Universitatea Transilvania

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Stere Andreea PIPP,anul 3

Caracterizare din punct de vedere geografic a orasului Brasov

1. Asezare geografica
Situat n partea central a rii, pe cursul mijlociu al Oltului, n interiorul arcului
Carpatic,
judeul Braov se nvecineaz cu opt judee: la est cu judeul Covasna, n sud-est cu judeul
Buzu, n sud cu judeele Prahova, Dmbovia i Arge, la vest cu judeul Sibiu, iar n nord cu
Mures si Harghita.
Municipiul Braov (reedina judeului) este situat la 25 30' longitudine estic i 45 45'
longitudine nordic cu o altitudine medie de aproximativ 600 m.
Municipiul Braov se nvecineaz la nord-vest cu localitatea Hlchiu, la nord-este cu
Bod,si Sanpetru ,la est cu Harman,un sud-est cu Sacele si la sud cu localitatea Predeal.
nord-est cu Bod i Snpetru, la est cu Hrman, n sud-est cu Scele i la sud cu localitatea
Predeal.n partea de sud-vest are ca localiti vecine Rnov i Cristian, iar n vest Ghimbav.
Judeul Braov este aezat n centrul Romniei, avnd o suprafa de 5 363 km2, respectiv 2,2
la suta din suprafata tarii.

2.Caracterizare fizico-geografica
Relief
Din punct de vedere morfologic n judetul Braov se disting trei trepte majore de
relief:
1

Universitatea Transilvania
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Stere Andreea PIPP,anul 3

Lantul muntilor nalti care trec de 1750 m altitudine i anume: M. Fgra, M.

Piatra Craiului, M. Bucegi,M. Postavaru,M. Piatra Craiului si M. Ciucas
Lantul muntilor scunzi ntre 800 i 1750 m: cuprins de muntii Intorsura Buzului,
Drstelor,Tampa,Poiana Brasovului ,Codlei si Persani.
Lantul depresiunilor i a dealurilor, situat ntre 450 i 700 m: Cmpiile se desfoar
n cadrul depresiunilor submontane si intramontane in componenta acestora intrand Campia
Barsei,ce cuprinde depresiunile Zarnesti-Tohan,Vladeni si culuarul Maierus,urmata de
Campia Fagarasului cu depresiunea Homoroadelor si Colinelor Tarnavelor,Muntii
Fagaras,reprezinta forma dominanta a reliefului din cadrul primului lant muntos,pe teritoriul
Brasovului aflandu-se versantul nordic al jumatatii estice a acestuia.Formatiunile cristaline ce
comoun muntii Fagaras au dat posibilitatea existentei unor forme tipice cu aspect
piramidal.Muntii Piatra Craiului incadrati in culoarul Branului Valea Barsei si Dambovitei.
Muntii Bucegi se regasesc in Brasov numai prin versantul nordic.
Masivul Ciucas e reprezentat in relieful Brasovului doar prin latura nord-vestica.
Zona dealurilor subcarpatice si zona montana ocupa circa jumatate din teritoriu, restul
fiind reprezentate de depresiuni.

Clima
Clima judeului Braov este temperat continental, caracterizndu-se prin nota de
tranziie ntre clima temperata de tip oceanic si cea temperata de tip continental,mai umeda si
racaroasa in zonele de munte,cu precipitatii relativ reduse si temperaturi usor reduse in zonele
mai joase.
Retea hidrografica
2

Universitatea Transilvania
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Stere Andreea PIPP,anul 3

Reeaua hidrografic a judeului Braov cuprinde pe de o parte apele subterane freatice

i de adancime,iar pe de alta parte apele de suprafata reprezentate de rauri care strabat
teritoriul,lacuri naturale si artificiale.Se incadreaza in bazinul hideografic superior al
Oltului.Cei mai importanti afluenti ai Oltului sunt:Timis,Ghimbaselui si Barsa

Potential biopedogeografic

o Vegetatie si fauna.

Marea diversitate a cadrului natural al judetului Brasov, alaturi de modificarile

petrecute in decursul erelor geologice, a determinat perenitatea unor elemente de flora,
vegetatie si fauna. Vegetatia actuala reprezinta aspectele vegetatiei naturale, precum si
ecosistemele fragmentare instalate in urma interventiei omului in timp . Aproape intreg
teritoriul judetului a apartinut in trecut zonei forestiere si alpine, mai putin
extinsa. Zona forestiera este reprezentata, incepand cu vegetatia depresionara si
terminand cu cea montana de:
Subzona stejarului, restrinsa astazi, ocupa depresiunile, piemonturile si versantii pana
la 500 - 700 m.:Crizbav-Feldioara-Cristian, Dumbrava Vadului, Rupea. Alaturi de
stejar intalnim jugastrul, carpenul, frasinul, ulmul si alte specii arbustive si plante
ierboase caracteristice;

Universitatea Transilvania
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Stere Andreea PIPP,anul 3

Subzona gorunului localizata pe versantii insoriti pana peste 700 - 800 m si

izolat pana la 1200 -1300 m, este caracterizata de amestecul dintre gorun si stejar (M.
Persani, dealurile Tarnavelor) si fag;
Subzona fagului este cea mai extisa (500/600 m - 1000 m), fiind intalnita sub forma
fagetelor pure (M. Persani, Ciucas) cat si sub forma de paduri de amestec fag, molid,
brad (M. Fagaras, Bucegi, Postavar, Piatra Craiului, Piatra Mare), paltinul de munte,
artarul, frasinul.

Subzona molidului este mai bine individualizata in M.Fagaras, Piatra Craiului, Bucegi,
Ciucas, Postavar, Piatra Mare ocupand statiunile de deasupra fagetelor in zona alpina.
Molidul este asociat cu laricele. Prin defrisarea padurilor de foioase s-a favorizat
instalarea pajistilor secundare de paius rosu si iarba campului in zonele montane si de
paiusca, teposica, piptanarita si paius in zonele colinare si depresionare.In lunca
4

Universitatea Transilvania
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Stere Andreea PIPP,anul 3

Oltului, ca si in alte zone mai joase, inundabile sau cu umiditate ridicata, se gasesc
asociatii de rogoaze, trestiisuri, papurisuri, salcii si anin.
Zona alpina este caracteristica prin jnepenisuri, afinisuri, ienupari, zmardari, etc

Soluri

Solurile din arealul aglomerrii s-au format pe roci i depozite de suprafat cuaternare
(eluviale, deluviale, coluviale, aluviale) predominant acoperite de o cuvertur (0,5-3m)
de luturi i argile ,patura de sol vegetal.in general brun de padure cu grade de podyolire
diferite,mai ales in zona montana.

Resurse naturale

Judeul Braov deine 32 de arii protejate dintre care 2 sunt parcuri naionale (Piatra
Craiului i Bucegi).Suprafatele protejate au 27313,7 ha,reprezentand circa 7 la
suta.Apele de munte si de ses sunt populate cu specii diferite de
pesti(pastrav,lipan,mreana)iar padurile abunda in specii de reptile ,pasari si
mamifere
.Principalele
resurse
naturale
sunt
:zacamintele
de
5

Universitatea Transilvania
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Stere Andreea PIPP,anul 3

carbune,marmura,calcarul si bazaltul.Apele termale si minerale ajuta la formarea unui

cadru natural si peisagistic deosebit al acestor meleaguri.
3.Populatia
Populaia judeului este distribuit n 4 municipii (Braov, Fgra, Codlea i Scele),
6 orae (Zarnesti,Rasnov,Rupea,Victoria,Predeal,Ghimbav),48 de comune si 149 de
sate.Populatia totala la 1 iulie 2011 era de 549207 locuitori ,dintre care barbatii
reprezentau 48,68 la suta iar femeile 51,32 la suta.In mediul urban traiesc 397026
locuitori reprezentand 72,29 la suta din total,iar in cel rural 152191 locuitori
reprezentand 27,71 la suta.
De la recensmntul din 25 ianuarie 1948, cnd populaia era 300 836 locuitori, aceasta a
crescut pana in ianuarie 1992 (643261 locuitori)si a scazut la 549217 locuitori in octombrie
2011.

Grafic 1.1. Populaia

27,7mediu rural

72,3 mudiu
urban
Structura etnic a populaiei judeului Braov la nivelul lunii octombrie 2011 se prezenta
astfel:
6

Universitatea Transilvania
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Stere Andreea PIPP,anul 3

- romni 87,94 la sut, maghiari 7,69 la sut, rromi 3,59 la sut, germani 0,57 la sut i
alte etnii 0,2 la suta.
Grafic 1.2. Structura etnica

Portocaliu:romani 97,9
Verde:maghiari 7,7
Roz:romi 3,6
Rosu:germani 0,6
Albastru:alte etnii 0,2

Judeul Braov ocup locul al doilea pe ar n ceea ce privete gradul de urbanizare (dup
judeul Hunedoara) i locul patru ca numr al populaiei urbane conform recensmntului din
2011. Densitatea populaiei, potrivit recensmntului din 2011, a fost de 102,41 persoane/km.
Structura nationala si religioasa Brasov ,date furnizate in urma recesamantului din 2011.
Structura populaiei stabile preliminare dup religia declarat la recensmnt arat c
84,9% dintre persoanele din judeul Braov sunt de religie ortodox (429152 persoane); 3,4%
s-au declarat de religie romano-catolic (17134 persoane), 2,2% de religie reformat (11305
persoane), 2,1% penticostal (10727 persoane), 2,0% de religie evanghelic-lutheran
(10307 persoane), 1,0% de religie unitarian (4905 persoane). Ponderi ntre 0,1% - 0,8% au
nregistrat urmtoarele religii: 0,7% - greco-catolic (3389 persoane), 0,5% - Martorii lui
Iehova (2399 persoane), 0,5% - cretin dup evanghelie (2363 persoane), 0,4% - adventist
de ziua a aptea (2193 persoane), 0,4% - evanghelic (2167 persoane), 0,3% - baptist (1677
persoane), 0,3% - evanghelic de confesiune augustan (1491 persoane), 0,1% - cretin de
rit vechi (297 persoane).
Persoanele de alt religie dect cele prezentate mai sus reprezint 0,4%.
S-au declarat fr religie 1037 persoane, care reprezint 0,2% din total; ateii dein o
pondere de 0,2 la suta in totalul populatiei stabile preliminare (numarul acestora fiiind de 863
persoane).Numarul persoanelor pentru care nu a fost inregistrata religia(nu au dorit sa o
7

Universitatea Transilvania
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Stere Andreea PIPP,anul 3

declare sau nu erau prezente)a fost de 2233 persoane,reprezentand 0,4 la suta din populatia
stabila.
Ocupatiile principale ale locuitorilor:
Din cei 284.560 locuitori
124.246 (43,65%) o reprezint populaia ocupat
13.657 ( 4,8%) omeri
54.723 ( 19,22%) elevi i studeni
62.299 (21,89%) pensionari
9,977 ( 3,50%) casnice .
4.Caracterizarea administrativ-teritoriala

Principalele zone, relativ compact construite, aparinnd, din punct de vedere administrativ
municipiului Brasov si cuprinse in cadrul limitei sale intravilane sunt grupate astfel:
Noua Drste
Astra
Valea Cetii
Florilor Craiter (Kreiter)
Centru Nou
Tractorul
Bartolomeu Nord 8
Bartolome
Centru Vechi
Prund chei
Triaj Hrman
Platforma Industrial Est Zizin
8

Universitatea Transilvania
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Stere Andreea PIPP,anul 3

- zona Stupini care este de altfel al 13-lea cartier al municipiului, datorit specificului sau
economic si mai ales strcturii sale urbanistice.
- zona Poiana Braov avnd un caracter total special de al restului oraului datorira
principalelor functiuni :turism montan de nivel international.
5.Activitati economice
Agricultura

Judeul Braov este amplasat n centrul rii, unde forma de relief predominant este format
din munti si dealuri,(multe acoperite cu paduri),urmata de pasuni si podis,campie,aceasta
forma de impartire permitand cresterea animalelor(bovine,oi,pasari,porcine,albine)ca in
principala ramura a agriculturii ,urmata de cultura cerealelor ,plantelor furajere si a legumelor
(in special cultura cartofului).
n judeul Braov sunt mai multe centre de cercetare din care unele specializate n domeniul
agriculturii (cultura cartofului, sfeclei de zahr, pajiti etc.).

Universitatea Transilvania
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Stere Andreea PIPP,anul 3

Parcul de utilaje agricole n perioada analizat nu a avut modificri semnificative, acestea

meninndu-se la un nivel relativ constant la tractoare (au crescut de la 4 515 la 4 654 buci,
cu 3 la suta in 6 ani),semanatori mecanice(de la 978 la 1145 bucati,cu 20 la suta),combine si
masini de recoltat cartofi(de la 939 la 1060 ,cu 12,9 la suta),vindrovere si au credcut
substantival la prese de recoltat paie si fan,pluguri pentru tractor ,cultivatoare cu tractiune
mecanica si s-au redus drastic la cele de stropit si prafuit precum si combinele
autopropulsate.
Numrul utilajelor fa de alte judee este relativ redus, determinat i de suprafaa redus a
terenului agricol, acestea sunt relativ mbtrnite i necesit nlocuire, iar proprietatea este n
proporie de peste 98 la sut privat.
Din analiza efectivelor de animale la principalele grupe, se poate observa o reducere a
efectivelor de animale la bovine si porcine,care se accentueaza in perioada de criza (20082010)urmata de crestere in 2011.
Astfel, fa de anul 1990, nivelul acestora s-a redus la mai mult de jumtate.
La ovine i caprine, dei trendul a fost de reducere n intervalul 1990-2011, dup aceast dat
acesta a fost de cretere cu unele fluctuaii, dar la finele perioadei analizate numrul
animalelor existente la cele doua categorii este superior celor din anul 1990.
Industria

Valoarea produciei industriale n anul 2011 a fost de 11 594 miliarde lei, superioar celei din
2010 cu 13,5 la sut. n cadrul industriei, principalele ramuri care au contribuit la realizarea
produciei au fost cele din cadrul industriei prelucrtoare, de peste 85 la sut. O bun parte a
produciei industriale este orientat ctre export, n principal ctre ri din Uniunea
European.
n cadrul acesteia ponderi importante se regsesc la: producia de maini i aparate electrice,
aparate de nregistrat i reprodus sunetul, producia mijloacelor de transport, producia de
metale si produse din acestea,productia produselor din lemn si impletituri de nuiele.
Transporturile
Reeaua cilor feroviare are o lungime de 353 km, municipiul Braov fiind unul dintre cele
mai importante noduri de cale ferat din Romnia. Din acesta pornesc cinci ramificaii:
tronsonul Braov Predeal Bucureti; tronsonul Braov Rupea Sighioara Teiu;
10

Universitatea Transilvania
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Stere Andreea PIPP,anul 3

tronsonul Braov Fgra Sibiu Vinu de Jos; tronsonul Braov Hrman ntorsura
Buzului i tronsonul Braov Zrneti.
Reeaua de drumuri publice din judeul Braov nu este suficient de dezvoltat, pentru a face
fa traficului n cretere, fiind necesar construirea unor autostrzi pentru a lega Braovul de
Bucuresti, Sibiu, Trgu Mure, Cluj. De asemenea, sunt necesare fonduri pentru
modernizarea reelei existente, aceasta fiind modernizat n proporie de 44,6 la sut. n anul
2011, lungimea reelei de drumuri era de 1 604 km din care 716 km modernizai. Pe aici trec
drumurile europene E60 (Brest Nantes Orleans Basel Viena Budapesta Oradea
Cluj Napoca Trgu Mure Braov Bucureti Constana) i E68 Szeged Ndlac
Arad Deva Sebe Sibiu Fgra Braov). Prin Braov trec drumurile naionale DN1
i DN1A care asigur legtura cu restul oraelor din ar precum i DN1J, DN10, DN11,
DN73 i DN73A.
Judeul Braov nu dispune de un aeroport n funciune, cel pe care-l avea n perioada
interbelic fiind desfiinat. n prezent exist un proiect de amenajare a unui aeroport
Ghimbav pentru a deservi judeul. Actualmente, judeul este deservit de aeroportul de la
Sibiu.

Comertul

11

Universitatea Transilvania
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Stere Andreea PIPP,anul 3

Activitatea de comer exterior a cunoscut o cretere important n perioada 2006-2011, astfel:

valoarea exporturilor a crescut de la 1 005 milioane euro n 2006 la 1 836 milioane euro n
2011(cu 82,7 la sut), iar cea a importurilor de la 1 307 milioane euro n 2006, la milioane
euro n 2011 (cu 40,9 la sut), ritmul de cretere al acestora fiind mai redus dect la exporturi.
n anul 2011, ponderi nsemnate la export s-au nregistrat la urmtoarele grupe de produse:
maini, aparate i echipamente electrice; aparate de nregistrat i reprodus sunetul; mijloace
de transport; metale comune i articole din acestea; produse din lemn, plut i mpletituri
nuiele;materii textile i articole din acestea. La import cele mai importante grupe au fost
maini,aparate i echipamente electrice; aparate de nregistrat i reprodus sunetul; produse ale
industriei chimice i ale industriilor conexe; mijloace de transport; metale comune i articole
din acestea. Judeul Braov are o economie destul de echilibrat, ramurile acesteia producnd
att pentru intern ct i pentru export. Principalele produse exportate sunt: maini aparate i
echipamente electronice; automobile, tractoare, biciclete; produse din font, fier, oel, cupru;
nclminte,ghete i produse asimilate; articole de mbracminte, esturi; lemn, crbune din
lemn i articoledin acestea. Principalele ri n care sunt exportate produsele obinute n
judeul Braov sunt:Germania (n jur de 40 la sut din valoarea exporturilor), Frana (10
lasut), Italia, Turcia,Marea Britanie i Spania. Judeul Braov se claseaz n topul primelor
10 judee n privina exporturilor.
Turism
Orasul Brasov, resedinta de judet si municipiu al Judetului Brasov, este un reper turistic al
tarii noastre. Incarcat de monumente istorice, cu o arhitectura aparte, cu diverse festivaluri si
evenimente culturale organizate an de an si situat intre munti, Brasovul este un adevarat
exponent cultural, un oras prolific care atrage mereu foarte multi turisti.
Cetatea Brasovului a fost in Evul Mediu una dintre cele mai importante cetati ale
Transilvaniei. Inaltarea centurii de aparare a inceput in secolul XIV, iar lucrarile la constructie
au durat pana in secolul al XVII-lea
Arhitectura
Fiecare cladire din Brasov este deosebita. Constructiile s-au ridicat in urnma unor principii
urbanistice bazate pe reperele geografice ale orasului. Cladirile vechi din Brasov, care au
cateva secole vechime, au doar un etaj (cele mai multe dintre ele), in exterior, peretii nu sunt
foarte ornamentati, iar ferestrele sunt foarte mici. Dintre aceste cladiri vechi, care merita
vizitate, le amintim pe urmatoarele:

12

Universitatea Transilvania
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Stere Andreea PIPP,anul 3

* Biserica Sf. Bartolomeu - secolul al XIII-lea

Aceasta biserica se gaseste in cartierul cu acelasi nume din Brasov. Partea originl al
constructiei include corul si partile de langa acesta. Planul acestei biserici seamana cu cel al
Manastirii Cisterciene de la Carta.
* Biserica Neagra - secolul al XIV-lea
Reprezinta cea mai mare constructie in stil gotic din tara noastra. Aici se poate vedea cea mai
mare orga din Europa si se pot asculta concerte cu muzica clasica si preclasica. In fata acestei
bisericii este inaltata statuia lui Johannes Honterus, umanist german.
* Casa Jekelius
Casa Jekelius se gaseste pe strada Michael Wiss din Brasov si se incadreaza, drept
constructie, in stilul arhitectural de secol XVI, are un singur etaj, iar pereti nu au ornamente.
Jekelius a fost un geolog brasovean.

Biserica Sfantul Bartolomeu

13

Universitatea Transilvania
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Stere Andreea PIPP,anul 3

Biserica Neagra

Casa Jekelius
* Biblioteca Honterus
Bibloteca poarta numele umanistului Johannes Honterus care a infiintat in 1547
biblioteca Liceului German. Aceeasi cladire a devenit casa de locuit, si este cunoscuta
drept casa unde s-a nascut muzicianul german, Paul Richter.

* Granarul orasului
14

Universitatea Transilvania
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Stere Andreea PIPP,anul 3

Acesta este situat in piata George Enescu din Braso si reprezinta locul unde se depozitau in
trecut marfurile, alimentele si alte provizii ale orasului. Aceasta cladire este una dintre cele
mai vechi si bine conservate din oras. Astazi se gaseste aici Bistro de l'Arte.

* Casa Hirscher
Casa Hirscher sau sala negustorilor, a fost construita in stil renascentist in perioada
construita in stil renascentist 1539 1545
Piata Sfatului
Piata Sfatului este un punct de referinta pentru Brasov. Face parte din rezervatia arhitecturala
a Cetatii si a fost atestata documentar in 1520 drept forum, iar in 1617 cu numele de ring. In
centrul acestei piete se gaseste Casa Sfatului, construita in 1420, iar aici este inclus si Muzeul
Judetean de Istorie din Brasov.

Casa
Hitcher

15

Universitatea Transilvania
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Stere Andreea PIPP,anul 3

Piata Sfatului
Activitati financiar-bancare
La nceputul anului 2013 sistemul bancar din judeul Braov numra 54 de sucursale
i 119 agenii. Majoritatea acestor uniti bancare sunt concentrate n mediul urban,
respectiv n oraele:Braov, Fgra, Scele, Codlea, Predeal, Rnov, Rupea,
Victoria, Zrneti.Reeaua teritorial a bncilor comerciale a fost ntr-o extindere
permanent pn n anul 2008,cnd pe fondul crizei financiare unele uniti s-au
nchis, proces care continu i n prezent.Gradul de bancarizare este foarte redus n
mediul rural, chiar inexistent n unele zone i localiti.
Bibliografie:
Mioara Popica,2012,Brasov,Editura Nomina,Brasov

Weblografie:
www.bnr.ro
www.romlit.ro
www.brasov.ro
ccpfoton.wix.com/ccpfoton#!product/prd1/...monografic-judetul-brasov
www.vikipedia.ro

16