Cum ne purtam cu paranoicii?

Ce il caracterizeaza pe paranoic
1. Suspiciune

Paranoicul este colegul care trage cu urechea, crezand ca orice discutie

purtata cu glas scazut il priveste.

Paranoicul este subalternul convins ca ai ceva cu el, ca il defavorizezi, ca ii

vanezi greselile, ca ii dat intentionat sarcini de nerezolvat si ca, pana la urma,
il pandesti la cotitura' ca sa-i dai lovitura de gratie.

Paranoicul este seful care crede ca subalternii il sapa si il saboteaza, ca

gresesc intentionat ca sa-i ruineze munca si reputatia sau chiar ca sa-i ia
locul.

Este cumparatorul care crede ca intentionat vanzatoarea nu i-a dat restul

corect, ca este sitematic inselat la cantar sau vanzatoarea care crede ca cel
care cumpara i-a dat o bancnota mai mica intentionand s-o pacaleasca.

Este partenerul gelos care iti asculta convorbirile telefonice, iti citeste e-mail-
urile si SMS-urile, te asteapta fara sa te anunte la iesirea de la serviciu.

2. Rigiditate

Paranoicul are o logica stralucita dar inflexibila. Orice ii spui poate fi folosit
impotriva ta si in sprijinul teoriei lui. Cuvintele tale sunt pentru el munitie
confiscata. Nu s-ar intoarce pentru nimic in lume din convingerile lui.

Paranoicul este colegul care pune cap la cap alte discutii, alte imprejurai, alte
gesturi si construieste schema complotului. Daca incerci sa-i dovedesti ca s-a
inselat, este convins ca il mai si iei drept fraier si ca incerci, o data in plus, sa-l
pacalesti. Sau ca ai un interes sa-i adormi vigilenta.

Paranoicul este subalternul care, daca primeste o prima, este convins ca el a

primit-o pe cea mai mica, sau a primit-o din greseala.
Paranoicul este seful care, daca te oferi sa lucrezi peste program fara sa fii
platit, isi inchipuie ca ai facut undeva o greseala pe care te straduiesti s-o
acoperi cumva sau ca ai sa ceri o favoare in schimb. Sau ca preferi sa lucrezi
nesupravegheat la cine stie ce proiect clandestin sau prin metode neagreate
de el.

Paranoicul este partenerul care, fara sa intrebe cu cine ai vorbit?' sau despre
ce era vorba?', crede ca a inteles substratul discutiei tale telefonice si ia orice
explicatie ca pe o incercare de a escamota adevarul.

Paranoia poate aduce avantaje?

Daca tinem cu orice chip sa gandim pozitiv, putem spune ca da. Mai precis,
unele trasaturi pe care se bazeaza paranoia: vigilenta, inclinatia spre analiza,
logica. Problema apare in momentul in care aceste trasaturi sunt exacerbate
si gandirea subiectului nu mai cunoaste nuante, cand suspiciunea se
transforma in obsesie sau delir.

Disconfortul paranoiei
Paranoia creeaza disconfort celor din jur dar mai ales subiectului insusi. Nu
are liniste, nu are incredere in nimeni, deci nu simte pe nimeni apropiat. Este
singur. Este mereu in alerta si sufera din pricinile lui inchipuite.

Convins de ostilitatea celor din jur, cauta in permanenta argumente si le

gaseste, in cele din urma, ceea ce, in loc sa-i aduca liniste, il va face inca si
mai nefericit.

Atunci cand contextul este favorabil, apare la paranoic megalomania. Se vede

pe sine ca un geniu, ca pe un erou care are de luptat cu toti cei din jur, cu
lumea intreaga. Vrea sa fie puternic, cat mai puternic, atat de puternic incat
nimeni sa nu aiba nicio putere asupra sa. Cazurile citate cel mai des in
literatura de specialitate sunt Stalin si Hitler. La noi, Ceausescu. Asadar, daca
imprejurarile permit, paranoicul poate sa produca dezastre la scara nationala
si chiar mondiala.

Consecintele finale
Comportamentul lui de respingere si acuzare ii va indeparta treptat pe cei din
jur si unele dintre banuielile lui se vor transforma in realitate.
La serviciu, colegii vor inceta brusc discutia la intrarea lui in birou. Poate se
vor privi, intr-adevar, cu complicitate, intrebandu-se ce a auzit si ce-o fi
inteles.

Subalternii paranoicului se vor alia ca sa se apere. Sefii lui il vor pune sa

lucreze mai mult singur si vor respira usurati in cazul in care se va hotari sa
demisioneze.

Partenerul va cauta consolare in alta parte si il va parasi pe paranoic cand nu

va mai suporta tensiunea.

Ajutorul specializat
Daca paranoicul poate fi convins ca ceva nu este in regula cu el, atunci poate
fi convins sa mearga la specialist. Poate incepe cu
un psiholog, psihoterapeut sau se poate adresa unui psihiatru, in cazul in
care paranoia a atins pragul delirului paranoid si disconfortul resimtit este
serios.

Remediul poate consta in sedinte de psihoterapie si, la nevoie, in medicatie.

Se administreaza neuroleptice – medicamente care elimina delirul – si / sau
antidepresive care ajuta subiectul sa fie cava mai optimist si sa se simta mai
putin vulnerabil.

Tratamentul medicamentos trebuie administrat numai sub strict control

medical, date fiind riscurile acestor tipuri de medicamente.

Cum sa ne purtam cu paranoicii?

Cu paranoicii trebuie sa ne comportam corect si nimic mai mult.
Particularitatea este ca, in relatiile cu un paranoic chiar trebuie sa respectam
consecvent anumite reguli pentru ca orice scapare poate avea consecinte
neplacute.

Trebuie sa ne exprimam limpede motivele si intentiile. Orice exprimare

echivoca, generala va lasa loc de interpretare si de suspiuciune.

Trebuie sa-i spunem colegului de birou paranoic: Pune, te, rog, dosarele la

loc cand termini cu ele, ca sa stiu de unde sa le iau.' si nu: Nu esti singurul
care lucreaza in biroul asta, tine cont si de noi!'.
Subalternului paranoic: Ai uitat adaugi in raport situatia platilor de la clientul
X. Te rog, completeaza-l pana la ora 12.' si nu: Raportul asta e facut pe
jumatate. In cel mai scurt timp il vreau complet.'

Sefului paranoic: Astazi n-o sa mai pot lucra peste program pentru ca am

acumulat ceva oboseala, iar acasa am ramas in urma cu treburile.' si nu: Am
niste drepturi si mi le cunosc foarte bine; sunt si eu om, nu-s masina!'.

Partenerului paranoic: Dupa program, o sa merg cu Adriana si Carmen sa

cautam un cadou de nunta pentru Irina.' si nu: Azi am o treaba cu fetele.'

Trebuie sa respectam convenientile si regulile de politete. Fara a

exagera, insa, pentru ca atunci super-politetea noastra va fi luata drept bataie
de joc sau drept atitudinea unuia care se simte cu musca pe caciula.

 Nu intarziem la intalnire.
 Nu-l intrerupem cand vorbeste.
 Raspundem intr-un timp rezonabil mesajelor pe care ni le trimite; chiar
daca nu avem pe loc o solutie, il informam ca am luat act de cererea lui
si ne vom ocupa de solutionare.
 Daca ne-a sunat si nu am putut raspunde, il sunam deindata cand ne
eliberam. In general, trebuie sa avem o atitudine demna si corecta.

Nu trebuie sa-l evitam in mod vizibil. Nici in public nici in mediu restrans.

–  Nu ne asezam la alta masa cand are un loc liber alaturi.

–  Nu cerem ajutorul cuiva cand el este cel mai indicat sa ni-l acorde. Ii
solicitam informatiile pe care este in drept sa ni le dea si nu cautam sa ne
informam pe cont propriu, pe cai ocolite.

–  Acasa, nu intram in varful picioarelor si nu ne refugiem in bucatarie ca sa

mancam in liniste, inainte de a-l fi anuntat ca am venit.

Atacam faptele si nu persoana. Paranoicul are o mare stima si admiratie

pentru sine. Este orgolios, este sensibil. Daca trebuie sa gestionam un
conflict, vom face referire la ceea ce ne deranjeaza in mod concret si nu in
general, la felul sau de a fi.

–  Trebuie sa-mi dai datele la timp, altfel intarzii de fiecare data predarea
lucrarilor.' si nu: Esti egoist si incapatanat si un incurca-lume.'
–  Nu vreau sa ne mai certam in fata prietenilor.' si nu: Esti complet lipsit de
tact si de discretie.'

Nici intr-un caz nu-i facem jocul! Trebuie sa avem grija sa ne comportam

corect, cinstit, sa vorbim limpede si deschis, asa incat sa nu avem ce ne
reprosa. Astfel, nu este nevoie sa ne dezvinovatim, sa ne justificam, sa
luptam cu suspiciunile lui. Avem si noi dreptul la viata.

Daca paranoicul este o persoana apropiata, de care ne pasa, discutam

deschis, tinand cont de regulile de mai sus, si il facem sa inteleaga ca are o
problema. In functie de gravitate, il sfatuim sa mearga la un specialist – unde
putem sa-l insotim, daca doreste – sau stabilim anumite reguli de comunicare
si comportament pe care le vom respecta in egala masura noi si el.