Plan de Dezvoltare Local

CUPRINS
I. INTRODUCERE................................................................................................................... 2
II. DOSARUL DE CANDIDATUR ....................................................................................... 3
II.1 Lista localitilor cuprinse n teritoriu .......................................................................... 4
II.2 Planul de dezvoltare a teritoriului................................................................................. 6
II.2.1 Prezentarea geografic i fizic .............................................................................. 6
II.3 Planul de finanare....................................................................................................... 88
III. REALIZAREA PARTENERIATULUI I FUNCIONAREA GAL-ULUI ................ 89
III.1 Prezentarea procesului de elaborare a dosarului de candidatur ............................ 89
III.2 Prezentarea parteneriatului decizional ..................................................................... 91
III.2.1 Descrierea partenerilor ....................................................................................... 91
III.2.2 Crearea i funcionarea GAL - ului .................................................................... 95
III.3 Resurse umane animare comunicare ................................................................ 100
III.3.1 Descrierea echipei de animare .......................................................................... 100
III.3.2 Descrierea resurselor materiale ........................................................................ 101
III.3.3 Buget indicativ anual de funcionare a GAL-ului ............................................ 102
III.3.4 Dispozitivul de comunicare i informare .......................................................... 103
III.4 Implementarea proiectelor n cadrul GAL-ului ...................................................... 103
III.5 Implicarea GAL-ului n aciunile de cooperare i n RNDR .................................. 106
III.5.1 Cooperare .......................................................................................................... 106
III.5.2 Crearea i implementarea reelei ...................................................................... 107

I.

INTRODUCERE
Din punct de vedere al caracterului fizic, social si economic, un teritoriu poate fi

definit in contextul LEADER ca o zona omogena, limitata ca dimensiune, dar avand

suficienta capacitate si consecventa pentru a elabora si aplica strategii de dezvoltare viabile.
Teritoriul GAL reprezinta o grupare de comunitati locale care impartasesc o identitate
comuna bazata pe un sentiment de apartenenta la acelasi mediu natural, economic, social si
cultural.
Grupul de Actiune Locala Campia de Vest a Brailei ca si teritoriu are o lunga
istorie in comun. Aceste relatii s-au dezvoltat de-a lungul timpului, creand o stransa legatura
intre comunitati - legatura care a evoluat de la traditionalele targuri organizate simplu in locul
unde se intalneau localnicii la biserica, pana la proiectele de o anvergura mai mare, in
parteneriat care se deruleaza in prezent. Pentru a denumi aceasta zona cu trasaturi apropiate a
fost nevoie de identificarea unui element emblematic prin care fiecare locuitor sa se
regaseasca. Deoarece legatura fizica este realizata de campie, care constituie elementul comun
nefiind variatii climatice, economice si sociale majore de la o localitate la alta. Teritoriul a
primit numele de Campia de Vest a Brailei. Comunitatile exista ca urmare a dezvoltarii
naturale si umane, insa odata cu perioada industrializarii, acestea au pierdut din semnificatia
lor in viata economica si sociala, fapt determinat de exodul populatiei tinere catre zonele
urbane. Datorita acestui fapt, in prezent zonele rurale au nevoie de revigorare, atat economica,
cat si sociala. Programele cu finantare europeana actuale urmaresc o implicare mai mare prin
strategii si proiecte dedicate mediului rural. Programul LEADER ofera zonelor rurale noi
instrumente pentru construirea durabila a viitorului si promoveaza metodologii si modele de
buna practica, transferabile de la o comunitate la alta. Programul LEADER a fost promovat, si
au avut loc intalniri in zona intre reprezenatantii mediului public si cei ai mediului privat.
In momentul de fata potentialul Grupului de Actiune Locala Campia de Vest a
Brailei urmeaza sa fie pus in valoare de membrii care au optat sa se asocieze (autoritati
publice, parteneri privati, ONG-uri si persoane fizice), pentru dezvoltarea durabila a
comunitatilor.
Planul de Dezvoltare Locala elaborat aduce argumente avute in vedere pentru
dezvoltarea sustenabila a zonei prin axa LEADER, pe de o parte, dar si prin programele
complementare care aduc plus valoare prin dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea
capacitatii administrative, dezvoltarea infrastructurii economice si sociale. In tot acest demers,
exista credinta ca locuitorii acestor comunitati sunt si vor fi receptivi la transformarile care
2

vor imbunatati calitatea vietii. Impreuna vor decide solutiile pentru nevoile identificate.
Experienta dobandita pana acum, prin proiectele implementate, a evidentiat ca dezvoltarea
integrata si in parteneriat este esentiala deoarece grupul tinta si obiectivele raspund
necesitatilor unei arii extinse.

II.

PLAN DE DEZVOLTARE LOCAL

Lista localitilor cuprinse n teritoriu

Anexa 4 - Lista localitilor
Teritoriu :

GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA "CAMPIA DE VEST A BRAILEI"

Numele localitii

Nr. locuitori

Suprafaa total

Densitate

Total teritoriu

km2

loc./km2

3,298

108

31

Codul comunelor INSSE

Comune

43019

Sate

Din orae

Ciresu, Batogu,
Ionesti, Scarlatesti,
Vultureni

Ciresu

42753

43180

Orae

Faurei

4,067

18

222

Galbenu, Drogu,
Zamfiresti,
Satuc,Pantecani

4,067

3,335

80

42

Gradistea, Ibrianu,
Maraloiu

2,363

61

38

Jirlau

3,297

53

62

Galbenu

43279

Gradistea

43466

Jirlau

43625

Mircea
Voda

44113

Surdila
Gaiseanca

Mircea Voda,
Dedulesti
Surdila Gaiseanca,
Filipesti

3,474

109

32

2,610

61

42

1,538

90

17

4,536

89

51

4,033

102

40

2,618

77

34

Surdila Greci,
Faurei Sat, Bratesu
Vechi, Horia

42771

Surdila
Greci
Sutesti, Mihail
Kogalniceanu

44140

Sutesti
Ulmu, Jugureanu

44328

Ulmu
Visani, CaineniBai, Plasoiu

44462
Total
% locuitori orae din total
locuitori (25%)

Visani
0

4,067
-

35,169
-

848
-

41
12

II.2 Strategia de dezvoltare local

PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI ANALIZA DIAGNOSTIC
II.2.1 Prezentarea geografic i fizic
II.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice
Judetul Braila este situat in Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a Romaniei. Sub raport
fizico-geografic este situat in estul Campiei Romane, la confluenta Siretului si Calmatuiului
cu Dunarea. Teritoriul judetului apartine in cea mai mare parte unitatii de campie si este
impartit in 44 unitati administrativ teritoriale (1 municipiu, 3 orase si 40 comune cuprinzand
131 sate). Dintre acestea in zona de vest a judetului, 11 unitati administrativ teritoriale (orasul
Faurei, comunele Ciresu, Galbenu, Gradistea, Jirlau, Mircea Voda, Surdila Gaiseanca, Surdila
Greci, Sutesti, Ulmu, Visani) au decis, datorita criteriilor de omogenitate a teritoriului si a
ocupatiilor preponderente in zona, sa se grupeze pentru a forma Grupul de Actiune Locala
Campia de Vest a Brailei.
Teritoriul parteneriatului are o suprafata de 84.835 ha si este constituit din urmatoarele
localitati din judetul Braila:
- Orasul Faurei;
- Comuna Ciresu, formata din satele Ciresu, Batogu, Ionesti, Scarlatesti si Vultureni;
- Comuna Galbenu, fomata din satele Galbenu, Drogu, Zamfiresti, Satuc si Pantecani;
- Comuna Gradistea formata din satele Gradistea, Ibrianu si Maraloiu;
- Comuna Jirlau, formata din satul Jirlau;
- Comuna Mircea Voda, formata din satele Mircea Voda si Dedulesti;
- Comuna Surdila Gaiseanca, formata din satele Surdila Gaiseanca si Filipesti;
- Comuna Surdila Greci, formata din satele Surdila Greci, Faurei Sat, Bratesu Vechi si
Horia;
- Comuna Sutesti, formata din satele Sutesti si Mihail Kogalniceanu;
- Comuna Ulmu, formata din satele Ulmu si Jugureanu;
- Comuna Visani, formata din satele Visani, Caineni-Bai si Plasoiu.
Orasul Faurei a fost inclus in cadrul acestui GAL deoarece asigur sustinerea
economiei rurale prin relatiile urban rural, create in timp intre locuitori. Localitatea Faurei
se incadreaza in mediul mic urban si reprezinta un important punct de dezvoltare deoarece
este resedinta unor sedii ale organelor administrative, financiar bancare, de invatamant,
sanatate, ale mediului privat, iar ca si teritoriu beneficiaza de pozitia de a fi unul dintre cele
6

mai importante noduri de cale ferata aflat la intersectia ce leaga magistralele feroviare
Bucuresti- Galati si Constanta Tecuci. De asemenea, orasul Faurei constituie un puternic
centru polarizator pentru comunele Surdila Greci, Jirlau, Galbenu, Visani si Surdila
Gaiseanca.
Un alt element relevant, ce confera o situatie favorabila teritoriului, este drumul judetean
DJ 203 Insuratei- Rm. Sarat, facand legatura, in partea de sud, intre comuna Jirlau si drumul
national Bucuresti Braila, iar in partea de nord cu DE 85 ce face legatura intre marile orase
ale Moldovei si Bucuresti, conexiunea facandu-se la aproximativ 30 km in zona orasului
Ramnicu-Sarat, judetul Buzau.
De asemenea, comuna Jirlau se afla in apropierea liniei de cale ferata Faurei Tecuci, ce
face legatura intre magistrala Bucuresti Galati la sud, si magistrala de cale ferata care leaga
toate orasele din regiunea Moldovei cu municipul Bucuresti, la nord. Totodata pe teritoriul
GAL-ului Campia de Vest a Brailei se afla si o importanta artera de circulatie
reprezentata de Axul rutier si feroviar Braila-Faurei-Bucuresti, prevazut in Planul de
Amenajare a Teritoriului Judetean ca principalul ax de dezvoltare cu profil dominant agrar.
-

relief (forme, pondere suprafaa etc.);

Relieful judetului Braila este constituit din spatii interfluviale netede si intinse, din terase
fluviatile si lunci cu o mare dezvoltare. Astfel, pe teritoriul vizat de GAL se afla:
a) Baraganul de Nord (Campia Brailei),
b) Campia Ramnicului,
c) Lunca Buzaului,
d) Lunca Dunarii,
e) campul situat in interfluviul Calmatui-Ialomita.
a) Baraganul de Nord (Campia Brailei) - Majoritatea localitatilor care formeaza teritoriul
sunt situate in Campia Brailei, unitate caracterizata printr-un relief relativ uniform.
Singurele microforme aflate in zona sunt depresiunile de tasare si cateva vai largi.
Altitudinea este mai mare in partea vestica, cuprinsa intre 3540 m, si mai mica in est,
intre 20-25 m.
Caracteristic pentru aceasta campie este prezenta a numeroase cursuri parasite, albii
divagante (denumite "buzoele") si terenuri mlastinoase, prin care se stabilesc legaturi
intre raurile Buzau si Calmatui. Procesele geomorfologice actuale sunt: tasarile,

eroziunea i ablaia toreniala pe pantele vailor, fiind favorizate de crapaturile care se

nasc in timpul verii in perioadele de uscaciune.
b) Campia Ramnicului se afla partial pe teritoriul vizat de GAL in zona Jirlau-Caineni.
Este o campie de tip piemontan, cu altitudini ce nu depasesc 20-25 m.
c) Lunca Buzaului are laimi cuprinse intre 2-5 km si are aspectul unui culoar intre
Campia piemontana a Ramnicului si Campia Baraganului de Nord. In dreptul localitaii
Faurei, Buzaul si Calmauiul au aceeasi lunca joasa, iar intre ele, se gasesc numeroase
cursuri parasite, care in perioada inundaiilor sunt active, apele trecand dintr-un rau in
altul. Tot in aceasta lunca se afla buzoelul dintre Surdila-Gaiseanca si Ciresu,
ce reprezinta artera de legatura cea mai importanta dintre Buzau si Calmaui.
d) Lunca Dunarii pe teritoriul careia se afla orasul Faurei prezinta mai multe trepte de
relief:
-

Prima treapta, alcatuita in special din nisipuri fine si caracterizata prin suprafete netede
aluvionare, depaseste 1 m inaltime fata de nivelul raului si este inundabila permanent.

A doua treapta, este alcatuita tot din nisipuri, insa mai groase. Aceasta treapta aflata la
3 m este inundabila in cazuri mai rare si acoperita cu diverse culturi sau paduri de
esenta moale.

Ultima treapta constituie o adevarata lunca acoperita cu depozite groase de loess si

argile ce sunt in prezent solidificate, constituind terenuri bune pentru agricultura.

e) Interfluviul Calmatui Ialomita unitate de relief in cadrul careia se afla comuna

Ciresu. Acest camp prezinta o inclinare usoara de la N la S si de la V la E si se prezinta
ca un teritoriu propice din punct de vedere eolian. Dunele de pe acest interfluviu sunt in
cea mai mare parte consolidate. Altitudinea medie a campului este de 53 m, ridicandu-se
cu 17 m deasupra Luncii Calmatuiului.
Avand in vedere formele de relief prezentate si caracteristicile acestora, in zona pot fi
dezvoltate proiecte in domeniul energiei regenerabile, in domeniul agriculturii, industriei
alimentare etc., deoarece potentialul natural variat permite realizarea unor astfel de investitii.

clima predominanta (temperatura, umiditate etc.);

Teritoriul judetului Braila si implicit al Grupului de Actiune Locala Campia de Vest a

Brailei se caracterizeaza printr-un climat temperat continental, cu nuane aride. Verile sunt
calduroase si uscate, cu precipitatii reduse, iar iernile sunt reci, fara strat de zapada stabil si
continuu, influenate de anticiclonul siberian. Uniformitatea reliefului face ca trasaturile de
8

baza ale climei sa nu se modifice considerabil, fapt ce permite dezvoltarea activitatilor

agricole in zona.
Temperatura medie anuala variaza intre 10,30C si 10,50C. Pe anotimpuri, temperatura
medie se prezinta astfel: iarna -3,50C, primavara +11,60C, vara +21,50C, toamna +11,80C.
-

Precipitatiile atmosferice

Ca si regimul termic, si cel al precipitaiilor reflecta caracterul continental al climei, in

sensul ca acestea cad in cantitai variabile de la un an la altul si sunt repartizate inegal in
timpul anului, in teritoriu, acestea variind intre 400-490 mm/an. Se apreciaza ca in cadrul
Campiei Brailei, cantitatea de apa rezultata din zapada este de circa 100 mm/an, reprezentand
20-23% din totalul anual al precipitaiilor.
-

Vantul

In zona de campie unde se afla situat GAL-ul, valorile medii ale vitezei vantului depasesc
valorile medii la nivel de judet, fapt ce favorizeaza exploatarea potentialului eolian.
Cele mai frecvente vanturi intalnite pe teritoriul GAL sunt:
- Crivaul, vant rece si uscat, determinat de anticiclonul siberian. Acesta are cea mai mare
intensitate si frecventa anuala, simtindu-se destul de des atat iarna, cat si in anotimpurile de
toamna si primavara. Frecventa medie este de 25,4-28,4%, cu o direcie din nord, nord-est;
- Suhoveiul, vant uscat si cald care bate vara din partea estica cu o frecvena mica;
- Munteanul, care bate din vest, nord-vest, de obicei cald, producand topirea zapezii
primavara si aducand din cand in cand precipitatii;
- Austrul care bate din vest si sud-vest cu o frecventa de 12,20% si produce timp frumos, dar
secetos;
- Baltaretul, un alt vant local care bate din directia sud-est si de cele mai multe ori aduce
precipitatii.
Campia

Brailei

se

afla

sub

influena

anticiclonului

euroasiatic

din

noiembrie-decembrie, iar in a doua parte a lunii februarie ii restrange treptat aria, incat spre
inceputul lunii mai, il intalnim din nou in locul sau de formare. In timpul iernii menine o
vreme relativ frumoasa, dar friguroasa, cu nopi geroase, cand temperatura aerului in Campia
Baraganului coboara uneori sub -25oC. Tot in timpul iernii, cand anticiclonul euroasiatic se
intalnete cu anticiclonul azoric, se produc scaderi puternice de temperatura, dar i ninsori cu
viscole foarte violente.
9

Fenomene climatice extreme

Viscolul constituie un risc climatic de iarna la producerea caruia concura doua elemente
importante si anume, viteza vantului si cantitatea de zapada cazuta.
Seceta este un fenomen de risc climatic de vara la producerea careia concura ciclonii
mediteraneeni, aducatori de aer cald tropical care determina fenomene de uscaciune. In
semestrul cald al anului se mai adauga aciunea unui anticiclon situat in Asia Mica care
pompeaza peste Campia Romana aer cald sau fierbinte, tropical-continental, sarac in
precipitaii si care genereaza temperaturi mari (peste 30-400C). Toate aceste fenomene maresc
evapotranspiraia, provoaca ofilirea culturilor si uneori compromiterea recoltei.
-

principalele tipuri de sol predominante;

Teritoriul GAL-ului Campia de Vest a Brailei poseda valoroase si variate resurse de

sol, distribuite pe cele doua forme majore de relief: campie si lunca.
Cernoziomurile ocupa 70-75% din suprafaa teritoriului, cele mai raspandite fiind cele
tipice, maronice, calcarice si cambice, avand un profil de sol mai conturat. Insusirile
fizico-chimice ale cernoziomurilor, ca si condiiile climatice in care se gasesc, fac ca aceste
soluri sa aiba cea mai mare fertilitate naturala din ara. Ca urmare a acestei insusiri,
cernoziomurile sunt folosite pentru majoritatea culturilor agricole.
Aluviosolurile sunt raspandite in lunca Dunarii si a Buzaului. Solurile aluviale se
caracterizeaza printr-un stadiu incipient de solidificare care are loc pe cele mai recente
depozite fluviatile depuse in timpul revarsarilor. Acestea conin 2-5% humus si sunt relativ
bine aprovizionate cu elemente nutritive.
Solurile aluviale gleizate au un potential de fertilitate ridicata, fapt ce a determinat
folosirea lor la numeroase culturi, dintre care graul si porumbul ocupa procentul cel mai
mare. Sunt raspandite in partea de est a orasului Faurei, pe suprafetele agricole din satele
Surdila Gaiseanca, Filipesti, Mircea Voda, etc, dar si spre partea sudica in satele Surdila
Greci, Faurei Sat, etc.
Solonceacurile se caracterizeaza printr-un proces de salinizare de lunga durata, ceea ce a
dus la acumularea unui procent ridicat de saruri, care uneori formeaza o crusta alba la
suprafata. Din cauza continutului ridicat de saruri (1-1,5%), aceste soluri sunt folosite de
localnici doar la pajisti, putin nutritive.
Soloneurile sunt mult mai restranse in comparaie cu solonceacurile fiind raspandite in
jurul lacului Batogu, al localitailor Surdila Greci si Surdila Gaiseanca. Acestea se
10

caracterizeaza prin prezena in orizontul superior a unei cantitai reduse de saruri usor
solubile, dar cu un coninut bogat de ioni de natriu. Sunt folosite ca pasuni naturale.
-

resursele naturale (din sol, apa, aer etc.);

Pe teritoriul GAL se afla zacaminte de gaze libere si zacaminte de balast in zona comunei
Gradistea, in albia majora a raului Buzau, utilizate pentru amenajari de drumuri si in
constructii.
Resursele subsolului sunt formate din rezervele de hidrocarburi lichide si gazoase,
depunerile loessoide formeaza materia prima pentru ceramica inferioara, iar namolurile
terapeutice ale lacurilor sarate constituie baza tratamentului balnear.
Dintre rocile sedimentare constituente, se folosesc argilele din depozitele cuaternare
pentru fabricarea caramizilor tiglelor, olanelor, vaselor, iar nisipurile, ca material de
constructie din numeroase cariere, dintre care cele mai importante mentionam pe cele de la
Faurei.

GRUPUL DE
ACTIUNE
LOCALA
CAMPIA DE
VEST
A
BRAILEI

11

vegetaia (peisajul natural i cultivat etc) fauna si flora;

In cadrul teritoriul vizat de Grupul de Actiune Locala Campia de Vest a Brailei

regasim ambele areale biogeografice existente pe teritoriul judetului Braila, si anume:
-

arealul de stepa (Campia Brailei si Campia Calmatuiului);

arealul de lunca (Lunca Dunarii si Buzaului).

Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este ocupata de terenuri agricole cu
vegetatie de cultura in proportie de 90%, ponderea detinand-o culturile cerealiere si
legumicultura.
Pe teritoriul pajistilor xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee ca
paiusurile stepice, pirul crestat, ovazul salbatec. De asemenea, mai cresc traista ciobanului,
troscotul, coada soricelului, volbura, papadia, pelinul, levantica, cimbrisorul, holera, coltii
babei, diferiti scaieti. Majoritatea acestor plante isi dezvolta ciclul evolutiv inaintea venirii
perioadelor secetoase de la sfarsitul verii. Tufisurile sunt reprezentate prin porumbar, specii
de maces, macris etc.
In jurul lacurilor se gasete o vegetaie halofila (paune) reprezentata de ierburi marunte,
cu tulpina groasa, roie i plina de apa, cum sunt: ghirimul, saracica, rogoz de saratura,
patlagina, limba petelui, branca.
In lunca se dezvolta salciile, rachitele, plopu negru canadian, migdalul pitic, catina roie i
alba.
Pe teritoriu GAL se gasesc si zone impadurite in localitatile: Jirlau, Gradistea, Mircea
Voda, Sutesti si Surdila Greci, cuprinzand stejarul pufos si brumariu, salcam, catina, gladita,
salcioara.
Dintre speciile de mamifere si pasari care exista in aceasta zona, mentionam: popandaul,
harciogul, soarecele de camp, soarecele de stepa, iepurele de camp, vulpea, lupul, turturele,
potarnichi, fazani, iar dintre rapitoare: uliul porumbac, cucuveaua, sorecarul incaltat.

12

II.2.1.2 Hri planul localizrii teritoriului

GRUPUL DE ACTIUNE
LOCALA
CAMPIA DE VEST A
BRAILEI

Teritoriul GAL Campia de Vest a Brailei este organizat avand la baza principiile
continuitatii si omogenitatii. Nici una dintre cele 11 localitati ce formeaza teritoriul GAL nu
este inclusa pe teritoriul unui alt GAL.
Teritoriul vizat de planul de dezvoltare este omogen si ofera suficienta masa critica din
punct de vedere al resurselor umane, financiare si economice pentru sustinerea unei strategii
viabile.
In ceea ce priveste reteaua rutiera, teritoriul GAL este tranzitat de o serie de drumuri
nationale (DN22, DN2B), judetene (DJ203, DJ203 B, DJ203 P, DJ203 R, DJ211, DJ221) si
comunale (DC44, DC38, DC40, DC33, DC42, DC39, DC35).
13

Drumul national DN 2B
DN 2B face parte din reteaua de drumuri nationale de pe teritoriul Romaniei care
leaga orasele Buzau si Galati. Drumul porneste din DN2 din localitatea Spataru, la 8 km de
Buzau, trecand prin zona industriala a acestui oras si indreptandu-se spre est. Soseaua ocoleste
orasul Braila, traverseaza Siretul si ajunge in Galati. Dupa iesirea din Galati, DN2B se
indreapta spre granita cu Republica Moldova, legandu-se in zona Giurgiulesti de drumul R34
din Moldova si de A250 din Ucraina. Drumul tranziteaza teritoriul GAL prin localitatile
Faurei, Mircea Voda, Surdila Gaiseanca si Surdila Greci.
Drumul national DN 22
DN22 este un drum national, care pleaca din DN2 la Ramnicu Sarat si merge catre
Braila. De aici, el continua pe malul drept al Dunarii (care poate fi trecuta cu bacul) spre est
pana la Tulcea, apoi indreptandu-se spre Constanta. Drumul se termina in orasul Ovidiu,
langa Constanta, in DN2A. Drumul strabate teritoriul GAL prin localitatea Sutesti.
Drumurile naionale sunt modernizate, in cea mai mare parte, cu o stare tehnica
considerata ca fiind buna, situandu-se in clasele tehnice III si IV.
Drumurile judetene tranziteaza teritoriul GAL, astfel:

Drumul judetean DJ 203 localitatile Galbenu, Jirlau, Surdila-Greci si Ciresu;

Drumul judetean DJ 203B localitatea Galbenu;

Drumurile judetene DJ 203P si DJ 203 R localitatea Ciresu;

Drumurile judetene DJ 211 si DJ 221 localitatea Sutesti.

Drumurile comunale care fac legatura intre localitati sunt:

Drumul comunal DC 44 localitatea Galbenu;

Drumul comunal DC 38 localitatea Mircea Voda;

Drumul comunal DC 40 localitatea Surdila Gaiseanca;

Drumurile comunale DC 33, DC 42, DC 39 localitatea Surdila Greci;

Drumul comunal DC 35 localitatea Ciresu.

Drumurile locale, judeene si comunale, sunt modernizate intr-un procent mic, cu o

stare tehnica considerata in general nesatisfacatoare. Drumurile judeene sunt de clasa tehnica
IV si V, iar cele comunale, sunt de clasa tehnica V.
Drumurile judeene si comunale, in mare parte nu asigura o suprafaa de rulare
corespunzatoare pentru desfasurarea unui trafic de calatori in condiii de sigurana si confort
cat mai optime.

14

Reteaua feroviara este reprezentata pe teritoriul GAL de magistrala feroviara

Bucuresti-Galati

si

Constanta-Tecuci,

CF

Faurei-Tecuci,

CF

Faurei-Braila,

CF Faurei-Constanta, CF Galati-Constanta), astfel:

Magistrala feroviara Bucuresti- Galati localitatea Faurei;

Magistrala feroviara Constanta-Tecuci localitatea Faurei;

Calea ferata Faurei-Tecuci localitatea Jirlau, face legatura intre magistrala de cale
ferata Bucuresti Galati la sud, si magistrala de cale ferata ce face legatura tuturor
oraselor din regiunea Moldovei cu municipiul Bucuresti;

Calea ferata Faurei-Braila si Faurei-Constanta localitatea Surdila Gaiseanca;

Calea ferata Galati-Constanta localitatea Ciresu.

Starea tehnica a reelei de cale ferata este in general buna. Nivelul dotarilor si starea

tehnica a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h.

15

GRUPUL DE ACTIUNE
LOCALA CAMPIA DE
VEST A BRAILEI

16

II.2.1.3 Populaie - demografie

Populatia stabila pe localitati si sexe:
Total

2007
2008
Masculin
Feminin
Total
Masculin
Feminin
1.996
2.118
4.067
1.972
2.095
1.613
1.757
3.298
1.585
1.713
1.678
1.688
3.335
1.654
1.681
1.159
1.239
2.363
1.152
1.211
1.628
1.709
3.297
1.605
1.692
1.773
1.725
3.474
1.767
1.707
1.265
1.383
2.610
1.241
1.369

Faurei
4.114
Ciresu
3.370
Galbenu
3.366
Gradistea
2.398
Jirlau
3.337
Mircea Voda
3.498
Surdila
2.648
Gaiseanca
Surdila Greci
1.550
767
783
Sutesti
4.561
2.270
2.291
Ulmu
4.118
2.072
2.046
Visani
2.676
1.301
1.375
Total
35.636
17.522
18.114
Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Braila, Editia 2009

1.538
4.536
4.033
2.618
35.169

760
2.243
2.028
1.276
17.283

778
2.293
2.005
1.342
17.886

Dupa cum reiese din tabelul de mai sus teritoriul vizat de GAL are o populatie de
35.169 locuitori, in anul 2008, deci corespunde subcriteriului SCS 1.1 din Grila de evaluare
(Teritoriu cu o populatie cuprinsa intre 30.000 si 70.000 de locuitori).
Evolutia populatiei 2007-2008:

Comparand anul 2007 cu anul 2008, se constata faptul ca totalul populatiei din teritoriu
precum si numarul populatiei de gen masculin, dar si cea de gen feminin a inregistrat o
scadere.

17

Densitatea populatiei:
Densitate (locuitori/km2)

Mediu/Localitate

2004
2005
2006
Faurei
228,00
226,77
223,50
Ciresu
31,96
31,63
31,18
Galbenu
41,76
41,31
40,57
Gradistea
38,48
38,12
37,69
Jirlau
63,65
63,27
63,01
Mircea Voda
32,59
32,58
32,36
Surdila Gaiseanca
44,86
44,68
43,88
Surdila Greci
17,48
17,22
17,19
Sutesti
68,44
68,16
67,47
Ulmu
41,98
41,46
41,06
Visani
34,82
34,58
34,40
Total
58,55
58,16
57,48
Sursa: Anuarul Statistic al Judetului Braila, Editia 2009

2007
220,71
31,23
40,44
37,38
62,47
32,24
43,88
17,31
67,77
40,53
34,71
57,15

2008
218,19
30,56
40,07
36,83
60,70
32,02
43,25
17,17
67,40
39,69
33,96
56,35

Dupa cum se poate observa densitatea populatiei pe teritoriul Grupului de Actiune

Locala Campia de Vest a Brailei se situeaza sub 75 loc./km2.

Somajul:
31.08.2008

31.08.2009

31.08.2010

Total Barbati Femei Total Barbati Femei Total Barbati Femei

Faurei

125

54

71

170

86

84

208

127

81

Ciresu

232

157

75

287

197

90

351

239

112

18

Galbenu

236

158

78

356

235

121

374

254

120

Gradistea

116

71

45

135

83

52

166

104

62

Jirlau

119

65

54

169

111

58

230

159

71

Mircea Voda

123

75

48

142

100

42

163

110

53

Surdila
Gaiseanca

52

24

28

56

40

16

80

56

24

Surdila Greci

38

25

13

56

39

17

81

55

26

Sutesti

139

85

54

282

169

113

365

215

150

Ulmu

114

72

42

216

147

69

311

219

92

Visani

200

132

68

188

128

60

287

192

95

1.494

918

576 2.057

1.335

722 2.616

1.730

886

Total

Sursa: AJOFM Braila, www.braila.anofm.ro

Din datele statistice prezentate la data de 31 august a ultimilor trei ani, se constatata ca
numarul total al somerilor, cel al somerilor de sex masculin precum si numarul femeilor
somere din teritoriul vizat, a inregistrat o crestere.

II.2.1.4 Patrimoniul de mediu

Raurile reprezinta resursele de apa cele mai importante ale judeului Braila. Arterele
hidrografice sunt reprezentate de fluviul Dunarea si raurile Siret, Buzau si Calmaui. Dintre
acestea, doar raurile Buzau si Calmatui se afla pe teritoriul vizat de GAL.
Pe teritoriul judeului, Raul Buzau, se desfasoara pe o lungime de 141 km, intre
Faurei si confluena cu Siretul la Voinesti. Raul Buzau asigura o mica parte din cerina de apa
pentru irigaii si piscicultura, iar comparativ cu apele Dunarii si Siretului, cele ale Buzaului
prezinta calitai potabile mai reduse.
In zona localitatii Visani, Buzaul prezinta un ridicat grad de sinuozitate i o mare
mobilitate in cadrul luncii, ce se intinde spre sud i est pana la Faurei, Filipeti, Mircea Voda
i Deduleti.
Reprezentand un vechi traseu al Buzaului, Raul Calmaui nu are un bazin hidrografic
prea dezvoltat (820 km2), acesta fiind reprezentat, de fapt, printr-o serie de cursuri laterale
parasite. Albia este ingusta si adancita cu 2-3 m in aluviunile de lunca.

19

Din observaiile hidrometrice efectuate in localitatea Ciresu, reiese ca debitul mediu

multianual este de 1,20 m3/s, iar la varsare se apreciaza la 1,4 m3/s. In raport cu debitul mediu,
cel minim este destul de ridicat, 0,200 m3/s, acest lucru fiind datorat alimentarii din panza
freatica. Mineralizarea apelor raului Calmaui este ridicata iar caracteristicile hidrochimice
permit ca apele sa fie folosite puin in irigaii, fapt ce conduce la oportunitatea unor investitii
in sistemele de irigatii din zona GAL.
Rezervatii naturale
Rezervaia naturala Lacul Jirlau Visani, este un lac eutrof, putin adanc, format pe
cursul inferior al raului Buzau, situat pe teritoriul administrativ al comunelor Jirlau, Visani si
Galbenu si are o suprafaa a luciului de apa de 838,66 ha. Lacul are importana turistica prin
fondul piscicol pe care il deine si prin aspectele peisagistice ale oglinzii de apa. Rezervatia
prezinta o vegetatie tipica de balta permanenta, cu asociatii in care predomina stuful, papura si
pipirigul. Lacul asigura habitate de pasaj, hranire, cuibarire pentru o serie de specii de pasari
migratoare si sedentare, de zona umeda. Prezena unor habitate i specii de interes comunitar
a motivat includerea lacului in aria de protecie speciala avifaunistica ROSPA0004 Balta
Alba-Amara-Jirlau, precum i din situl de importana comunitara ROSCI0005 Balta
Alba-Amara-Jirlau-Lacul Sarat Caineni (situri Natura 2000 arii naturale protejate de interes
comunitar). De asemenea, lacul Jirlau a fost menionat in anul 1989 in lista Important Bird
Areas in Europe(Arii avifaunistice de importana europeana), publicata in Anglia.
Totodata, rezervatia poate fi exploatata oferind turistilor variate si bogate posibilitati
de recreere si instruire in care turistul poate gasi loc de odihna. In jurul acestei rezervatii pot fi
amenajate locuri de cazare oferind astfel posibilitatea dezvoltarii agro-turistice a zonei. De
asemenea poate fi dezvoltat turismul piscicol, oferindu-se produse neafectate de fertilizanti
chimici sau pesticide.
Rezervatia a fost declarata drept refugiu ornitologic prin H.C.J. Braila nr. 20/1994 iar
prin

Legea

nr.

5/2000

pentru

aprobarea

Planului

de

amenajare

teritoriului

naional seciunea a III-a, a fost declarata zona protejata rezervaie naturala, cod 2260.

Situri de importanta comunitara

Prin Ord. MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala
protejata a siturilor de importana comunitara, ca parte integranta a reelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania (publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 98 din
7.02.2008), se instituie regimul de arie naturala protejata urmatoarelor situri din judeul
Braila teritoriul Grupului de Actiunea Locala Campia de Vest a Brailei:
20

Nr.

Denumire

Crt. situri

de

Cod
importana

Suprafaa
totala

comunitara

sitului

Unitai administrativ teritoriale din

a judeul Braila in care este localizata
aria

(ha)
1.

Balta Alba-Amara-Jirlau- ROSCI0005 6411

Galbenu, Graditea, Jirlau, Viani

Lacul Sarat Caineni

2.

Valea Calmauiului

ROSCI0259 17363

Bordei Verde, Cireu, Insuraei,

Surdila-Greci, Ulmu, Zavoaia

Sursa: Agentia pentru Protectia Mediului Braila, www.anpmbr.ro

Arii de protectie speciala avifaunistica
In Monitorul Oficial al Romaniei nr. 739 din 31.11.2007 a fost publicata
H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecie speciala avifaunistica ca parte
integranta a reelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, prin care in teritoriul
Grupului de Actiunea Locala Campia de Vest a Braileiau fost declarate urmatoarele
situri, care au regim de arie naturala protejata:
Nr.

Denumire

Cod

Suprafaa Unitai administrativ teritoriale din

Crt. arii de protecie speciala

totala

avifaunistica

ariei

a judeul Braila in care este localizata

aria

(ha)
1.

Balta Alba-Amara-Jirlau

ROSPA0004 4509,6

Galbenu, Graditea, Jirlau, Viani

Sursa: Agentia pentru Protectia Mediului Braila, www.anpmbr.ro

Lacuri intalnite pe teritoriul GAL
Lacul Caineni este situat spre extremitatea vestica a judeului, pe partea stanga a
raului Buzau. Aparine, din punct de vedere administrativ, satului Caineni Bai, sat
component al comunei Visani, accesul spre lac realizandu-se pe cale rutiera. Suprafaa lacului
este in medie de 96 ha, din care aproape 2 ha sunt acoperite cu stuf.
Caracteristicile hidrochimice ale apei lacului au suferit modificari determinate de
regimul pluviometric si de perioadele de seceta. Apa minerala este de tip clorurata, sulfatata,
sodica, magneziana, calcica, hipertona. Analizele fizico-chimice efectuate de-a lungul anilor
de catre Institutul Naional de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie, asupra
stratului de namol ce se exploateaza in mod curent pentru tratament balneologic, au evideniat

21

un namol cu continut ridicat de substante minerale, substane si acizi humici care il apropie de
namolul Lacului Techirghiol.
Lacul Balta Alba se afla la limita intre judeele Buzau si Braila, cuveta lacustra fiind
imparita intre cele doua judee. Partea de lac atribuita judeului Braila se afla pe teritoriul
administrativ al comunei Gradistea. Accesul se face pe cale rutiera, pe DN 22
(DE 85/Rm. Sarat Gradistea Braila Tulcea Constana), comuna Gradistea fiind situata
la 50 km de municipiul Braila, resedina de jude si la 33 km de orasul Rm. Sarat.
Apa lacului este clorurata, sulfatata, sodica, slab magneziana, cu o mineralizaie totala
care variaza, in diverse puncte si adancimi. Cercetarile au pus in evidenta un namol sapropelic
de lac, negru, onctuos, foarte valoros terapeutic prin coninutul in acizi humici.
Lacu Sarat Batogu se gaseste langa localitatea cu acelasi nume, ocupand un vechi
curs al Calmauiului pe terasa acestuia. Lacul conine namol cu calitai terapeutice, fiind
folosit de populaia locala.
Alte categorii de ape de suprafaa:
lacuri de acumulare (Galbeni si Satuc pe paraul Valea Boului, precum si Mircea
Voda pe Buzoel Nord);
lacuri cu apa dulce si amenajari piscicole (Gradistea,Vultureni si Jirlau).
Potentialul acestor ape aflate pe teritoriul GAL poate fi exploatat in vederea
dezvoltarii sectorului turistic balnear si piscicol. De asemenea, pe teritoriul comunei Gradistea
exista un fond de vantoare generos care atrage, in zona, numerosi pasionati de acest sport, atat
din tara, cat si din strainatate, fapt ce poate conduce la dezvoltarea sectorului turistic.
Pe teritoriul Grupului de Actiunea Locala Campia de Vest a Brailei exista si
zone defavorizate de conditii naturale specifice, conform Ghidului solicitantului, precum
Ciresu, Faurei, Surdila Greci, Ulmu, Visani.

22

GRUPUL
DE
ACTIUNE LOCALA
CAMPIA DE VEST A
BRAILEI

23

II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural i cultural

Din punct de vedere cultural, zona Grupului de Actiune Locala Campia de Vest a
Brailei se caracterizeaza prin existenta in fiecare unitate administrativ teritoriala a caminelor
culturale, in cadrul carora se desfasoara diverse activitati la nivelul comunitatilor respective si
cel putin o biserica, precum si cateva case cu vechea arhitectura taraneasca, cu prispe, stalpi
de lemn si florarii traforate.
Lacasuri de cult:
Biserica Sfintii Imparati si Elena din comuna Sutesti, ce a fost construita in anul 1842
de catre logofatul Costache Grigore Sutu. Biserica este situata pe DN 22 ce face legatura
dintre Ramnicu Sarat si Braila. In cadrul bisericii se gaseste Evanghelia Veche cu
inscriptia: Eu Constantin Nicolae Voievodul, cu blagoslovenia prea sfintitului Mitropolit
al Ungaro-Valahiei, K. Neofil, tiparita la Ramnicu Valcea, in timpul episcopului
Clement. De asemenea, in biserica sunt adapostite mormintele ctitorului ei, Costache Gr.
Sutu si al parintilor sai Grigore si Irina C. Sutu. In anul 1850, biserica a primit o donatie
de carti de cult, donatia fiind facuta de Mihail Grigore Sturdza. Acestea sunt 12 miniere
care se folosesc la slujbe pentru fiecare luna a anului. Obiectivul este de o importanta
istorica si culturala deosebita si ar putea face parte dintr-un eventual traseu turistic si
ecumenic pentru vizitatorii zonei;
Biserica Sf. Ioan Botezatorul din Faurei, a fost finalizata in anul 1938, cand a avut loc
si sfintirea acesteia. Dupa cum isi amintesc batranii, biserica a fost construita la initiativa
primarului de atunci, I. Simionescu, sprijinit indeaproape de preotul paroh Vasile
Manolescu, precum si de toti negustorii din localitate. Se apreciaza ca toate materialele au
fost donate de negustori, asa cum pe usa de la intrarea in biserica sta incrustata in metal
inscriptia: Donata de familia C. Radovici. Constructia a fost supravegheata de Giovani
Galidangelo. Incepand din 1989, in Biserica din Faurei slujeste preotul Enache Viorel
care, cu sprijinul locuitorilor, a realizat cateva lucrari deosebite: refacerea picturii
interioare in anii 1991 si 1992 si sfintirea acesteia la 6 decembrie 1992, introducerea
incalzirii centrale in Biserica (in aceeasi perioada), precum si constructia cladirii
Protoeriei, in perioada 1994-1996. Protoeria s-a infiintat la 1 septembrie 1993,
protoereu fiind numit preotul Enache Viorel;
In comuna Jirlau, exista o singura biserica, fondata in anul 1865, renovata si pictata
de-a lungul timpului prin contributia enoriasilor;

24

 Biserica Sfantul Gheorghe, fondata in 1870, in comuna Gradistea;

Biserica Sfantul Gheorghe, in satul Surdila Gaiseanca, comuna Surdila Gaiseanca;
Biserica Sfantul Nicolaie, in satul Filipesti, comuna Surdila Gaiseanca;
Biserica Sfintii Trei Ierarhi, in satul Surdila Greci, comuna Surdila Greci;
Biserica Sfantul Ilie Tesviteanul in satul Horia, comuna Surdila Greci;
Biserica Sfantul Nicolae, satul Faurei Sat, comuna Surdila Greci, biserica ridicata in
anul 1846, avand forma de nava;
Biserica Tuturor Sfintilor sat Dedulesti, comuna Mircea Voda;
Biserica Sf. Ioan Botezatorul comuna Mircea Voda.
Monumente istorice:

In satul Jirlau se afla amplasat in centrul satului langa Consiliul Local Jirlau, un
impunator monument, ridicat in anul 1937 in cinstea si amintirea soldatilor ce au luptat
in primul razboi mondial;

In satul Surdila Gaiseanca se afla doua monumente ale eroilor si o locuinta particulara
construita la sfarsitul secolului al-XIX-lea, ce a pastrat unele elemente din acea
perioada floraria de la bazie si alte cateva elemente din constructie;

In satul Scarlatesti, comuna Ciresu se afla o serie de morminte sarmatice si situl

arheologic Scarlatesti, dupa cum urmeaza:

Situl arheologic Scarlatesti, situat la 500 m N distanta de sat si la 150 m V de

calea ferata ce leaga Buzau de Constanta;

Mormintele sarmatice din cadrul sitului dateaza din Epoca Bronzului timpuriu si
mijlociu.

Monumentul Eroilor din Faurei simbol al recunostintei fata de cei ce si-au dat jertfa
suprema pentru pastrarea fiintei nationale, pentru libertate si dreptate. Initiativa
constructiei acestui monument a apartinut primarului din 1991 (prof. Ilie Caraman).
Monumentul a fost finalizat si inaugurat cu ocazia Zilei Armatei, pe 25 octombrie
1991.

Monumentul Eroilor - amplasat in centrul parcului din localitatea Mircea Voda;

In satul Surdila Greci, comuna Surdila Greci se afla Monumentul eroilor 1877-1878,
1916-1919, monument istoric cu caracter memorial, inscris in Lista Monumentelor
istorice din Romania, sub nr. cod BR-IV-m-B-02180;

25

In localitatea Horia, comuna Surdila Greci, exista o casa taraneasca, construita in

perioada de mijloc a secolului XX, care conserva cu suficienta fidelitate caracteristici
ale constructiilor cu functiune de locuinta, precum: modul de organizare a spatiului
interior in zona de locuit, raportul dintre spatiul interior si cel exterior, modul de tratare
a prispei, acoperirea cu stuf, tamplaria usilor si ferestrelor si care se doreste a fi clasata
ca monument istoric.
De asemenea, aceste monumente si lacasuri de cult pot face parte dintr-un traseu turistic

de promovare a zonei GAL, care alaturi de valorificarea mestesugurilor locale si de

imbunatatirea situatiei infrastructurii turistice prin accesarea de fonduri nerambursabile
(PNDR 2007-2013, POR 2007-2013) sa contribuie la dezvoltarea socio-economica a
teritoriului vizat de Grupul de Actiune Locala Campia de Vest a Brailei.
Mestesuguri si traditii specifice
Pe teritoriul vizat de GAL, inca din cele mai vechi timpuri localnicii s-au indeletnicit
cu diferite mestesuguri si obiceiuri traditionale. Astfel membrii parteneriatului doresc, ca prin
intermediul proiectelor propuse sa fie promovate valorile locale si sa fie perpetuate aceste
mestesuguri catre generatiile viitoare.
In zona comunitatilor au fost practicate ca mestesuguri:
-

confectionarea tesaturilor din lana,

dogaria,

fieraria,

confectionarea covoarelor,

pictura pe sticla,

confectionarea maturilor,

confectionarea cosurilor din rachita.

Mentionam ca traditia practicarii acestora s-a pierdut, insa exista posibilitatea

reinvierii acestor obiceiuri.
In privinta tesaturilor in comuna Mircea Voda, exista mai multe persoane care inca
mai cunosc tainele tesutului si care la infiintarea grupului Mirceanca au confectionat
costumele populare. De asemenea sunt si tinere femei interesate de confectionarea lucrurilor
artizanale, dovada si participarea acestora la un curs de tesaturi ce se desfasoara la Caminul
cultural din Mircea Voda. O alta indeletnicire a localnicilor din comuna Mircea Voda este
pictura pe sticla. In localitate un pictor amator si-a facut publica colectia de pictura, fiind
invitat sa-si prezinte lucrarile in cadrul a doua sezatori organizate la Caminul Cultural, astfel,
26

el reusind, cu succes, sa starneasca interesul celor prezenti si chiar sa-si vanda o parte dintre
lucrari.
In localitatea Sutesti exista o importanta comunitate a minoritatilor de etnie rroma,
cu traditie inca din secolul al XIX lea. Istoria acestora incepe in anul 1829, cand Costache
Grigore Sutu ajunge mare logofat in divanul de la Bucuresti, ceea ce il face sa-si extinda
proprietatea si pe malul drept al raului Buzau. Odata cu aceasta schimbare in cadrul
proprietatii acestuia, aduce 100 de tigani robi (muncitori la camp, fierari, rotari, caramidari si
lautari). Meseriile de caramidari si fierari sunt practicate de rromi si in prezent. Biserica si
prima scoala au fost ridicate cu caramida facuta de acestia.
Dupa ce satul a inceput sa se dezvolte construit si prima scoala de meserii care avea in
componenta si o clasa de muzica pentru tinerii rromi talentati, ce au invatat sa cante la
instrumente precum: vioara, tambal si cobza. Astfel, dupa anul 1900 si pana in prezent
formatiile de muzicanti din comuna Sutesti au devenit renumite.
Dupa colectivizarea din anul 1957 pe raza comunei s-a stabilit un numar de 20 de
familii tigani nomazi(spoitori) care se ocupau cu mestesuguri legate de prelucrarea fierului si
a aluminiului. Cu timpul aceste traditii mestesugaresti au disparut datorita lipsei pietei de
desfacere a produselor finite (galeti, cratite etc.), si au fost inlocuite de alte indeletniciri
precum selectarea manuala a semintelor de cereale asa-numitul "ciuruit manual", meserie ce
s-a promovat pana in zilele noastre din tata in fiu.
Dupa revolutia din anul 1989 aceste traditii au fost reluate de urmasii rromilor insa nu
au capatat amploarea de alta data. In prezent, pe raza comunei, in cadrul caminului cultural se
desfasoara activitati cultural-artistice ale ansamblului "Taraful din Sutesti", cu prilejul zilelor
comunei Sutesti si a altor evenimente.
Un atu al teritoriului Grupului de Actiune Locala Campia de Vest a Brailei il
reprezinta dimensiunea etnografica. Cercetarile ultimelor decenii au evidentiat un bogat fond
autohton de cultura populara romaneasca, in care se remarca:
-

Locuinta, construita in sistemul paiantei;

Amenajarea interiorului, stergare cusute din canepa, din bumbac gros numit tipirlic
si din borangic, tesaturile din lana numite foite de perete, de pat, scoarta si
paretarul decorate cu motive geometrice si antropomorfe stilizate realizate
predominant in rosu si negru;

Mestesuguri legate, ocupatiile traditionale;

Costumul popular. Toate aceste elemente se incadreaza in portul popular al Dunarii de

Jos.
27

GRUPUL DE ACTIUNE
LOCALA CAMPIA DE
VEST A BRAILEI
28

PUNCTE DE CONCENTRARE TURISTICA

GRUPUL DE
ACTIUNE
LOCALA
CAMPIA DE
VEST A BRAILEI

Tipurile de turism practicate in zona Grupului de Actiune Locala Campia de Vest a

Brailei:
Resursele turistice naturale, cat si cele antropice din judetul Braila permit dezvoltarea
unui turism durabil in zona. Pe teritoriul vizat de Grupul de Actiune Locala Campia de
Vest a Brailei exista resurse hidrominerale cu calitati terapeutice (Lacul Caineni, Lacul
Sarat Batogu si Lacul Balta Alba) si resurse piscicole. Turismul piscicol poate fi practicat cu
precadere in zonele unde exista lacuri, aici putand aminti zona comunei Ciresu, pe raza careia
se afla Lacul Fleasca in satul Vultureni si Lacul Sarat - Batogu.
Turismul balnear este practicat la nivel empiric in zona Lacului Caineni, situat in
extremitatea vestica a judetului Braila, pe partea stanga a raului Buzau. Din punct de vedere
administrativ, apartine satului Caineni Bai, sat component al comunei Visani. Accesul spre
lac se realizeaza pe cale rutiera. Caracteristicile namolului lacului sunt asemanatoare cu cele
ale lacului Teghirghiol.
29

Teritoriul Grupului de Actiune Locala Campia de Vest a Brailei se remarca si

prin cantece si jocuri populare specifice zonelor reprezentate de ansambluri folclorice:

Ansamblul Vulturasii - Scoala Mircea Voda,

grupul Mirceanca, comuna Mircea-Voda,

formatia de dansuri Exotic ale Caminului Cultural Mircea Voda,

grupul Ionu fondat de parintele Balaban parohul bisericii din Mircea Voda,

ansamblul de dansuri populare al comunei Surdila Gaiseanca, care are o traditie renumita
in zona si a fost infiintat in anul 1965, condus de catre indrumatorii sai neintrerupt pana
in anul 1995. Pe parcursul acestor ani ansamblul folcloric a avut multe participari
regionale si nationale in aproape toata tara si aici amintim cateva evenimente importante:
Festivalul Judetelor de pe Dunare, Orsova - premiul special al juriului 1971,
Aniversarea Republicii Galati premiul intai, Cantarea Romaniei, de asemenea
multe participari in tara precum Constanta, Iasi, Sulina, Focsani, Craiova, Tulcea si multe
altele,

Sectia de dansuri populare a caminului cultural din Surdila Gaiseanca a fost multi ani
simbolul de cultura al comunitatii locale fiind implicate in jur de 40 50 persoane din
care 17 perechi casatorite, instrumentisti si taraf,

Dansurile specifice locale: Jianu, Ovreicuta, Ca la Gheorghe, Floricica, Cazniceasca,
Schioapa, Tiganeasca ca la Gaiseanca, Brau cu carlige, jocuri care prin viziunea
batranilor satului sunt amprenta traditionala si de patrimoniu local popular.
Evenimente cu traditie in comunitatile componente ale Grupului de Actiune Locala
Campia de Vest a Brailei:
Comuna Mircea Voda:
1. Ziua Floriilor - concurs interjudetean de interpretere si dansuri copii;
2. Ziua Mircenilor - ziua comunei:
Manifestari sportive-Cupa Mircenilor la fotbal unde participa 4 echipe de fotbal;
Manifestari culturale - participa ansambluri de dans si interpreti locali;
3. Cupa Mircenilor la tenis de masa- se desfasoara in fiecare iarna la caminul Cultural din
Mircea Voda (concurenti din mai multe sate);
4. Cupa Verii - se desfasoara pe doua categorii de varsta: adulti si copii. Participa 6 echipe
din mai multe localitati care se intrec intr-un campionat de fotbal pe teren mic.

30

Comuna Surdila Greci

1. Ziua Comunei Surdila Greci - eveniment organizat in prima sambata dupa inceperea
anului scolar;
2. Intalnirea Fiii satului are loc o data la 5 ani in data sarbatoririi zilei comunei;
3. Cupa Surdila Greci la oina intrecere sportiva inclusa in calendarul competitional al
Federatiei Romane de Oina din anul 2007. Oina, sport national, a fost practicata de catre
tinerii din Surdila Greci la nivel competitional national inca din anii 1950, iar dupa o pauza de
cativa ani, incepand cu anul 2007, echipa de oina a reintrat in circuitul competitional;
4. Hramurile Bisericilor din comuna: Sfintii Trei Ierarhi satul Surdila Greci, Sfantul
Nicolae Faurei Sat, Sfantul Ilie Tesviteanul satul Horia;
5. Concursul de matematica Rural Math - concurs initiat de Scoala Surdila Greci ca fiind un
concurs de matematica intre scolile din mediul rural din judetul Braila, devenit in scurt timp
un concurs interjudetean de matematica. Proiectul este derulat in parteneriat cu Primaria
Surdila Greci si Inspectoratul Scolar Judetean Braila, iar concursul se desfasoara anual;
6. Ziua Scolii - 6 decembrie Sfantul Nicolae - eveniment sarbatorit prin oferirea de cadouri
copiilor si prin activitati festive: ziua portilor deschise, concursuri, intreceri sportive etc.
Orasul Faurei:
1. Zilele orasului Faurei 19-21 mai. In anul 2000 a fost aleas, la initativa prof. Ilie
Caraman, presedintele Comisiei pentru invatamant si cultura a Consiliului Local, drept Zi a
orasului Faurei ziua de 21 mai, ziua Sfintilor Mari Imparati Constantin si Elena, patroni
spirituali ai localitatii. Datorita activitatilor social-culturale desfasurate cu aceasta ocazie, in
anul 2003 s-a hotarat desfasurarea festivitatilor timp de 3 zile consecutiv, in perioada 19-21
mai;
2. Festivalul Flori de campie este un concurs intercomunal de cntece populare, pentru elevii
de scoala generala si se desfasoara, de obicei, in prima Zi a orasului Faurei, 19 mai;
3. Ziua scolii 23 aprilie, cu hramul Sfntului Mare Mucenic Gheorghe, a intrat n tradiie i
a devenit nu numai srbtoarea elevilor, cadrelor didactice, ci si a ntregului ora.
Comuna Surdila Gaiseanca
1. Hramul bisericii din satul Surdila Gaiseanca Sf. Gheorghe - patronul spiritual al
satului si al scolii generale;
2. Hramul bisericii din satul Filipesti Sf. Nicolae;
3. Ziua Eroilor, prilej de intalnire a fiilor satului cu activitati comemorative si depunere de
coroane.

31

In afara de sarbatorile mentionate mai sus, fiecare comunitate organizeaza evenimente

pentru celebrarea sarbatorilor religioase de peste an, in functie de patronul spiritual al
comunei, de hramul lacasurilor de cult si cu ocazia altor datini, obiceiuri si credinte
(Calusul, Irod, Plugusorul, Capra, Sorcova, Seara de Sf. Vasile si Sf. Ioan,
Boboteaza etc).
II.2.1.6 Economia local
II.2.1.6.1 Repartizarea populaiei active

1.357
1.658
1.100
1.250
2.100

1.106
151
850
1.210
1.800

Sector
industrial i de
artizanat
78
134
0
0
100

45
183
150
20
40

Sector
privind
serviciile
128
586
100
20
160

1.050

610

250

180

10

1.124

342

342

346

158

865

810

34

21

2.572
2.723
1.540
17.339

2.368
2.723
1.500
13.470

4
28
0
936

80
12
30
1.120

120
4
10
1.317

Populaia
activ
Ciresu
Faurei
Galbenu
Gradistea
Jirlau
Mircea
Voda
Surdila
Gaiseanca
Surdila
Greci
Sutesti
Ulmu
Visani
Total

Sector
agricol

Sector de
comer

Sursa: Anuarul Statistic al judetului Braila editia 2009

Din punct de vedere al repartizarii populatiei pe sectoare de activitate se observa ca
sectorul serviciilor este cel mai bine reprezentat de persoanele din cele 11 comunitati.
Agricultura reprezinta aproape singura sursa de venit si de ocupare a fortei de munca.
Dominanta activitatilor agricole, promovarea altor tipuri de activitati care nu solicita un nivel
ridicat de pregatire, si mai ales atractia centrelor urbane din apropiere pentru forta de munca
calificata sunt elementele care au perpetuat gradul redus de pregatire profesionala.
Principala disfunctionalitate privind modul de ocupare a fortei de munca o constituie
faptul ca persista indicele redus de atractivitate al mediului economic si al facilitatilor sociale.
In teritoriu exista un grad redus de modernizare al structurii socio-economice a populatiei
active ocupate in principal de ponderea redusa a populatiei in sectorul tertiar.

32

In ceea ce priveste structura resurselor de munca, predomina resursele de munca tinere

(15-44 ani) in localitatile Faurei, Jirlau, Galbenu, Surdila Greci si Surdila Gaiseanca.

II.2.1.6.2 Agricultur
Nume UAT

Ciresu
Faurei
Galbenu
Gradistea
Jirlau
Mircea Voda
Surdila Gaiseanca
Surdila Greci
Sutesti
Ulmu
Visani
Total

Terenuri arabile
(Ha) pe zone de
relief

Productive pe
zon de relief
(Ha)

8.439
1.400
7.362
4.401
3.963
9.725
5.460
7.504
5.782
9.081
5.309
59.345

7.057
739
7.051
3.645
3.342
8.887
4.819
6.480
4.930
7.300
4.075
51.025

Sursa: Anuarul statistic al judetului Braila editia 2009

33

Vi de vie
i livezi pe
Puni pe
zon de relief zon de
(Ha)
relief
(Ha)
1.641
247
632
29
186
125
639
117
506
136
690,74
106
534
107
536
177
718
133
1.570
260
1.104
130
7.186,74
1.307

Nr.
crt.

Unitatea
Administrativ
Teritoriala

Grau
Supraf.
(ha)

Orz-orzoaica

Prod.
Totala

Prod.
Medie

Supraf.

(to)

ha (kg)

(ha)

Porumb

Prod.
Totala

Prod.
Medie

Supraf.

(to)

ha (kg)

(ha)

Rapita

Prod.
Totala

Prod.
Medie

Supraf.

(to)

ha (kg)

Floarea-soarelui

Prod.
Totala

(ha)

Prod.
Medi
e

(to)

Supra
f.

Prod.
Totala

Prod.
Medie

(ha)

(to)

ha
(kg)

ha
(kg)

1.

Ciresu

1.466

4.104,8

2.800

786

2.515

3.200

1.595

7.337

4.600

739

960

1.300

1.340

1.943

1.450

2.

Faurei

30

90.000

3.000

15.000

3.000

40

320.000

8.000

20

64.000

3.200

3.

Galbenu

2.500

5.000

2.000

400

1.000

2.500

2.500

10.000

4.000

600

600

1.000

1.700

2.550

1.500

4.

Gradistea

900

24.000

3.000

150

300

1.500

650

5.000

3.000

450

2.200

1.000

1.100

2.200

1.200

Jirlau

800

2.000

2.500

380

874

2.300

944

5.192

5.500

270

22

1.100

400

880

220

2.038

6.144

3.000

674

2.022

3.000

2.738

16.428

6.000

301

390

1.300

1.868

4.109

2.200

2.408

7.946,2

3.300

200

400

2.000

1.285

5.397

4.200

20

30

1.500

437

6.555

1.500

864

3.456

240

720

630

5.040

150

300

733

1.466

1.064

3.192

3.000

433

1.299

3.000

1.660

8.300

5.000

650

975.000

1.500

736

1.104

1.500

1.010

3.030

3.000

1.078

1.617

3.000

2.833

1.274

4.500

1.310

3.275

2.500

610

1.830

3.000

180

558

3.100

1.400

8.400

6.000

100

200

2.000

695

1.807

2.600

28.604

4.526

26.305

26.603

16.275

392.368

50.808

3.280

5.677

10.70
2

10.33
9

89.889

17.87
2

5.
6.
7.
8.
9.

Mircea
Voda
Surdila
Gaiseanca
Surdila
Greci
Sutesti

10. Ulmu
11. Visani
TOTAL

13.690

150.703

34

Nr.
crt

Unitatea
Administrativ
Teritoriala

Bovine
Total

Porcine

Matca

Total

Ovine

Matca

Total

Caprine

Matca

Total

Pasari

Matca

Total

Cabaline

Matca

Total

Albine

Matca

Total

Ciresu

604

505

1.441

126

7.380

6.639

1.185

1.112

30.630

25.000

463

104

585

Faurei

307

234

403

237

281

127

123

64

18.000

8.700

57

32

264

Galbenu

680

600

1.250

50

2.000

1.500

300

200

25.000

18.000

420

400

470

Gradistea

1.100

550

900

200

2.500

1.700

1.500

1.200

15.000

7.500

250

70

Jirlau

876

706

812

17

2.633

2.310

378

292

10.932

7.664

385

127

272

Mircea Voda

707

550

2.104

234

3.241

1.458

288

128

4.700

2.798

90

37

300

493

15

279

50

1.199

500

200

84

12.000

9.500

278

23

369

592

320

1.057

510

1.586

714

519

231

3.512

1.347

211

103

100

700

586

1.600

62

2.500

2.080

390

372

30.000

15.000

470

120

400

3.031

845

1.040

120

7.200

5.800

297

250

28.000

20.800

720

580

300

839

586

828

808

2.823

2.790

430

400

40.000

38.000

536

530

200

9.929

5.497

11.714

2.414

33.343

25.618

5.610

4.333

217.774

154.309

3.880

2.126

3.260

5
6
7
8

Surdila
Gaiseanca
Surdila Greci

Sutesti

10

Ulmu

11

Visani
TOTAL

35

II.2.1.6.3 Industrie IMM Micro-ntreprinderi

Nr.
crt

U.A.T.

MicroTotal
ntreprinder
ntreprinde
i cu 1-10
ri
salariai

ntreprinderi ntreprinderi
cu 10 - 50
cu 50 - 250
salariai
salariai

ntreprinderi cu
peste 250 salariai

Ciresu

54

51

Faurei

60

56

3
4
5
6

55
17
9
33

55
17
7
31

2
2

32

31

30

29

Galbenu
Gradistea
Jirlau
Mircea
Voda
Surdila
Gaiseanc
a
Surdila
Greci
Sutesti

62

58

10

Ulmu

20
374

20
357

15

11 Visani
Total

Persoanele fizice/juridice ce activeaza in domeniul comertului sunt bine reprezentate

numeric, in special microintreprinderile. Ramura cea mai dezvoltata a comertului este
Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse
alimentare, bauturi si tutun (CAEN 4711).
II.2.1.6.4 Comer i sector de servicii
In ceea ce priveste sectorul comert si servicii, putem face referire si la targurile si
pietele care se organizeaza constant in localitatile existente pe teritoriul GAL.
De exemplu, in fiecare marti in satul Mircea Voda este zi de piata. Piata se desfasoara
intr-un spatiu recent amenajat. Este dotata cu tarabe unde comerciantii isi expun produsele. In
acest moment, in cadrul pietei nu exista hala sau spatii comerciale inchise, dar pe viitor se
doreste amenajarea unei piete moderne. Avantajul pietii este ca produsele scoase la vanzare
de comercianti au un pret mai mic si cumparatorii gasesc aici o gama larga de produse pe care
agentii economici din zona nu o detin. Un alt avantaj este acela ca producatorii agricoli isi
vand aici o parte din productie (legume si branzeturi autohtone, maturi, seminte de legume,
rasaduri). Sunt practicate si schimburi de marfuri intre producatorii locali si cei din alte zone
36

(de exemplu porumb sau grau pe mere). De asemenea, vin si producatori de mobila din alte
localitati. In afara de latura economica piata este si un loc al schimburilor de idei (discutii
despre vreme, semanatul graului, porumbului, animale etc). Tot aici se discuta si despre
primarie, ce a facut si ce trebuie sa faca primarul. Cu alte cuvinte piata este un eveniment in
viata localitatii si nu numai, pentru ca aici vin oameni din doua comune, Mircea Voda si
Surdila Gaiseanca.
In fiecare zi de duminica in centrul comunei Sutesti, intr-un spatiu amenajat, este
gazduit Targul Comunal, targ care aduce laolalta agenti economici, producatori agricoli,
mestesugari si crescatori de animale care fac schimb de produse. Targul prin amploarea si
numarul mare de comercianti a devenit deja o traditie in comunitate fiind loc de intalnire
pentru cei de la munte cu cei de la ses.
Practicarea comertului de acest tip in localitatile din cadrul GAL-ului asigura o
diversitate a produselor, fapt ce conduce la necesitatea amenajarii unor spatii adecvate pe
viitor. Membrii parteneriatului au in vedere realizarea unor astfel de proiecte care sa sprijine
latura comerciala cu mijloace inovative si totodata sa contribuie la promovarea teritoriala a
zonei (recunoastarea calitatii unor produse locale, la nivel european, dezvoltarea unui brand
teritorial).

37

II.2.1.7 Servicii i infrastructuri medico-sociale

II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitate
Nr.
crt

Medical

UAT
Spital
e

Cabinete
medicale

Educatie

Cabinete
stomatologice

Farmacii

Primar
+Gimnazial

1 privat

1 public

2 private

Dotari sportive

Universitar

Biblioteci

1 public

1 public

1 public

Secundar

(+scolare)

Teren
de
fotbal

Sala de
sport

1. Ciresu

1 public

2. Faurei

1
public

2 publice

1 public

1 privat

1 privat

3. Galbenu

1 public

1 public

1 public

1 public

4. Gradistea

2 publice

1 privat

1 public

1 public

5. Jirlau

1 public

1 privat

1 public

1 public

6. Mircea Voda

1 public

1 privat

1 public

1 public

Surdila
Gaiseanca

1 public

1 privat

1 public

1 public

8. Surdila Greci

1 public

1 public

1 public

9. Sutesti

2 publice

1 privat

1 public

1 public

10. Ulmu

1 public

1 public

1 public

11. Visani

1 public

1 privat

1 public

1 public

7.

Sursa: Anuarul statistic al judetului Braila editia 2009

38

Sanatate
Infrastructura medicala in cele 11 comunitati componente ale Grupului de Actiune
Locala Campia de Vest a Brailei se prezinta astfel: in fiecare localitate exista cel putin
1 cabinet medical, dotat cu minimul necesar si cu medici din localitate sau care fac naveta.
De asemenea, unele localitati au la dispozitie farmacii si cabinete stomatologice, de
aceste servicii beneficiind si localitatile invecinate.
Educatie
Infrastructura educationala este caracterizata prin faptul ca in fiecare comuna elevii au
posibilitatea de a frecventa invatamantul primar, insa in ceea ce priveste invatamantul
secundar, alternativa consta in a merge la liceul din orasul Faurei (Grupul Scolar Industrial
George Valsan Faurei) sau la cele din municipiul Braila. Invatamantul universitar nu se
regaseste in zona Grupului de Actiune Locala.
Sistemul de alimentare cu apa a comunitatilor locale din zonele cuprinse in GAL este
preponderent dezvoltat, fiind realizat atat din fonduri proprii ale consiliilor locale, fie prin
accesarea fondurilor structurale. De exemplu, in orasul Faurei a fost implementat proiectul
PHARE 2006 Reabilitarea retelei de distributie a apei potabile in Faurei, judetul Braila prin
care au fost inlocuiti 11.485 m retea distributie apa potabila, au fost bransate/rebransate 698
gospodarii, au fost instalate 18 camine echipate cu vane si 112 hidranti in partea de nord
(centrala) a orasului. Reabilitarea partii de sud a retelei se va realiza prin investitiile
Companiei de utilitati Dunarea Braila.
Sistemul de canalizare
Retelele pentru canalizarea apelor uzate exista in zona GAL-ului doar in orasul Faurei si
in comuna Ciresu. Reteaua de canalizare a apelor uzate din orasul Faurei acopera doar zona
centrala a orasului, existand mai multe zone alimentate cu apa potabila, fara canalizarea
apelor uzate. Apele uzate se scurg gravitational pana la statia de repompare, de unde sunt
pompate pe conducta de refulare pana la statia de epurare.
In celelalte comunitati locale se intentioneaza crearea unui sistem de canalizare a apelor
uzate, deoarece in acest moment in marea majoritate a satelor, locuitorii deverseaza apele
uzate in haznale traditionale, in unele cazuri, apa ajungand in panza freatica.
Alimentare cu gaze naturale
In ceea ce priveste alimentarea cu gaze, orasul Faurei este singurul care furnizeaza
comunitatii locale gaze naturale. In celelalte comune, membre ale Grupului de Actiune
Locala Campia de Vest a Brailei, se intentioneaza racordarea la acest sistem.

39

Gospodarirea comunala
In ceea ce priveste colectarea, transportul si depozitarea reziduurilor menajere si
industriale, acestea au constituit o problema inca de la primele organizari spontane ale
comunitatilor omenesti si nu au gasit o rezolvare adecvata pana in prezent. Concomitent cu
procesele tehnologice inregistrate au crescut si exigentele privind protectia mediului
inconjurator.
Principalele tipuri de deseuri rezultate din activitatile cotidiene sunt:
- gunoi de grajd;
- deseuri menajere produse in gospodarii;
- deseuri stradale rezultate de pe suprafata salubrizata a localitatii;
- deseuri asimilabile cu deseuri menajere produse de unitatile prestatoare de
servicii.
In urma implementarii proiectului PHARE 2005 - Reabilitarea sistemului de colectare
si transport a deseurilor si extinderea sistemului de colectare selectiva in orasul Faurei, judetul
Braila (finalizat in 2009) au fost achizitionate si puse in functiune 2 autogunoiere
compactoare, au fost construite 14 platforme pe care sunt instalate cate 5 containere
metalice de 1.100 litri pentru deseuri menajere si cate 1 container plastic pentru colectare
DEEE, au fost construite inca 40 platforme echipate cu cate 3 europubele de 140 litri pentru
colectare selectiva sticla, hartie si deseuri plastic. In plus, au fost achizitionate si repartizate
catre gospodariile individuale curti 875 recipiente de 10 litri pentru colectare DEEE.
In cadrul celorlalte comunitati locale, gropile de gunoi au fost inchise, in conformitate
cu solicitarile Agentiei de Protectia Mediului Braila, iar autoritatile au incheiat sau sunt in
curs de aprobare a contractelor privind colectarea deseurilor de catre un operator extern.
Telecomunicaii
Comunicarea in zona cuprinsa in Grupul de Actiune Locala se realizeaza in conditii
normale, existand centrale telefonice digitale, reteaua fiind aeriana, sau in unele zone trecand
prin cablu telefonic subteran. De asemenea exista semnal pentru telefonia mobila de la diversi
operatori.
In vederea imbunatatirii situatiei existente la nivel local, in ceea ce priveste utilitatile,
in special alimentarea cu apa, canalizarea si gestionarea deseurilor au fost infiintate Asociatia
de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea si Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara
Eco Dunarea. Acestea reprezinta doua asociatii infiintate la nivel judetean (conf. OG
26/2000 cu privire la Asociatii si Fundatii) la care au aderat ca membri fondatori unitatile
administrative teritoriale. Scopul principal al infiintarii asociatiilor este acela de imbunatatire
40

a conditiilor de trai a locuitorilor prin implementarea normelor de mediu impuse prin

normativele internationale. A.D.I. Dunarea are ca scop principal regionalizarea si
centralizarea serviciilor de furnizare a apei potabile si a modernizarii si infiintarii retelelor de
canalizare pentru apele uzate si a infiintarii si modernizarii statiilor de epurare aferente, iar
A.D.I. Eco Dunarea are ca principal scop regionalizarea si centralizarea activitatilor de
colectare si transport a deseurilor menajere.
II.2.1.8 Activiti sociale i instituii locale
Institutii locale:
Administraia public n unitatea administrativ-teritoriala se organizeaz i funcioneaz
n temeiul principiilor descentralizrii, autonomiei locale, deconcentrrii serviciilor publice,
eligibilitii autoritii administraiei publice locale, legalitii i al consultrii cetenilor n
soluionarea problemelor locale de interes deosebit.
Autoritile administraiei publice prin care se realizeaz autonomia local este consiliul
local, ca autoritate deliberativa, i primarul, ca autoritate executiva. Consiliul local i primarul
se aleg n condiiile prevzute de legea pentru alegerea autoritilor administraiei publice
locale.
Consiliul local i primarul funcioneaz ca autoriti ale administraiei publice locale, n
condiiile legii.
1. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA CIRESU este formata din 5 sate:
Ciresu, Batogu, Ionesti, Scarlatesti, Vultureni.
Consiliul local este compus dintr-un numar de 13 consilieri locali alesi prin vot
universal, egal, direct, secret si liber exprimat, n condiiile stabilite de legea pentru alegerea
autoritatilor administratiei publice locale.
Aparatul de specialitate al primarului este constituit in urmatoarele compartimente:
-

buget-finante, contabilitate, impozite si taxe locale;

administratie publica locala, stare civila si autoritate tutelara;

cadastru si agricultura;

cultura-culte;

serviciul public de asistenta sociala;

serviciul voluntar pentru situatii de urgenta.

41

In cadrul aparatului de specialitate al primarului sunt incadrate un numar de 21

persoane, din care: 2 functii de demnitate publica, 9 functionari publici si 10 personal
contractual.
Consiliul local al comunei Ciresu este asociat la:

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea Braila;

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara ECO Dunarea Braila;

Asociatia Comunelor din Romania.

2. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA FAUREI

Consiliul local al orasului Faurei este autoritatea deliberativa formata dintr-un numar de
13 consilieri locali.
Atributiile Consiliului local sunt prevazute de art. 36 din Legea nr. 215/2001, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare.
Consiliul local al orasului Faurei este organizat pe 4 comisii de specialitate, dupa cum
urmeaza:
-

Comisia pentru invatamant, sanatate, cultura, protectie sociala si religie,

Comisia pentru administratie publica locala, juridica, apararea ordinii si linistii

publice, a drepturilor si libertatilor cetatenesti;

Comisia pentru programe economicosociala, buget-finante, administrarea domeniului

public si privat, servicii si comert;

Comisia pentru amenajarea teritoriului si urbanism, realizarea lucrarilor publice,

protectia mediului, conservarea monumentelor istorice si de arhitectura, sport si
agrement.

Orasul Faurei este asociat la:

-

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea Braila;

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara ECO Dunarea Braila;

Asociatia Oraselor din Romania;

Reteaua Europeana a Oraselor Mici. De asemenea, orasul Faurei este infratit cu

localitatea Lecce nei Marsi, Italia.

3. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA GALBENU este formata din 5

sate componente: Galbenu, Stuc, Pntecani, Zamfireti i Drogu. Consiliul Local este
format din 13 consilieri.
Comisiile de specialitate pe domenii:

42

a. Comisia pentru programe de dezvoltare economico-sociale, buget, finante,

administrarea domeniului public si privat al comunei, urbanism, agricultura,
gospodarire comunala, protectia mediului, servicii si control;
b. Comisia pentru invatamant, sanatate, cultura, protectie sociala, activitati
sportive si de agrement;
c. Comisia pentru administratie publica, juridica, apararea ordinii si linistii
publice, a drepturilor cetatenilor.
Consiliul local al comunei Galbenu este asociat la:

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea Braila;

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara ECO Dunarea Braila;

Asociatia Comunelor din Romania.

4. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA GRADISTEA este formata din

3 sate: Gradistea, Ibrianu si Maraloiu. Consiliul Local este format din 11 consilieri,
2 demnitari, 6 functii publice si 8 personal contractual. Comisii:
-

Buget finante;

Sport cultura;

Gospodarire comunala.

Consiliul local al comunei Gradistea este asociat la:

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea Braila;

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara ECO Dunarea Braila;

Asociatia Comunelor din Romania.

5. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA JIRLAU

Activitatea administrativa la nivelul comunei este reprezentata de consiliul local format
din 13 consilieri care isi desfasoara activitatea in 3 comisii si primaria care functioneaza cu un
numar de 9 functionari publici si 6 functionari contractuali care asigura structura bugetului de
venituri si cheltuieli si executia acestuia. Aparatul de specialitate este format din urmatoarele
compartimente: birou agricol, un birou juridic, birou impozite si taxe, birou contabilitate,
birou achiizitii publice, birou stare civila, birou pentru situatii de urgenta, birou de asistenta
sociala, bibliotecar, primar, viceprimar si secretar.
Consiliul local al comunei Jirlau este asociat la:

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea Braila;

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara ECO Dunarea Braila. Aceste asocieri

au ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii localitatii si a serviciilor.
43

Asociatia Comunelor din Romania.

6. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA MIRCEA VODA este formata

din 2 sate: Mircea Voda si Dedulesti.
-

Funcioneaz din anul 1924 si cladirea a fost reabilitat n anul 2008;

Echipat cu electricitate, telefon, internet , nclzire central;

n cadrul primriei funcioneaz i Consiliul Local Mircea Vod.

Primria Mircea Vod desfasoara activiti administrative curente (colectare de taxe i

impozite, eliberare de adeverine, asigurarea serviciului de cadastru, urbanism, stare civil,

situaii de urgen, asisten social i registrul agricol), urmrete i stimuleaz dezvoltarea
economico-social a comunei.
Consiliul local al comunei Mircea Voda este asociat la:

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea Braila;

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara ECO Dunarea Braila;

Asociatia Comunelor din Romania.

7. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA SURDILA GAISEANCA este

formata din 2 sate: Surdila Gaiseanca si Filipesti. Numele satului Filipesti isi are originile de
la Costache Filipescu, proprietarul mosiei din secolul al-IX-lea de pe teritoriul actual
administrativ, personaj de marca al lumii boieresti din secolul amintit, descendent din familii
vechi de pe timpul lui Basarab I, intemeietorul Tarii Romanesti. Numele localitatii ii este
datorat si a fost un semn de respect al locuitorilor ce au fost improprietariti de acesta. Nepotul
lui Costache Filipescu, Nicolaie Filipescu, a fost Ministrul Apararii Nationale in perioada
1910 1912, este inmormantat in cimitirul Filipesti avand chiar si o piatra funerara deosebita.
Activitatea consiliului local este asigurata de 11 consilieri si 3 comisii de specialitate:
-

Programe de dezvoltare economic, social, buget, finane, administrarea domeniului

public i privat al comunei, urbanism, agricultur, gospodrie comunal, protecia
mediului, servicii i control;

nvmnt, sntate, cultur, protecie social, activiti sportive i de agrement;

Administraie public local, juridic, aprarea ordinii i linitii publice, a drepturilor

cetenilor.
Primaria are asigurata activitatea prin intermediul a 2 functii de demnitate publica,

11 functii publice si 9 functii contractuale dupa cum urmeaza: compartiment agricol i

cadastru, serviciul public de asisten social, compartiment de audit intern, compartiment
financiar contabil impozite i taxe, compartiment dezvoltare rural i achiziii publice,
44

compartiment administrativ, cultur bibliotec, serviciul voluntar pentru situaii de urgen,

compartiment ordine public.
Consiliul local al comunei Surdila Gaiseanca este asociat la:

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea Braila;

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara ECO Dunarea Braila;

Asociatia Comunelor din Romania.

8. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA SURDILA GRECI este formata

din 4 sate: Surdila Greci, Faurei Sat, Bratesu Vechi, Horia.
Primaria Surdila Greci, a carei activitate se desfasoara, sub conducerea unui primar si a
unui viceprimar, cu statut de demnitari, de catre un aparat de specialitate al primarului format
din 8 functionari publici si 7 angajati contractual. Serviciile oferite cetatenilor de catre
Primarie sunt cele stipulate in legislatie, prin serviciile si compartimentele de specialitate:
secretariat, compartiment financiar-contabil - impozite si taxe, compartiment de audit intern,
compartiment de relatii cu publicul, compartiment integrare europeana si dezvoltare rurala,
compartiment agricol, serviciul public de asistenta sociala, stare civila si autoritate tutelara,
serviciul de paza, serviciul pentru activitati gospodaresti, serviciul voluntar pentru situatii de
urgenta, culturabiblioteca, urbanism;
Comuna Surdila Greci este membra a:

Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea Braila;

Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara ECO Dunarea Braila;

Asociatia Comunelor din Romania.

In comuna Surdila Greci isi are sediul ONG-ul Asociatia de dezvoltare economicosociala si culturala Surdila Greci.
9. UNITATEA

ADMINISTRATIV

TERITORIALA

SUTESTI

este

formata

din 2 sate: Sutesti si Mihail Kogalniceanu. Consiliul local este compus dintr-un numar de
13 consilieri locali alei prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat, n condiiile
stabilite de legea pentru alegerea autoritilor administraiei publice locale.
Aparatul de specialitate al primarului este constituit din urmatoarele compartimente:
- buget-finante, contabilitate, impozite si taxe locale;
- administratie publica locala, stare civila si autoritate tutelara;
- cadastru si agricultura;
- cultura-culte;
- serviciul public de asistenta sociala;
45

- serviciul voluntar pentru situatii de urgenta.

In cadrul aparatului de specialitate al primarului sunt incadrate un numar de 30
persoane, din care: 2 functii de demnitate publica, 11 functionari publici si 17 personal
contractual. In cadrul serviciului public de asistenta sociala sunt incadrate 8 persoane cu
contract de munca si 33 persoane cu handicap indemnizabile.
Consiliul local al comunei Sutesti este asociat la:

10.

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea Braila;

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara ECO Dunarea Braila;

Asociatia comunelor din Romania.

UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA ULMU este formata din doua

sate: Ulmu si Jugureanu. Consiliul Local este format din 13 consilieri locali.
Aparatul de specialitate al primarului este constituit din:
-

buget-finante, contabilitate, impozit si taxe locale,

administratie publica locala, stare civila si autoritate tutelara;

cadastru si agricultura;

cultura-culte;

serviciul public de asistenta sociala;

serviciul voluntar pentru situatii de urgenta.

In cadrul aparatului de specialitate al primarului sunt incadrate un numar de 25 persoane

din care: 9 functionari publici, 15 personal contractual.

Consiliul local al comunei Ulmu este asociat la:

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea Braila;

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara ECO Dunarea Braila;

Asociatia Comunelor din Romania.

11. UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA VISANI este formata din 3 sate:

Visani, Cineni-Bai si Plsoiu. Activitatea Consiliului Local este asigurata de
11 consilieri impartiti in 3 comisii de specialitate:
-

Programe de dezvoltare economico-sociala, buget-finante, administratia domeniului

public si privat al comunei, urbanism-agricultura, gospodarie comunala, protectia
mediului, servicii si control;

Invatamantsanatate, cultura protectie sociala, activitati sportive si de agrement;

Administratie publica locala, juridica, apararea ordinii si linistii publice, a drepturilor

cetatenilor.
46

U.A.T. Visani are asigurata activitatea prin 2 functii de demnitate publica, 11 functii
publice si 7 functii contractuale, dupa cum urmeaza: compartiment agricol si cadastru,
compartiment contabilitate, impozite si taxe locale, compartiment asistenta sociala,
compartiment achizitii publice, compartiment situatii de urgenta, compartiment cultura,
compartiment deservire si compartiment paza comunala.
Consiliul local al comunei Visani este asociat la:

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Dunarea Braila;

Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara ECO Dunarea Braila;

Asociatia Comunelor din Romania.

De asemenea, trebuie mentionat faptul ca pe teritoriul Grupului de Actiune Locala, la

vinel institutional, se afla puncte de informare Europe Direct ale Centrului de Informare
Europe Direct Braila, gazduit de catre Asociatia Centrul de Informare si Documentare pentru
Integrare Europeana si Dezvoltare Durabila Braila. Aceste puncte au fost infiintate in anul
2008, cu sprijinul Asociatiei si al Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, si
functioneaza ca vectori de informare europeana la nivelul U.A.T. Faurei, Sutesti si Visani. Cu
sprijinul promotorilor de informatie europeana care activeaza in cadrul acestor puncte locale,
partenerii vor implementa planul de dezvoltare al Grupului de Actiune Locala Campia de
Vest a Brailei.
II.2.1.9 Bilanul politicilor ntreprinse n teritoriu

47

Nr.
crt.

U.A.T.

1.
2.

Tip
proiect/Obiectivul
de investitii

Sursa
finantare

Ciresu
Faurei

de Rol
proiect

Nu este cazul
Phare
2002
Primul pas spre
descentralizare
Phare
2002
Participarea activa
a cetatenilor in
procesul
de
elaborare
si
gestionare
a
bugetelor locale
Parteneriat pentru
dezvoltare
durabila

Phare,
local

buget Unic
aplicant

2005

Phare,
locale

bugete Partener

2005

SGG
prin
Agentia
Nationala
pentru Rromi si
PNUD
Consiliul local
apa si M.A.I.

3.

Galbenu

in Anul realizarii

Contorizarea
retelei
de
potabila
Infiintarea
unui
parc de agrement
Reabilitarea
si
extinderea retelei
de canalizare Str.
Republicii
Phare
2005
Reabilitarea
sistemului
de
colectare
si
transport
a
deseurilornsi
extinderea
sistemului
de
colectare selectiva
in orasul Faurei,
judetul Braila
Phare
2006
Reabilitarea
retelei
de
distributie a apei
potabile in Faurei,
judetul Braila
POS DRU Belsug
in Baragan
Infiintare
sistem
alimentare cu apa

Unic
aplicant

2005

Unic
aplicant

2007

AFM
si Unic
Consiliul Local aplicant
Consiliul local
Unic
aplicant

2009

Phare si buget Unic

local
aplicant

2009

Phare si buget Unic

local
aplicant

2010

POS DRU si Partener

Consiliul Local aplicant
FRDS
Partener

2009-2011

48

2008

2006

4.

5.

Gradistea

Jirlau

Satuc
Infiintare
sistem
alimentare cu apa
Pintecani
Reabilitare Scoala
sat Drogu
Reabilitare Scoala
Zamfiresti
Reabilitare
Gradinita
Sat
Godeni
Constructie
Gradinita sat Satuc
Reabilitare
Gradinita Galbenu
Constructie scoala
noua Sat Galbenu
Infiintare
sistem
alimentare cu apa
Sat Zamfiresti
Consolidare
si
extindere
sediul
Primariei
Reabilitare scoala
si gradinita sat
Maraloiu
Reabilitare scoala
si gradinita Ibrianu
Reabilitare scoala
si gradinita sat
Gradistea de Jos
Instalatie
de
incalzire la scoala
si gradinita Ibrianu
Reabilitare
3
camine
culturale
Gradistea, Ibrianu,
Maraloiu
Racordare
retea
apa
Ibrianu
Maraloiu
Reabilitare cladire
Camin cultural

FRDS

Partener

2006

MECI

Unic
aplicant
Unic
aplicant
Unic
aplicant

2007

Unic
aplicant
Partener

2007

MECI
MECI

MECI
FRDS
MECI
Consiliul local

Consiliul local

2007
2008

2009

Unic
aplicant
Unic
aplicant

2009

Unic
aplicant

2008-2009

2006

Buget
de Unic
stat/Buget local aplicant

2008

Buget
de
stat/Buget local
Buget
de
stat/Buget local

Unic
aplicant
Unic
aplicant

2008

Consiliul local Partener

si
Consiliul
Judetean
H.G.
si Unic
Consiliul Local aplicant

2009

O.G. 7

2008

2005-2007

Unic
aplicant

2009

Consiliul local Unic

si
Consiliul aplicant
Judetean

2007

Extindere
si O.G. 7-Buget
modernizare retea
de alimentare cu
apa
Extindere
sediu Consiliu local
49

Unic
aplicant

2008-2009

Unic

2008

6.

Mircea
Voda

Primarie
Alimentare cu apa
sat Dedulesti
Reabilitare si
modernizare scoala
Dedulesti
Gradinita Dedulesti
Canalizare sistem
centralizat sat
Mircea Voda si
Dedulesti
Reabilitare
iluminat public
Extindere si
reabilitare sediu
primarie
Constructie si
montaj sistem
incalzire termica si
infiintare grup
sanitar gradinita
Mircea Voda
Reabilitare si
extindere
dispensar uman
Amenajare parc
Dedulesti
Imprejmuire gard
teren fotbal
Dedulesti
Reabilitare camin
cultural Mircea
Voda
Imprejmuire gard
teren fotbal Mircea
Voda
Schimbare
invelitoare acoperis
gradinita Mircea
Voda
construire gard
parc mircea voda
Strategia de
dezvoltare
durabila a
microzonei de vest
a judetului Braila
Pietruiri strazi

Fonduri
europene
MECI si buget
local
Buget local
OG 7 si buget
local

Buget local
Buget local

aplicant
aplicant

2005

Beneficiar si
aplicant

2008

Unic
aplicant
Aplicant

2008

Unic
aplicant
Unic
aplicant

2008-2009

2007-2011

2009

Buget local
MECI

Aplicant

2009

Buget local si
CJ

Aplicant

2009

Buget local

Unic
aplicant
Unic
aplicant

2009

Buget local

Unic
aplicant

2009

Buget local

Unic
aplicant

2009

Buget local

Unic
aplicant

2009

Buget local

Unic
aplicant
Partener

2010

Buget local

PODCA

Buget local
50

Unic
aplicant

2008

In curs de
contractare

2010

7.

8.

Surdila
Gaiseanca

Surdila
Greci

Reabilitare alei
stradale
Extindere
constructii Scoala
Surdila Gaiseanca
Infiintare
constructii cimitir
Filipesti
Reabilitare covor
asfaltic
Extindere
constructie retea de
apa potabila
Modernizari
iluminat public
Infiintari
constructii
Grup
Sanitar
Scoala
Filipesti
Constructie
si
montaj
Sistem
incalzire termica
Scoala Filipesti
Construire/Reabilit
are
sediu
administrativ
Filipesti
Modernizare/pietru
ire strazi
Eficientizarea
si
modernizarea
sistemului
de
iluminat public in
comuna
Surdila
Greci
Alimentare cu apa
a comunei Surdila
Greci,
satele
Surdila
Greci,
Bratesu
Vechi,
Faurei Sat si Horia

Buget local

Unic
aplicant
Partener
lider

2010

Consiliul local

Unic
aplicant

2008

Consiliul local

Unic
aplicant
Unic
aplicant

2007

Unic
aplicant
Unic
aplicant

2006

Consiliul local Partener

si
Consiliul
Judetean

2008

Consiliul local

Unic
aplicant

2008

Unic
aplicant
Consiliul local Unic
si
Consiliul aplicant
Judetean

2007

Fonduri
guvernamentale
O.G. 7/2006

Unic
aplicant

2009

Sala
de
sport Fonduri
scolara cu nivel de guvernamentale
practica
sportiva prin C.N.I.
competionala
locala, teren de
handbal si 150 de
locuri
pentru
spectatori

Unic
aplicant

In curs de
implementare

Consiliul local

Consiliul local

Consiliul local
Consiliul local

Consiliul local

51

2009

2007

2007

2008

Strategia
de
dezvoltare durabila
a microzonei de
vest a judetului
Braila
Reconstructia
ecologica forestiera
a
terenurilor
degradate

Reabilitarea
spatiilor
de
depozitare
a
gunoaielor
prin
salubrizarea zonei
si reintroducerea ei
in circuitul natural
Construirea unui
Asezamant
Cultural de tip I
Camin
Cultural
localitatea Surdila
Greci
Reabilitare Scoala
cu clasele I-VIII
Surdila Greci
1. Viitorul
scolii,
viitorul
comunitatii
2. Micul
Tandarica

9.

Sutesti

10. Ulmu
11. Visani

PODCA Axa
I

Partener

Urmeaza sa se
semneze
contractul de
finantare

Fonduri
guvernamentale
Ministerul
Agriculturii,
Padurilor di
Dezvoltarii
Rurale
Bugetul local

Beneficiar

2008

Unic
aplicant

2009

Fonduri
guvernamentale
Ministerul
Culturii

Unic
aplicant

In curs de
evaluare

Banca
Mondiala

Beneficiar

2003

Banca
Mondiala 90%
si comuntatea
locala 10% -

Unic
2005 2006
aplicant
Proiecte prin
Ministerul
Educatiei Programul
pentru
invatamantul
rural (PIR)
Reabilitare
retea Consiliul local Unic
2007
apa potabila
si
Consiliul aplicant
Judetean
Nu este cazul
Reabilitare sistem Consiliul local
Unic
2007
alimentare cu apa
aplicant
sat Plasoiu
Reabilitare
si Consiliul local
Unic
2008
modernizare drum
aplicant
comunal Ciineni Bai
Modernizare
si Consiliul local
Unic
2008
reparare iluminat
aplicant
52

public
Sala de educatie CNI
fizica scolara

Unic
aplicant

2009

Sursa: Strategia de dezvoltare durabila a judetului Braila 2010-2015

II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului
PARTEA A-II-A ANALIZA SWOT
TERITORIUL
(caracteristici geografice izolare deservire infrastructuri)
(centre de interes patrimoniu cultura mediul inconjurator)
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Existenta unor suprafete intinse de terenuri Fragmentarea suprafetelor agricole ce
plane pretabile mecanizarii si irigarii;

conduce la practicarea unei agriculturi

traditionale slab competitiv economice;

Existenta solurilor fertile;

Productivitatea relativ scazuta a muncii in

Potential hidrografic;
Resurse termice care permit cultivarea

agricultura;
Lipsa unui sistem competitiv de desfacere

unor culturi energetice;

a produselor agricole;

Practicarea unor culturi succesive;

Resurse minerale si zacaminte de gaze

Insuficienta dezvoltare a utilitatilor si a

serviciilor publice;

naturale;
Existenta unor lacuri sarate, ce au calitati

Infrastructura de transport slab dezvoltata,

raportata la cerintele actuale ale Uniunii

terapeutice;

Europene;

Retea de alimentare cu apa;

Lipsa solutiilor eficiente pentru utilizarea

Retea de iluminat public;

Retea de telefonie fixa si mobila;

de ingrasaminte naturale si renuntarea la

Existenta drumurilor nationale DN 2B si

substantele chimice;
Lipsa perdelelor de protectie;

DN 22 pe teritoriul GAL;
Existenta unei retele de drumuri judetene

Gestionarea deseurilor necorespunzatoare;

si comunale care acopera intreaga zona;

Procent slab de accesare a fondurilor

Existenta unei retele de cai ferate si a unui

important nod feroviar in loc. Faurei;
Existenta
(lacasuri

obiectivelor
de

cult,

de

situri

patrimoniu
arheologice,

monumente istorice etc);

53

nerambursabile.

 Distanta mica fata de capitala tarii;

Existenta unor arii naturale protejate:
a) de interes national: rezervatii naturale
(Lacul Jirlau);
b) de

interes

comunitar

sau

situri

NATURA 2000 (ROSCI0005 Balta

Alba-Amara-Jirlau-Lacu

Sarat

Caineni, ROSPA0004 Balta AlbaAmara-Jirlau);

Existenta

unor

conditii

climatice

favorabile pentru accesarea de fonduri in

vederea producerii de energie din surse
alternative;
Aplicarea riguroasa a legislatiei privind
protectia mediului.
OPORTUNITATI
Conditii

favorabile

de

RISCURI
obtinere

produselor ecologice, ce pot fi exportate

in conditii avantajoase;

conduc la scaderea randamentului;

Facilitati legislative privind arendarea

suprafetelor agricole;

organisme

de

sprijin

perioadelor

Capacitatile reduse de prelucrare si de

fructe ce pot determina pierderi in

perioadele de varf de productie;

Accesarea fondurilor europene;

cadrului

ridicata

stocare in zona a productiei de legume si

producatorilor;

Existenta

Frecventa

secetoase in agricultura;

Existenta unor asociatii profesionale si a

unor

Eroziunea si degradarea solurilor ce

legislativ

produsele agroalimentare de pe piata

pentru

Uniunii Europene;

intemeierea si dezvoltarea exploatatiilor

agricole;

Numarul de concurenti in crestere pentru

Lipsa

resurselor

materiale

pentru

Realizarea sistemului de canalizare;

indeplinirea obiectivelor de investitii

Cresterea capacitatii antreprenoriale;

propuse.

Dezvoltarea turismului durabil;

Realizarea de parteneriate cu teritorii din
54

tara sau Uniunea Europeana in vederea

dezvoltarii zonei GAL.
POPULATIA
(demografie populatie activa- imbatranire nivel de instruire
cunostinte si competente specifice )
PUNCTE TARI

Personal

instruit

si

PUNCTE SLABE
calificat

in

Imbatranirea populatiei;

implementarea programelor cu finantare

Existenta

nerambursabila si alte domenii;

unor

grupuri

defavorizate;

Numar sporit al populatiei active;

Existenta unor grupuri de minoritati in

Cresterea ratei somajului in teritoriu.

zona GAL;

Grad ridicat de ocupare a populatiei in

sectorul agricol, sector ce predomina in
desfasurarea activitatilor economice din
zona.

OPORTUNITATI
Cresterea

RISCURI

sporului

natural

prin

Cresterea gradului de saracie;

incurajarea stabilirii de familii tinere in

Scaderea ratei natalitatii;

zona;

Cresterea numarului de emigranti;

Riscul deprofesionalizarii.

Incurajarea persoanelor aflate la munca

in strainatate pentru a se stabili in zona
prin oferirea unor facilitati (teren pentru
familii tinere pus la dispozitie de catre
Consiliile Locale, facilitati fiscale si
consultanta pentru accesarea surselor
europene etc);
Acces pe piata fortei de munca in
municipiul

Braila

sau

in

sociale

judetele

invecinate;
55

 Existenta fondurilor nerambursabile ce

pot fi accesate in domeniu;
Implicarea minoritatilor in dezvoltarea
comunitatii;
Crearea de job-cluburi.
ACTIVITATI ECONOMICE
(primar tertiar servicii - turism)
PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Existena n zona a agenilor economici;

Preocuparea

pentru

financiare

la

nivel

local,

insuficiente pentru susinerea/promovarea

introducerea

tehnologiilor noi;

unor investitii;

Profil economic al societatilor care

Utilizarea unor tehnologii vechi, cu

permite posibiliti de diversificare a

productivitate

activitatilor;

scazut;

Existenta

potenialului

agricol

Absena

si

eficien

implementrii

economic

sistemului

calitate n cadrul proceselor de producie

Terenuri i spaii disponibile pentru

i a produselor;

Practicarea turismului balnear si piscicol;

Productie

de

cereale

Lipsa unui sistem centralizat de desfacere

a produselor agricole si produselor finite;

Utilaje

produse

si

agricole

insuficiente

pentru

legumicole crescuta;

efectuarea la timp a lucrarilor agricole;

Pondere crescuta a microintreprinderilor.

Lipsa marketingului i promovrii locale.

OPORTUNITATI

RISCURI

Dezvoltarea cooperrii locale;

Legislaia n continu schimbare;

Dezvoltarea antreprenoriatului;

Oferte de creditare greu accesibile;

Creterea

Interes sczut al investitorilor;

IMM;

Creterea ponderii muncii la negru;

Diversificarea activitilor economice;

Lipsa

Facilitati legislative privind arendarea

competitivitii

sectorului

suprafetelor agricole;

de

zootehnic;

dezvoltarea activitatilor economice;

Resurse

Existenta

guvernamentale

programe
europene

privind
56

de

sustinere

activitatilor economice;

unor

capitalului

Numarul de concurenti in crestere pentru

produsele agroalimentare de pe piata
Uniunii Europene;

stimularea dezvoltrii ntreprinderilor;

problemelor comunitii i dezvoltarea

pentru obinerea finanrilor;

Cerere de produse agricole ecologice;

Introducerea

tehnologiilor

noi

Promovarea

Costuri mari de conformare a agentilor

economici la standardele de mediu;

si

transferul de know-how;

Proceduri dificile de obtinere a avizelor

de catre societatile comerciale;

produselor

locale,

Dificultati in implementarea proiectelor

traditionale;

de turism datorate proprietatii terenurilor

Interes crescut la nivel international

vizate;

pentru promovarea turismului durabil;

birocratice,

complexe i cu durata mare de timp

procedurilor

Implicarea actorilor locali n rezolvarea

acesteia;

Continuarea

Pierderea ocupaiilor tradiionale locale.

Valorificarea spiritului antreprenorial i

ncurajarea

sectorului

teriar

pentru

atragerea forei de munc existente n

zona vizata de GAL.

ORGANIZAREA SOCIALA SI INSTITUTIONALA

(activitati asociative ONG organizare institutionala)
PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Disponibilitatea autoritatilor publice catre

realizarea de parteneriate (public-public,

Resurse insuficiente pentru sustinerea

activitatilor institutionale.

public-privat);
Organizare

institutionala

eficienta

si

structurata;
Deschiderea administratiei si a mediului
privat catre nou;
Reprezentare egala a tuturor sectoarelor de
activitate.
OPORTUNITATI

RISCURI

Crearea de proiecte integrate in vederea

Retragerea

dezvoltarii durabile a zonei vizate de

structurii;

GAL;

57

membrilor

Dizolvarea Asociatiei.

din

cadrul

Infratiri intre localitati;

Schimburi

de

experienta

cu

alte

GAL-uri;

Aderarea de membri noi la GAL.

PARTEA A III - A: PRIORITI

In cadrul Grupului de Actiune Locala Campia de Vest a Brailei au fost identificate trei
prioritati majore, care vor conduce la dezvoltarea teritoriului vizat:
1. Cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului
turistic;
2. Imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural;
3. Dezvoltarea marketingului serviciilor si promovarea teritoriala.
Obiectivele operationale ce se urmaresc a fi realizate in cadrul celor trei prioritati majore
stabilite se gasesc in Anexa nr. 1. Atat masurile cat si prioritatile au fost stabilite in
conformitate cu prevederile Programului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 si cu
Strategiile de dezvoltare locala ale comunitatilor incluse in GAL, avand in vedere si
prioritatile de dezvoltare ale reprezentantilor mediului privat si societatii civile.
1. Cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic
Aceasta prioritate se adreseaza unui grup tinta predominant in spatiul rural al teritoriului
GAL, si anume persoanelor fizice/juridice ocupate in agricultura si turism. Acest sector este
slab dezvoltat, majoritar cu exploatatii agricole mici sau chiar agricultura de subzistenta.
Grupul de Actiune Locala va aplica, in vederea dezvoltarii acestui obiectiv, in cadrul
masurilor ce coincid cu cele existente in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala
(PNDR 2007-2013) Masurile 141, 112, 121, 123, 142, 312, 313, 125.
2. Imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural
Prioritatea se adreseaza deopotriva sectorului public, cat si celui privat, deoarece vizeaza
atat dezvoltarea infrastructurii de mediu, sanatate, transport etc, cat si dezvoltarea sectorului
serviciilor. Proiectele ce urmeaza sa fie propuse in cadrul acestui obiectiv vor fi finantate in
cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 Masurile 125, 221, 322.
3. Dezvoltarea marketingului serviciilor si promovarea teritoriala
58

Aceasta prioritate se adreseaza atat persoanelor fizice locuitori ai teritoriului GAL, cat
si grupurilor de producatori. Se urmareste incurajarea fenomenului de asociere (asociere
economica, de promovare etc) care pe teritoriul GAL este aproape inexistent, imbunatatirea
calitatii resurselor umane si promovarea identitatii teritoriale.
Masurile vizate in cadrul PNDR 2007-13 pentru indeplinirea acestei prioritati vor fi
Masurile 313, 322, 312.
Avand in vedere ca Programul National de Dezvoltare Rurala se desfasoara in
perioada 2007-2013, Grupul de Actiune Locala va accesa si alte masuri din PNDR
(de ex. Masura 511), pentru care la acest moment nu au fost lansate apeluri si nu exista
specificatii care sa permita dezvoltarea particularitatilor acestor masuri in cadrul Anexei nr. 2.
Complementaritatea cu alte programe de dezvoltare
Desi GAL-urile vor aplica initial pentru a obitne finantare in cadrul masurilor PNDR,
asociatia odata constituita va dori sa aduca plus valoare prin acceasarea tuturor oportunitatilor
de finantare:
a) Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 (PNDR) parte din masurile de
finantare propuse prin Strategie sunt incluse in PNDR;
b) Programul Operational Regional 2007-2013. In cadrul acestui program, autoritatile
publice locale pot accesa si obtine finantare nerambursabila pentru obiective care vizeaza
infrastructura de sanatate, situatii de urgenta, infrastructura educationala si turistica. De
asemenea partenerii privati pot accesa fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea sectorului
microintreprinderilor;
c) Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii Administrative 2007-2013
incurajeaza in special proiectele propuse de catre autoritatile publice, care vizeaza elaborarea
si implementarea strategiilor de dezvoltare locala si formarea profesionala pentru functionarii
publici;
d) Programul Operational Sectorial de Mediu 2007-2013 prin intermediul acestui
program pot fi accesate fonduri nerambursabile pentru infrastructura de apa, apa uzata,
canalizare, imbunatatirea managementului deseurilor si sprijinirea managementului ariilor
protejate. Toate investitiile vor respecta normativele in vigoare si principiul dezvoltarii
durabile, pentru adaptarea mecanismelor locale de mediu la schimbarile climatice;
e) Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice 2007-2013
reprezinta un pachet de oportunitati de finantare, adresat in mod special mediului privat
pentru dezvoltarea capacitatii de productie, cresterea gradului de utilizare a tehnologiilor noi,
59

a Internetului, realizarea unei afaceri independente etc. care sa vina in completarea

investitiilor realizate de catre administratia publica;
f)

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

reprezinta o oportunitate pentru dezvoltarea mediului rural din perspectiva resurselor umane.
Pot fi propuse spre finantare proiecte pentru calificare/recalificarea/perfectionarea
personalului angajat, al managerilor, al somerilor/persoanelor inactive etc. din mediul rural.
Proiectele pot viza diferite domenii de activitate si incurajeaza combaterea excluziunii sociale.
POS DRU 2007-2013 va fi accesat in paralel cu celelalte programe de finantare derulate in
domeniul infrastructurii pentru a asigura personal instruit in domeniu, inclusiv prin includerea
categoriilor de persoane de etnii diferite di a grupurilor vulnerabile in activitatile socioeconomice care vor conduce la dezvoltarea comunitatilor locale in ceea ce priveste
capacitatea de productie, demararea unor afaceri proprii, astfel depansindu-se statutul de
simplu consumator al cetateanului.
g) Programul Operational Sectorial de Transport 2007-2013 In cadrul acestui
program pot fi finantate programe majore care vizeaza infrastructura de transport;
h) Planul de Dezvoltare Regionala Sud-Est 2007-2013;
i)

Strategiei de dezvoltare a Judetului Braila 2010-2015.

Consideram ca masurile de finantare propuse prin Planul de dezvoltare sustin dezvoltarea

economica a teritoriului prin incurajarea competivitatii micro-intreprinderilor, precum si
cresterea atractivitatii si dezvoltarii culturale a teritoriului prin promovarea identitatii si
patrimoniului cultural existent in cele 16 comunitati aferente. Astfel documentul este
complementare obiectivelor Planului de Dezvoltare Regionala Sud-Est.

60

Anexa nr. 1.

PARTEA A IV A: MSURA
Prioriti

1. Cresterea competitivitatii
microintreprinderilor
si
dezvoltarea
sectorului
turistic

OBIECTIVE OPERATIONALE
Infiintarea, modernizarea si extinderea
de intreprinderi mici si mijlocii,
inclusiv prin introducerea de noi
tehnologii in intreprinderile locale
Dezvoltarea sectorului serviciilor la
nivelul teritoriului GAL

MASURI
Masura 112
Masura 121
Masura 141
Submasura 125 b
Masura 142
Masura 123

Reabilitarea/Valorificarea obiectivelor
de interes turistic din teritoriu

Masura 313
Masura 125 a

Reabilitarea/modernizarea elementelor
de infrastructura
2. Imbunatatirea calitatii vietii
in mediul rural

Dezvoltarea sectoarelor social si

educational
Valorificarea elementelor de
patrimoniu

3. Dezvoltarea marketingului
serviciilor si promovarea
teritoriala

Diversificarea formelor de promovare

a identitatii teritoriale si a serviciilor
locale
Promovare turistica si culturala

61

Masura 221
Masura 322 cu submasuri
Masura 313
Masura 322
Masura 312
Masura 313

Masura 322 cu
submasuri

Alocare financiara GAL

Nr.
crt.
1.
2.

Categorii de cheltuieli
Cheltuieli de investii proiecte
Cheltuieli de functionare
TOTAL

Grad de finantare
89,14%
10,86 %
100%

Alocare financiara
-EURO2.546.300,00
310.491,00
2,856,791.00

Alocarea financiara (cheltuielile de investitii proiecte si cheltuieli de functionare) a fost calculata pe un orizont de timp de 3 ani
(2011 2013).
Datorita alocarii financiare destul de mici in raport cu necesitatile si aria de acoperire a teritoriuliui si capacitatea de cofinantare a
proiectelor, GAL va incuraja investitiile de mici dimensiuni. Astfel se va asigura un numar mai mare de proiecte finantate si o dezvoltare
omogena a teritoriului.

62

Anexa nr. 2
Msura 112 Instalarea tinerilor fermieri
Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei:
Obiectivele operationale ale acestei masuri: cresterea numarului de tineri agricultori care incep pentru prima data o activitate agricola ca sefi
de exploatatii si incurajarea tinerilor fermieri de a realiza investitii.
Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii:
Prin intermediul acestei masuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului,
si anume cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic prin imbunatatirea si cresteerea competitivitatii
sectorului agricol prin promovarea instalarii tinerilor fermieri si sprijinirea procesului de modernizare si conformitate cu cerintele pentru
protectia mediului, igiena si bunastarea animalelor, siguranta la locul de munca.
Beneficiari :
Tipuri de beneficiari:
Publici: nu este cazul
Privai: fermierii in varsta de pana la 40 de ani
persoane fizice sau juridice
Evaluarea numrului: 5 proiecte.
Precizri privind aciunile eligibile :
Tipuri de aciuni eligibile :
- construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluzandu-le si pe cele pentru protectia
mediului;
- achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii,
echipamente si software specializate;
- achizitionarea de animale si dupa caz a cotei de productie;
- achizitionarea de teren pentru activitati agricole;

63

Finanare :
Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional): 100 %
Nr. de
proiecte
prevzute

Cost total mediu

Estimarea
costului total pe
msur

Contribuia
FEADR
msur

Contribuia
public naional

Contribuia
privat

25.000

125.000

100.000

25.000

0%

Criterii de selectie locala:

Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.

Criterii de selectie
Femei care se instaleaza ca tineri fermieri, cu varsta pana in 40 de ani
Beneficiari care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/ FEADR pentru acelasi tip de activitate
Proiectele care vizeaza protectia mediului
Achizitionarea de tehnologii inovative
TOTAL

Punctaj
25
15
20
40
100

Msura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole

Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei:
Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza:
Promovarea investitiilor in exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi si/sau
modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, infiintarea
de plantatii, etc.
Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii:
Prin intermediul acestei masuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului,
si anume cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic prin introducerea de tehnologii si procedee noi,
diversificarea productiei, sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative in vederea incurajarii fenomenului de
asociere.
64

Beneficiari :
Tipuri de beneficiari:
Publici: nu este cazul.
Privai:
Persoana fizica autorizata
Intreprinderi individuale
Societate in nume colectiv
Societate pe actiuni
Societate cu raspundere limitata
Societate agricola
Grup de producatori
Evaluarea numrului: 5 proiecte.
Precizri privind aciunile eligibile:
Tipuri de aciuni eligibile:
- construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluzand investitiile pentru respectarea
standardelor comunitare si pe cele pentru protectia mediului si depozitarea ingrasamintelor
- construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol
- construirea si/sau modrnizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte: echipamente pentru producerea de furaje, instalatii de muls,
linii tehnologice de prelucrare si ambalare a produselor, dotari tehnice in scopul asigurarii controlului calitatii;
- construirea si/sau moderizarea serelor
- infiinatrea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni
- investitii pentru procesarea produselor agricole, cuprinzand echipamente pentru vanzarea acestora, inclusiv depozitare, racire.

65

Finanare :
Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional): 40 %
Estimarea
Nr. de
costului total pe
proiecte
Cost total mediu
msur
prevzute
5

50.000

250.000

Contribuia
FEADR
msur

Contribuia
public naional

Contribuia
privat

80.000

20.000

150.000

Criterii de selectie locala:

Nr.
Criterii de selectie
crt.
1. Exploatatii agricole de semi-subzistenta
Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/ FEADR pentru acelasi tip de
2.
activitate
3. Exploatatii agricole detinute de fermieri cu varsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului
4. Proiectele care au si investitii pentru procesarea produselor agricole
5. Exploatatii vegetale si de crestere a animalelor in sistem ecologic
Beneficiarul este membru al unei forme asociative recunoscute conform legislatiei nationale in
6.
vigoare
7. Proiecte cu valoare maxima de 20.000 Euro
TOTAL

Punctaj
25
15
5
20
20
5
10
100

Msura 123 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere

Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :
Obiectivele general ale acestei masuri vizeaza:
Cresterea competitivitatii intreprinderilor de procesare agroalimentare si forestiere, prin imbunatatirea performanetei genrale a
intreprinderilor din sectorul de procesare si marketing a produselor agricole si forestiere, printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a
altor factori de productie.
Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :
Prin intermediul acestei masuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului,
si anume cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic prin introducerea si dezvoltarea de tehnologii si
66

procedee pentru obtinerea de noi produse agricole si forestire, adaptarea intreprinderilor la noile standarde europene atat in etapa de
procesare cat si in cea de distributie a produselor obtinute.
Beneficiari :
Tipuri de beneficiari :
Publici: nu este cazul
Privai:
Micro-intreprinderi si Intreprinderi Mici si Mijlocii
Cooperative agricole
Asociatii familiale
Grupuri de producatori
Evaluarea numrului: 2 proiecte
Precizri privind aciunile eligibile :
* Aciuni imateriale :
Tip de aciuni eligibile :
- constructii noi si/sau modernizarea cladirilor folosite pentru procesul de productie, inclusiv constructii destinate mediului
- constructii noi si/sau modernizari pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross
- investiii pentru mbuntirea controlului intern al calitii materiei prime, semifabricatelor, produselor i subproduselor obinute n
cadrul unitilor de procesare i marketing;
Finanare:
Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional): 50 %
Nr. de
Estimarea
proiecte
Cost total mediu
costului total pe
prevzute
msur
2

200.000

400.000

67

Contribuia
FEADR
msur

Contribuia
public naional

Contribuia
privat

160.000

40.000

200.000

Criterii de selectie locala:

Nr.
Criterii de selectie
crt.
1.
IMM-uri din zone unde exista materie prima disponibila si nu exista capacitati de procesare
Beneficiarul este membru al unei forme asociative recunoscute conform legislatiei nationale in
2.
vigoare
3.
Sa nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate
4.
IMM-uri care sunt atat producatoare de materie prima cat si procesatoare
5.
IMM-uri care proceseaza produse traditionale si asimilate
6.
Sa colecteze si/ sau sa proceseze produse ecologice
TOTAL

Punctaj
30
5
10
20
20
15
100

Submsura 125 b Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea silviculturii

Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :
Obiectivele operationale ale acestei submasuri vizeaza:
- Construirea i/sau modernizarea infrastructurii forestiere (drumuri forestiere, ci ferate forestiere i funiculare);
- Lucrri de corectarea torenilor n pduri.
Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :
Prin intermediul acestei submasuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GALului, si anume cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic prin dezvoltarea infrastructurii padurii in
vederea asigurarii competitivitatii sectorului forestier si prin diminuarea riscului incidentei fenomenelor naturale persiculoase asupra
padurii.
Beneficiari :
Tipuri de beneficiari :
Publici: nu este cazul.
Privai:
proprietari/deintori (cu drept de administrare) privai de pdure, persoane fizice i juridice;
asociaii de proprietari/ deintori privai de pdure;
Evaluarea numrului: 1 proiect
68

Precizri privind aciunile eligibile :

* Aciuni imateriale :
Tip de aciuni eligibile :
A. Infrastructur rutier forestier - construirea i/sau modernizarea drumurilor forestiere, inclusiv poduri i podee, lucrri de aprare consolidare, lucrri de sigurana circulaiei (parapei), semnalizare i avertizare;
B. Infrastructur feroviar forestier - construirea i modernizarea terasamentelor i calea de rulare, inclusiv poduri i podee, lucrri de
aprare - consolidare, tunele, lucrri de semnalizare i avertizare;
C. Lucrri de corectare a torenilor, situate n pdure construirea barajelor, digurilor, canalelor sau alte asemenea lucrri.

Finanare :
Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional): 75 %
Nr. de
Estimarea
costului total pe
proiecte
Cost total mediu
prevzute
msur
1

100.000

100.000

Contribuia
FEADR
msur

Contribuia
public naional

Contribuia
privat

60.000

15.000

25.000

Criterii de selectie locala:

Nr.
Criterii de selectie
crt.
Beneficiarul este membru al unei forme asociative recunoscute conform legislatiei nationale in
1.
vigoare
2.
Sa nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate
3.
Investitii care vizeaza infrastructura rutiera forestiera
4.
Investitii care vizeaza infrastructura feroviar forestiera
5.
Construire baraje, diguri, canale situate in padure
TOTAL

69

Punctaj
20
15
40
5
20
100

Msura 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta

Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :
Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza: asigurarea sprijinirii veniturilor necesare n perioada de restructurare a fermelor de
semi-subzisten pentru o mai bun utilizare a resurselor umane i a factorilor de producie prin stimularea spiritului antreprenorial si
diversificarea activitatilor si veniturilor.
Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :
Prin intermediul acestei masuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului,
si anume cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic prin cresterea volumului productiei destinate
comercializarii pentru ca fermele de semi-subzistenta sa devina viabile economic si divesrificarea productiei in functie de cerintele pietei si
introducerea de noi produse.
Beneficiari :
Tipuri de beneficiari :
Publici: nu este cazul
Privai:
Persoanele fizice in varsta de pana la 62 ani
Evaluarea numrului: 5 proiecte
Precizri privind aciunile eligibile :
Tip de aciuni eligibile :
Pentru a putea primi sprijin n cadrul Msurii 141, solicitantul va trebui s ntocmeasc un Plan de afaceri pentru o perioad de cinci
ani. Dup o perioad de trei ani de la acordarea sprijinului se verific respectarea cerinelor minime din Planul de afaceri depus iniial la
solicitarea sprijinului. La aceast dat, solicitantul trebuie s demonstreze c fa de situaia iniial a activitii precizat n Planul de
afaceri:
- producia agricol obinut destinat comercializrii nregistreaz o cretere de 20%;
- si dimensiunea economic a exploataiei agricole crete cu minim 3 UDE.

70

Finanare :
Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional): 100 %
Estimarea
Nr. de
costului total pe
proiecte
Cost total mediu
msur
prevzute
5

1.500

7.500

Contribuia
FEADR
msur

Contribuia
public naional

Contribuia
privat

6.000

1.500

0%

Criterii de selectie locala:

Nr.
Criterii de selectie
crt.
1.
Sa nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate
2.
Benficiarul sa aiba varsta pana in 40 de ani
3.
Reprezentantii legali ai beneficiarilor sunt femei
4.
Productia agricola obinut destinat comercializrii nregistreaz o cretere de minim 20%
5.
Dimensiunea economic a exploataiei agricole crete cu minim 3 UDE
TOTAL

Punctaj
10
15
15
30
30
100

Msura 142 Infiintarea grupurilor de producatori

Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :
Obiectivul specific al acestei masuri vizeaza: ncurajarea nfiinrii grupurilor de productori din sectorul agricol i silvic n vederea
obinerii de produse de calitate care ndeplinesc standardele comunitare, prin aplicarea unor tehnologii de producie unitare i sprijinirea
accesului la pia a propriilor membri.
Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :
Prin intermediul acestei submasuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GALului, si anume cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic prin dezvoltarea echilibrata a relatiilor
dintre producatori si sectoarele de procesare si comercializare si adaptarea productiei din punct de vedere cantitativ si calitativ la cerintele
consumatorilor.

71

Beneficiari :
Tipuri de beneficiari :
Publici: nu este cazul
Privai:
Societati comerciale
Societati agricole
Asociatii
Cooperative agricole
Evaluarea numrului: 1 proiect
Precizri privind aciunile eligibile :
* Aciuni imateriale :
Tip de aciuni eligibile :
n cadrul Msurii 142 se acord sprijin pentru grupurile de productori recunoscute conform legislaiei naionale n vigoare, care
activeaz n urmtoarele sectoare:
1. Sectorul agricol: culturi de cmp (cereale, oleaginoase, culturi proteice, tehnice, culturi rdcinoase cmp);
horticultur ( flori, plante ornamentale);
viticultur (vi de vie pentru vin);
creterea animalelor pentru lapte;
creterea animalelor (excluznd laptele);
granivore (porci i psri);
mixt (creterea animalelor pentru lapte i carne/culturi vegetale i creterea animalelor).
2. Sectorul forestier:
produse lemnoase;
produse nelemnoase.

72

Finanare :
Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional) : 100 %
Estimarea
Nr. de
costului total pe
proiecte
Cost total mediu
msur
prevzute
1

200.000

200.000

Contribuia
FEADR
msur

Contribuia
public naional

Contribuia
privat

160.000

40.000

0%

Criterii de selectie locala:

Nr.
Criterii de selectie
crt.
1.
Membrii sa nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate
2.
Aplicarea unor tehnologii de productie unitara
3.
Beneficiari care activeaza in sectorul agricol
4.
Beneficiari care activeaza in sectorul forestier
TOTAL

Punctaj
15
40
40
5
100

Msura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi

Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei:
Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza:
1. Crearea de micro-ntreprinderi precum i dezvoltarea celor existente n sectorul non-agricol n spaiul rural;
2. ncurajarea iniiativelor de afaceri promovate, n special de ctre tineri i femei;
3. ncurajarea activitilor meteugreti i a altor activiti tradiionale;
4. Reducerea gradului de dependen fa de agricultur.
Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii:
Prin intermediul acestei masuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GAL-ului,
si anume cresterea competitivitatii microintreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic prin incurajarea activitatilor non-agricole, in
scopul cresterii numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale.

73

Beneficiari :
Tipuri de beneficiari :
Publici: nu este cazul
Privai:
Micro-intreprinderile
Persoane fizice
Evaluarea numrului: 5 proiecte
Precizri privind aciunile eligibile:
Tip de aciuni eligibile
Investiii n activiti non-agricole:
- Industria uoar (articole de pielrie, nclminte, ln, blan, tricotaje, produse de uz gospodresc, produse odorizante etc.);
- n activiti de procesare industrial a produselor lemnoase ncepnd de la stadiul de cherestea (ex. mobil);
- Mecanic fin, asamblare maini, unelte i obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.
Investiii pentru dezvoltarea activitilor meteugreti
Servicii pentru populaia rural (croitorie, frizerie, cizmarie, conectare si difuzare internet,, mecanizare, transport, )
Investiii n producerea de energie regenerabil
Finanare :
Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional): 70 %
Nr. de
Estimarea
proiecte
Cost total mediu
costului total pe
prevzute
msur
5

50.000

250.000

74

Contribuia
FEADR
msur

Contribuia
public naional

Contribuia
privat

140.000

35.000

75.000

Criterii de selectie locala:

Nr.
Criterii de selectie
crt.
Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare in ultimii 3
1.
ani
2.
Proiecte care promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat
3.
Proiecte derulate de femei/ tineri cu varsta pana in 40 de ani la data depunerii proiectelor
4.
Micro-intreprinderi nou infiintate (start-up-uri)
5.
Proiecte care vizeaza acordarea de servicii pentru populatia rurala
6.
Proiecte care vizeaza investitii in energia regenerabila
TOTAL

Punctaj
15
15
20
20
20
100

MASURA 125 - Submasura 125 a - mbuntirea i dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea i adaptarea agriculturii
Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare miza interventiei :
Obiectivele operationale ale acestei submasuri vizeaza:
- Modernizarea i/sau retehnologizarea sistemelor de irigaii i a altor lucrri de mbuntiri funciare (drenaje, lucrri de aprare mpotriva
inundaiilor, etc.).
- Construirea i/ sau modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de acces i drumurile agricole de exploataie, lucrrile de corectare a
torenilor, situate n fondul funciar agricol. Conform acestor obiective, pe teritoriul GAL se pot construi/moderniza elementele de
infrastructura de acces in zonele agricole, precum si anumite tehnologizari de irigatii, drenaje etc.

Descrierea interventiei domeniul de acoperire al masurii :

Prin intermediul acestei submasuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 2 stabilita in cadrul Planului de dezvoltare al GALului, si anume imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural prin constructia/modernizarea/reabilitarea elementelor de infrastructura
existente.
75

Beneficiari:
Tipuri de beneficiari:
Publici:
- unitile administrativ-teritoriale deintoare de terenuri agricole i/sau de infrastructura de
reprezentanii lor legali;

acces la exploataiile agricole, prin

- Organizaii/ federaii de utilitate public proprietarilor/ deintorilor de terenuri agricole.

Privati:
- Asociaii de Dezvoltare Intercomunitara (ADI) deintoare de terenuri agricole i/ sau de infrastructura de acces la exploataiile agricole;
Evaluarea numarului: 2 proiecte.
Precizari privind actiunile eligibile:
Investitii eligibile:
A. Infrastructura rutier agricol construirea i/sau modernizarea drumurilor de acces, poduri i podee, drumurilor agricole de
exploataie;
B. Sisteme de irigatii modernizare i/sau retehnologizare, inclusiv lucrri pentru staiile de pompare, de contorizare;
C. Sisteme de desecare i drenaj i alte lucrri de mbuntiri funciare modernizare i/ sau retehnologizare;
D. Lucrri de corectare a torenilor situate n fondul funciar agricol - constnd n construirea i/sau modernizarea barajelor, digurilor,
canalelor sau alte asemenea lucrri.
Finantare :
Ajutorul public (FEADR + contributie publica nationala): 100 %
Nr. de
proiecte
prevazute

Cost total mediu

200.000

Estimarea
costului total pe
masura
400.000
76

Contributia
FEADR
masura

Contributia
publica nationala

Contributia
privata

320.000

80.000

0%

Criterii de selectie locala:

Nr.
Criterii de selectie
crt.
Beneficiarul este membru al unei forme asociative recunoscute conform legislatiei nationale in
1.
vigoare
2.
Sa nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate
3.
Investitii care vizeaza infrastructura rutiera agricola
4.
Investitii care vizeaza sisteme de irigatii
5.
Sisteme de desecare, drenaj, imbunatatiri funciare
TOTAL

Punctaj
20
15
30
15
20
100

MASURA 221 - Prima mpdurire a terenurilor agricole

Obiectivul si raportul cu strategia de dezvoltare miza interventiei :
Prin intermediul obiectivelor acestei masuri, partenerii din cadrul GAL pot accesa fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii in
teritoriul vizat.
Obiectivul specific
Creterea suprafeei de pdure cu rol de protecie a apei, solurilor, a pdurilor cu rol de protecie mpotriva factorilor naturali i antropici
duntori, precum i de asigurare a funciilor recreative, pe baza rolului multifuncional al acesteia.
Obiectivul operaional
Extinderea suprafeei ocupate de pduri prin sprijinirea lucrrilor de mpdurire i ntreinere a plantaiilor
Descrierea interventiei domeniul de acoperire al masurii :
Masura 221 urmareste mbuntirea condiiilor de mediu n spaiul rural prin folosirea i gospodrirea durabil a terenurilor agricole prin
mpdurire

77

Beneficiari :
Tipuri de beneficiari:
Publici:
- Autoritile publice locale deintoare de teren agricol, numai pentru compensarea costurilor legate de nfiinarea plantaiilor forestiere i
pentru cheltuielile aferente ntocmirii proiectului de mpdurire
Privati:
- Persoanele fizice (inclusiv persoane fizice autorizate);
- Persoanele juridice;
- Grupurile sau asociaiile de persoane fizice sau juridice;
- Fermieri
- Ali deintori de teren agricol
Evaluarea numarului: 2 proiecte.
Precizari privind actiunile eligibile :
Zone geografice
Campie

Deal

Foioase
Stejar pedunculat, Stejar
pufos, Cer , Garnita, Frasin
comun, Par salbatic, Cires
salbatic, Ulm de camp, Tei
argintiu,
Anin
negru,
Jugastru, Mojdrean, Salcam,
Gladita, Plop alb, Plop negru
Cer, Garnita, Gorun, Fag,
Paltin de munte, Frasin
comun, Ulm de munte, Tei
de deal, Carpen, Salcam,
78

Rasinoase
Pin negru

Molid, Brad, Pin slivestru,

Pin negru

Munte
* Arbusti ce pot fi folositi

Gladita, Mojdrean, Jugastru,

Cires salbatic, Par salbatic,
Carpinita
Fag, Gorun, Paltin de munte, Molid, Brad alb, Larice, Pin
Scorus,Ulm de munte
silvestru, Zambru, Pin negru
Paducel, com, maces, calin, liliac, catina alba, lemn cainesc,
scumpie, salcioara

Investitii eligibile:
Plantaiile forestiere trebuie s fie constituite, n funcie de zona geografic, din speciile prezentate n tabelul de mai sus.
Tipurile de pli aferente msurii 221 sunt urmtoarele:
- O prim pentru lucrrile de nfiinare a plantaiilor forestiere, n funcie de zona geografic n care se efectueaz mpdurirea
- O prim anual pentru lucrrile de ntreinere a plantaiei pe o perioad de 5 ani, (ncepnd cu anul infiintarii plantatiei), variabil n
funcie de zona geografic n care s-a fcut mpdurirea i de anul de ntreinere;
- O prim compensatorie anual pe ha, pentru pierderea de venit ca urmare a mpduririi, fix pentru o perioad de 15 ani (ncepnd cu
anul infiintarii plantatiei) dar variabil n funcie de clasificarea beneficiarilor ca fermieri sau ali deintori de terenuri agricole.
Cheltuieli eligibile pentru realizarea proiectului de mpdurire
- Cheltuielile cu ntocmirea proiectului tehnic, se suport din sprijinul acordat prin msur i nu poate depi 10% din valoarea eligibil a
proiectului, n limita plafoanelor stabilite.
- Cheltuielile eligibile pentru realizarea proiectului tehnic de mpdurire nu trebuie s depeasc 70 euro/ha pentru suprafee de pn la 50
ha, 50 euro pentru suprafee ntre 50 ha(inclusiv) i 150 ha(inclusiv) sau 30 euro pentru suprafee mai mari de 150 ha.
Finantare :
Ajutorul public (FEADR + contributie publica nationala): 70 %
Nr. de
proiecte
prevazute

Cost total mediu

Estimarea
costului total pe
masura

Contributia
FEADR
masura

Contributia
publica nationala

Contributia
privata

1.900

3.800

2.128

532

1.140

79

Criterii de selectie locala:

Nr.
Criterii de selectie
crt.
1.
Sa nu mai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/FEADR pentru acelasi tip de activitate
2.
O prim pentru lucrrile de nfiinare a plantaiilor forestiere
3.
Beneficiari personae fizice tineri fermieri/femei
4.
Asociatii de persoane fizice/juridice
TOTAL

Punctaj
20
30
30
20
100

Msura 313
Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :
Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza:
- Cresterea si imbunatatirea structurilor de primire turistice la scara mica;
- Dezvoltarea sistemelor de informare si promovare turistica;
- Crearea facilitatilor reacreationale in vederea asigurarii accesului la zonele naturale de interes turistic.
Conform acestor obiective, pe teritoriul GAL pot fi dezvoltate infrastructura de primire turistica, activitatile recreationale, infrastructura la
scara mica precum centrele de informare turistica si de asemenea, pot fi promovate serviciile turistice din mediul rural.
Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :
Prin intermediul acestei submasuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 1, 2 si 3 stabilite in cadrul Planului de dezvoltare al
GAL-ului, si anume Cresterea competitivitatii intreprinderilor si dezvoltarea sectorului turistic, Imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural
si Dezvoltarea marketingului serviciilor si promovarea teritoriala, din zonele rurale, prin constructia si reabilitarea infrastructurii de turism
precum si prin promovarea turismului (servicii si obiective turistice)
Beneficiari :
Tipuri de beneficiari :
Publici, (va fi precizat : comune, asociaii de comune, instituii publice, altele) :
Comunele;
Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara;
Privai, (va fi precizat: asociaii, agricultori, ntreprinderi i industrii mici i mijlocii, comer)
Microintreprinderi;
80

ONG;
Persoane fizice ((neinregistrate ca agenti economici).
Evaluarea numrului: 3 proiecte
Precizri privind aciunile eligibile :
* Aciuni materiale :
- Constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice (vile, bungalow-uri, cabane turistice, campinguri, sate de
vacanta, popasuri turistice, casute tip camping, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice si restaurante);
- Investitii private in infrastructura turistica de agrement (saptii de campare, amenajari de stranduri si piscine, achizitionare de mijloace de
transport traditionale pentru plimbari, trasee pentru echitatie, inclusiv prima achizitie de cai in scop turistic, rafting, etc;
- Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare in scopul promovarii, prezentarii si vizitarii turistice;
- Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice , conectate la sistemele regionale si nationale;
- Amenjarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publica;
- Investitii legate de refacerea in scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament ingust, a amenajarilor complementare acestora;
- Investitii legate de infiintarea si amenajarea de trasee tematice;
- Elaborarea de materiale promotionale in scopul promovarii actiunilor turistice;
- Achizitionarea de utilaje, echipamente, hardware, softuri, etc.
Finanare :
Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional): 70%
Nr. de
proiecte
prevzute
3

Cost total mediu

Estimarea
costului total pe
msur

Contribuia
FEADR
msur

Contribuia
public naional

Contribuia
privat

70.000

210.000

117.600

29.400

63.000

81

Criterii de selectie locala:

Nr.
Criterii de selectie
crt.
Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare in ultimii 3
1.
ani
2. Proiecte derulate de femei/ tineri cu varsta pana in 40 de ani la data depunerii proiectului
3. Proiecte care prevad prin activitatea propusa pastrarea si promovarea culturii traditionale
4. Achizitionare de tehnologii inovative
TOTAL

Punctaj
25
25
25
25
100

Msura 322
Obiectivul i raportul cu strategia de dezvoltare miza interveniei :
Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza:
- Imbunatatirea infrastructurii fizice de baza in spatiul rural;
- Imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru popultaia rurala;
- Cresterea numarului de sate renovate;
- Cresterea numarului de obictive de patrimoniu din spatiul rural sprijinite;
Conform acestor obiective pe teritoriul GAL pot fi realizate urmatoarele investitii:
- crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza (drumuri comunale, retele publice de apa, de alimentare cu gaz, de joasa tensiune
statii de transfer pentru deseuri);
- crearea si dezvoltarea serviciilor de baza pentru populatia din teritoriu ( spatii publice de recreere, cladiri publice, sisteme de producere si
furnizare de energie din surse regenerabile, infrastructura sociala, educationala, achizitionarea de utilaje si echipamente, asezaminte
culturale);
- protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural.
Descrierea interveniei domeniul de acoperire al msurii :
Prin intermediul acestei submasuri se urmareste indeplinirea obiectivelor prioritatii nr. 2 si 3 stabilite in cadrul Planului de dezvoltare al
GAL-ului, si anume Imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural si Dezvoltarea marketingului serviciilor si promovarea teritoriala, prin
reabilitarea infrastructurii de baza si valorificarea obiectivelor de patrimoniu cultural si natural.
82

Beneficiari :
Tipuri de beneficiari :
Publici, (va fi precizat : comune, asociaii de comune, instituii publice, altele) :
Autoritatile locale (comune);
Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara
Asezaminte culturale
Institutii publice
Privai, (va fi precizat: asociaii, agricultori, ntreprinderi i industrii mici i mijlocii, comer,) :
ONG
Persoane fizice si juridice care detin in proprietate sau administreaza obiective de patrimoniu cultural sau natural
Evaluarea numrului: 3 proiecte
Precizri privind aciunile eligibile :
* Aciuni materiale:
Tip de aciuni eligibile:
- Infiintarea de drumuri noi, extinderea si imbunatatirea retelei de drumuri de interes local;
- Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa;
- Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa uzata;
- Prima infiintare si extindere a retelei publice de joasa tensiune si /sau a reteli publice de iluminat;
- Prima infiintare si extinderea reteli publice locale de alimentare cu gaz;
- Investitii in statii de transfer pentru deseuri;
- Infiintarea si amenajarea spatiilor publice de recreere;
- Renovarea cladirilor publice;
- Investitii in sisteme de producere di furnizare de energie din surse regenerabile ca parte componenta a unui proiect integrat;
- Prima infiiintare si dotarea infrastructurii aferenta serviciilor sociale;
- Constructia si dotarea gradinitelor;
- Achizitionarea de microbuze care sa asigure transportul public;
- Achizitionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice;
- Renovarea, modernizarea si dotarea asezamintelor culturale.
- Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural si natural;
- Achizitionarea de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural.
83

Finanare :
Ajutorul public (FEADR + contribuie public naional): 100%
Nr. de
proiecte
prevzute

Cost total mediu

Estimarea
costului total pe
msur

Contribuia
FEADR
msur

Contribuia
public naional

Contribuia
privat

200.000

600.000

160.000

40.000

0%

Criterii de selectie locala:

Nr.
Criterii de selectie
crt.
Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investitii similare in ultimii 3
1.
ani
2. Proiecte care vizeaza infrastructura rutiera si de amenajare a spatiilor verzi
3. Proiecte care vizeaza infrastructura de utilitati
4. Proiecte cara vizeaza domeniul social, educational, cultural
TOTAL

84

Punctaj
15
30
30
25
100

Dupa cum reiese din informatiile cuprinse in Anexa 2, Grupul de Actiune Locala
Campia de Vest a Brailei propune sa implementeze prezentul plan de dezvoltare prin
intermediul a cel putin 34 proiecte, dupa cum urmeaza:
MASURA

DENUMIREA MASURII

NUMAR
PROIECTE

112

Instalarea tinerilor fermieri

121

Modernizarea exploatatiilor agricole

123

Cresterea
valorii
adaugate
a
produselor agricole si forestiere
Imbunatatirea
si
dezvoltarea
infrastructurii legate de dezvoltarea si
adaptarea silviculturii
Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenta
Infiintarea grupurilor de producatori

Sprijin pentru crearea si dezvoltarea

de micro-intreprinderi
Imbunatatirea
si
dezvoltarea
infrastructurii legate de dezvoltarea si
adaptarea agriculturii
Prima impadurire a terenurilor
agricole
Incurajarea activitatilor turistice

125, Submasura 125 b

141
142
312
125, Submasura 125 a

221
313
322,

cu

submasurile

5
1

2
3

ce Renovarea,
dezvoltarea
satelor,
imbunatatirea serviciilor de baza
urmeaza sa fie lansate in
pentru economia si populatia rurala si
punerea in valoare a mostenirii rurale
perioada 2010-2013

TOTAL

34

Propunerile de proiecte ale parteneriatului, ce pot fi adaptate in functie de

oportunitatile de finantare active, sunt urmatoarele:
Nr. crt.

Propunere proiect

Tip proiect/Aplicant

Amenajare trasee turistice, spatii de agrement, Proiect integrat destinat GAL

unitati de cazare
Campia de Vesta Brailei

Reabilitare/modernizare
drumuri forestiere etc.

Realizarea de targuri, materiale si evenimente Proiect destinat parteneriatului

de promovare
(APL, ONG, parteneri privati)

Infiintare/extindere/modernizare/dotare

drumuri

85

comunale, Proiect integrat destinat GAL

Campia de Vesta Brailei

Proiect destinat parteneri privati

intreprinderi noi si existente

5

Amenajare spatii pentru

targuri/piete comunale

organizarea

Reabilitarea/modernizarea obiectivelor aflate in Proiect integrat destinat APL

patrimoniul comunitatilor

Infiintare/amenajare centru de servicii sociale

Proiect integrat destinat APL

Investitii in infrastructura de transport

Proiect integrat destinat GAL

Campia de Vesta Brailei

Proiecte de cooperare transfrontaliera

Proiect destinat parteneriatului

(APL, ONG, parteneri privati)

10

Infiintare/modernizare ferma agricola

Proiect destinat parteneri privati

11

Infiintare de asociatii si grupuri de producatori

Proiect destinat parteneri privati

12

Impadurire terenuri agricole

Proiect integrat destinat GAL

Campia de Vesta Brailei

13

Infiintarea/extinderea de micro-intreprinderi cu Proiect destinat parteneri privati

profil non-agricol

14

Incurajarea tinerilor fermieri prin acordarea Proiect destinat parteneri privati

unei prime de instalare

15

Renovarea cladirilor publice

Proiect integrat destinat APL

16

Pietruire drum de exploatare

Proiect integrat destinat GAL

Campia de Vesta Brailei

17

Amenajare ferma piscicola

Proiect destinat parteneri privati

18

Amenajare debracader

Proiect destinat parteneri privati

19

Amenajare spatii publice (spatii de joaca Proiect destinat parteneriatului

tematice pentru copii, piste de biciclete)
(APL, ONG, parteneri privati)

20

Investitii in sisteme de producere si furnizare Proiect destinat parteneriatului

de energie din surse regenerabile
(APL, ONG, parteneri privati)

21

Dezvoltarea/crearea de sere/peiniere/livezi

Proiect destinat parteneri privati

22

Cultivarea plantelor energetice

Proiect destinat parteneri privati

23

Elaborarea de materiale promotionale in scopul Proiect destinat parteneriatului

promovarii actiunilor turistice
(APL, ONG, parteneri privati)

24

Achizitionarea de echipamente,
hardware, software etc.

25

Modernizare si tehnologizare sisteme de irigatii Proiect destinat parteneriatului

(APL, parteneri privati)

26

Tehnologizare sisteme de desecare, drenaj si Proiect destinat parteneriatului

alte lucrari de imbunatatiri funciare
(APL, parteneri privati)

27

Construire/modernizare
canale etc.

baraje,

86

de Proiect integrat destinat GAL

Campia de Vesta Brailei

utilaje, Proiect destinat parteneri privati

diguri, Proiect destinat parteneriatului

(APL, parteneri privati)

28

Constructii noi/modernizarea cladirilor folosite Proiect destinat parteneri privati

pentru procesul de productie, inclusiv
constructii destinate mediului

29

Constructii noi/modernizari pentru depozitarea Proiect destinat parteneri privati

produselor, inclusiv depozite frigorifice engross

30

Investitii pentru imbunatattirea controlului Proiect destinat parteneri privati

intern al calitatii materiei prime, produselor
semifabricate si a produselor obtinute in cadrul
unitatilor de procesare si marketing

31

Investitii in industria usoara (articole de Proiect destinat parteneri privati

pielarie, incaltaminte, lana, blana, tricotaje etc.)

32

Asamblare masini, unelte si obiecte casnice, Proiect destinat parteneri privati

producerea de ambalaje etc.

33

Investitii pentru
mestesugaresti

34

Dezvoltarea serviciilor pentru populatia rurala Proiect destinat parteneri privati

(croitorie, frizerie, coafura etc.)

dezvoltarea

activitatilor Proiect destinat parteneri privati

87

Contribuii publice

Ponderea msurii n
planul de finanare

Cost total

Contribuii naionale

Denumirea msurii
% din
costul
total
1. Masura 112
2. Masura 121
3. Masura 123
4.Masura 125 - Submasura
125 b
5. Masura 141
6. Masura 142
7. Masura 312
8. Masura 125 - Submasura
125 a
9. Masura 221
10. Masura 313
11. Masura 322
Asisten tehnic
TOTAL

Contribuii private

FEADER

% de
contribuie
FEADR

Suma

5%

80%

125,000

100%

100,000

80%

25,000

20%

0%

10%

32%

250,000

100%

80,000

32%

20,000

8%

150,000

60%

16%

40%

400,000

100%

160,000

40%

40,000

10%

200,000

50%

4%

60%

100,000

100%

60,000

60%

15,000

15%

25,000

25%

0%

80%

7,500

100%

6,000

80%

1,500

20%

0%

8%

80%

200,000

100%

160,000

80%

40,000

20%

0%

10%

56%

250,000

100%

140,000

56%

35,000

14%

75,000

30%

16%

80%

400,000

100%

320,000

80%

80,000

20%

0%

0%

56%

3,800

100%

2,128

56%

532

14%

1,140

30%

8%

56%

210,000

100%

117,600

56%

29,400

14%

63,000

30%

24%

80%

600,000

100%

480,000

80%

120,000

20%

0%

0%
100%

#DIV/0!
64%

-
2,546,300

Suma

#DIV/0!
100%

0
1,625,728

88

Suma

#DIV/0!
64%

0
406,432

Suma

#DIV/0!
16%

0
514,140

#DIV/0!
20%

III. REALIZAREA PARTENERIATULUI I FUNCIONAREA GAL-ULUI

PARTEA A V A: PARTENERIATUL
III.1 Prezentarea procesului de elaborare a Planului de dezvoltare Local
(parteneriatul care realizeaz Planul de Dezvoltare Local)
In vederea elaborarii Planului de Dezvoltare Locala pentru Grupul de Actiune Locala
Campia de Vest a Brailei, s-au desfasurat urmatoarele activitati:

Au avut loc intalniri de informare privind infiintarea Grupului de Actiune Locala

Campia de Vest a Brailei. In cadrul acestora a fost prezentat Ghidul solicitantului
pentru Masura 431 si a fost subliniata importanta accesarii acestei oportunitati de
finantare in vederea dezvoltarii durabile a zonei. In urma intalnirilor s-au intocmit dosare
ale actiunilor (liste prezenta, minute, material prezentate etc.)

Au fost realizate activitati de promovare a programului LEADER atat in randul

reprezentantilor sectorului public, cat si in randul reprezentantilor sectorului privat prin
distribuirea unor materiale informative cu privire la procesul de constituire al GAL-urilor
si cu privire la activitatea altor GAL-uri din Uniunea Europeana. De asemenea la
avizierul fiecarei unitati administrativ teritoriale membra a Grupului de Actiune Locala
Campia de Vest a Brailei a fost postat anuntul ptivind selectia GAL-urilor si
documentatia necesara aferenta.

In vederea identificarii necesitatilor comunitatilor locale, in perioada martie-iunie 2010, a

fost realizata o caravana in judetul Braila, in cadrul careia au avut loc discutii pe
domeniile social, cultural, economic etc cu reprezentantii sectorului public, privat si cu
societatea civila. In urma acestei caravane, reprezentantii U.A.T.-urilor au decis infiintarea
GAL-ului Campia de Vest a Brailei. Informatiile colectate au fost utilizate in
elaborarea Planului de Dezvoltare Locala.

O parte din membrii GAL-ului Campia de Vest a Brailei au participat la sesiunile de

instruire organizate de catre MADR, atat in faza 1, cat si in faza 2.

Metodologia de animare n vederea elaborrii candidaturii Leader n cadrul

PNDR 2007 2013 s-a realizat urmtorii pai:
a) Stabilirea leader-ului reprezentat de catre Unitatea Administrativ Teritoriala
Faurei;
b) O analiz sumar (localizare geografic, tipuri de localiti orae, comune, sate,
numr de locuitori etc.) a localitilor cuprinse n GAL;

89

c) Identificarea colaboratorilor in randul membrilor GAL. In acest sens fiecare

membru GAL a desemnat o persoana de contact pentru colaborare;
d) Pregtirea materialelor de prezentare a programului Leader i selectarea lor n
vederea prezentrii n cadrul ntlnirilor ce au avut loc la initiativa membrilor GAL
si in prezenta unui reprezentant al AM PNDR judetean;
e) Organizarea grupurilor de lucru si a intalnirilor acestora.
ntlnirile au avut urmatoarea ordine de zi:
Prima ntlnire:
a) identificarea potentialilor parteneri ai mediului privat;
b) stabilirea mijloacelor de colectare a datelor necesare in vederea realizarii Planului de
Dezvoltare Locala;
c) identificarea masurilor din PNDR in vederea realizarii Planului, urmand a fi discutate cu
reprezentantii AM PNDR judetean;
d) prezentarea unor initiative in vederea dezvoltarii zonei de acoperire a GAL-ului prin
elaborarea unor proiecte integrate;
e) stabilirea urmatoarei intalniri.
A doua ntlnire:
a) stabilirea denumirii finale a Grupului de Actiune Locala;
b) discutarea componentei grupului;
c) discutarea continutului Planului de dezvoltare locala si corelarea cu punctajul mentionat
in Grila de evaluare din cadrul Ghidului solicitantului;
d) stabilirea graficului activitatilor ce vor fi desfasurate in cadrul GAL in vederea depunerii
documentatiei la AM-PNDR judetean.
A treia ntlnire:
a) stabilirea leadearului GAL si a componentei Consiliului Director;
b) discutarea documentelor statutare ale GAL-ului (act constitutiv, statut);
c) completarea Planului de Dezvoltare cu date furnizate de membri GAL.
A patra ntlnire:

a) Validarea planului, a propunerilor i a alegerii organizrii aciunilor;

90

b) Prezentarea concluziilor lucrrilor n faa reprezentanilor localitilor din teritoriu i a

celorlali parteneri eseniali ai teritoriului, apoi oficializarea parteneriatului, prin
semnarea documentelor statutare;
c) Elaborarea candidaturii i rediscutarea acesteia cu reprezentanii AM PNDR Judetean;
d) Validarea dosarului de candidatura final de ctre parteneri.
In cazul selectarii pentru finantare a Planului de dezvoltare locala, Grupul de Actiune
Locala Campia de Vest a Brailei se va inregistra conform O.G. 26/2000 referitoare la
Asociatii si Fundatii.

91

Mobilizare

LEADER +
ANIMATOR
U.A.T. FAUREI

A l e i

Grup de
lucru 2

Grup de
lucru 3

nsuire

Coordonare - elaborare

Grup de
lucru 1

i
p e r s o a n e
r e s u r s e

Validare

Elaborarea i centralizarea Procesele verbale ale ntrnirilor

Depunerea candidaturii

92

III.2 Prezentarea parteneriatului decizional

III.2.1 Descrierea partenerilor
Nume i prenume

PARTENERI PUBLICI
Instituia
Funcia

Radu Popa

U.A.T. Ciresu

Primar

Stancescu Virginia

U.A.T. Faurei

Primar

U.A.T. Galbenu
Primar
U.A.T. Gradistea
Primar
U.A.T. Jirlau
Primar
U.A.T. Mircea Voda
Primar
U.A.T. Surdila
Petre Cazacu
Primar
Gaiseanca
Ionel Meirosu
U.A.T. Surdila Greci
Primar
Cristian Codreanu
U.A.T. Sutesti
Primar
Iconaru Marian
U.A.T. Ulmu
Primar
Neagu Caraman
U.A.T. Visani
Primar
PARTENERI PRIVAI
Nume i prenume
Funcia
Mitica Valcu
S.C. Kirov Comimex
Administrator
S.R.L, oras Faurei
Otilia Andrei
S.C. Bogdandra Com Administrator
S.R.L, oras Faurei
Per Villumsen
S.C. Firstfarms Agro
Administrator
East S.R.L, oras Faurei
Dumitru Patranoiu S.C. Bricks Production Administrator
S.R.L, oras Faurei
Ochirosi Costica
S.C. Unicom S.R.L.,
Administrator
com. Sutesti
Dumitru Merisan
PartenerRom, Faurei
Administrator
Popa Alexandru
S.C Popalex Com
Administrator
S.R.L, com. Ciresu
Nanu Gheorghe
S.C Banakys S.R.L,
Administrator
com. Surdila Gaiseanca
Lazar Ion
Ulpast S.A., com.
Administrator
Sutesti
Meirosu Ioana
ntreprindere
Administrator
individuala Meirosu
Ioana, com. Surdila
Greci
Zaharia Costel
ntreprindere
Administrator
individuala Zaharia
Costel, com. Surdila
Greci
Andrei Fanuta
ntreprindere
Administrator
individuala Andrei
Fanuta, com. Gradistea
Stroescu Nicolaie
S.C. Sanir Impex
Administrator

Tip* /Observaii

Enache Drogeanu
Petre Andrei
Rica Tutulan
Mosescu Alexandru

93

Tip* /Observaii

S.R.L., com. Jirlau

Dumitrache Aurelia S.C. DAEDANA COM reprezentant
S.R.L., oras Faurei
Lascu Filofteia
SC Filocori Prod
Reprezentanti
Lascu Petre
S.R.L, oras Faurei
Cretu Rosca Adrian S.C. Viadon Pet S.R.L Administrator
Mocanu Grigore
S.C. Aligand Protect
Administrator
Gabriel
S.R.L, oras Faurei
Societate Civila ONG
Nume i prenume
Instituia/ P.F.
Funcia
Secuiu Constantin
P.F Secuiu Constantin Administrator
Staicu Iulian
P.F. Staicu Iulian, sat Administrator
Drogu, com. Galbenu
Cocos Sorin Danut A.F. Cocos, com.
Administrator
Gradistea
Chiru Emanuel
Asociatia pentru
vicepresedinte
Dezvoltarea SocioCulturala si Economica
a comunei Surdila
Gaiseanca
Vizireanu Sandita
Asociatia crescatorilor Reprezentant
de bovine BOVISDED, sat Dedulesti,
com. Mircea Voda
Negoita Nicu
Asociatia Tinerii
Reprezentant
Euro-agronomi,
com.Gradistea
Tanase Fanel
S.C. Galrom S.R.L,
Reprezentant
com. Gradistea
Grosu Sandel
Filiala Sutesti Presedinte
Alianta pentru unitatea
rromilor din judetul
Braila
Buzea Ion
Asociatia Sportiva
Presedinte
Victoria sat
Dedulesti, com. Mircea
Voda
Oancea Gheorghe
Asociatia Miorita a Presedinte
crescatorilor de ovine
si caprine, com. Mircea
Voda
Mosescu Alexandru Asociatia Sportiva
Presedinte
Avantul, com.
Mircea Voda
Mocanu Aurel
Asociatia Club sportiv Presedinte
VICTORIA Surdila
Greci, com. Surdila
Greci

94

Tip* /Observaii

Gheorghe-Dragos
Scorteanu
Tarau Ionut
Valentin

Candel Leonard
Mihael

Bardas Stefan
Enache Viorel
Anton Gina

Club Sportiv oras

Faurei
Asociatia de
Dezvoltare
Economico-Sociala si
Culturala Surdila
Greci, com. Surdila
Greci
South-East
Metropolitan
Development
Association, oras
Faurei
Asociatia Sportiva
Unirea Gradistea
Parohia Faurei
Centrul Comunitar
Cultural Anton Pann

Presedinte
Presedinte

Reprezentant

Reprezentant
Preot
Reprezentant

Grupul de Aciune Locala Campia de Vest a Brailei reprezint un parteneriat publicprivat alctuit din reprezentani ai sectoarelor:
Public:

administraii publice (la nivel local);
Privat:

sector comercial (societi pe aciuni, societi cu rspundere limitat etc.);

sector agricol;
Societate civil:

organizaii non-profit, asociaii, fundaii, federaii (asociaii de mediu, asociaii
culturale, sociale, religioase, camere de comer, uniti de cult etc.);

persoane fizice, grupuri de persoane nenregistrate oficial. In cadrul GAL-ului se
regaseste atat reprezentarea echilibrata a femeilor, cat si a tinerilor si a organizatiilor cu
profil agricol.

III.2.2 Crearea i funcionarea GAL - ului

In cadrul Asociatiei, organele de conducere si control sunt reprezentate de catre:
-

Adunarea Generala;

Consiliul Director;

Cenzorul;
95

Comitetul de selectare a proiectelor;

Aparatul tehnic.

Sectiunea I - Adunarea Generala

Adunarea Generala este organul de conducere alcatuit din totalitatea membrilor

Asociatiei. Adunarea Generala are urmatoarele atributii:
a) stabileste strategia si obiectivele generale ale Asociatiei;
b) elaboreaza planul de dezvoltare a zonei;
c) aproba bugetul de venituri si cheltuieli si bilantul contabil;
d) alege si revoca Consiliul Director;
e) alege si revoca cenzorul;
f) hotaraste infiintarea sau desfiintarea de filiale/sucursale;
g) modifica actul constitutiv si statutul;
h) hotaraste dizolvarea si lichidarea Asociatiei, precum si destinatia bunurilor
ramase dupa lichidare;
i) hotareste infiintarea de societati comerciale in conditiile art. 47, din OG 26/2000,
cu modificarile si completarile ulterioare;
j) hotaraste primirea de noi membri asociati si excluderea asociatilor, in conditiile
prezentului statut;
k) stabileste cuantumul cotizatiei si al taxei de inscriere, daca este cazul;
l) orice atributii prevazute de lege sau statut.
Adunarea Generala se intruneste cel putin o data pe an, in sedinta ordinara si are drept
de control permanent asupra Consiliului Director si asupra activitatii cenzorului.
Adunarea Generala se convoaca in scris de Consiliul Director, prin intermediul
presedintelui acestuia, cu cel putin 15 zile inainte de data desfasurarii.
Convocarea Adunarii Generale va fi insotita de documente care sa precizeze ordinea
de zi si sa aduca informatii despre subiectele in dezbatere.
Participantii pot solicita introducerea unor probleme pe ordinea de zi cu 5 zile inante
de sedinta.
Adunarea Generala se poate intruni si in sedinta extraordinara, prin decizia Consiliului
Director.

96

La Adunarea Generala participa membrii Asociatiei sau reprezentantii lor, precum si

invitati, potrivit hotararii Consiliului Director. In cadrul Adunarii Generale fiecare membru
are dreptul la un vot.
Asociatii care, intr-o anumita problema supusa dezbaterii Adunarii Generale, sunt
interesati personal sau prin sotii lor, ascendentii dau descendentii, rude in linie colaterala si
afinii pana la gradul patru inclusiv, nu vor putea lua parte la deliberare si nici la vot, in caz
contrar raspunzand pentru daunele cauzate Asociatiei, daca, fara votul lor nu s-ar fi putut
obtine majoritatea ceruta.
Rapoartele de activitate ale Consiliului Director, programele de activitate, bugetele de
venituri si cheltuieli, bilanturile contabile se dezbat de catre Adunarea Generala si se supun
aprobarii acesteia.
Adunarea Generala este statutar constituita in prezenta a cel putin jumatate plus unu
dintre membrii cu drept de vot, iar hotararile se adopta cu votul a jumatate plus unu.
Hotararile privind modificarea Actului constitutiv si a Statutului sau dizolvarea si
lichidarea Asociatiei se adopta cu votul a jumatate plus unu din numarul membrilor cu drept
de vot ai Asociatiei.
Daca nu se indeplineste cvorumul prevazut la alin (1) Adunarea Generala se convoaca
din nou, in scris, cu cel putin 7 zile inainte de sedinta. In acest caz, Adunarea generala este
statutar constituita si poate decide, oricare ar fi numarul membrilor prezenti cu o majoritate de
din voturi.
Votul se exercita in mod deschis sau, la cererea Consiliului Director ori a unei treimi
din numarul membrilor prezenti, in mod secret.
Hotararile luate de adunarea generala sunt obligatorii pentru toti asociatii chiar daca
acestia nu au luat parte la Adunarea Generala sau au votat impotriva.
Adunarea Generala este condusa de presedinte, in lipsa acestuia de un vicepresedinte,
iar in caz de indisponibilitate a presedintelui si a vicepresedintelui de catre secretarul
Consiliului Director. La fiecare sedinta a Adunarii Generale se intocmeste proces-verbal.
Hotararile Adunarii Generale contrare legii, Actului constitutiv sau dispozitiilor
cuprinse in Statut pot fi atacate in justitie, in conditiile legii.
Trebuie mentionat faptul ca la nivelul lurii deciziilor, partenerii economici i sociali,
precum i ali reprezentani ai societii civile vor reprezinta peste 50% din parteneriatul local.

97

Sectiunea a II a - Consiliul Director

Consiliul Director asigura punerea in executare a hotararilor Adunarii Generale.
Consiliul Director este alcatuit din 3 membri alesi de catre Adunarea Generala dintre
membrii cu drept de vot ai Asociatiei.
Alegerile pentru Consiliul Director si a cenzorului au loc odata la 3 ani, cu exceptia
cazurilor de retragere, revocare sau deces, cand ele se pot organiza, pentru posturile ramase
vacante, in cadrul primei Adunari Generale.
In exercitarea competentelor sale, Consiliul Director:
a) prezinta Adunarii Generale raportul anual de activitate, executarea bugetului de venituri si
cheltuieli, proiectul programelor Asociatiei, etc.
b) incheie acte juridice in numele si pe seama Asociatiei;
c) accepta donatii, sponsorizari, in conditiile legii;
d) stabileste politica de personal a Asociatiei, organigrama, statul de functii si propune
cuantumul cotizatiei si al taxei de inscriere si conditiile in care se achita.
e) isi elaboreaza regulamentul propriu de organizare si functionare pe care il supune spre
aprobare Adunarii Generale.
f) hotaraste, la nevoie, schimbarea sediului Asociatiei.
g) imputerniceste, in caz de nevoie si in conditiile legii, una sau mai multe persoane pentru a
indeplini anumite atributii cu caracter special in numele si in favoarea Asociatiei;
h) indeplineste orice alte atributii prevazute prin Statut sau stabilite de Adunarea Generala.
Deciziile Consiliului Director, contrare legii, Actului constitutiv sau Statutului pot fi
atacate in justitie, conform legii.
Consiliul Director se intruneste lunar sau ori de cate ori este necesar, la convocarea
presedintelui. Convocarea se face cu cel putin 5 zile inainte de data sedintei. Conducerea
sedintei Consiliului Director se exercita de catre presedinte, iar in lipsa acestuia de catre un
inlocuitor desemnat potrivit regulamentului propriu de functionare.
Consiliul Director este statutar constituit in prezenta a cel putin 2/3 din membrii sai.
Consiliul Director adopta decizii valabile cu majoritatea simpla a membrilor prezenti.
Deliberarile si deciziile Consiliului Director se consemneaza in procese verbale
incheiate cu ocazia fiecarei intruniri. Procesele verbale vor fi semnate de pesedinte,
vicepresedinte si de secretar.

98

Sectiunea a III a - Controlul financiar

Controlul financiar al Asociatiei este asigurat de cenzorul ales de Adunarea Generala.

In realizarea competentei sale, cenzorul:
a) verifica modul in care este administrat patrimoniul Asociatiei;
b) intocmeste rapoarte si le prezinta Adunarii Generale;
c) poate participa la sedintele Consiliului Director fara drept de vot;
d) isi poate elabora un regulament propriu de functionare;
e) indeplineste orice alte atributii prevazute de statut, stabilite de Adunarea Generala sau
rezultate din legislatia in vigoare.
Membrii Consiliului Director nu pot fi cenzori. Cenzorul trebuie sa fie contabil
autorizat sau expert contabil, in conditiile legii.
Adunarea Generala aproba regulamentul de organizare si functionare a activitatilor
cenzorului.
Sectiunea a IV a Comitetul de selectare a proiectelor
Avand in vedere componenta Grupului de Actiune Locala Campia de Vest a
Brailei, comitetul de selectie va fi format din fi alctuit din aprox. 15 de persoane, membri
ai GAL-ului. La nivelul luarii deciziilor, partenerii economici si sociali, precum si alti
reprezentanti ai societatii civile, vor reprezenta mai mult de 50% din parteneriatul local. Daca
unul din proiectele depuse pentru selectare, apartine unuia din membrii comitetului, in aceasta
situatie persoana (organizatia) in cauza nu are drept de vot si nu va participa la intalnirea
comitetului respectiv.
Sectiunea a V a Aparatul tehnic
Aparatul tehnic este format din personalul executiv al Asociatiei.
Adunarea Generala poate infiinta un aparat tehnic, ce va fi angajat prin contract de
munca/contract de prestari servicii pe perioada nedeterminata/determinate cu respectarea
prevederilor legale in domeniu.
Printre atributiile aparatului tehnic, care vor fi stabilite de catre Consiliul Director, se
numara: coordonarea activitatii GAL sub aspect organizatoric, cat si sub aspectul respectarii
procedurilor de lucru; participarea la procedurile de verificare, selectie si implementare a
proiectelor derulate in cadrul GAL etc.
99

Aleii comunali i intercomunali

ntreprinderi private

Comitet de selecie
LEADER
Reprezentani ai
Administraiilor locale i
judeene

Asociaii private

Public:
32,35
%

Privat:
67,65
%

Numr de membri: ntre 15 i

40. Pentru fiecare membru
titular, vor fi prevzui supleani

PARTEA A VI A: ORGANIZAREA GAL-ULUI

III.3.1 Resurse umane
La nivelul GAL-ului se vor desfura urmtoarele activiti:
a) informare comunicare;
b) apel pentru proiecte;
c) sprijinirea aplicantilor;
d) organizarea procesului de verificare i decizie asupra proiectelor depuse;
e) monitorizarea proiectelor.
Aceste activitati vor fi derulate de catre aparatul tehnic care va fi angajat in cadrul
Asociatiei Grupul de Actiune Locala Campia de Vest a Brailei. Fiecare angajat al
GAL-ului va avea responsabilitati clar definite in fisa postului, document ce va fi intocmit la
momentul angajarii.
De asemenea, in cadrul GAL-ului vor fi implicate si resurse umane din partea
structurilor partenere care vor contribui la implementarea programului, in special echipa
locala care a contribuit la animarea teritoriului, in componenta careia se regasesc persoane cu
pregatire specifica in domeniul dezvoltarii rurale, LEADER faza 1 si faza 2, managementul
100

proiectelor, management strategic etc. Alaturi de personalul ce va fi angajat in cadrul

aparatului tehnic care va asigura functionarea Grupului de Actiune Locala, echipa de animare
formata din personal specializat vor contribui la implementarea planului de dezvoltare, avand
in vedere experienta acestora inca din etapa de elaborare a dosarului de candidatura.
Personalul implicat in echipa de animare atat in etapa de elaborare, cat si in cea de
implementare a planului va pastra forma de organizare a grupurilor de lucru si vor realiza
proiectele propuse pe masuri specifice. Pe langa pregatirea pe care acestia o detin in domeniu
trebuie mentionat faptul ca personalul respectiv a fost si este implicat in implementarea
strategiilor de dezvoltare locala/proiecte cu finantare nerambursabila la nivelul comunitatilor
pe care le reprezinta. Echipa va colabora permanent si cu Centrele Locale de Consultanta
Agricola existente, pe teritoriul GAL, in localitatile Faurei, Galbenu, Sutesti si Visani.
Avand in vedere structura organizatorica propusa a GAL-ului in organisme precum
Adunare Generala, Consiliu Director, Comitetul de selectie a proiectelor, Cenzor si Aparat
Tehnic, membrii parteneriatului dispun de capacitatea administrativa pentru asigurarea
functionarii in bune conditii a Asociatiei. Aceasta structura tip piramida asigura o comunicare

COMUNICARE
ORGANIZARE
IMPLEMENTARE

adecvata si o ierarhizare conforme cu atributiile fiecarui organism.

ADUNAREA GENERALA
CONSILIUL DIRECTOR
COMITET DE SELECTIE A PROIECTELOR
CENZORUL
APARAT TEHNIC

III.3.2 Descrierea resurselor materiale

(echipamente, localuri disponibile)
Sediul Grupului de Actiune Locala Campia de Vest a Brailei a fost stabilit de
catre membri parteneri in judetul Braila, Localitatea Faurei, Str. Republicii, nr. 38, cod
postal: 815100, la sediul Consiliului Local Faurei.
In ceea ce priveste resursele materiale de care dispune GAL-ul, mentionam ca fiecare
partener dispune de un sediu administrativ care poate deservi activitatilor desfasurate in
cadrul parteneriatului. In cadrul fiecarei locatii exista echipamente necesare desfasurarii
activitatilor (calculatoare, telefon, fax, imprimanta) si conexiune Internet. De asemenea,
101

partenerii vor utiliza in scopul atingerii obiectivelor strategiei, mijloacele de transport din
dotare.
In vederea desfasurarii activitatilor GAL, vor fi achizitionate echipamentele necesare
si consumabile ce se vor afla la sediul Asociatiei.
III.3.3 Buget indicativ anual de funcionare a GAL-ului
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.

7.

1.
2.
3.
4.
5.

Valoare
-EURO-

Denumire
Componenta A
Salarii pentru personal
Cheltuieli legate de plata expertilor si
pentru alte servicii de expertiza
Cheltuieli pentru inchirierea unor locatii
Cheltuieli pentru inchirierea/achizitia de
echipamente de birotica si electronice
Cheltuieli pentru organizarea intalnirilor
Cheltuieli legate de comunicare,
transport si plata utilitatilor
Cheltuieli pentru participarea la
activitatile retelei nationale si europene
de dezvoltare rurala, seminarii
Total componenta A
Componenta B
Studii ale zonei
Masuri pentru furnizarea informatiei cu
privire la strategia de dezvoltare locala
Instruirea personalului implicat in
implementarea strategiei de dezvoltare
locala
Evenimente de promovare
Instruirea liderilor locali
Total componenta B
TOTAL

% din total
cheltuieli
functionare

100.000,00
80.393,38
3.000,00
20.000,00
10.000,00
15.000,00

80%

20.000,00

248.393,38
20.000,00
10.000,00
10.000,00

15.000,00
7.097,62
62.097,62
310.491,00

20%

100%

In ceea ce priveste capacitatea financiara a parteneriatului, aceasta va fi asigurata de

catre toti membrii, conform angajamentelor acestora. De asemenea, fiecare membru al
Asociatiei va plati o cotizatie stabilita de catre Adunarea Generala si va putea sa ofere si alte
beneficii in sprijinul activitatilor GAL, sub forma unor donatii, sponsorizari, co-finantari.
Trebuie subliniat faptul ca aceste co-finatari vor fi asigurate atat din bugetul partenerilor
publici, cat si privati, dupa caz. Fiecare membru al parteneriatului va avea prevazut anual in

102

bugetul sau de venituri si cheltuilei sumele necesare functionarii/co-finantarii activitatii din

cadrul Grupului de Actiune Locala.
III.3.4 Dispozitivul de comunicare i informare
Pentru buna functionare a GAL si pentru promovarea si sporirea vizibilitatii
proiectelor desfasurate, vor fi elaborate urmatoarele materiale suport:
-

Brosura de prezentare a GAL;

Afis personalizat;

Web-site destinat GAL-ului

Comunicate de presa/interviuri.
In ceea ce priveste instrumentele si metodologia de desfasurare a activitatii de

comunicare si informare, membrii parteneriatului vor organiza intalniri/conferinte tematica,

work-shopuri, targuri, focus grupuri si vizite de lucru in cadrul altor GAL-uri din tara si din
alte state membre ale Uniunii Europene.
In cadrul intalnirilor care se vor organiza se vor pune la dispozitia potentialilor
beneficiari informatii privind fluxul accesarii fondurilor de dezvoltare rurala, ce va include:
tipurile de investitii eligibile, categoriile de beneficiari, plafoanele maxime alocate, conditiile
de eligibilitate, procedurile administrative legate de accesul la finantare.
Actiunile specifice de promovare si instruire a potentialilor beneficiari privind
implementarea Planului de Dezvoltare Locala al GAL sunt realizate in conformitate cu
nevoile identificate in baza de date a PNDR, urmarindu-se acoperirea tuturor domeniilor de
interes corespunzatoare masurilor din program.
III.4 Implementarea proiectelor n cadrul GAL-ului
PARTEA A VII A: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE
Dispozitivul de monitorizare, evaluare i control implementat de Grupul de Actiune
Locala Campia de Vest a Brailei presupune:
- Luarea operativ a deciziilor asupra implementrii proiectului (sau depistarea
problemelor);
- Efectuarea zilnic a gestionrii proiectului;
- Executarea operativ i corect a procedurilor de gestionare a resurselor;

103

- Facilitarea coordonrii ntre activitile componentelor, inclusiv coordonarea cu pista

de audit;
- Monitorizarea i raportarea la timp despre realizrile i rezultatele proiectului;
- Informaia despre coninutul proiectului i realizrile acestuia este oferit factorilor de
decizie la cel mai nalt nivel.
Monitorizarea include un mecanism prin intermediul caruia se va realiza:
-

definirea continutului tehnic al proiectelor ce vor fi implementate;

definirea n detaliu a costurilor si a termenelor;

identificarea, evaluarea si contracararea riscurilor n curs;

determinarea responsabilitatilor si a circuitului informatiei si deciziei;

conceperea si punerea n functiune a mijloacelor care permit controlul proiectului

n derulare. Toate aceste elemente vor permite colectarea sistematic i structurarea
zilnica/lunara/anual a datelor cu privire la activitile desfurate.

Evaluarea se va realiza in baza raportarilor transmise de catre Grupul de Actiune Locala

catre Autoritatea de Management si structurile desemnate de aceasta sa se ocupe de astfel de
proceduri. Evaluarea va fi o activitate bine structurat pe o baz stabilit i presupune
elaborarea unui set de indicatori i a unei metodologii de evaluare (inclusiv rapoarte de
evaluare intermediare i finale) a rezultatelor implementrii. Monitorizarea i evaluarea vor
asigura implementarea efectiv i la timp a proiectelor, managementul finanelor publice,
inclusiv administrarea adecvat a resurselor proiectelor, monitorizarea efectiv i evaluarea
activitilor i rezultatelor acestora. n vederea aprobrii rapoartelor de evaluare, n scopul
efecturii plilor se va realiza auditul.
Evaluarea activitatilor desfasurate in cadrul GAL se va orienta catre:
-

continutul Planului de dezvoltare si implementarea acestuia;

termene;

costuri;

calitate (a proiectelor si a rezultatelor);

procesul de realizare.

si va avea drept obiective:

104

punerea n evidenta a punctelor din planul de origine care nu au fost respectate;

analizarea cauzelor acestei deviatii;

evidentierea consecintelor previzibile asupra derularii ulterioare a proiectelor;

cautarea unor solutii permanente care, n ciuda devierii si a posibilelor ntrzieri, sa

permita mentinerea obiectivelor initiale ale planului, sau, daca acest lucru este
imposibil, sa dea factorilor decizionali elementele necesare justificarii schimbarii
obiectivelor.

Controlul presupune stabilirea unui sistem de verificare a respectrii planificrii legate de

implementarea strategiei de dezvoltare. Se vor efectua rapoarte de verificare pe teren.
Programarea vizitelor (controalelor) va trebui s aib n vedere anumite principii, cum ar
fi: eficiena unor astfel de demersuri, pstrarea bunelor relaii contractuale, verificarea doar
a aspectelor de ordin tehnic legate de proiect etc. Controlul implementarii planului va fi
facilitat de urmatorii factori:
-

manipularea si tratarea mai mult sau mai putin centralizata a datelor proiectului n
totalitatea lor;

punerea la dispozitia persoanelor interesate a informatiei de care au nevoie ntr-o

forma adecvata;

integrarea planningurilor si a bugetelor;

alegerea corecta a nivelului la care se situeaza derularea (un factor cheie al

reusitei).

De asemenea, n cadrul mecanismului de implementare, modul de distribuire a

responsabilitilor, pentru fiecare etap a circuitului unui dosar, ntre GAL, agenia de pli i
autoritatea de management, va fi urmatorul:
Sarcin
Informare
Sprijinirea elaborrii
proiectelor
Lansarea apelului
pentru proiecte
Selectarea proiectelor
Controlul
administrativ al
dosarelor
Decizie

GAL
X
X

DADR

Agenia de Pli

X
X

X
105

Notificarea ctre
beneficiar
Monitorizare
Plat
Control
Arhivare

X
X
X

III.5 Implicarea GAL-ului n aciunile de cooperare i n RNDR

PARTEA A -VIII A: COOPERARE I CREAREA I IMPLEMENTAREA
REELEI
III.5.1 Cooperare
La nivel european si national, Grupul de Actiune Locala Campia de Vest a
Brailei, nu a intreprins actiuni de cooperare pana in prezent, insa membrii parteneriatului
si-au exprimat intentia de a realiza vizite de practica/studiu in cadrul teritoriilor vizate de alte
GAL-uri, atat din tara, cat si din Uniunea Europeana.
Nr. Partenerul/parteneri

Tematica

crt

cooperrii

Obiective

Valoarea

Rezultate

proiectului/proiectelor

de cooperare (euro)

1. Experiene de cooperare deja ntreprinse

-

-----------------------

----------

----------

--------------------

-----------

20.000 Euro

Schimb de

2. Intenii de cooperare
1.

GAL Marsica

Vizite
studiu

de Dezvoltare
a durabila a

experienta

teritoriului
GAL
Membrii GAL vor realiza o vizita de colaborare cu GAL Marsica din Italia. In cadrul
acestei vizite, rezultatele asteptate vizeaza inovaia n zonele rurale ce poate implica transferul
i adaptarea acesteia, modernizarea formelor tradiionale de know-how sau descoperirea de
noi soluii la problemele rurale persistente pe care alte instrumente nu au reuit s le rezolve
ntr-un mod durabil i satisfctor. Acestea pot furniza rspunsuri noi la problemele zonelor
rurale.

106

Parteneriatul: Intentiile de cooperare in cadrul GAL vizeaza structuri similare din alte state
membre ale Uniunii Europene si se bazeaza pe relatiile de infratire intre localitati (Lecce Nei
Marsi (LAG Marsica), Italia oras Faurei, judetul Braila).
Integrarea in strategia teritoriului: Proiectul de cooperare va avea ca valoare adaugata
experienta capatata de membri parteneriatelor in cadrul unor vizite tip studiu, in ceea ce
priveste diversificarea activitatilor derulate in cadrul GAL, dimensionarea proiectelor ce vor fi
finantate etc.
Tipuri de proiecte: In acest moment, membrii parteneriatului vizeaza realizarea unui proiect
de cooperare care sa includa schimburi de experienta, insa demersurile sunt la stadiul de
intentie.
Aspecte tehnice: Pentru stabilirea activitatilor derulate in cadrul cooperarii vor avea loc
discutii in cadrul intalnirilor Adunarii Generale si se vor corela obiectivele acestui tip de
proiect cu obicetivele strategiei. De asemenea se vor realiza toate documentele aferente
aplicatiei (calendar de desfasurare a activitatilor, proceduri de implementare, monitorizare
etc).
Aspecte financiare: In prezent membrii partaneritului au decis alocarea a aproximativ 20.000
Euro din bugetul de functionare al GAL pentru concretizarea intentiilor de cooperare. Aceasta
suma va fi utilizata si eventual modificata functie de necesitatile exitente la momentul
realizarii proiectului si stabilirii de comun acord cu celelalte GAL-uri a activitatilor.
III.5.2 Crearea i implementarea reelei
Grupul de Actiune Locala Campia de Vest a Brailei va juca un rol semnificativ
in promovarea politicilor si activitatilor Retelei Nationale de Dezvoltare Rurala in domeniul
dezvoltarii rurale, implicandu-se activ in toate proiectele. GAL va identifica evenimentele ce
vor urma, in Romania sau in afara tarii, care pot oferi oportunitati importante de a acumula
informatii sau de a face schimb de idei si experienta in ceea ce priveste dezvoltarea rurala.
GAL va oferi suport tehnic membrilor RNDR care doresc sa coopereze in scopul de a
dezvolta activitati antreprenoriale, in contextul PNDR, ca de exemplu:
promovarea produselor rurale traditionale;
crearea si functionarea grupurilor de producatori;
imbunatatirea si promovarea facilitatilor si serviciilor turistice etc.

107

Echipa GAL va avea personal specializat care va oferi expertiza tematica si va avea
capacitatea de a utiliza experienta pentru toate aspectele semnificative ale dezvoltarii rurale
acoperite de PNDR.
Expertiza va fi aplicata in mod flexibil tuturor aspectelor activitatii RNDR, spre
exemplu in sprijinirea schimbului de idei, in identificare bunelor practici, in sprijinirea
aplicarii bunelor practici in regiuni noii, in sprijinirea promovarii produselor traditionale,
infiintarii grupurilor de producatori si imbunatatirii si promovarii facilitatilor si serviciilor
turistice.

108