UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ”DIMITRIE

CANTEMIR”

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE

ADMINISTRATIE PUBLICA

ORGANIZARE ADMINISTRATIV
TERITORIALA
CINCI PROPUNERI DE MODIFICARE A ACTUALEI
ORGANIZATII ADMINISTRATIV TERITORIALA A ROMANIEI

PROFESOR COORDONATOR: PROF. UNIV. DRAGOS MARIAN RADULESCU

STUDENT: COJOCEA LAURA ANDREEA

ANUL: I
FORMA DE INVATAMANT: IFR
SEMSTRUL: I
NR. MATRICOL: 2470
 DIMINUAREA JUDETELOR

Romania este impartita in 41 de judete, plus municipiul Bucuresti care, desi este
resedinta judetului Ilfov sunt administrate separat ca municipiu cu statut de
judet, care nu face parte din Ilfov.

Astfel, propunerea mea este ca din 41 de judete sa ramana doar 30 de judete:

Judetul Ilfov va fi format din judetul Prahova si judetul Dambovita, cu un numar
total de locuitori , de 1.670.368 ;
Jdetul Constanta va fi format din judetul Tulcea, cu un numar total de
locuitori de 897.165;
Judetul Maramures va fi format din judetul Salaj si judetul Satu Mare, cu un
numar total de locuitori , de 1.047.403;
Judetul Brasov va fi format din judetul Covasna, cu un numar total de
locuitori de 780.226;
Judetul Giurgiu va fi format din judetul Teleorman, cu un numar total de
locuitori de 638.037;
Judetul Hunedoara va fi format din judetul Gorj, cu un numar total de locuitori
de 803.301;
Judetul Mehedinti va fi format din judetul Dolj si judetul Olt, cu un numar total
de locuitori, de 1.742.446;
Judetul Calarasi va fi format din judetul Ialomita ,cu un numar total de locuitori
, de 580.839.
Aceasta diminuare a judetelor va avea urmatoarele beneficii: reducerea
birocratiei, accelerarea procesului de descentralizare si derularea proiectelor cu
fonduri europene pentru o mai buna utilizare a banilor.

REORGANIZAREA SECTOARELOR

Municipiul Bucuresti este împartit în sase sectoare. Fiecare sector este

administrat de un primar și un consiliu local, care au responabilitate pentru
afaceri locale, precum strazi secundare, parcuri, scoli si servicii de curațenie.

Populația Densitate
Sectorul Suprafață
(locuitori)[7] [loc/km²]
Sectorul 1 68 km² 225.453 3.339
Sectorul 2 32 km² 345.370 10.792
Sectorul 3 32 km² 385.439 12.044
Sectorul 4 34 km² 287.828 8.465
Sectorul 5 30 km² 271.575 9.052
Sectorul 6 38 km² 367.760 9.677
Pentru o organizare si o functionalitate mai buna, Municipiul Bucuresti nu va
mai fi impartit in sase sectoare, ci va fi impartit in doua sectoare .
Deoarece nu vor mai fi 6 servicii de curatenie , 6 primari, 6 consilii, 6 oficii
postale 6 bugete locale ect. Vom diminua numarul primarilor, serviciilor de
curatenie, consiliilor, costurilor plus multe altele. Astfel, deciziile se vor lua
mult mai usor si mai rapid.

ZONA METROPOLITANA BUCURESTI

Zona Metropolitană Bucureşti cuprinde astfel următoarele localităţi Periş,

Ciolpani, Gruiu, Nuci, Snagov, Baloteşti, Moara Vlăsiei, Grădiştea, Buftea,
Corbeanca, Otopeni, Tunari, Dascălu, Petrăchioaia, Mogoşoaia, Chitila,
Ştefăneştii de Jos, Afumaţi, Găneasa, Voluntari, Dragomireşti Vale, Chiajna,
Dobroeşti, Pantelimon, Brăneşti, Cernica, Glina, Popeşti Leordeni, Berceni,
Vidra, Copăceni, Jilava, 1 Decembrie, Dărăşti Ilfov, Măgurele, Bragadiru,
Cornetu, Clinceni, Domenşti şi Ciorogârla.
A crescut insa tendinta bucurestenilor de a se muta in judetul Ilfov, astfel incat
s-a dublat sau chiar s-a triplat numarul populatiei din ultimii 10 ani din
localitatile Bragadiru, Stefanestii de Jos, Clinceni, Chiajna, Popesti‐Leordeni,
Corbeanca si Magurele, dar calitatea serviciilor și a mediului urban nu a crescut
in acelasi ritm, conditiile de trai fiind mult ramase in urma.
In zona metropolitana Bucuresti-Ilfov, se va numi un singur guvernator care va
lua deciziile ce afecteaza Bucurestiul si localitatile invecinate, acestea
cooperand pentru a se dezvolta, de exemplu prin gestionarea deșeurilor sau a
transportului public, dar si pentru rezolvarea unor probleme specifice fiecărui
teritoriu.
 SATE SI COMUNE

80% dintre cele 2900 de comune din Romania nu reusesc sa-si asigure nici
macar cheltuielile proprii de functionare din taxele incasate. Apar astfel
multiple probleme de reprezentare democratică. Una dintre marile probleme ar
fi finantarea, care depinde de deciziile luate de catre judet. O alta problema este
cea a serviciilor, locuitorii depind de bunavointa vreunui primar de municipiu
din vecinatate, pe care insa nu mai apuca sa-l voteze.
Optimizarea organizarii serviciilor publice poate fi asigurata nu numai prin
comasarea si desfiintarea comunelor, ci si printr-o mai buna coordonare, de ex:
pentru întretinerea unei scoli, statul ar acorda subventii doar daca numarul
elevilor depaseste un numar consfintit prin lege, insa norma juridica nu ar
reglementa numarul de locatii ale scolii, formarea acestora fiind lasata la
latitudinea asociatiilor intercomunitare locale. In cazul unor servicii
administrative care necesita cunostinte de specialitate, ar fi justificat, ca acestea
sa fie accesibile în institutiile administratiei publice locale formate de asociatiile
intercomunitare si în apropierea cetatenilor.
O alta propunere ar fi comasarea activitatii actualelor comune in jurul oraselor
sau municipiilor, care sa asigure cea mai mare parte a capacitatii administrative
necesare si ai caror reprezentanti sa isi asume responsabilitatea politica în fata
tuturor locuitorilor. Acest proces poate fi accelerat prin limitarea in etape a
procentului din incasari care poate fi alocat cheltuielilor de functionare, astfel
incat comunele care nu-si ating tintele sa fie pasibile de desfiintare imediata.
Aceasta actiune va avea urmatoarele beneficii: echilibrarea bugetului de
functionare, scaderea cheltuielilor atat la nivel local, cat si la nivel central si
atragerea de fonduri europene.
 DISTRICTELE

Districtele/microregiunile sunt unitatile teritoriale deconcentrate ale consiliului

judetean, preluand atributiile strict administrative ale consiliilor locale. In
districte/microregiuni functioneaza oficii si servicii de relatii cu publicul de
prima instanta, aflate in subordinea consiliilor judetene/consilii locale
orasenesti, in cadrul carora cetatenii isi pot rezolva problemele de ordin
administrativ.
Propunerea mea consta in desfiintarea administratiilor de sector si a ideei ce
presupune ca in acelasi oras exista 7 primarii si 7 bugete
Districtele vor deveni unitati administrative functionale, fara personalitate
juridica proprie, in cadrul Municipiului Bucuresti, al caror scop este sa aduca
lucrarile de interes public ale unui oras mai aproape de cetateni lui.
Ele vor fi total diferite de actualele sectoare,prin faptul ca nu vor functiona ca
centre autonome de decizie. De asemenea ele vor fii mai mici , administrate mai
bine si vor raspunde mai rapid nevoilor locale.
O parte din activitatile de natura executiva ale Primariei Municipiului Bucuresti
vor fi realizate la nivel districtualEle nu vor avea buget propriu si nu vor incasa
taxe. Ele doar vor cheltui in limitele unui mandat dat de Municipiu, anumite
sume alocate pentru nevoile comunitatii, legate de infrastructura educationala,
spatii verzi de proximitate, piete, informare etc.

BIBLIOGRAFIE
• https://buletin.de/bucuresti/ce-inseamna-zona-metropolitana-unde-ne-
putem-deplasa-fara-declaratie-in-starea-de-alerta/
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Organizarea_administrativ-
teritorială_a_României#Propuneri_pentru_reorganizarea_administrativă_
a_României
• https://www.contributors.ro/propuneri-pentru-reforma-administrativ-
teritoriala-a-romaniei/