satul Riureni, o asezare strdveche la con-
lluenta Piriului Sdrat cu Oltul, ce cunoaste mai multe
perioade de inflorire in decursul istoriei. Primele in-
sernndri despre aceasta localitate se gasesc intr-un
papirus gdsit in nisipurile din valea Nilului (D. Tu-
dor, 1972). Pe looul unde au fost indicate siluetele fa-
bricilor Centralei industriale de produse anorganice si
Combinatului de produse sodice Rimnicu Vilcea se
afla asezarea romana Buridava, ce desfasura o in-
tensd via{a economica in bazinul mijlociu al Oltului,
indeplinind si funcjia de tirg, mai ales in perioada
stapinirii romane. Se pare ca romanii au fost cei care
au dot un impuls deosebit acestei cetdji pe care au
denumit-o Buridava, dupa denumirea cetatii dacice
de la Ocnele Mari. Cercetdrile arheologice atesta
dezvoltarea deosebita a acestui tirg in timpul stapi-
nirii romane, scotind la iveald dovezi incontestabile
privind continuitatea poporului dac si formarea poporu-
lui roman, pe aceste meleaguri. Asezarea devine ast-
fel un centru etnogenetic al poporului roman. In tim-
pul orinduirii feudale, tirgul de la Riureni a consti-
tuit un debuseu comercial de valoare, fapt determi-
nat de bogatia in resurse naturale deosebite, mai
ales sarea.
In anii construcfiei socialiste, au apdrut fabricile
Combinatului chimic, Combinatul de produse sodice
care a fost extins, Fabrica de conserve de fructe si
legume, Fabrica de cdrdmidd, teracota si var de la
Cdzdnesti etc.
Trecind de Fabrica de conserve de fructe si legume
si de fabricile Combinatului chimic si Combinatului de
85
produse sodice Rimnicu Vilcea, ajungem spre sud,
, Tatarani (km 16). unde ne retine atentia ampul
do sonde ce exploateaza petrolul. bogatie valonficata
n, anii constructiei socialiste. Trecind si peste Bistri{a
vilceana, intrdm in comuna Babeni (km 19).
Babeni, veche ajezare de oieri transilvaneni, cu-
noaste astazi un impuls deosebit determinat de dez-
voltarea unor ramuri industrial cu pondere in cadrul
,,conomiei judetu!ui; o fabrica de cherestea ?, sche c
de extracjie a petrolului. Pastrator, ai unor frumoa.
tradifii folclorice ciobanejti. locuitorij de az. au dura
>i edificii social-culturale, fiind Pe cale de a devem
ordseni. Faima portului, obiceiurilor si gra.ulu, ao
nesc a crescut atit pe plan national, at ?'. intema-
onal. Astfel ansamblul folcloric ,,Dor" a mtreprm
un turneu in nordul Italiei, prezentmd spectaco.e m
,nai multe localita{i, dintre care amintim: ™ft^
rcnta, Venejia. De asemenea, in Baben, act.veaza
,i un cor cu vechi tradi^ii in arta corala lomaneasca.
Spre vest, pe valea Bistritei, un drum local care
.rece pr'n comuna Frincesti, valea Otasaului, P.etran.
lace legatura cu DN 67.
Strabatind comuna Babeni spre sud, inamte de
trece peste LuncavaJ, pe dreapta, se desprmde un
drum local ce urea pe valea Luncavafulu, spre . nord-
vest, strabate localitatile $inneasa Popest, , Cucejft
(cu exploatari de lignit), Otesani, Madarest, s, ajunge

dnpeseuncav intram in satu, Marcea si

ppo in comuna lonejti (km 26), dezvoltata pe locu-
Te unde, in perioada stapinirii romane, ex.sta cas-
ul Pons Aluti sou Podul Oltului. Comuna cunoaste
dezvoltare viticola ascendenta datonta mas.veor
,,!antat!i de viffi de vie. Tot aici gas.m Popasul tu-
ristic lone?ti.
in lunea Oltului au fuot fiinta balastiere ce f
/oaza materialele de construct!! necesare Kmtiereloi
^cene si din fra. Dupa ce trecem o vale mtram
e teritoHul comlnei Orlefti (km 35), unde pe dreap a
acem cunostinta cu Centrul de vimficatie 51 Staj
pompare a petrolului vilcean. Gospodan, bogate
, int°mpina la tot pasul, dovedind dezvoltarea eco-
nomW r la care au ajuns. Orlestii este ammtit m
documents inca de la 1388. _ ,
Continuindu-ne drumul spre sud, intram in satu

87
loc lupte intre eteristi si turci, lupte la care alaturij
de eteristi au participat si unitati de arnauti.
Pe Iinga noua arhitectura a caselor, asema'natoare
cu cea a Zavidenilor, localitatea incinta prin portul
popular al femeilor impodobit cu frumoase cusaturi
si alesaturi. Drumul se continue prin lunca Oltului '
ce se apropie sou departeaza de calea ferata, amin-
douo urmind spre sud cursul riului ce-si despleteste !
apa in albia largo.
La km 51 ne retine atentia localitatea Calina, sa-
tul natal al scriitorului Gib Mihaescu (1894-1935)1
autorul romanelor Donna Alba, La grandiflora si al-j
tele, care a trait si a scris pine la sfirsitul vie{ii laj
Dragasani.
Dragajani (km 55). Asezatd pe terasele inferioare j
ale Oltului, dominate de Dealul Oltului la nord-j
vest, localitatea are o existenta straveche.
Situata la rascrucea drumului ,,sarii" din nord, cu
eel din sud, sou ,,al butii" de pe Olt, ce se intreta- j
iau aici cu drumurile spre Pitesti si spre Tirgu Jiu,
localitatea s-a dezvoltat ca un tir'g cu importante
funcjii de schimb la o mare rascruce de drumuri.
Sapaturile arheologice au scos la iveala resturi
ale vietii materiale dacice. Romanii au gasit aici in-j
tinse plantatii de vita, intre care se alia si soiul Gor-l
din, dupe cum a-firma B. P. Hasdeu. Dar, romanii vor !
construi in vremea imparatului roman Hadrian o for-I
tificatie, pe Limesul Alutan, cunoscula sub numelei
de Rusidava,
Prima menjiune documentara despre Dragasani
dateazo din 7 iunie 1535, din timpul voievodului Vied
Vintila. Mai tirziu, toate documentele amintesc de
existenta unor intinse podgorii, multe dintre acestea
fiind danii ale voievozilor catre mdnastiri. Printre cei.!
care aveau o vie in Dragasani se numara si haiducul
lancu Jianu.
Calitatea vinurilor de Dragasani este consemnota in '
numeroase carti ale unor calatori straini. Astfel Rai-
chevici le mentioneazo la 1788 ca fiind ,,cele mai
bune vinuri". Felix Colson, in 1839, scrie ca ,,existo
vii foarte renumite, de exemplu, acelea de la Dra-
gasani", iar Domenico Sestini consemneaza: ,,cele
mai bune vinuri se fac in districtele Sacueni si Dra-
ga^ani". Invazia filoxerei din 1884 nu a crutat insa
nici podgoria de pe Dealul Oltului.
La sfirsitul secolului al XlX-lea, ca unnare a dez-
voltarii viticulturii, ia fiin{a la Dragasani Statiunea
experimentala viticola, fiind printre primele de acest
gen din \ara. Astazi vechile vii sint inlocuite cu noi
soiuri nobile, productive, de mare randament.
88
Pe Iinga faima viticola, orasul Dragasani are si o
faima istorica. Astfel, in 1821 aici se dau lupte intre
eteristi si turci in zilele de 29 mai si 7 iunie, iar
la 1907 flacara rascoalei a cuprins si satele din jur.
Dragasanii sint evocati de Grigore Alexandrescu
in poezia „Mormintele". In oras a locuit si a scris
pina la moarte Gib Mihaescu (1935). In anul 1935,
tirgul de odinioard este declarat oras, avind impor-
tante functii administrative si comerciale. Populatia
orasului a crescut necontenit, fapt ilustrat de citeva
cifre: 6710 locuitori in 1912, 9737 in 1949, iar in
anul 1975, cu urmare a dezvoltarii industriale,
depaseste 15000 de locuitori.
Pe Iinga institutiile specializate in productia de vin:
Ferma Momotesti si Statiunea experimentala viticola,
in ora$ au apdrut noi intreprinderi, cum sint Fabrica
de mobila, Fabrica de confecjii de pielarie si altele,
apartinind Industrie! locale, iar in partea de sud, la
3 km, Fabrica de incaltaminte din cauciuc cu o in-
semnata pondere in cadrul productiei pe tara in ra-
mura respective.
Orasul cunoaste si o dezvoltare edilitara insemnata,
incadrindu-se armonios in noua arhitectura moderna
a tarii.
Viata culturala a orasului prezinta mutatii insem-
nate. Liceul de cultura generala a implinit 50 de
ani de existenta in anul 1971, iar corul Casei de
cultura se bucura de o binemeritata faima artistica.
De asemenea, Liceul agricol si scoala profesionald
pregatesc numeroase cadre de tehnicieni pentru
agriculture judetului Vilcea.
Asezarea geografica avantajoasa, in apropierea zo-
nei turistice vilcene, confera orasului si o insemnata
functie turistica. Complexul Juristic ,,Rusidava" dispune
de un hotel cu 150 de locuri, restaurant, braserie,
cofetarie si crama cu vinuri locale. Monumente care
amintesc eroismul popoirului de pe aceste meleaguri
merita o atentie deosebita: Cimitirul eroilor neamului
din anul 1916; Monumentul batalionului sacru ridi-
cat in amintirea luptei dintre eteristi si turci; biserica
lui lancu Jianu, din Capu Dealului (str. 23 August),
care pastreaza picture executata in fresco s.a. In
parcul din fate Consiliului populor, in anul 1970, a
fost ridicata statuia lui Tudor Vladimirescu, opera a
sculptorului V. Nastasescu.
Continuindu-ne traseul spre sud, dupe ce lasam
pe stinga Statiunea experimentala viticola de la Mo-
motesti, ale carei vinuri au obtinut in ultimii ani
numeroase medalii de aur si argint la concursurile
notionole si internotionale de vinuri, iesim din oras,
unde ne intimpina silueta moderna a Fabricii de
89
incolteminte din cauciuc, dupa care se desprinde,
pe dreapta, un drum local nemodernizat, spre satul V. RIMNICU ViLCEA - BAILE QIAMESTI (21 km)
Zlatarei, sat ce pastreaza citeva nestemate folclo-
rice printre care s,i o formate de calusari.
Drumul national continue spre sud, in judeful O!t,
pina la Ganeasa, unde intilneste drumul Europe 94
(Moravita — Bucuresti).

Co! de acces: DN — 64 A
M///oace de transport: autobuze I.T.A. Vilcea.
Pornind spre vest, pe strode Stirbei Voda, lasind in
urma Parcul Zavoi, dupa 6 km ajungem in localitatea
Vladesti. Aici, cercetarile arheologice au descoperit
Lininele culturii Verbicioara, fiind una din cele mai
vechi culturi omenesti pe meleagurile vilcene. Astazi
comuna Vladesti este renumita pentru ceramica sa,
dar in special pentru oalele de lut ars, decorate cu
smalt in diferite motive geometrice sau zoomorfe.
Spre vest, soseaua trece pe linga Preventoriul T.B.C.
(km 10), iar la km 12 intra in comuna Pausesti-
Maglasi. Locuitorii, mosneni in trecut, se ocupau cu
caratul sarii la suprafafa din minele de sare de la
Ocnele Mari; de la maglele cu care acestia carau
sarea, au primit denumirea de ,,magla$i".
In centrul comunei o placa indicatoare arata o
rascruce de drumuri. Spre vest, un drum local ce trece
peste dealurile subcarpatice ajunge in satul Zmeu-
ratu, iar de acolo la Cacova, pe valea Govorei. Spre
nord, dupa 5 km se ajunge in localitatea Olanesti
(km 17), trecind prin satul Valea Cheii care ra-
mine pe stinga.
Km 21 - Baile Olanesti, stajiunc balneara situata
in depresiunea Olanesti-Cheia la poalele dealurilor
Glodul si Tisei, la nord-vest si vest, Plaiul Mironului,
la nord-est, lepuresti in est si Budesti la sud-est,
are o altitudine cuprinsa intre 430 si 475 m.
Sta(iunea este situata in cadrul Depresiunii Ola-
nesti-Cheia, fiind dominate de inaljimi ce urea la
peste 1 800 m altitudine, in nord.
Pozitia confera statiunii o clima blinda, ceea ce
o face accesibila in cursul intregului an. Temperature
medie a aerului este de 20°C in luna iulie si
-3,8°C in luna ianuorie. Temperatura medie onuola
se men^ine in jur de 8,5°C. Nebulozitatea variaza

91

' Statiunea are peste 20 de vile moderne, confor-
intre 4 zecimi in august si 7,1 zecimi in noiembrie.
Precipitatiile atmosferice se ridica la 750 mm anual.
Vinturile, relativ siabe, bat dinspre sud, circa 160 de
zile anual, in timp ce numarul zilelor calme se
ridica la 120 pe an. Climatul statiunii este favorabil
in tot timpul anului pentru tratamentul complex in
cadrul statiunii.
in prezent, orasul Baile Olanesti cuprinde localita-
tile Olanesti, Cheia, lisa, Livadia, Comanca, Gurgu-
iaia, Pietrisu si Mosoroasa, avind o populate de
circa 5100 loc (1975). El este deservit de autobuze
92
care efectueaza cu regularitate curse intre static
C.RR. Rimnicu Vilcea si Baile Olanesti, intre orele
5,00 si 22,00.
Prima menjiune despre Baiie Olanesti o intilnim in
anul 1527. Un document din 1760 aminteste despre
irnportanta curativa a apelor a'e la Olanesti. In anul
1830 se tac primele analize ale apelor de aici si incet-
incet se infiripa o mica statiune. In anul 1873, la
Expozitia apelor minerale de la Viena, buteliile cu
etichet'a Olanesti cuceresc ,,Medalia de aur". In 1895,
in urma unor ploi torentiale, are loc o inundatie care
distruge toate amenajarile e-xiiiente. In anii 1918—
1923 siriit efectuate captarile care sint folosite si astazi.
Cu toate calitatile apelor, care rivalizeaza cu cele
ule unor statiuni renumite de peste hotare (Hall,
Wiessbaden, Aix-la-Chapelle, Aix-les-Bains), abia dupa
23 August 1944 s-au intreprins lucrari de moderni-
zare, s-a marit capacitatea de cazare a statiunii si
s-a sporit debitul izvoarelon, Dupa 1948 s-au mo-
dernizat instalatiile pentru baile minerale, s-au creat
sectii de fizioterapie si hidtoterapie, s-a amenajat
sola de culture fizica medicala si s-au infaptuit lu-
crari de recaptare a izvorului nr. 24, al carui debit
a crescut la peste 30000 de litri in 24 de ore.
Apele minerale de aici apar la baza orizonturilor
permeabile ale eocenului conglomeratic si grezos. In
/ona statiunii, apa minerala, care circula spre supra-
faja prin reteaua de fisuri, este acumulata la adin-
cimi relativ mici si iese la zi prin izvoare minerale.
In statiunea Baile Olanesti se exploateaza o apa
minerala sulfuroasa, clorurata, iodurata, bromurata,
sodica, din 22 de izvoare naturale si 5 sonde, care
nu debite cuprinse intre 0,01 si 0,15 g/l/s. Minera-
liznrea totala a apei variaza intre 3 si 18 g/l.
In cura interna sint folosite urmatoarele categoiii
de izvoare: ape oligometalice (izv. 11 si 24); ape hi-
potone (izv. 10, 12, si 14); ape iiotone (izv. 5, 7 si 9)
^ ope user hipertone (izv, 3 si 19).
labile! Sectia de bai calde are 40 de cabine. Mai
i nxista si alte sectii pentru tratament, intre care hidro-
1
terapie, electroterapie, cardiologie, sala pentru cul-
turd fizica medicala s.a.
lndica(ii terapeutice. Statiunea Baile Olanesti
i-ste indicata pentru tratament in urmatoarele afec-
|iuni: 1 - afectiuni ale tubului digestiv si ale glande-
lor anexe; - 2 afectiuni ale rinichilor si cailor uri-
nare; 3 - boli de nutritie; 4 - afectiuni ale pielii;
:> - boli profesionale, ca boli asociate; in sezonul cold
93
 pot trata si alte boll asoclate cum stnt: afecjiunl
nparatului locomotor si afec^iuni ale sistemului
nrvos periferic.

LOCURI DE INTERES TURISTIC. Izvoarele cu apa

minerala constituie un obiectiv turistic atit pentru
cei aflati in statiune la tratament, cit si pentru
turistii afla{i in trecere prin Baile Olanesti. Izvoa-
rele minerale, in numar de 22, sint cantonate pe
piraiele lisa si Olanesti, la distante pina la 2 km
in amonte de statiune, in locuri pitoresti, cum sint
Parcul Unirii, cu alei frumos amenajate sub co-
paci seculari, sau la liziera padurii ce insoteste
strada M. Eminescu. Drumul continue spre nord
pina in satul Comanca, unde poate fi vizitat schi-
tul cu acelasi nume, din secolul al XVIII-lea, iar
mai depafte se poate ajunge la cabana Comanca.
Drumul din stajiune pina la cabana Comanca si
apoi pina in zona montana, pe culmea Caprd-
reasa, este marcat cu banda rosie. Cabana Co-
manca are bufet permanent si 20 locuri de ca-
zare.

Biserica de lemn, aflata astazi in Baile Olanesti,

a fast construita in Albac in anul 1746. in aceasta
biserica a ascultat Horia cuvintele calugarului
Sofronie de la Cioara si a luat parte cu toti cei
din Albac, Abrud, Zarand, Cimpeni, Bobilna, Zlatna
etc. la rascoala condusa de Sofronie in anul
1759. Lupta a continuat-o Horia care a devenit
conducatorul rascoalei de la 1784. Construindu-se
alta biserica in satul Albac, biserica de lemn a
lui Horia a fost mutata, in 1907, linga Pitesti, iar
de aici, in 1954, la Baile Oianesti. I se pastreaza
forma originala, dreptunghiulara, cu turn clopotnita
ascutit inalt de 21 m, in virful caruia se afla o
sageata asemanatoare bisericilor transilvanene.
Picture a fost executata dupa anul 1954 si reda
elemente folclorice traditionale din scene biblice.

I ' l i l s Olane$ti
1. Sanatoria! Comanca; 2. Izvorul nr. 24; 3. Izvoarele din
Valea Tisei; 4. VilaJTSasmT — Pensiunea nr. 1 ; 5. VjJ.a ".rit^
Sturza^; 6. PavilinnTil f^p h5i :iV. Parrul Unirii; 8. Gradina'df? vara a
cinematografulu? "Festivaf"V9. Libraria; 10. Administratia Complexu-
lui balnear $i biroul de receptie; 11. Biroul de turism; 12. Vila JlCci-
yntema";.13. Statia de autobuze ; 14. Bar Intim ; 15. Oficiul P.f.T.R;
l"6l'Xgentia de voiaj C.F.R.;"17. Vi^aJ'Florilqr" ; 18. Biserica lui Ho-
ria;^. Vila "Crmy_l" ; 20. Complexul comercia!; 21. Agenfia C. E.C ;
.'.'. V i l a "Brazilor-"; 23. Casa de cultura; 24. Piaja or.r.ului ; 25. Feren
de sport; 26. Consiliul popular; 27. Parcul "23 August" ; 28.Complexul
de autoservire; 29. Parcare autoturisme; 31. Pavilionul U.N.C.A.P.

95
 Din stajiune se pot efectua mici excursii la Piatrd
Scrisa (1,5 km) din amonte de stajiune, la Lacul
Frumos (cu ghiocei), o mlastina eutrofa in care a fost |
identificata ptonta carnivora Drosera rotundilolia,!
la Pestera Pescarului de pe piriul Tisa, la Cheilal
Recea s.a.
In Masivul Buila-Vinturarita se pot efectua traseej
avind ca punct de plecare Baile Olanesti; putem I
face o serie de excursii:
1. Baile Olanesti - valea Olanesti — muntelefl
Stogu — Cantonul Cheia. Marcaj: banda rosieJ
Durata: 4-6 ore.
2. Baile Olanesti — valea Olanesti - Camancal
— muchia Gropile — Muchia Ciinelui — Dosul Pa-1
mintului — Lotrisor. Marcaj: cruce albastra, apoil
banda albastra, Durata: 6-8 ore.
3. Baile Olanesti — manastirea Frasinei — Frun-J
tea lui Dat — Dosul Pamintului — Lacul Doamnei
— Lotrisor. Pina la Frasinei drumul este nemarcat,
apoi traseul este marcat cu banda albastra. Du-
rata: 6-8 ore.
4. Cantonul Cheia — Curmatura Comarnice —3
Piriul de Piatra - Muntele de Piatra — Intre Riuri.
Marcaj: triunghi rosu. Durata: 5—7 ore;
5. Muntele de Piatra - vf. Piatra (1 641 m) -'
Refugiul Buila - vf. Buila (1 849 m) - vf. Vin- -
turarifa (1 885 m). Marcaj punct rosu. Durata:
6-8 ore.
6. Baile Olanesti - valea Cheia - manastirea
Ezer - Schitul Pahomie - Schitul Patrunsa. Marcaj:
cruce rosie. Durata: 7-9 ore.
De la Cantonul Cheia se poate urea si pe I
Munfii Capatinii pe un traseu marcat cu triunghi
rosu care urea pina la muchia Stina Batrlna.
Tot de la Baile Olanesti, trecind peste dealul
Mironului, se ajunge in satul Suta (com. Muereasca)
si de aici pe valea Muereasca, spre nord, se
ajunge la manastirea Frasinei sou se poate con-
tinua drumul spre Calimanesti peste dealurile din-
tre vaile Muereasca si Oltului, in timp de 4 ore
de la plecare.
VI. RIMNICU VILCEA - OCNELE MARI (8 km)
(schit,a de la p. 92)
Co! de acces: Drumul national 67.,
Mijloace de acces: autobuze I.G.C.L. Vilcea.
Dupa ce iesim din municipiul Rimnicu Vilcea prin
partea de sud, la km 3 depasim localitatea Troian,
dincolo de care se afla o bifurcate de drumuri. Ne
orientam spre dreapta si trecem pe linga Complexul
muzeistic Gh. Magheru strabatind satul Troian. Troian
este o localitate atestata documentor inca din anii
1388-1392 cind era considerate ca ..hotar" la perife-
ria sudica a orasului Rimnic. De numele ei se leaga
si o pa.rte din evenimentele desfasurate in amul 1848.
Aici a avut sediul taberei generalul Gh. Magheru,
oare a fost sfatuit de Nicolae Balcescu sa menjina
,,cu armele constitu{iunea in Oltenia". El reuseste sa
adune in juru-i citeva mii de panduri voluntari. In
actiunea sa el este sprijinit si de regimentul de in-
fanterie de sub comanda colonelului N. Plesoianu si de
un corp de artilerie trimis din Bucuresti.
Emotionante sint cuvintele adresate de comandantul
taberei — generalul Magheru — catre locuitorii
acestor meleagwi: ,,Haide{i dar, fratii mei romani —
alergati cu orice arme veti avea. securi, land, coase,
pusti, care au fost armele vitejilor nostri strabuni ro-
mani, alergati sub steagul liberta^ii si haideti cu tofii
sa ne luptam si sa pastram sfintele drepturi ce pa-
ginii vor sa ni le hrapeasca".
Drumul spre Ocnele Mari strabate locuri pitoresti,
umbrite de livezile roditoare ale I.A.S. Rimnicu Vilcea
si ajunge in satul Bravi{a (fost Valea Raii), men^ionat
documentor la 8 septembrie 1510. Pe stinga se ridica
zvelta silueta noii Fabrici de piine a orasului Rimnicu
Vilcea.
La intrarea dinspre nord a satului Copacelu, atestat
documentor inca din 1426, se ajumge la o noua bifur-
catie. Noi ne abatem spre dreapta, pe drumul moder-
nizat care ne conduce la Ocnele Mari. Inca 3 km
5 — Judejul Vilcea 97
 ji introm in centrul orasului Ocnele Mari (km 8). $o-
seaua este insotita pedreapta de Piriul Sdratca<re-si are
obirsia in dealul de la nord de localitate. Ocnele Mari,
declarat ora? din 1960, are peste 3800 locuitori (1975).
Localitatea actuala isi deapana firul existence! din
timpuri stravechi. Cercetdrile arheologice efectuate in
raza orasului, in punctul Cosota, au dot la iveala
asezari care dateazd din epoca dacilor. A fast astfel
identificata, pe baza de mdrturii certe, existenja Buri-
davei dacice. Cu ocazia acestor sapaturi au fost desco-
perite obiecte cu numele unui conducdtor dac, inscrip-
{iile ,,RtB" si ,,BUR", precum si o piesa de bronz care
redd imaginea unei figuri feminine, fapte ce atesta
continuitatea locuitorilor pe aceste meleaguri si nivelul
de dezvoltare al civilizajiei dacilor. Dezvoltarea locali-
tatii este strins legata de exploatdrile de sare din
apropiere.
Exploatarea sarii dateaza incd din vremea dacilor si
continue si in timpul romanilor. Ea capata insa o
puternicd dezvoltare in orinduirea feudala. O prima
menfiune documentard o gasim la 13 martie 1373 cind
Comitelui de Timisoara i se porunceste sa stdvi-
leasca la Orsova importul sarii din Jara Romaneasca,
care provenea de la Ocnele Mari. Pe vremea lui Mir-
cea eel Bdtrin, sarea de la Ocnele Mari a fost folo-
sitd si pentru plata construcfiei celei mai puternice ce-
ta(i dundrene de pe atunci, de la Giurgiu, despre a
carei construcfie, fiul acestuia, Vlad Dracul, spune cru-
ciatului burgund Wawrin ca ,,fiecare piatra din aceasta
cetate a costat pe pdrintele meu cite un bulgare de
sare".
In nenumdrate documente voievodale ce dateaza de
la Mircea eel Batrin, Simion Movila, Radu §erban, Radu
Mihnea s.a. sint mentionate oantitatile de sare care se
sxploatau de la ,,Ocna cea Mare" si care erau donate
manastirilor Cozia, Govora, Tismana, Hurezi, Bistrija.
Primele extrac^ii de sare s-au facut in satele Teiusu,
Lunca, Slatioarele s.a. prin exploatari la zi, sub forma
de ,,pu{uri" ce erau parasite dupa 3—4 ani, devenind
ulterior lacuri sarate.
Intre anii 1836-1837 este adus aici specialistul
Kafegi-Basa, care reuseste sa modernizeze mijloacele
de extracjie a sarii. Mai tirziu, in preajma anului 1848,
gura de ocna, din punctul unde se afla astazi baia
sarata, este amenintata sa se prabuseasca. Pentru
aceasta este adus lohan Voith care reuseste sa des-
chida doua noi guri de ocna in curtea fostei saline.
Acesta introduce exploatarea sarii prin ,,camere", re-
nuntindu-se la pujuri. In anul 1895 este sapata o noua
gura de ocna, care a functional pina In 1937, data de
la care se amenajeaza alta care va functiona pina in
98
iulie 1963. Incepind cu anul 1959 la Ocnele Mari sarea
se exploateaza cu ajutorul sondelor, care introduc
in zacamint apa caldd sub presiune. Saramura astfel
formata este transportata prin saleducte la Uzina de
soda Rimnicu Vilcea, aceasta constituind cea mai im-
portanta materie prima a intreprinderii.
Denumirea de Ocnele Mari dateaza din secolul al
XV-lea, cind se deschide o noua salina linga Tirgo-
viste, care se va numi ,,Ocna cea Mica", in contrast
cu cea de aici.
Ca urmare a cresterii cantitajilor de sare extrase, se
dezvolta tot mai mult numarul muncitorilor. La inceputul
secolului al XVIII-lea erau 38 de ,,ciocanasi" si vreo
50 de mdglasi, iar in 1830 numarul acestora ajunge
la 149 si respectiv 205.
Da tori ta dezvoltdrii pe care incepuse sa o aiba. Ocne-
lor Ma.ri li s-au a.tribuit si numele de ,,tirg domnesc".
Astfel, un document din 5 aprilie 1616 imputerniceste
pe camarasul de aici ca reprezentant al scaunului
domnesc. intr-un raport austriac din 1720 se confirmd,
din nou, atribu{iile care reveneau cdmarasului de la
Ocnele Mari.
De Ocnele Mari sint legate doua momente impor-
tante din istoria poporului nostru: 1821 si 1848. Aici,
intr-un sat din apropiere a poposit Tudor Vladimi-
rescu o noapte, in drumul sau spre lirgu Jiu. La 1848,
lui Costache Bdlcescu i se incredinteazd misiunea de
a ridica ,,ciocanasii" la luptd. In aceeasi perioada isi
desfasoard activitatea parucicul Alexandru Cujurida.
Vorbind despre el, generalul Magheru, care il viziteaza
la 1 august, ii scria lui Christian Tell: iar cind
am ajuns la Ocnele Mari, unde se afla roata intiia sub
comanda locotenentului Cuturida, am vdzut pe acest
barbat atit de consecvent cauzei, precum si pe to{i
soldafii sdi atit de infocati pentru constitute..."
In ,,Memorialul" sau de caldtorie, Grigore Alexan-
dresou mentioneazd: ..do-ud zile am intrebuintat a vizita
locurile si muntii dimprejur. Pe virful lor se vad doua
mici schituri: unul facut de spdtarul Mihai Cantacuzino
si numit Titireciu, spre muljumire ca in timpul fugei
sale in Transilvania, pe la 1677, s-a ascuns citeva
zile in aceste pdduri".
Ocnele Mari au fost si un centru al miscdrii revo-
lu{ionare din judeful Vilcea. ,,La ocna" erau trimisi sd-si
,,ispdseasca pacatele" si cei care se opuneau nedrep-
tafilor sociale, iair, mai tirziu, in secolul al XX-lea erau
intemnijati si o parte din revolujionarii comunisti. Vor-
bind despre conditiile vitrege de aici, Mihai Bujor (in-
chis la Ocnele Mari) mdrturisea in ziarul ,,Socia-
lismul" din 8 octombrie 1920: ,,dar alaturea de crimi-
nal! de drept comun... a fi supus regulilor regimului
99
 comun, asprei round din salina, inseamna a mi se mina
cu totul subreda-mi sanatate. Este condamnare la o
moarte inceata dar sigura".
X Baile de la Ocnele Mari in trecut se numeau
»Balta rojie" si erau amenajate in locul unde, in 1812.
s-a prabujit o ocna. De-a lungul anilor, baile au fast
in stapinirea ,,Regiei manopoluriloir statului" (pina la
1894), apoi a ..htoriei spitalelor civile" (1894-1899), a
inginerului Klauss (pina in 1918), iar de la aceasta
data in stapinirea tamiliei Stanescu, pina la natio-
nalizare (1948), de cind au devenit bun al intregului
popor^fin anul 1900 sint amenajate s.i baile din satul
Ocni{a.<4Lacurile de la Ocnele Mari manifesta feno-
menul de heliotermie, fapt sesizat inca din secolul
trecut. In anul 1893, Dicjionarul geografic al judefului
Vilcea men^iona: ,,apa lacului salign de la Gura Ocnei
vechi de linga tirg se incalzejte in iulie, pe cind in
celeialte este calda din mai si iunie. Aceasta apa are
proprietatea de a {ine pe om deasupra".
In ultimele doua decenii au fost modernizate toate
vilele, s-a amenajat o plaja cu 120 de cabine, a fost
dat in functiune un restaurant $i un cinematograf, iar
linga pare a luat fiinta un Sat de vacanja cu 98 de
locuri. Capacitatea de cazare a vilelor este de 100
de locuri.
VjClimatuI localitajii este propice tratamentului balnear.
Temperatura lunii iulie este 20—22°C, umiditatea rela-
tive scazuta, precipitajiile reduse in perioada sezonu-
lui (mai—septembrie), vinturile slabe fi aerul cu aero-
soli de padure ?i clorura de sodiu. ^
^ Apele minerale sint cloruro-sodice de mare concen-
trafie (173—216 g/l) ji isi datoreaza mineralizarea spa-
larii masivului de sare, prin acumularea apei de in-
filtra^ie in golurile vechiior mine de sare, exploatate
in forma de clopot. Fenomenul de heliotermie se dato-
re$te apelor de precipita{ii care floteaza intr-un strat
de citiva centimetri peste apa sarata a lacului. Astfel,
la adincimea de 1—1,5 m temperatura areste la
30-40°C, fapt ce mare?te efectul terapeutic al ape-
lor minerale. '/;
La Ocnita, apa este tot cloruro-sodica avind o mi-
neralizare totala de peste 250 g/l.
Pe linga apa minerala, aici se mai foloseste In scop
terapeutic si namolul sapropelic fosil.
/ Indicafii terapeutice. Afecfiuni ale aparatului lo-
comotor; afec^iuni ale sistemului nervos periferic; afec-
^iuni ginecologice, ca boli asociate.^1
EXCURSII IN IMPREJURIMI. Din punctul Tomescu,
peste dealurile Licura si Petrisor, se poate ajunge
intr-o ora si jumatate in orajul Rimnicu Vilcea.
Licura peste care trecem este atestata documentor
la 16 septembrie 1440 cind ieromonahul Dorotei
,,cumpara de la 6 vinatori un loc de manastire
la Licura cu 300 de vedre de vin".
Pe drumul Mehedintilor prin padurea Nucet ?i
,,coasta" Hodorogului se poate ajunge la Baile
Govora. Drumul Mehedintilor este men^ionat docu-
mentor inca de la 21 noiembrie 1547 cind deli-
mita hotarul satului Cazanesti, ,,de la Ocna, pe
drumul Mehedintului".
Din Ocni^a putem trece prin satul Slatioarele,
pe culmea dealului pina in satul Govora.
Peste dealul Teioa, la circa 1 km de Ocnija,
se afla Fagul haiducului Miu, unde s-a ascuns de
citeva ori in timpul cind era urmarit de potera.
Miu s-a haiducit in satul Muereasca.
Spre satul Gura Suhajului, pe drumul Mehe-
dinjului unde se afla ,,Lacul Doamnei". Legenda
spune ca aici, spre manastirea Hurezi, s-a ras-
turnat trasura Doamnei Maria — sojia lui Constan-
tin Brincoveanu, din care a cazut un butoia? plin
cu aur care s-a scufundat in lac. Durata de par-
curs — circa 1 ora.

lnstala{ii de curd. Instalatii pentru bai calde cu

apa minerala a lacului; — instalafii pentru bai reci
in lac si ungeri cu namol; — instalatii pentru impa-
chetari cu namol; — strand pentru aero si helio-
terapie; \ -

100
 VII. RIMNICU ViLCEA - BAILE GOVORA -
HOREZU - MILOSTEA

Cai de acces: DN 67 (60 km)

Mijloace de acces: autobuze I.T.A. Vilcea.
Drumul spre Horezu - Milostea constituie unul
dintre cele mai frumoase trasee, in care frumuse-
tile naturale se impletesc cu bogatele traditii isto-
rice, folclorice si monumentele de arhitectura. Ala-
turi de monumentele ridicate in secolele trecute,
arta mesterilor olari din Horezu da noi straluciri
si dimensiuni acestor meleaguri incintatoare. Dru-
mul, care strabate o succesiune de dealuri sub-
carpatice cu depresiuni, este plin de pitoresc si
constituie artera principals de comunicatii intre lo-
calitatile subcarpatice dintre Tirgu Jiu si Rimniou
Vilcea.
Pornind din Rimnicu Vilcea spre sud, dupa prima
bifurcate de la Troian, drumul spre Tirgu Jiu se
indreapta spre sud-vest, trecind prin Bravita, Copa-
celu si Cazanesti, ultimul atestat documentor la 1494.
Pe dreapta se afla Fabrica de caramida, teracota si
var, unitate a industriei locale vilcene, iar pe stinga
se inalta siluetele modernelor fabric! ale industriei
chjmice vilcene, alaturi de care se inal^a halele Intre-
prinderii de utilaj chimic si forja Rimnicu Vilcea.
Dupa circa 1 km, spre sud de Cazanesti, intram
in satul Buleta. In punctul numit ,,La Plute" in seco-
lul trecut, se afla un han, unde a poposit revizorul
scalar I. L. Carogia.le in a>nii 1882—1883. El ovea sa
asculte povestea dramatica a unui om din partea lo-
cului, pe care o va evoca in ,,Napasta". In Buleta
ajunge si drumul ce porneste de la static C.F.R. Go-
vora, ce deserveste statiunea Baile Govora. Traseul
se indreapta spre nord, spre Birsesti, sat mentio-
nat documentor la 1500 din vremea lui Radu eel
Mare. Pe stinga ne calauzeste riul Govora care
curge pe o vale sinclinala. La aproximativ 3 km de
la Buleta intram in Govora, atestata dooumentar in

102

anul 1485. Pe stinga drumului, intre doua dealuri,
se ridica complexul manastiresc Govora. Accesul se
face pe o sosea laterala ce se desprinde din dru-
mul national la km 17. Complexul manastiresc Go-
vora este format din corpul chiliilor, care inconjura
biserica, turnul clopotni{a si biserica. Multi ceM
cetatori au inclinat so creada ca manastirea Govora
este construita in timpul domniei lui Radu eel Mare,
dupa cum insusi domnitorul aminteste in unele do
cumente: ,,vazind-o parasita" a renovat-o dorind ast-
fel ,,sa nu o lasam ci s-o ingrijim, s-o miluim si sa
o !nfrumuse{am si sa ne numim ultimii ei ctitori". Re-
novata, manastirea va dura pina in timpul lui Con-j
stantin Brincoveanu care ,,vazind-o prea invechita si:
crapata", prin reconditionarile pe care i le face ii
da din nou stralucirea de alta data.
In timpul domniei lui Mate! Basarab, prin adu-
cerea unei tipografii de la Kiev, acest asezamint va
juca un rol important in dezvoltarea culturii noastre.
Prima carte iesita din teascurile de aici dateaza din
anul 1637, fiind Psaltirea slavoneasca. Momentul cul-
minant al activitatii tipografice il constituie anul 1640
cind se tipareste aici Pravila de la Covora. Cartea
este scrisa in limba romana, tiparita in rosu si negru.
Ca stil de construc^ie, biserica este de plan tri-
conc, cu pronaos dreptunghiular, dispus transversal
si acoperit cu bolta in calota sferica, cu pridvor ase-
manator, cu o singura turla pe naos, in exterior fiind
decorata cu un briu si o cornisa zimtata. Pridvorul
se sprijina pe stilpi sub forma de coloane care sint
simple, torse si cu motive vegetale sculptate. Feres-
trele sint mici si cu ancadramente de piatra cu
sculpture plata si dublate de un chenar pictat cu
motive vegetale si geometrice.
Valoroase sint si picturile interioare, executate in
fresco de catre mai m'ulti mestsri, printre core: losif
leromonah, Hranite, Theodosie, Stefan Ermonah si altii.
Prognamul iconografic se inscrie printre cele obiS'nuite
in aceasta vreme. In cadrul acestui ansamblu somp-
tuos si pu^in baroc, in po-rtretele votive din pronaos,
opt in total, remarcam pe Antim, mitropolitul Ungro-
vlahiei, lo Constantin Basarab Voevod (Constantin
Brincoveanu), lo Katalina, lo Radu eel Mare, Paisie
Ermonah, Popa Dobre, nepotul lui Marion arhimandrit
si Damaskin, Episcopul Rimnicului.
In incinta complexului manastiresc poate fi vizi-
tata si Colectia de obiecte religioase si de cult,
locul unde se afla tiparnita din timpul lui Mate! Ba-
sarab s.a.
Ne inapoiem de la manastirea Govora, lacasul care
a jucat un rol important in trecutul istoric si cultural
104
al acestor meleaguri, parasim drumul national 67
Indreptindu-ne spre Baile Govora, care se afla pe un
drum lateral (km 18 fata de Rimnicu Vilcea si
12 km de sta{ia C.F.R. Govora).
Baile Govora se afla pe piriul Hin^a intre dealu-
<\Te subcarpdfice Piscupia si Prajile la nord, Frasi-
netul, Curaturile si Zapodul spre sud, Bodeanca spre
est. Administrativ, orasul Baile Govora este format din
localitatile Curaturile, Gatejesti $i Prajila, avind o
populatie de circa 2700 de locuitori (1975).
Datorita pozitiei sale la adapostul dealurilor, cu
o altitudine ce variaza intre 330 si 380 m, sta^iunea
oste ferita de vinturi puternice, incit mai mult de
jumatate din zilele unei luni sint linistite. Vinturile cele
mai frecvente bat din est si din vest, canalizate de
lantul muntos de la nord, pe direcjia drepresiunilor
subcarpatice. lernile sint pu{in reel cu temperaturi
medii lunare cuprinse intre —2,8°C (ianuarie) si 0,2°C
(decembrie). Verile sint calduroase cu temperaturi
medii lunare cuprinse intre 18,2°C (iunie) si 20,8°C
(iulie). Umezeala relative a aerului cuprinde valori
ce variaza anual intre 60—80%. Nebulozitatea mijlo-
cie lunara este scazuta, in sezonul cald avind intre
2,5 si 4,4 zecimi, crescind in sezonul rece la
6-6,5 zecimi. Precipitafiile atmosferice anuale insu-
meaza 840 mm, fiind distribuite neuniform; cele
mai multe cad in luna mai — circa 114 mm —
si cele mai pu^ine in septembrie — 43 mm.
Denumirea stafiunii se pare ca ar fi imprumutata
de la numele manastirii din apropiere. Cuvintul Govora
este de origine slavona, derivind de la ugovorit"
care inseamna a vorbi, a murmura.
Izvoarele minerals din stajiune au fost descoperite
intimplator, in jurul anului 1860, de catre taranul
Gheorghe Ciurea din satul Cernelele. Acesta a ob-
servat pete unsuroase pe luciul apei din put, fapt ce
l-a delerminat sa sesizeze autorita^ile din vremea sa.
In anul 1874 s-au efectuat primele sondaje care au
constituit si punctul de plecare al intemeierii sta-
tiunii. Petele unsuroase demonstrau existen^a petrolu-
lui, cautat pe aceste meleaguri de catre o societate
austriaca de prospectare a zacamintelor de petrol.
In anul 1886 doctorul Bernard analizeaza apele mi-
nerale de la Govora din punct de vedere chimic,
iar doctorul N. Popescu-Zorileanu organizeaza aici
primul stabiliment de bai minerals, studiind si efectele
terapeutice ale apelor minerale. La amenajarea iz-
voarelor a contribuit si inginerul francez Bochet, sosit
in tara in 1887 ca expert, el fiind eel care a captat
si izvoarele vestitalor sta^iuni balneare franceze Vichy
105
 si Aix-les-Bains. La 1887, Ministerul Domeniilor incepe
lucrari de capture 5! construirea unui stabiliment de
bai. In urma acestor lucrari, localitatea primeste denu-
mirea de Statiunea balneara Covora. Statiunea se
dezvolta continuu, si in anul 1910, este concesionata
societatii capitaliste ,,Govora-Calimanesti" pe termen
de 50 de ani. Societatea trece la construirea de noi
hoteluri. Astfel, vechiul hotel este darimat, in locul lui
construindu-se hotelul Palace de catre arhitectii
E. Pulicki si A. Donneaud, in 1914. Hotelul este ast-
fel conceput incit fiecare camera primeste razele soa-
relui in anumite ore ale zilei. In noul stabiliment
balneor s-a in.fii.ntat si o secfie de electrotera.pie.
Dupa 1948 insa, Statiunea devine permanenta si
cunoaste o dezvoltare sub multiple aspecte: ame-
najarea si recuperarea vechilor izvoare si forarea al-
tora noi, reamenajarea bazei de tratament, reface-
rea vilelor si sanatoriilor etc.
Apele minerale sint sulfuroase, cloruirate, bicarbo-
natate cu o mineralizare de 1,8—75 g/l. Pentru euro
interna este folosita apa izvorului ,,30 Decembrie" si
cea de la ipu{uJ nr. 5. Apele min«rale foilosite In cum
interna sint ape caire provin prin foraire de la adin-
cirri'i diferite si sint ioduirate, brom'Uirate, cloruTO-sodice,
calcice, magneziene puternic concentrate si atermale.
Apele minenale, oare provin din stroturi mai apropiate
de suprafata, \a 10—15 m, se extrag prin puturi si
sint siudfuiroase, biccMibofiotote, cloruTo-sodice, de la
slab pima la puternic concentrate, atermale.
In general opele minerale de aid sint: ape mine-
rale cloruro-sodice, iodurate, bromurate; ape minerale
claruro-sodice sulfuroase; ape minenale slab concen-
trate.
Namoki'l de la Govora este preporat din namolul
mineral ontrenat di'n adiniouri de apele clorufo-sodice,
iod'urate. bromiurate, colectat de pe fu.ndul bazinelor
unde se depoziteaza apele miinerale dupa extnagerea
lor prin sonde. Pentru a-l face mai fluid el este ames-
tecat cu marnia argiloasa scoasa din maliuil pfrtului
Hinfa si cu namo'liul sapropeMc fosil a^dius de la
Ocneie Mori.

BSile Govora
1. Plata orajjlui; 2. Biroul de receptie; 3. Biroul de turism; 5. Re-
Itaurantut "Pare"; 6. Oficiul PTTR; 7. Complexul comercial O.C.L.;
B. Autohalta; 9. Consiliul popular1; 10. Pavilionul nr. 2; 11. Biroul de
voiaj C.F.R.; 12. Agenfia C.E.C.; 13. Clubul "Mihail Sadoveanu";
14. Administratia Complexului balnear; 15. Parcul central; 16. Ccne-
matograful Pare; 17. Pavilionul "Palace^; 18. Sanatoriul "1 Mai";
20. Teren de sport; 21. Pavilionul 'fle ~Si si solarul; 22. Izvorul
"30 Decembrie"; 23. Pavilionul nr. 3— Vila "1 Mai"; 24. Satul
de vacantS Govora;

107

RIMNICU VILCEA
 Instalajii de cura. Statfunea Govora dispune de:
instalajii pentru bai calde cu ape sulfuroase si iodu-
rate; instalatii pentru impacheta'ri cu namol; inistalatll
pentru bai artificiole cu acid carbonic; insta<la{ii pen-j
tru ultra-soino-aerasoM inhalatii; aerosolarii; saJa d«
culture fizica medicala; instalatii de fizioterapie si
buveta pentru cura intenna.
In statiune se alia $i sonatoriul pentru copii (7—16
aoi) pentnu tratorea afectiunilor respiratorii si reurna-
tismale.
Indicajii terapeutice. In stajiune sint tratate afec-
thini ale apaTatului locomotor; afecjiuni ale apara-
tulu'i respirator si oto-rino-lafingologice; afecjiuni ale
sistemiU'lui nervos periferic; boli de nutritie, ca boli
asociate.
Stajiunea Govora dispune de 26 de vile in care sint
condijii optime de cazare pe intreaga durata a anu- I
lui. Din 1973 s-a dat in funcjiune Satul de vacanja,
cu o capacitate de 100 de locuri, cu grupuri sani-
tare proprii si care dispune de un bufet-restaurant |
Pentru recreare, in stafiune se afla un club, sola
de jocuri mecanice, sail de spectacole, biblioteca cu
sali de lecture, terenuri de sport si o casa de culture,
unde formajii artistice de amatori sou profesionisti
prezinta spectacole artistice. In fiecare prima decade
a lunii iulie are loc manifestarea cultural-artistica
Florile Govorei.
Parcul si padurea din imediata apropiere ofera
vizitatori'lor posibiJitatea unor pUmbari agreabile si
usoare.
Din stajitune se poote vizita manastirea Govora,
manastirea Diintr-un Lemn si schitul Surpatele.
Revenind de la Govora, la bifurcate ne continuam
drumul spre noird, catre Horezu. La km 21 intram in 1
comuna Bunesti, amintita in documentele secolului
al XVIII-lea sub numele de ,,Bunestii Govorii". Primal
scoala a luat fiinja aici in anul 1838. Cultura capsu- I
nului cunoaste in Bunesti o dezvoltare ascendenta, I
fapt ce prilejuieste in luna mai, organizarea unei I
manifested cultu.ral-folclorice Sarbatoarea capsunului. I
Dealul Mircei, care domina spre nord comur.a, amin- I
teste de voievodul Mircea Ciobamul care a trecut pe 1
aceste locuri impreuna cu Doamna Chiajna. Tot la I
Bunesti s-a nasout si haiducul Ion Zugnavu.
Drumul traverseaza riul Govora, ca apoi sa taie
DeaM Pietradlor in serpentine largi, pentru a ajunge I
in Depresiunea subcarpaticS Pietrari-Otasau, strajuita I
la nord de masivuil calcaros Buila-Vinturarifa, depre- l
si'une in ca>re se afla comuna Pietrari. Denumirea lo- I
calita{ii arata indeletnicirea straveche a locuitorilor de I
108
aici - carau'sla pietrei de var (calcar) de la Bistritn
la Riminicu Vilcea -, spre deosebiire de cei core scot
piatna dm mimte, o a«rd si se numesc ,,pietren.i".
Din comuna Pietrari, la km 28 se desprinde spre
sud, pe valea Otasaului, un drum local, care trece
prin localitatea Pausesti-Otasau, apoi prin Frincesti
de unde ajunge la Babeni, dupa 18 km de la bifur-
catie. In traseu se afla si Manastirea dintr-un Lemn,
preoum si schitul Surpatele.
Mnnqstiren dinjmp Lgmi> situata in satui Dez-
roBTfi al comunei Frincesti, dupa cum afirma o le-
genda locala, ar fi fost o bisericuja construita aici
dintr-un singur copac. In sus^inerea tradi^ei ne stau
marturie stejarii secular! care si astazi umbresc aceste
locuri, stejari declanaji monumente ale naturii. Biserica
din zid, din centrul complexului manastiresc este cti-
toria lui Preda Brincoveanu (1635), nepot de var al
lui Mate! Basarab. In anul 1683 este adaugat prid-
vorul de catre $erban Cantacuzino, care a marit si
ferestrele. La 1715, $erban Cantacuzino mai adauga
turla de pe pronaos, portalul bisericii, stare^ia, chi-
liile si clopotni{a realizind si pictura. La mijlocul se-
colului al XlX-lea biserica este refacuta, in parte, de
stareta Platonida si egumenul Hrisant Hurezeanu. La
1841 se reface si se restaureaza, in parte, si pictura
din pronaosul bisericii, se construieste o noua timpla
si cladiri de incinta. In partea de sud se afla Bol-
nifa de lemn, refacuta in 1814, in cimitirul manastirii.
Manastiirea dinitr-un Lemm este neorapola familiei Ca.n-
tacuziino, aci fiind mofmimtele so{iei si fiuluii lui $erbain
Cantaouzino. De niumele acestor meleag^uri se leaga
si desfasurarea utnti episod din viafa M Anton Ponn,
care, i'n a,nul 1826, fusese numit dascal de muzica la
o scoala de la Seminarul din Rimniou Vilcea si care
preda lectii si maicilor de la .aceas'ta manastire. Ei se
indragO'Steste de nepoata stairefei Pla'tonida, sora Anioa,
cu care pleaca la Brasov. Biserica are o interesanta
colectie de obiecte de cult, icoane pe slicla si pe
lemn, cair{i de muzica apa^inind lui Anton Pann s.a.
La 2 km, in satui Surpatele de pe valea Otasau
se afla schitul Surpatele, construit in vremea domni-
tonului Neagoe Basarab de catre logofatul Tudor,
bunicul fratilor Buzesti, impreuna cu fratele sou Stan-
ciu intre anii 1520 si 1521. El a fost cladit din zid
de Doiarmna Maria Brinoovea>rtu — sotia lui Constanti-n
Voda BrinooveaniU —, intre a>n,ii 1703 si 1706, m loou'l
unei biserici de lemin; piotura fn fresco, din 1706, se
pastreaza plna in prezent. Fiind situat intr-o zona de
alunecari, complexuil manastiresc de la Surpatele a
suferit inutmeroase reparatM si restaurari in anii 1815,
1927-1928 si 1972. Comiunia Pielnari este amintita inca
109

din anul 1536, cind era data in parte lui Negomir si
Coman. Pe teritoriul satukii, in primal razboi mondial,
s-ou purtat lupte, in amintirea eroilor neamului fiind
ridicat ,,Monumentul eroilor".
Localitatea Pietrari este sediul festivalului folcloric
Hora costumelor, unde participa reprezentanjii tutu-
ror zonelor folclorice ale judejului Vilcea, festival
care are loc in luna aprilie.
In comuna pot fi vizitate doua biserici de lemn
din secolul al XVIII-lea.
Mergind spre vest, dupa ce traversam Otasaul, in-
tram in satul Birzesti (km 32), menjionat intr-un do-
cument din 23 iunie 1536, cind se arata: „... si iar
am cumparat de la Micleus din Bkzesti un loc de
vie pentru 110 aspri". Pe valea Otasaului, spre nord,
se desprinde un drum local care trece prin localita-
}ile Bodesti si Barbatesti, de unde se poate urea in
Mun{ii Builei pe un traseu marcat cu punct galben.
Satul Bodesti, mentionat in documente la 1535 in
timpul domniei lui Vlad Vintila, este locul unde s-a
nascut haiducul Nicolae Grozea — participant la re-
volujia din 1821 de sub conducerea lui Tudor Vladi-
mirescu. Localitatea Barbatesti, amintita intr-un do-
cument din 1520, din vremea domnitorului Neagoe
Basarab, ne rejine atenjia prin citeva lucruri impor-
tante. Prima scoala a luat fiin{a in anul 1832. Tot
in sat s-a nascut si militantul comunist Ion Gorun care
a condus publicatia antifascists Facia Muncii, din
care un numar a fost editat chiar la Barbatesti. Si
aici se organizeaza anual, in luna aprilie, concursul
coregrafic Hora costumelor. In prezent, in centrul sa-
tului, s-a organizat un muzeu cu obiecte ale meste-
sugarilor locali.
Revenind in soseaua nafionala ne orientam spre
vest traversind satul Negrulesti (km 34), unde au avut
loc citeva lupte in primul rozboi mondial. Urcind Dea-
lul Costestilor, ne atrag atenjia ,,trovan{ii", forma-
fiuni sferoidale, de marimi diferite, ce au luat nas-
tere prin cimentarea nisipului.
Coborim apoi in Depresiunea Hurez drenata de
riarile Bistrija, Costesti, Romani, Rimesti si Luncavaf.
La km 38, inainte de a traverse riul Bistrita, pe
dreapta se desprinde un drum modernizat, care, dupa
8 km, ajunge la manastirea Bistrita. Drumul strabate
mai intii comana Costesti, unde ajiieologii au scos
la iveala o mare necropola din prima epoca a fieru-
lui (Halstatt), dovada a vechimii asezarilor omenesti
pe aceste meleaguri. Caminul cultural din Costesti
adaposteste o interesanta expozi^ie de arta, cu opere
reprezentative ale arti^tilor contemporani. Din centrul
comunei pleaca un drum spre nord, catre satul Pie-
110
treni, unde prima $coala a luat fiinta inca din 1648.
Din satul Pietreni se poate urea pe Munjii Buila-
Vinturari{a, urmind traseul marcat cu triunghi rosu
sou pe valea Costestilor, traseu marcat cu triunghi
galben. Cheile Costestilor ofera turistului privelisti
deosebite, impresionante fiind steiurile calcaroase ale
Builei, care pe alocuri depasesc sute de metri inal-
^ime. in drum spre Pietreni se afla Baile minerale
Costesti, de interes local, bogate in sulf si iod. Aci
se afla amenajat un stationer estival care dispune de
50 de locuri. Din centrul comunei Costesti, pe o so-
sea asfaltata ce urea spre nord, pe dreapta Bistrijei,
se ajunge la manastirea Bistrita (km 46).
Manastirea Bistrija, ca prim asezamint monahal, a
fost ridicata de catre boierii craiovesti Barbu, Pirvu,
Danciu si Radu Craiovescu intre anii 1491 ?i 1492.
Documentor, manastirea B'istrifa este amintita la 16
martie 1494 in timpul domniei lui Vlad Calugarul,
care intareste o serie de danii facute manastirii, ara-
tind: ,,cu cita silinja de truda iubitoare s-au sirguit
bunii nostri vlasteli, jupan Barbu Craiovescul cu fra^ii
sai, jupan Pirvul si Danciul si Radul ji au ridicat din
temelie pe riul Bistri^a si l-au infrumusefat cum se
cuvine si au daruit satele anume: Plaviceni pe Saoas,
Brincovenii toji si Gtndeani si Vadastra ... Potelul si
cu Balta Alba si Piriul tot si Malureanii ... Bogda-
nestii de la Codmeana ... o vie la Cazanesti... $i
a daruit domnia mea casaritul din jude^ul Vilcea,
oricit este hotarul jude^ului Vilcea si inca am daruit
si vama de la Secui pe Jiu, toata".
Cum va fi arata't prima ctitorie nu putem sti deoa-
rece in anul 1509, asezamintul este stricat de catre
Mihnea Voda eel Rau. In anul 1519 este refacut tot
de boierii Craiovesti, asezamint reparat de Constantin
Brincoveanu la 1683 si zugravil apoi, la 1820, de ma-
rele ban Grigore Brincoveanu. Dar si acest al doilea
asezamint monahal nu va dainui peste veacuri, deoa-
rece este avariat de cutremurul de pamint din anul
1838, fapt ce determine pe domnitorii Gh. Bibescu si
apoi pe Barbu Stirbei sa-l darime si sa construiasca
aici un palat domnesc, resedin^a de vara, care sa
aiba in centru o biserica domneasca, gen catedrala.
Biserica este construita intre anii 1846-1850 si a fost
pictata de catre Gh. Tattarescu, care execute o pic-
tura monumentala, cu registre largi, deosebit de va-
loroasa.
Cladirile anexe au fost rezidite intre anii 1846 si
1855 dupa planurile lui I. Schlatter, Scarlat Benis si
luliu Freywald, destinate a fi palat voievodal si re-
sedin{a de vara.
Ill
 In cursul istoriei, complexul monahal de la Bistrija
a avut un rol cultural deosebit de important. Aici
cronicairul Mihail Moxa va scrie prima istoirie univer-
sala intitulata De-nceputul iumii deintii pina la 1489;
tot aici a existat o scoald de miniaturist! si copisti.
In ultimele decenii ale secolului trecut, corpul de cla-
diri a fost destinat unei scoli de ofi^eri si subofiteri
unde se vor forma, printre altii, generalii David Pra-
porgescu, Eremia Grigorescu, Dragalina, eminen{i con-
ducdtori de osti in primul rdzboi mondial, in curtea
mdndstirii pot fi admirate exemplare bdtrine de nuci
si castani comestibili.
Numele manastirii vine de la apa Bistrijei, pe ma-
lurile cdreia a fost construita. Bistrija izvoraste din
Munjii Cdpdjinii de sub virful Zmeuratul (1938 m),
si, dupd ce strdbate zona alcatuita din formatiuni
cristaline, isi croieste un frumos defileu in partea
vestica a Masivului calcaros Buila-Vinturarifa, lung de
peste 600 m, cunoscut prin pitorescul sou sub nu-
mele de Cheile Bistrifei vilcene. In sectorul cheilor,
valea se ingusteaza, astfel ca perejii vertical! de peste
200 m inaljime, taia(i in calcare jurasice, se apro-
pie atit de mult, incit ai impresia ca formeaza un
pod natural prin care razele soarelui se strecoard
ou multa greutate. Mun|ii Scdrisoara pe dreapta vdii
si Arnota pe stinga isi etaleaza cu marejie frumuse-
jea. Prin chei se afld amenajat un drum care ser-
veste pentru exploatdrile forestiere din Munfii Capa-
|inii. Dar Cheile Bistritei vilcene prezinta o deosebita
importance si din punct de vedere stiin{ific, aici vege-
tind in conditii bune tisa (Taxus baccata), floorea de
colt (Leontopodium alpinum), mierea ursului (Pulmona-
ria rubra), giairofitele de stinca (Dianthus superbus),
brustuirele negru (Symphytum cordatum) — element
endemic Cairpajiloir, mojdirenii (Fraxinus ornus), mixain-
direle de stinca (Erysimum saxosum), ca sa amintim
doair citeva din cele peste 450 de specii existente aici.
$i faiuoa este destuj de Irrteresonta. Pe lingd oele citeva
specii de lilieci care locuiesc in pesterile din munte,
intilnim pasdrea fluturosuil de stinca (Tichodroma mura-
ria), oodobatura adbd (Motacilla alba), sau sapirla (La-
certa muralis) ?i rmulte aJte am male; in Bistri^a trdieste
pdstrdvuJ (Salmo trutta fario) mult cautat de pescairii
sportivi, peste ce urea pind ispre obirsia Bistritei.
Ldsind pe stinga mdndstirea Bistrita si cheile ce
se deschid in spatele ei, urcdm Muntele Arnota, fie
pe drumul spre carierd, fie pe poteca ce taie piep-
ti$ muntele; trecem apoi pe lingd schitul Pdpuja
(1711—1712), de unde ajungem pe culmea domoald a
muntelui ce domina regiunea. Aici, intr-un cadru mi-
nunat, dar ?i la addpost in cazuri de restrijte, se
112
ridica mdnastirea Arnota, a cdrei culoare alba con-
trasteazd puternic cu verdele pddurii, fiind vizibild
de la mare departure, fapt care a dus la compa-
rarea ei cu ,,un cuib de vultur cdjarat in stinca".
Drumul de la schitul Pdpusa la mdndstirea Arnota
trece pe la ,,Scaumul Doamnei", loc denumit de lo-
calnici in memoria Doamnei Elina — so{ia lui Mate!
Basarab, care ar fi poposit aici in drumul spre md-
nastirea ridicatd de catre so^ul ei.
Manastirea Arnota este una dintre pirimele ctitorii
ale lui Mate! Basarab, fiind construita intre anii
1632 si 1637, dupd cum scrie in documentul din*17
aprilie 1637 ,,fdcutd si intemeiatd de domnia mea din
temelie".
Asupra denumirii manastirii s-au purtat mai multe
discutii, aceasta provenind se pare de la cuvintul
arnaut, de unde a primit numele si muntele. Se pare
ca numele este legat de o imprejurare nepldcutd
din activitatea voievodului in primii ani de domnie,
imprejurare consemnatd de o legendd locald. Legenda
spune cd Matei Vodd ar fi fost pirit la turci de cdtre
boieri si sultanul a trimis o ceatd de haidamaci ca
sd-l prindd. Matei Voda a prins de veste si a fugit
impreund cu un grup de osteni credinciosi; trece pe
la Tirgoviste, apoi la Curtea de Arges, Cozia, lezer
si ajunge aici, unde se afla un lac. Matei Vodd s-a
imbraeat in hainele unui arnaut care-l inso^ea; arndu-
tul, imbraeat in hainele voievodului, dupd o scurtd
luptd este prins si decapitat. In acest fel Matei Ba-
sarab a hotdrit ca aici sa se ridice o mandstire cu
hramul zilei respective ?i anume Sf. Arhangheli Mihail
si Gavril.
Biserica s-a pdstrat din vremea lui Matei Basarab
cu picture originald. Cladirile din incinta au fost
transformate in secolul trecut, in timpul lui Barbu
Stirbei, in bastioane cu aspect de cetate fartificata.
Mdndstirea Arnota este unul din vechile monu-
mente de arhitectura si de artd, cu o frumoasS si
pitoreasca pozijie. Biserica este construita in stil bl-
zantin, dar mult mai simplificat, fiind de mici di-
mensiuni. Ca plan de construcjie, laca;ul prezinta pro-
naos, naos cu doua abside laterale 51 una centrals —
altarul -, o turld ?i cinci ferestre cu chenaire de
piatrd. Mdndstirea a fost ziditd pe un soclu puter-
nic din piatrd de var, peste care a fost ajternut un
briu tencuit si apoi zugrdvit, dupd care urmeazd zi-
dul din cdrdmidd aparentd. In exterior, absidele si
cornisele cu doud rinduri de cdrdmidd zim^atd ?i
ferestrele, cu chenare de piatrd, completeazd ansam-
blul elegante! biserici. Pridvorul actual a fost addu-
113
 gat de Constantin Voda Brincoveanu, care face o repa-
ratie manastirii intre anii 1705 si 1706. Pridvarul se spri-
jina pe opt stilpi de piatra, cu baza si capitelele pro-
filate, stilpi legati intre ei prin orcade semiciroulare.
Tot din vremea lui Constants Brincoveanu se pas-
treaza si usa inspre p'ronaos, confectianata din lemn
de castan, soulptat cu o bogata ornamentatie m
sistem de frunze si flori cu colonete.
Manastiirea Arnota pastreaza picture odgfnotd, exe-
cutato in fresca imediat dupa construire, dar numele
zugravilor sint neounosoute. In pictuna acestei biserioi
remarcam impodohirea in relief a nimbului cafe incon-
jura capul sfinitului, decor ornamental in stuc. Retinem
ca deosebite portretele ctitorilor din pronaos de pe
peretele estic. Chipul lui Matei Basarab este plin de
maretie si barbate. Cu stature lui iftalta, parul alb si
ochii plini de agerime oi impresia ca portretul varbeste.
Nicaieri nu s-a pastrat mai fidel ca aid portreitul liui
Matei Voda. Mai sint pictafi Elina — sotia lui Matei
Basora-b —, Danci'U, total lui Matei Basamb, jiupin Va-
sile, jiupin Preda, jupinita Stanca, jiupin Datco, Jupimta
Calea si jupin Radu.
Manastirea Arnota este si locul Uinde se afla mor-
mintul lui jiupin Damoi'U, total lui Matei Basarab, mort
la Alba luilia la 1599 si ad us la Arnota la 1648. De
o maretie deosebita este insa mormintul lui Matei
Basarab. Piatra de mo'rmtnit este din marmiura alba,
bogat scu'lptota, ou motive geometrice in relief plat,
dupa sistemul renasterii transilvanene. De fur impre-
jurul pietrei de mormint se afla inscriptia: ,,Aioi zace
Matei Basarab. .. odioioara stapin si damn al Tarli
Romanesti, barbat intelept, indurator si milostiv, inte-
rn eietor si irvnoitor a multe biserici si manastiri, nici-
odata biruit oi biruitor si a multe invingeri invrngator,
preaslavit imbogafitor al tdrii sale, eel ce cu multa
bogajie a domnit douazeci si trei de ani si a adormit
la cinstita batrinete fn amul 1654".
Manastirea Arnota a fost un loc de raspmdire a col-
turii, fiind un focar viu de culture romaneasca. Fiind
apropiata de mainastiirile Bi>strita, Govora si Hurezi, ea
a fost iozestrata ou numeroase carti de rit laic. La
Arnota au trait calugari caligrafi, oum ou fost Dionisie
Ecleziarhul, care a transcris condica manastirii Arnota
la 1804 ce constituie astari unul din mamusoriseile de
valoare ale Bibliotecii Academiei Republicii Socialiste
Romflinia.
Din fata manastirii se poate adrrnira panorama dea-
lurilor subcarpatice dintre Luncavat si Olt. In apropiere
se afla Explootarea de calcar pentnu Uzina de pro-
duse sodice Rimniou Vilcea.
114
Odi-nioara, codrii de tei ai Taroaiei, de pe dealurile
Costestiilor, au constituit locurile de popas ale haidu-
cului lanou Jianu.
Reintorcindu-ne la manastirea Bistrita pe drumul ex-
ploatairii de oalcair, putem vizita pestera Bistrita, lipsita
insa de forme spectacuiloase.
Ne reintoarcem la drumul national si ne continuam
traseul spre Horezu. Dealul Tomsanilor domina Depre-
siunea Horezu in partea de sud-est. Trecind pri^n co-
muna Tomsani, ajungem la o noua rasoruce de drumuiri
(km 40), de umde coboara un drum locol, pe valea
Bistritei, spre localitatile Tomsani, spire Babeni plna in
valea Oltului.
De la rascruce, drumul se indreapta spre nord-vest
urcind Dealul Ulmului. Inainte de a trece dealul,
la km 43 se desprinde pe dreapta un drum asfaltat,
care, dupa 3 km, ajunge la Manastirea Hurezi.
Constantin Brimcoveantu, dupa batalia de la Zarnesti
(1690), Jncepe constructia manastirii Huirezi in va:ra ace-
luiasi an. In 1693 se termina biserioa, iar picture in
1695. Restul cladiriilor ou durat pina in a>nul 1697.
Ansamblul manastirii Hurezi este format din doua co>r-
puri de incinta exterioaia, partea centrala, formata din
cladiri ou etaj pe trei laturi, ior in centruil curtij inte-
rioare, biiserica moire, ou hnamul Sf. Canstan'tin si Elema,
deslinata, dupa stilul de constructie, pentru 'necropola
domrtttoauhii. Privita de departe, intreaga aseza're mo-
nahala seaimana cu o cetate. In exteriionul eomp.lex>uluii
manastiresc Hurezi se afla i<nca trei schituri: Sf. Ion
la nord, Sf. Stefan la vest, peste apa Romanilor si
Sf. Apostodi, lingo ma'nastire, in pairtea nordica. In par-
tea estica a curtii centrale se afla Bolni^a, Ja nord
resturile unui and de case, iar la sud-vest un foisc-r
sprijinit pe 12 coloane de piatra.
Curtea centra'la a complexului ma'nastifesc Hurezi im-
presioneaza pe vizitator prin armonia si echilibrnj'l con-
structiilor, dominate de coloanele si aircadele oladiri-
lor inconjuTatoare, intrerupte din loc in loc de catre iun
foisor ou coloane si sculpture fucrate fie in stilul brin-
covenesc, fie in stilul baroc. Mai aimimtim faptul ca cti-
toria lui BrfnoowMlvu a fost construita pe mosia Horez,
cumparata de la Stana, vaduva lui Dima, capetenie a
breslei blanarilor si de la fiul sou Matei, din satul
Dragoesti, care o avea in stapinire inca din vremea lui
Radu Voda Leon.
Trebuie sa mai reliefam faplul ca inca de la inte-
meiere, Constaflttn Brincoveaniu se TngTijeste s-o inzes-
treze cu pamint si sate de romani, cu vii, poduri, ha-
nuri si mori, incit, in scurta vreme, manastirea ajunge
sa posede un imens domeniu, alatuirindiu-se astfel altor
manostiri ou mari domenii, oa: Tismana, Cozia, Govora,
115

Arnota s.a. PoroW cu ^ceasW-
impodobeasca bisenca cu o
pote etc., fapt ce duce 1<
focar de cultum romaneasca
al • • - - - ' - "
epocn,
Curtea de Arges, ou
are grija sal ipre tata ;i dinspre mama ai lui Ganstantin Brinco-
,doare, carfi, clo-f voanu: §erban Cantacuzino, Gansta'ntin Voda Cinmul ji
Radu Voda $erban, precum ?i egumenul Ion ?i Pirvu
Cantacuzino biv vel stoiinlc, prim ispravnic al mainastWi.
In biserica se mai poate vedea o timpla sculptata, um
HiUrezi, caractenstic
candeldbru, jilful Lui Constantin Brincoveanu s.a.
Pe latura de vest a incintei se afla elegantul foi-
>or al lui Dionisie Balacescu construit de catre mes-
terul losif in anii 1752—1753. Se remarca frumusejea
{I bogajia sculpturilor ce-i impodobesc coloanele si
balustradele, in care se simte influenza barocului. In

/ partea de nord a foisorului se afla Trapeza — sala

de mese — in a carei picture, realizata intre anii
1705—1706 in timpul lui loan Arhimandiritul, dupa
cum scrie in pisania de deasupra usii de la intrare,
lint prezente elemente decorative locale.
rt ce f-b°fl^teoubtghbete «*£S*£%^£. Pe latura sudica a incintei, in jumatatea estica, la
o u g .
pairterul inaltat care suprapune pivnijele prevazute
cu bol(i inalte, se afla Casele domnesti, fosta rese-
dinja, astazi amenajata ca muzeu. Muzeul cuprinde
. Sala garzilor, Sala consiliului si locuinja propriu-zisa,
la capatul dinspre est, alcatuita dintr-un dormitor, o
losta chelarie si o sali(a. Pardoseliie sint din cara-
mizi speciale, de forma hexagonala sou patratu.
Toate salile au avut decorajii in stucatura. In con-
tinuarea muzeului, pe latura sudica, se afla clopot-
nifa si, mai spre vest, biblioteca, in care se afla
piatra s erica. ^""^i Badoa^ JP carji donate de Constantin Brincoveanu si citeva ca-
Carage<j
fost realizata de spra ,_ uea. ?f) b
lendare brincovenesti datate 1693, 1695, 1699, 1701 si
1703.
idvor
pe peretele d»n
- Si pe latura de nord a incintei se afla un $ir de
construc{ii cu porter si etaj, datind din aceeasi epoca
cu restul ansamblului.
Dupa vizitarea elegantului ansamblu arhitectonic,
iesim pe sub gangul clopotnitei cu porji masive, pas-
fresco, trat de la data intemeierii, trecem pe linga o fintina
^ amenajata in secolul trecut si revenim in drumul
national, gindindu-ne la nenumaratele momente din
istoria meleagurilor hurezene. Astfel, in anul 1787
lacasul a fost devastat de catre turci, care au stat
Brfncoveami aici timp de un an de zile. In anul 1821, manastirea
coveami pW ^ . devine unul din punctele strategice ale pandurilor
din
mintata OKI. condusi de Tudor Vladimirescu. La paza ei participa
fJ
tele membnlor " nepoata •,i tinarul Nicolae Groza — vestitul haiduc de mai
tirziu. De asemenea, aici s-au transcris si realizat
nenumarate cdr\i — monumente de limba si litera-
ture veche. Astfel, in anul 1783 Rafail, egumenul Hu-
rezului, avea sa talmaceasca cu a sa cheltuiala
Aravicon Mithelogicon — o carte populara valoroasa
cu o mare circulate in ^ara noastra.
S-ondo, din neanni. din-
sud $i de nord sint P' 117
116
 Pe mas'ura ce coborim Dealul Ulmului, patrundem
in centrul Depresiunii Hurezu, fragmentata de apele
Luncavatului, Rimestiilor si Ursa ni lor. Ba este mairginitdl
la nord de M'untii Capatinii, la sud de Magura Sla-j
tiorului, avind in centru oras'iil Horezu, situat la 70 krrfl
departure de Tirgu Jiu si 45 km de Rimnicu Vilcea.j
Orasul HOREZU (km 45) s-a dezvoltat aici ca im-
portant centnu pe drumul comercial ce leaga Rimnioul
Vilcea de Tirgu Jiu, fiind totodata si loc de trecere al
turmelor de oi si pastrator al unor bogate traditii rnes-J
tesugaresti in arta 'lemnului si olaritului. Prima men-
tions despire satul Horez o intilnim in dooumentul dim
5 septembrie 1487 dat la Rimnic de catre voievodulj
Vlad Calugdrul core intareste lui Roman si lui Vlad»
ocina la Huhurezi si Rimesti. Satul este apoi donat del
Constants Brincoveainu monastirii Hurezi.
Looa'litatea cunoaste o importance deosebita dupa
anuil 1780, cind devine cunoscuta sub numele de Tirgu
Hurezu, data de la care devine centru de plasa, apoi I
resedinja de raion, prima scoala Itiind fiinta in 1832. (
Dupa 1968, comiuina de pi-na atunci devine onas, insoni-j
indu-se vertigines pe linia iurba>niza<rii. In oras se aflo]
o unitate a Industriei 'locale pentru preJuorarea lem-j
nului, o sectie Vinalcool, o secfie mestesugareasca de]
arta populara si sediul Intreprinderii miniere de ex-j
ploatare a 'lignitului de la Oucesti, Daesti etc. Ca ur«l
mare a dezvoltarii urbane, ora^ul numara la finele anu-1
hi 1975 area 6500 de .loouitori.
Jinutul Buirezukii refine atentia turiftilor si pent™
valoarea obiectelor de ceramica ireaiizata cu deosebita
iscusinja de vestiti mesteri olari, din localitatea cu
acelaji nume. Lucrarile lor, autentice opere de arta,'
au primit aprecieri -unanime ou prilejul unor bienale
republicane de orta si a unor concuirsiuiri si tirguri orga-
nizate in ultimii ani. O parte din lucrarile loir sint
expuise in expozitia permainenta orgiO'nizata la Casa d«
cultura din looalitate si la Complexul muzeistic din
culele de la Maldaresti. O colecjie de obiecte de cera-1
mica locala constituie o sectie a Muzeului de etno-l
gfafie de la Neuchatel din Elvejia, dovada a presti-j
giu'lui de care se bucura ceramioa de Horezu atit pe
plan national, cit si pe pla'n international.
Este de iremaircat faptul ca mesterii olari locali foilo-
sesc argila din DealuJ Nemetului, laptele de smalt tl
objin din pamintul care constitute Culmea Margpnea,
negrul decorativ din pasta de mangan a Dealukui'
Obreja si verdele pentru motivele zoomorfe, geoimetrioe
sau florale din resturile de cupru ars, toate materiil«
prime fiind furniza.te pe plan ilooail.
118
In oras se poate vizita Expozitia de cera mica de
Horezu, scoairte, marame, carpete, obiecte originale din
piele etc.
In centrul orasului se afla Complexul Horezu, for-
mat dintr-un hotel (54 de locuri), restaurant, terasa,
bar de zi si cofetarie. Spre vest, la iesirea din oras,
dupa ce soseaua traverseaza riul Luncavat si urea
Dealul Stejarilor a fost amenajat Bufetul Stejarii, in
stil arhitectural local, cu un camping care dispune
de 50 locuri. La intrarea in oras se desprinde, pe
stinga, un drum modernizat, care, dupa 4 km ajunge
la Complexul muzeistic Maldaresti. Complexul muzeis-
tic Malidaresti este format din doua oule si o biserica,
toate momumente istorice, ridicate de membrii aceluia?i
neam de boieri, insa in epoci diferite, fapt evidential
prin orhitectuira Jor.
Traditia sustine ca Tudor Maldor, de la care vine
numele looalitatii, cazind in miinile tatarilor in cu^rsul
luptelor dinrte Simion Movila (1601-1602) si Radu $erban
(1602-1611), ar fi oucerit inima fiicei ha-nului tataresc
izbutind sa fuga cu ea in oula din Malddresti. Aici, la
Malda:resti, ei ramin toata viata pe mo^ia donata capi-
tanului de catre voievodui Mihai Viteazuil.
Cula Greceanu, numita asa dupa familia Greceanu
careia i-a fost data pirin zestre de la familia Malda-
rescu, este eel mai vechi monument din complex. Pas-
trata in forma ei actuala, cladirea fepreziinta construc-
fia din veacul a>l XVIII-lea, in care sint prezente ele-
mente ale stilului brinoovenesc; in loggia primului etaj
se afla o picture exeoutata de piictorita Olga Greceamu,
in ca>re sint redate, in fresco, portretele membrilor fami-
liei Maldarescu, dupa tabloul votiv al bisericii. Cula a
fost repairata intre onii 1966 si 1967 si adaposteste o
finumoasa colectie de elnografie cu obiecte din zona
Horezu.
Cula Duca a fost construita in anul 1812 de
Gheorghita Malda.rescu. In anul 1827 au fost executate
stucaturile tavanelor ?i cele din jurul ferestrelor, cu
motive vadate, cuprinzind si personaje si animate fabu-
loase.
In cula se mai gasesc sobe batrinesti ou sistem de
incalziire pentnu doua camere. Cula a luat numele de
oula Duoa, deoarece, in anul 1907, un urmas ail Mdl-
dareistiilor a vindut cula lui I. G. Duca, iar, in 1962,
vaduva I'ui Ion Duoa a donat-o statului. Cula, com-
plet restaurata, adaposteste o bogata si frumoasa co-
lectie de ceramica de Horezu.
Pornind din Horezu, spre nord, pe valea Lunca-
vatului, dupa 8 km se ajunge in comuna Vaideeni,
localitate intemeiata de pastorii din Marginimea Si-
119

biului, care pastreaza un begat si valoros tezc
folcloric ciobanesc. Anual, aici se organizeaza nede
pastoreasca Invirtita dorului din luna iulie, la ca
participa pastori de pe ambii versanji ai Carpaji -
Declarat sat turistic din 1973, Vaideeni constitute
totodata si un punct de plecare pentru traseele turis-
tice ce urea spre Munjii Capa{inii.
Din Horezu, drumul national se indreapta spre
comuna Slatioara (km 54), unde sapaturile arheo-
logice efectuate in anul 1959 am seas la iveald un
depozit de obiecte diin epooa bronzului. Spre sud sa
desprimde u>n d.rum local, care, dupa circa 1 km, ajunge
la Magura Slatiorului, unde se afla frumoase $iroiirl
$i piTomide de pamint; in continuaire, drumu'l insoteste
valea Cernei trecind prin Copaceni, Lapusata, Ladesti,
Stanesti, Maciuca, Balcesti spre sudd jodetului, si de
acolo spre Craiova in judetul Dolj.
Urcind Dealul Rugetukji, soseaua se arouieste usor
spre sud-vest pentru a Intro in largo si fruimoasa De-
presiune Poiovragi cladita de Oltet si afluenfii sail
Tariia si Manila, prin depunerea pietri^urilor in vechiul,
golf de aici al Lacului Getic. Dupa acad. prof, lorgu,
lordan, Polovragi inseamna ,,cimp opos", referindiu-sd
la faptul ca de?i este un teren plat, pentru a fi culti-
vat, locuitoirii au curat'it cimpui de piatra. Etimologia
ouvirvtului provine de la cuvintele de origiine slava:
,,poie" - cimp si ,,ovrag:i" - ripa.
Ultima localitate din jude{ Milostea (km 59) este
afezata pe valea Tariia. In sat poate fi vazuta casa
in core a stat Gheorghe Gheorghiu-Dej in 1944, dupa
ce a evadat d'nn lagorul de la Tirgu Jiu, casa a canui
proprietor era Ju-ndrea.
De aici drumul se orienteaza spre nord-vest lesmt
de pe teritoriul judejului Vilcea la km 61,_ pe sub
un frumos arc de triumf lucrat din lemn, in stinga
caruia se afla Poiana cu narcise.
Intrind in jude^ul Gorj, turistul face cunojtinta c
Polovragii si alte roine pitoresti pastratoare a vechllo
tradijii popuiore romonesti.
Din Milostea se desprinde un drum modernizat, pe
stinga, care trece prin localitaVile Mateesti, Berbesti,
Sine^ti, Gradi$tea, Piriieni, Zatreni, unele strabatute
la 1821 de catre pandurii lui Tudor Vladimirescu. La
Zatreni se afla o cula cladita, in jurul anului 1754,
de Radu Zatreanu. Continuindu-ne drumul spre sud
ajungem in satul Lacusteni, iar de aici la Benesti
(km 125), unde s-a amenajat Casa memoriala re-
troche Poenaru si o expozi^ie de arta populara. [
aici, spre sud se ajunge la Balcesti, localitate cu un
puternic grad de urbanizare, situata la hotarul cu
jude}ul Dolj.
120
valorificat la Hegel, sub imboldul lui Dilthey) §i se in-
cheia cu o apologie a lui Dilthey, considerat ca legitimul
' continuator al ideii hegeliene de istoricitate. Oricita inte-
t|iegere am avea pentru credinta lui Marcuse ca, prin in-
termediul lui Dilthey fi Heidegger, ar fi putut regasi ca-
lea de acces catre adevftrata concretitudine a relatiei su-
biect-obiect, instituita de Hegel §i pus5 pe adevaratele
ei baze de Marx (cum a recunoscut Marcuse de la m-
ceput), ea ni se va dezvSlui a se Intemeia p!na la urma pe
un grav centra-sens. Simplul fapt ca Dilthey, ca §i mai 7
ttrziu Heidegger, vor concepe istoricitatea ca generata
in mod exclusiv de emergen^a subiectivita^ii in lume,
expulzind cauzalitatea obiectivS din sfera factorilor con-
st itutivi ai istoricita^ii, aruncind natura, privita in auto-
iiomia ei ontica, In zona an-istoricitajii sau extra-istori-
cita^ii §i subiectivizind astfel, fn mod radical, relatia su-
biect-obiect, prin conceptul de ,,viat,a" la Dilthey §i de
,,realitate-umana" — Dasein — la Heidegger, este de
natura sa ne dea masura incompatibilitatii celor doua
linii de gindire. Cheia fuziunii hibride fntreprinse de tt-
narul Marcuse o ofera, printre altele, citeva pasagii reve-
latoare din polemica sa cu S. Marck, in primele studii de-
dicate dialecticii. Se stie ca unul din principalele puncte
litigioase ale influentei car$i Istoria fi consliinfa de clasa,
tiparita de Georg Lukdcs in 1923, a fost tagaduirea ideii
de ,,dialectica a naturii", in polemica explicita cu teza
lui Engels. Este de asemenea necesar sa reamintim ca
incepJnd cu anii 1930—31 Lukacs §i-a revizuit in mod
categoric pozitia §i pfna la sfirsitul viefii sale nu a ince-
tat sS denun^e in mod repetat, ca pe o eroare, atitudinea
u
sa anti-engelsiana si sa afirme insemnatatea capitala a
ideii de ,,dialectica a naturii" pentru o interpretare co-
recta a marxismului. In cartea sa din 1929, Siegfried
Marck punea la indoiala juste^ea tezei sustinute de Lu-
kacs !n lucrarea sa de tinere^e1. Herbert Marcuse i§i ex-
prima insa acordul deplin cu polemica anti-engelsiana a
tinarului Lukacs, dezavua ideea de ,,dialectica a naturii"
§i radicaliza distincfia intre natura ca obiect ,,fizico-ma-
tematic", situata dupa convingerea sa in planul anisto-
ricitatii, ?i zona de activitate a fiintei umane, cea care
1
S. Marck, op. cit., vol. I, p. 131.
 ar inaugura cu aparitia ei dimensiunea islorieilafil 1 . (Este
pozi^ia pe care o vom regasi intacta cu clteva decenii
mai tirziu si la Sartre, in Materialisms et revolution ca s.i
In Critique de la liaison Dialectique, reminiscenta deopo-
triva a ideilor formulate de Heidegger in Sein und Zeil2.)
Problema are o importanta teoretica, dupa parerea noas-
tra, considerabila. Nu atit problema existeiifei sau in-
existenj,ei dialecticii in natura este aci in joe, cit faptul
cS fara recunoasterea explicita a autonomioi existenti-
ale a naturii, ca o realitate in sine, independents de so-
cietate, si fara a studia proprietatile ei obiective, inclu-
siv specifica ei istoricitate, mi este cu putinta sa intele-
gem cu adevarat nici natura vie^ii sociale, care so con-
stituie tocmai prin ,,schimbul de substante" cu natura
(,,der Stoffwechsel der Gesellschaft mit der Natur" dupa
formula lui Marx) §i nici rationalitatea ei, care in afara
inradacinarii in ,,obieclivitatea ontologicS a naturii in
sine" (Lukacs) nu mai este cu adevarat comprehensibila.
Irnplicatiile ontologice si epistemologice ale chestiunii
ni se par evidente: este vorba tocmai de prioritatea on-
tologica a obiectului in relafia subiect-obiect. Spre de-
osebire de Lukacs, care a inteles cu timpul eroarea sa
de tinerete, atribuind-o f ideii tatii filozofice fata de teza
idealists hegeliana a identitdtii subiect-obiect, Herbert
Marcuse §i-a menfinut pina tirziu optiunea sa negativa
fata de ideea unei ,,dialectici a naturii", ca .si fata de ,,rea-
lismul naturalist primar" al conceplului de reflectare, in
forma expusa de Lenin in ,,Materialism si Empiriocriti-
cism" (pe alte planuri, in special col al interpretarii dia-
lecticii si al rela(,iei teorie-practica in strategia revo-
lufionara, Marcuse va marturisi o admiratie Constanta
pentru Lenin). Linia de demarcatie intre Lukacs §i Mar-
cuse va ramine, in acest punct, transantS §i distanta in-
tre opfiunile lor neinlaturata.
Revenind la scrierile din prima faza a activita{ii lui
Marcuse, ni se pare ca tocmai subaprecierea ponderii
decisive a ideii de cauzalitate obiectiva, strins legata de
1
2
Zum Problem der Dialektik I, loc. cit., p. 27.
Martin Heidegger, Sein und Zeit, 5. Auflage, 1941,
Max Niemeyer Verlag, Halle a.d.S., p. 63 si urm. Jean-
Paul Sartre, Critique de la liaison Dialectique, Tome I,
Paris, 1960, Gallimard, p. 123 si urm.
III.
unoa§terea autonomiei ontice si a caracterului istorie
naturii, 1-a condus sa imbrat;iseze cu atita facilitate
ilnnlismul abrupt instituit de Dilthey intre stiintele na-
l u r i i , cu metode exclusiv cauzale, si stiintele spiritului,
> iructerizate exclusiv prin metoda ,,compreliensiunii"
[Verstehen)1', sa accepte radicalizarea distincfiei intre
ii/itiird si istorie, practicata de Heidegger pe urmele dua-
lilittii fntre ontic si istorie, cultivate de contele Yorck,
Inimil prieten al lui Dilthey, si sa adere in fine, fara a
Iriida vreo rezerva, la celebra toza idealista hegeliana a
ndroversiunii ,,substantei" in ,,subiect" (deci: identita-
l.na obioct-subiect) din ,,Fenomenologia Spiritului" (ne
1'iiferim aci mai ales la primele texte §i la prima carte
ilospre Hegel). Judecata drastica a lui Lukacs la adresa
rfirtii Ontologia lui Hegel si teoria istoricitalii, formulata
(n ,,Distrugerea Ra^iunii", nu ni se pare a§adar lipsita
ilo orice temei: o interpretare a lui Hegel prin prisma
ililtheyiana si heideggeriana risca inevitabil sa diminu-
(ize tocmai caracterele de obiectivitate si rationalitate pro-
funda ale logicii dialectice hegeliene, inclinind balanta
c"itre subiectivismul implicat atit de conceptul de ,,via|a"
al lui Dilthey cit §i de eel de ,,temporalitate" al lui
Heidegger. Ramine dealtfel pentru noi o enigma cum
a alunecat cu atita usurinta autorul cartii despre Hegel,
dedicate lui Heidegger, peste polemica explicita a lui Hei-
degger cu Hegel, in partea finala din Sein und Zeit,
acolo unde conceptia obiectiva, asupra timpului, afirmata
de Hegel, este stigmatizata de Heidegger ca apartinind
ideii ,,vulgare" despre timp, in opozitie cu cea a tempora-
litdtii au!entice, instituita de el insusi, pe urmele lui Yorck
si Dilthey 2 . Exista de asemenea in prima carte despre
Hegel a lui Marcuse nu doar tendinta de a opune glori-
ficatelor opere de tinerete ale lui Hegel scrieri de matu-
ritalo ca ,,Filozofia Dreptului" sau ,,Prelcgerile de filo-
zofie a istoriei", dar de a insinua chiar o cezura intre
,,Fenomenologia Spiritului", cea in care ,,deplina con-
cretete nemutilata a vietii" s-ar mentine intacla, si ,,Lo-
gica", unde ,,conceplualizarea" si-ar afirma preeminenta
1
Herbert Marcuse, Das Problem der geschichtlichen
Wirklichkeit: Wilhelm Dilthey, m Die Gesellschaft, VIII,
p. 350-367.
2
Martin Heidegger, Sein und Zeit, ed. cit., p. 397 — 436.
•*W
123
 asupra pulsiunii genuine a viejii1. Intransigent lui In mai retrograde, furnizindu-le chiar adeseori princi-
kacs era dictata de aprehensiunea legitima ca prin d i iinle instrumente teoretice. Cum se concilia in consti-
theyanizarea lui Hegel antagonismul Intre profunda r IH sa vechea admiratie pentru intemeietorul filozofiei
{ionalitate a dialecticii hegeliene sjl curentele irafion • lii, Wilhelm Dilthey, si pentru promotorul ,,analiticii
liste moderne va fi escamotat §i marile cuceriri ale heg . islen^iale", Martin Heidegger, cu spectacolul care se
lianismului vor fi sacrificate. Daci am vorbit despre in I'-iffisura in fata ochilor sai: sloganurile teoreticeale con-
presia contradictorie pe care ne-a lasat-o scrierea h i i . i revolutiei naziste se inspirau direct, desigur vulgari-
Marcuse, este pentru ca ne-am aratat sensibili nu at) indii-le prin brutala politizare, din axiomele Lebensphi-
(sau nu doar) la implicatiile negative ale fuziunii Dilthe^ • '>phie-i (cultul ,,vietii" si al ,,actiunii" in opozitie cu
Hegel (cum a facut-o Lukacs, fara insa a cunoaste an liificanta ratiune) iar ,,realitatea-umana" autentica
sarnblul scrierilor lui Marcuse din acea perioada §i orieu i'l.is eigentliche Dasein) a lui Heidegger devenise, in
1
tarea lor catre raporturile Hegel-Marx), cit la potenfis Mivintarile din 1933 ale autorului lui Sein und Zeit ,
lui considerabil de autenticd gtndire dialectics, acumula M'ologia Z)asein-ului germanic §i a incarnarii lui in per-
in carte, eel care ii deschidea autorului calea catre valo i':ma Fiihrerului? Se deschide aci in fata noastra o pro-
rificarea plenara a gindirii tinarului Marx. Mi'ma grava si pasionanta, cu implica|ii considerabile
Evenimentele s-au precipitat insa vertiginos In ace |M'iitru istoria filozofica a ultimului secol. Studiul tiparit
,,ani decisivi" (spre a folosi titlul ultimei cfirp a lui Os HI 1934 de Herbert Marcuse in Zeitschrift fur Sozialfor-
wald Spengler) de la inceputul deceniului al patrulea .'•li.ung, revista grupului cunoscut mai tirziu sub numele
Ne putem imagina surpriza si consternarea cu care proas .Scoala de la Frankfurt", cu titlul ,,Lupta impotriva libe-
2
patul doctor in filozofie al universita^ii din Freiburg alismului in conceptia totalitara a statului" , ni-1 arata
intelectual cu o orientare radicala de stinga, a asistat la pr autorul sau dezvaluind cu o ascutime s.i o perspicacitate
,,politizarea" crescinda spre dreapta a maestrului sau, MarT inl.r-adevar admirabile consecin|ele politice funeste ale
tin Heidegger (intr-un interviu aparut postum, in iunia ;mti-logocentrismului si anti-rationalisinului din diver-
1976, Heidegger a incercat sa se disculpe, nu fara a rocu sule curente filozofice germanice ale timpului. Marcuse
noaste erorile regretabile comise in 1933). Ca urmare a in- scotea la iveala legatura interioara intre orgiasticul cult
strainarii survenite in raporturile lor, proiectul de a do- al ,,vietii" din scrierile unui Klages sau Spengler, ,,na-
bindi un post de asistent pe linga Heidegger este abando-j luralismul irationalist", ,,universalismul" sinonim cu
nat §i Marcuse paraseste Freiburgul in 1932 spre a descindej l.otalitarismul anti-liberal si anti-individualist sau exis-
la Frankfurt, unde, prin intermediul unei recomandari a lontialismul politic si dezlantuirea de violenta primara
lui Husserl catre JSurator-ul universitajii din Frankfurt, iji actiune ,,eroica" a extreme! drepte. Era aci, cum s-a
3
se ataseaza de Max Horkheimer §i devine unul din prin- mai observat , o anticipare directa a vastului proces
. cipalii colaboratori ai Institutului pentru cercetarea sociala, intreprins, cu doua decenii mai tirziu, impotriva intre-
centrul de iradiere al Scolii de la Frankfurt". Dramaticele (jiilui irationalism modern, de la Schelling eel tardiv la
evenimente ale timpului nu puteau sa nu-i puna lui Her- Hitler, de catre Georg Lukacs in Distrugerea Ratiunii.
bert Marcuse grave probleme de con§tiinta teoretica. Exista insa nuante deosebitoare importante intre pozi-
El era silit sa constate ca atit ,,filozofia viefli" cit §i ,,exis- 1
Guido Schneeberger, Nachlese zu Heidegger, Bern, 1962.
2
ten^ialismul" ajunsesera sa nutreasca curentele politico Herbert Marcuse, Der Kampf gegen den Liberalismus
if': der totalitaren Staatsauffassung in vol. ,,Kultur und
dle Theorie der Gesellschaft", I, 1956, Suhrkamp Verlag, p. 17 — 55.
ed. ., ^. tnji. GeschichtlicM \ TK. Rnsconi, La teoria critica della societa, ed.
8
Martin Jay, op. cit., p. 28.
125
^ia lui Marcuse si cea a lui Lukacs. Confruntat c'
cafiile social-politico ale unor curente filozofice, are
formau o parte esenfiala a proaspatului sau irecut, Her-
bert Marcuse se va stradui sa disocieze ,,aatentica filo-
zofie a vietii", cea a lui Dilthey si Nietzsrto\ de degrin-
golada catastrofala suferita de ea in gindf' t "rmasilor,
dupa cum va incerca sa reafirme val<•;:'!" ! ui'inovatoare a
cartii lui Heidegger Sein und Zeit (1927), in opozitie
cu ,,regresiunea" (der Riicksclilag) pe care ar fi cunos-
cut-o pozitia autorului ei in anii urmatori, culmi-
nind cu adeziunea la national-socialism1. ,,Nu exista o
conceptie nevinovata asupra lumii", scrisese programa-
tic Lukacs in mult controversata sa carte, §i a cautat sa
demonstreze, cu o putere de argumentare si o logica a
persuasiunii incontestabile, ca nici vitalismul lui Nietz-
sche, nici dovalorizarea ideii de explicable cauzala
subiectivizarea consecutiva a ideii de ,,via|a" pina la
simpla identificare cu ,,trairea" (das Erlebnis) din filo-
zofia lui Dilthey, nici exasperarea opozifiei intre „
existence! autentice (Jemeinigkeit) si inautenticitatea
degradanta a existence! ,,publice" (die Offentlichkeit)
din filozofia inifiala a lui Heidegger nu pot fi con-
siderate atitudini filozofice inocente: fara a-i identifica
nici o clipa cu vulgarii lor succesori, teoreticienii direct!
ai nazismului de spet,a lui Alfred Baeumler, E. Krieck
sau Alfred Rosenberg, el a considerat ca anti-rationalis-
mul lor insemna in acelasi tirnp o funesta ruptura cu
marea traditie rationalist-dialcctica a filozofiei clasice
germane si crearea progresiva a climatului intelectual
din care avea sa se nutreasca §i militantul ira^ionalism
politic de mai tirziu. Herbert Marcuse, consecvent cu
premisele initiate ale propriei sale gindiri, a adoptat o
pozitie mai nuantata si mai moderata. Era insa ea §i
mai indreptatita si mai convingatoare decit cea radi-
cala si intransigenta a lui Lukacs? Marcuse continua,
de pilda, sa apere, in studiul sau din 1934, ideeaca exis-
tentialismul filozofic al lui Heidegger din Sein und Zeit
a insemnat un progres catre cucerirea ,,concretetei de-
pline a subiectului istoric", zdruncinind domina|ia su-
biectului ,,logic" abstract, instituita in filozofio de la
1
Herbert Marcuse, op. cit., p. 18 — 19 si 45 — 46.
mi ii
Doscttrtcs la Ilusserl sub forma begcmoniei lui ,,ogo
r.ogito"1. Evidcnfa faptelor il constringea in acelasi timp
su constate ,ca prin absenta programatica a oricarui con-
liniit * determinat, ,,existentialele" lui Heidegger,
inclusiv c. "^otele de ,,decizie forma" (Entschlossen-
;
lieit), ,,libeK sau ,,responsabilitate", in care Mar-
cuse fusese teucat sa vada o conlinuitate cu marea
tradi^ie libertara a kantianismului 2 , putusera sa fie
r.onvertite, prin degradare si autoinjosire (datorita nu-
cleului lor ira}ional!), intr-o antropologie ,,existentiala"
de dreapta, culminind cu elogiul ,,acjiunii" pentru ,,ac-
(iune" si al ,,omului eroic" al nazismului 3 . Sub presiunea
propriei sale analize, Herbert Marcuse ajunge sa des-
(•opere cu o vigoare crescinda si reversal acelei critici
a logismului si rationalismului sau a vechii filozofii trans-
c.endentale kantiene 4 , pe care el o precise, la Dilthey si
Heidegger, ca o cale de acces catre cucerirea unei philo-
sophia practica universalis, de tipul cclei incarnate de
Marx: el intelege progresiv ca tocmai emanciparea prac-
ticitatii §i existentialitatii de o adevarata intemeiere
ra|ionala separa in mod radical ,,filozofia vietii" sau
,,existentialismul" do rnarea traditie a filozofiei clasice
1
Ibid., pag. 45.
2
Ibid., pag. 51 — 52.
3
Ibid., pag. 47 — 48. Lukacs nu a sustinut dealtfel,
nici el, vreo clipa, ca ,,existen^ialele" lui Heidegger, satu-
rate de atitea conotatii negative (grija, angoasa, existenta-
catre-moarte etc.), ar fi fost expresia unoi stari 'de
spirit fascizante. El a facut dimpotriva o apropiere fntre
quietismul lui Schopenhauer, prin definitie anti-progresist
si anti-rationalist, si a-socialitatoa ,,ips'eitatii" heidegge-
riene: ambele filozofii, pe trepte diferite de dezyoltare
istorica, au exprimat o pesimista devalorizare a istoriei
reale, ceea ce ar situa filozofia lui Heidegger din Sein und
Zeit ca oxpresia mai curind a epocii pre-fasciste (deznadej-
dea, ,,pierderea in lume", sint stari de spirit tipice unei
asemenca perioade); dupa cum insa pesimismul lui Scho-
penhauer a putut fi convertit de Nietzsche intr-un activism
voluntarist, col al lui Heidegger ar fi pregdtit terenul
prieluic activismului fascizant de mai tirziu, care a exploa-
tat demagogic tocmai starile de deznadejdc si insecuritate
(Georg Lukacs, Die Zersldrung der Vernunft, Berlin, Auf-
bau Verlag, 1955, p. 401-402).
4
Ifegels Ontologie und die Theorie der Geschichtlichkeit,
pag. 330.
germane, ascundea !n ea virusul discreditarii mar mi
"•.ii orgcmizate de birourile
concept aristotelic al omului ca animal rationale si facer4
posibila convertirea lor in instrumente ale activismuluia lurism in cadrul judetului
fascizant. Finalul studiului din 1934, o adevarata oratie
funebra a existentialismului (e adevarat rnai ales
a celui ..politic", ilustrat de cuvintarile lui Heidegger
din 1933 si de scrierile lui Carl Schmitt), echivala §i cu
o profesie de credinta: cuceririle filozofiei clasice ger-l
mane, integrate de ,,teoria stiintifica a societa^ii", con-
cretizata in critica economiei politice a lui Marx, sint]
de aci incolo singurele puncte de sprijin teoretice ale dru- IXCURSII DE 1/2 Zl
mului pe care era hotarit sa-1 urmeze Herbert Marcuse.
Daca am insistat atit de mult asupra raporturilor: HliM,,i.,.. 5 ti - Berislavesti - Dangesti - Cabana Cozia
1
11;
intre primele scrieri ale lui Herbert Marcuse si Lebensphi- " • s t i - valea Lotrului - Voineasa;
losophie sau Heidegger, si asupra procesului de eliberare! ..... " " Vilcea- Calimanesti - valea oitului - Sibiu.
treptata a sa de sub inriurirea lor, este pentru ca sintem •ml itafi'unilor, cu vizitarea obiectivelor de interes
confrunta^i nu rareori, in literatura filozofica recenta,]
cu tending de a acorda o pondere specials influentei ........
1
' Vilcea - Manastirea Hurezi - Pestera Muie-
"i (|tid. Gorj);
lui Heidegger nu numai asupra lucrarilor de inceput, Vilcea - Cheile Bistritei vilcene - culele de
dar §i asupra scrierilor de maturitate ale lui Marcuse,] Mt'ildaresti — Horezu;
inclusiv asupra Omului unidimensional. Otto Poggoleri .......... '-5*i - Rimnicu Vilcea - Dragasani - cu de-
iM 1 cle vinuri;
in recenta sa carte ,,Philosophie und Politik bei Hei-i
- Rimniou Vilcea - Muzeul ,,Nicolae Bal-
degger" fntreprinde la un moment dat o asemenea para-
lela Marcuse—Heidegger, cu aplicajie la critica ..gindiriij Babeni - Manastirea dintr-un Lemn.
unidimensionale" si mai ales a ,,tehnicii" in societatilo
industrials dezvoltate, punind la contribute si un stu- IXCURSII DE 1 Zl
diu de Reinhart Maurer, aparut in 1970 in publicatia!
,,Philosophisches Jahrbuch": ,,Der angewandte Hei- Vilcea - Calimanesti - Caciulata - Cozia -
Olanesti - Baile Govora - Ocnele Mari-
degger. Herbert Marcuse und das akadernische Prole- I6mesti - vaJea Oitului - Sibiu;
tariat" (,,Heidegger aplicat. Herbert Marcuse si prole- Rimnicu Vilcea - Curtea de Arges - hidro-
tariatul academic")1. Venite din partea unor discipoli oln de pe Arges;
- Rimnicu Vilcea - Horezu - Tirgu Jiu -
§i comentatori ai lui Heidegger, asemenea incercari nu ' Turnu Severin — Orsova ;
conslituie chiar o surpriza. Cind ele vin insa din partet' •/ilcea - Calimanesti - Brezoi - Voineasa -
mla;
unor reprezentanti autoriza^i ai grupului din jurul ,,scolii Ik" Rimnicu Vilcea - Horezu - Tirgu Jiu -
de la Frankfurt", ca Jiirgen Habermas, spirite apropi- !ii il ;
ate prin intreaga lor formatie de linia de gindire a ma- Nu. niesti - Monostiirea dintr-u'n lemn - Culele
iU Maldaresti - Cheile Bistritei vilcene - Ma-
terialismului istoric, nu putem aluneca asupra lor cu Mfl»lln-ci Bistrita;
usurinta. Vorbindu-ne despre convingerea sa ca ,,faza" NAIU Olanesti - satul Cheia - schitul lezer - schitul
riiliimiio.
1
Otto Poggeler, Philosophic und Politik 'bei Heidegger,
1972, Verlag Karl Albert, Freiburg / Miinchen, pag. 115—
119.
129
128
LINII DESERVITE DE AUTOBUZE I.T.A.
PE TRASEE TURISTICE
Dcnumiri $i indice de localitafi

Bucuresti — Pitesti — Rimnicu Vilcea — Calimanesti

Voineasa;
Bucuresti — Pitesti — Rimnicu Vilcea — Baile Clones'
Bucuresti — Pitesti — Rimnicu Vilcea — Baile Govon AIMA, jude}, 5
Boiu, virf, 6
Bucuresti — Pitesti — Rimnicu Vilcea — Horezu — All.ioura, stinca, 69 Bogdanesti, sat, 55
deeni; , judej, 5 Bora, virf, 7
Pitesti — Rirtmieu Vilcea — Calimanesti — Sibiu; Aiiniiiaru, munte, 69 Bradu, sat, 71
Cimpina — Gaesti — Pitesti — Rimnicu Vilcea — Cd AiiMita, manastire, munta,
Bradijor, hidrocentrala, 69,
manesti; Mi -II, 113 75
Ploiesti — Gaesti — Pitesti — Calimanesti; '<i, fort, 71
Bratia din Vale, sat, 84
CaciiUtlata — Horezu — Tirgu Jiu; HAIIOLEA, poiana 65 Bratovesti, sat, 71
Orobeta-Turnu Severin — Tirgu Jiu — Rimnicu Nllndru, virf, cabana, 6, Bravifa, catun, 97, 102
cea — Calimanesti — Sibiu;
Brezoi, oras, 30, 65, 74
Craiova — Balcesti — Horezu — Rimnicu Vflcea 'ii, comuna, 34, 38, Breota virf, 6
Calimanesti — Sibiu;
Budele, sat, 32
Rimnicu Vilcea — Dragasani; • ii, vale, sat, 12, 70, Budesti, sat, comuna, 8,
Rimnicu Vilcea - Baile Olanesti, din 30 in 30 ;i 38, 82
minute ; • Govora, statiune, Budislavu, virf, 6, 72
Rimniou Vilcea — Ga>ra C.F.R. Govora — Baile Govor| 10, 105
Bujoreni, sat, comuna, 31,
din 30 in 30 de minute; Olanesti, oras, sta- Buleta, sat, 8, 21, 102
Rimnicu Vilcea — Calimanesti — Motel Cozia, din "o 10, 34, 91 Buila, munte, virf, 7, 96
in 30 de minute; Miili.ld, virf, sat, 6, 71
Bugiulesti, statiune fosili-
Rimnicu Vilcea — Calimanesti — Brezoi — Voineasa; • ii, comuna, 34, 120 fera, 20, 21
Riminicu Vilcea — Bunesti — Costesti — manastire "Icsti, sat, comuna,
Bunesti-Deal, sat, comuna,
Bistrita; \l. 19, 110 8, 108
Rimnicu Vilcea — valea Oltului - manastirea Ca l»iio»li, sat, 25, 31, 120
Buridava, cetate, 33, 85
netu — Baiasu — Perisani — Poiana; •HI, sat, 5 98
Rimnicu Vilcea — Horezu — Tirgu Jiu; '"III, sat, 120
Rimnicu Vilcea — Babeni, din 30 in 30 de minutj '"vejti, sat, comuna, CALINA, sat, 88
Rimnicu Vilcea — BaBSini — Frincesti — Surpatele • ', 71 Calugaru, virf, 6
Pausesti Otasau — Birlogu — Rimnicu Vilcea; •In, vale, manastire, Capatinii, culme, munte,
Rimniou Vilcea — Calimanesti — Brezoi; '. 111, 112 6, 7
Rimnicu Vilcea — Blidari — Milcoiu — Nicolae "ri, poiana, 33, 60, Caprareasa, virf, 95
cescu — Tatarani — Rimnicu Vilcea; Cazane?ti, sat, 85, 102
Rimnicu Vilcea — Horezu — Milostea — Mateesti \ Caciulata, statiune, 10, 60,
i, sat, 110 65
Gradistea — Zatreni; », sat, 38
Rasinari — Sibiu — Rimniou Vilcea — Ho-rezu — Calimanesti, oras, sta-
II..in Mare, vale, 72
deeni — Izvoru Rece; tiune, 10, 34, 39, 57
•ft Mica, vale, 72
Sibiu — Ciineni — Baisoora — Perisani. Calinesti, sat, 23, 69, 70.
"a, comuna, 71 74

130
131
Cemisoara, sat, 5
Cerna, vale, 13
Cernelele, catun, 105
Ciineni, sat, comuna, 12,
32, 71
Cioara, lac, 13
Ciortea, virf, 6
Ciuha Neamtului, virf, 6,
64
Ciungetu, sat, hidrocen-
trala, 76
Ciuha Mare, munte, virf,
65
Cilcescu, lac, 13
Cirligul Mare, lac, 69
Cirligul Mic, lac, 69
Clabucet, virf, 6
Claia cu Brazi, virf, 65
Claia Bulzului, virf, 72
Coasta Ciinenilor, munte,
6 120
Coasta lui Rus, virf, 6
Cocora, virf, 6
Cozia, munte, virf, cabana,
66, 64, 62, 24, 11;
manastire, defileu, 4, 6,
7, 10
Coisca, vale, 12
Cotosmanului, deal, 8
Cornetu, manastire, 70, 71
Copaceni, sat, comuna,
70, 71, 120
Costesti, vale, chei, sat,
comuna, 22, 34, 36, 37,
111
Coltii Foarfecii, virf, 65
Coltii lui Damaschin, virf,
64
Corbu, sat, 74
Comanca, sat, schit, 92,
95, 96
Corbii din Vale, sat, 5,
84
Coasta Timpa, munte, 81
Copacel, sat, 97
Coti, stina, virf, 32, 72
Cheia, sat, 92
Chica Fedelesului, virf, 6,
72
Chica Pietrilor, virf, 72
Cristesti, virf 81
132
Creteni, comuna, 26
Curmatura Comarnice, cul-
me, munte, 96
Curmatura Oltetului, mun-
te, 6, 75, 77
Curaturile, catun, 105
Cucesti, sat, 9
DAESTI, comuna, lac, 81
13, 55
Danicei, sat, comuna, 26|
Dealul lui Vlad, 6
Dealul Negru, deal, 8, 82
Dealul Mare, deal, 84
Dealul Mircei, deal, 108 \
Dealul Pietrarilor, 7
Dezrobiti, sat, 109
Dintr-un Lemn, manastire,!
109
Dobriceni, sat, 8
Dobrusa, sat, 17
Dobrunul, cabana, virf,
79, 81
Dolj, judet, 5
Dosu Pamintului, virf, 65 j
Draganesti, sat, 74
Dragasani, ores, 33, 28,
34, 88
Dragoesti, sat, comuna
21, 26, 32
Duca, cula 119
FAGARAS, munti, 6, 7
Fata Sf. Ilie, virf, 6
Fauresti, sat, 26
Floarea, stina, virf, 6
Foarfeca, virf, 65
Folestii de Sus, sat,
Fratosteanu, munte, 77
Frasinei, manastire, deal, I
55, 65, 96
Frincesti, sat, comuna, 9
38, 87
Fruniea lui Dot, deal, 96
Fumureni, sat, 17, 19
GALBENU. lac, 13, 77
Gauri, lac, 13
Ganeasa, sat, 90
Gatejesti, catun, 105
Geamana, sat, 32
Gera, virf, 6, 75
Glodul, catun, sat, 91
Goranu, sat, comuna, 13
38, 20, 82
Golotreni, sat, 69, 74
Golesti-Popesti, sat, 38,
82'
Gorj, jude^ 5
Govora, sat, manastire,
7, 9, 10, 104
Groapele, inseuare, 6
Grosi, inseuare, sat, 5,
62, 71
Greblesti, sat, 72
Gradistea, sat, cetate, 22,
120'
Gruiul Balacilor, deal, 8
Gropile, muchie muntoasa,
96
Gurgulata, sat, 92
Gusoeni, sat, 17
Gura Suhasului, sat, 101
Gura Latorijei, lac, 77, 76
HAIDORU, plai, 64
Hinta, vale, 105
Hodorogu, coasta, deal,
101
Horezu, oras, ceramica,
24, 25, 34, 36, 37, 118
Hunedoara, judet, 5
Hurezi, manastire, 24, 115
IEZER, schit, 24
lezerasul Latoritei, lac, 13
Inatesti, sat, catun, car-
tier, 23
lonesti, sat, comuna, 87
Izvorul lui Cuza Voda fin-
tina, 69
Intre Riuri, catun, 96
JARDEI, deal, 64
Jidoaia, munte, vale, 77
Jiblea Veche, Jiblea Noua,
sate, 61
LACUL DOMNEI, deal,
65, 96, 101
Lacul Frumos, lac, 17, 96
Lacul lui Vidal, 13
Lalosu, sat, comuna, 26
Latorita, vale, munte 7,
76, 77
Lastun, deal, 62, 57
Launele de Jos, sat, 26, 32
133
Lapusata, sat, comuna, 5,
120
Leul, virf, 6
Leurde, stina, poiana, 64
Licura, deal, 101
Linia Hanului, sat, 5
Livadia, sat, 92
Lotru, vale, munte, 6, 7,
69
Lotrisor, vale, motel, 65
Lovistea, depresiune, 11,
6, 7, 74, 35, 36, 45
Lunca, sat, 18
Luncavat, vale, 13, 119
Lungu, munte, 64
MARCEA, sat, 87
Masa lui Traian, stinca,
32, 69
Mateesti, sat, comuna, 31,
Maciuca, sat, comuna, 5,
25, 32, 120
Modular!, sat, 26
Malaia, sat, comuna, 76
Maldaresti, sat, comuna,
muzeu, cule, 32, 87, 119
Magura, deal, sat, 38.
72
Magura Slatiorului, deal, 8.
118
Manaileasa, munte, vale,
79, 81
Mehedinfi, drum, 101
Mecetul Pustnicului, pes-
tera, 65
Miglele, plai, 7
Milostea, sat, 19, 20, 30.
31, 120
Mihaesti, sat, 38
Milcoiu, sat, comuna, 82,
83
Mlaceni, sat, 71
Mologesti, sat, 32
Mocirlele, stina, poiana,
64
Momotesti, ferma, 89
Mosoroasa, sat, 92
Muereasca, sat, comuna,
65
Muntinul Mic, lac, 13
Musetoaia, munte, virf, 77
NARATU, munte, virf, 6,
7, 65
Nedeia, virf, 6, 77
Negoiu, virf, 6
Negrulesti, sat, 110
Nicolae Balcescu, comuna,
31, 83
Nucet, plai, 101
OBIRSIA LOTRULUI, ca-
bana, 74, 77, 79, 81
Ocnele Mari, statiune,
oras, 9, 27, 34, 98
Ocnita, statiune, 9, 21, 33
Olan'u, sat, 21, 26, 72
Oil, judet, riu, 5, 12
OlteJ. vale, 12, 15
Orlesti, sat, comuna, 87
Ostrov, insula, 64, 65
Otasau, vale, 87, 108,
109
Otesani, sat, comuna, 87
Otetelisu, sat, 26
PAUSA, deal, vale, sat,
sch'it, 63, 64
Pasari, lac, 13
Pastetea, fintina, 64
Patesti, sat, 63
Pascoaia, vale, sat, 74,
75
Paring, munte, 6, 7
Papusa, schit, 77, 112
Petriceaua, virf, 6
Petrimanu, munte, virf, 13,
77
Pesceana, sat, comuna,
vale, 13
Perisani, sat, comuna, 33,
64, 71
Petrisor, deal, 101
Pestera Pescarului, 96
Piatra Alba, stinca, 6
Pietrari, sat, comuna,
deal, 37, 39, 108
Pietreni, sat, 111
Piatra Rojie, munte, virf,
64
Pietrisu, sat, 92
Piatra Scrisa, stinca, 96
Pietrele Goale, virf, 65
Pircalabul, virf, 6
Piriieni, sot, 120
134
Piriul Sarat, vale, 98, 8
Piriul de Piatra, vale, 96 '
Plaiul Poienii, munte, 77 ,
Plaiul Mironului, deal, 91,'
96
Plaiul Calimanului, deal,
63
Plaiul Haidorului, deal, 63
Plesul, virf, 6
Pleasa, virf, 72
Poiana Arsurile mici,
munte, 72
Poiana Cerbului, munte, 72
Poiana Lunga, munte, 6
Poiana Spinului, munte, 6
Pojoci, sat, 26, 32
Popesti, sat, comuna, 87 I
Poarta Bujorenilor, lac, '.
8, 55
Pravat, vale, 6
Prajila, sat, 105
Priboeni, deal, 65
Proieni sat, 69, 74
Prundeni, sat, comuna, 87*
Puru, virf, munte, 7, 81
Puturoasa, vale, 65
Puturosu, virf, 65
RADACINESTI, sat, cas-
tru, 33, 38, 62
Repezi, virf, 7
Rimesti, sat, 26, 27
Rimnicu Vilcea, oras, mu-
nicipiu, 12, 28, 29, 30,
47
Riureni, sat, 26, 85
Riu Vadului, sat, hotel,
33, 72
Robaia, deal, sat, 38, 62
Robu, virf, 19
Robesti, sat, 71
Roesti, cetate, 22
Rotunda, virf, 64
Ruda, sat, 82
Rugetu, deal, 13, 120
Ruginosu, deal, 9
Runcu, sat, 13, 38
SALBATECUL, munte, 65
Salistea, sat, 76
Scara, virf, 6
Scortaru, munte, virf, 64
Scundu, sat, 86
l»nca, sat, camping, 55 Trantul, vale, 13, 12
' i>ni, judet, 5 Troian, catun, 85, 97
Simnicul, vale, 82, 12 Troija, lac, 64
S mbotin, sat, hidrocen- Turnul lui Doanca, virf, 70
h.ila, 22, 33 Turnul lui Traian, virf, 68
'.incsti, sat, 120 Turneanu, vale, virf, 64
Slnguraticul, virf, lac, 13 Turnu, manastire, depre-
Sllofului, deal, 64 siiune, 7, 21, 64
Sldtioara, sat, comuna, URSOAIA, deal, 65
120 Urji, sat, 26
Sliilioarele, sat, 98 Ursani, sat, 36
M<iv..-sti, sat, 25
Ursu, virf, 6
Slowijesti, sat, 85
Urzica, vale, cascada, 65
Slamna, piriu, 64
Usturoaia, muntbe, 64
St6nesti-Momu, manastire,
VAIDEENI, sat, luristic, co-
i:>
muna, 30, 34, 36, 38,
S'ogu, virf, 96 119
Valea Mare, sat, 5
Stojarii, deal, camping, 119
orpul, virf, 6 Varatica, sat, schit, 64, 69
nisoara, manastire, 64 Vatafu, virf, 19
Valeanu, munte, virf, 6
>lnicesti, sat, castru, 33
ru, virf, 6, 64 Vemesoaia, munte, 72
Vidra, lac, 13, 77, 79
ili(a, virf, 64, 70
upntole, sat, schit, 108, Vinturarita, munte, virf,
109 7, 18, 96
ute?ti, sat, 25 Vinata, munte, 77
Virful lui Stan, virf, 6,
SERBANESTI, sat, 36 65, 76
Slrincasa, sat, comuna, 87
Vladesti, sat, comuna, ce-
Sloflosti, virf, 6, 81 ramica, 21, 37, 91
'•li'wioara, virf, 7
Vladeasa culme mun-
IARIIA, vale, 13, 120 toasa, 64
luiotiia, padure, 115 Voineasa, comuna, statiu-
l.iinrani, sat, 84, 87 ne, 11, 30, 34, 45, 74,'77
TAIaru, virf, 72 Voineagu Catanesii,
IIMIISU, sat, munte, 72, 98 munte, virf, 19
Teloiu, comuna, 21, 32 Voinesita, sat, 77
Tlt«»ti, sat, 39, 71 Voicefti, sat, comuna, 26
fligu Gingulesti, sat, 8 Vultureasa, munte, virf,
Tina, sat, 25 vale, 65
Tina, sa, stina, virf, 65 ZANOAGA, lac, culme
IIMIOVU, munte, 77 muntoasa, 6, 32, 72
Tlia, sat, rezervatie na- Zatreni, comuna, 120
lumla, 18, 92 Zavideni, sat, 25, 27, 87
Tllireci, sat, 99 Zavoi, pare, 25
lipinsani, comuna, sat, Zlatarei, sat, 90
'l-'fil, 8, 115 Zmeuratu, munte, sat,
lopolog, vale, motel, 8, 13 6, 75, 112
135