TURISMUL DE AFACERI

Concepte privind turismul de afaceri Calatoria de afaceri poate fi considerata coloana vertebrala a industriei turistice deoarece aceasta constituie pentru o mare parte a oamenilor de afaceri, parte din activitatea profesionala curenta Turismul de afaceri, conform definitiei date de Rob Davidson in !""#, include perosanele ce calatoresc in scopuri le$ate de munca lor %activitate lucrativa, fara a fi remunerate in locul de destinatie, aceasta facandu&se la locul de resedinta' Se poate spune ca aceasta forma de turism repre(inta una din cele mai vec)i forme de turism, deoarece oamenii au calatorit pentru a face comert inca din cele mai vec)i timpuri Termenii * calatorie de afaceri + si * turism de afaceri + sunt considerati si utili(ati de multi autori ca fiind sinonimi Cu toate acestea, e,ista cateva diferente calitative intre cei doi termeni Astfel, * turismul de afaceri + se poate considera ca include toata e,perienta -calatoriei de afaceri. in plus, utili(and definitia clasica a termenilor turism si turist, se poate spune ca oamenii de afaceri pot fi numiti turisti in momentul cand stau departe de casa cel putin o noapte * Calatoria de afaceri + se concentrea(a pe mobilitatea oamenilor de afaceri si pe faptul ca ei intreprind calatorii de o (i, avand ca scop doar afacerile, si in acest ca( acestia nu pot fi numiti turisti in sensul conventional al termenului Desi definitia turismului si a calatoriilor de afaceri pare simpla, in literatura de specialitate sunt enumerate o multitudine de forme sub care acest fenomen poate fi pre(entat In acest sens pre(entam o tipolo$ie, care nu se doreste a fi e,)austiva, urmatoarele / conferinte, intalniri si conventii ale unor asociatii la nivel local sau national, con$rese si conventii la nivel international 0 cursuri de pre$atire profesionala %trainin$', tar$uri si e,po(itii, lansari de produse, calatorii stimulent %incentiv travel', sc)imburile de studenti si profesori, mi$ratiile se(oniere de munca, aprovi(ionarea cu anumite produse a pietelor, livrarea de bunuri catre consumatori, servicii militare prestate in alte locuri decat isi au ba(a, actiuni de caritate sau proiecte ale 123&urilor reali(ate in alte locuri decat unde isi au sediul, an$a4atii $uvernamentali care calatoresc in serviciul statului si diplomati, calatorii individuale de interes $eneral ale oamenilor, navetismul Forme ale turismului de afaceri %business travel' Con$rese si Conventii internationale Conferinta si intalniri locale, re$ionale si nationale Trainin$uri E,po(itii si tar$uri comerciale Lansari de produse Calatorii individuale de afaceri Deplasari in interes de serviciu etc

Intrunirea 5 un eveniment or$ani(at pentru discutarea unor probleme comune Se refera la probleme comerciale sau non&comerciale, cu o participare de 6 sau pana la !77 de persoane si poate dura cateva ore sau o saptamana Termenii ce definesc * intrunirile + depind de marimea evenimentului si de locul unde se desfasoara E,po(itiile 5 pot fi definite ca pre(entari de produse sau servicii avand un public tinta in scopul promovarii van(arilor sau informarii vi(itatorilor E,po(itiile sunt considerate ca fiind parte a turismului de afaceri deoarece stimulea(a calatoriile Mai pot fi numite si tar$uri sau manifestari Trainin$&uri & sunt evenimente unde participantii se intalnesc pentru a primi informatii sau pentru a fi a4utati sa&si de(volte anumite aptitudini Acestea pot fi si cursuri de pre$atire interna unde participantii apartin aceleiasi or$ani(atii Lansarile de produse 5 sunt evenimente speciali(ate pe care multe or$ani(atii le utili(ea(a in pre(ent ca o modalitate de promovare a produselor si serviciilor ce urmea(a a fi introduse pe piata Calatoriile stimulent 5 sunt un instrument de mana$ement care prin oferirea unor calatorii de e,ceptie, motivea(a si 8 sau recunosc participantilor un anumit nivel de performanta atins in indeplinirea sarcinilor de serviciu Adunarea 5 intalnire intre persoane reunite pentru a delibera sau pentru un divertisment Colocviu 5 intalniri la care cativa specialisti tin cuvantari pe un anumit subiect sau raspund la intrebari le$ate de acesta Conclav 5 o intalnire privata sau o adunare secreta %de obicei reli$ioasa' Conferinta 5 este un sc)imb de opinii formal sau o intrunire a mai multor oameni pentru a discuta probleme de interes comun, in care o persoana face o e,punere, auditoriul participand activ Con$res 5 intalnire formala a unor dele$atii pentru discutii, in special persoane apartinand unui anumit or$anism sau unei speciali(ari profesionale Con$resele reunesc intre !77 si !777 de persoane cu scopul de a sc)imba idei si de a&si comunica re(ultatele studiilor lor pe durata a 9&: (ile Conventiile 5 adunare de oameni care se intalnesc intr&un scop comun, o intalnire a dele$atiilor unui partid in scopul formularii politicii sau selectarii candidatilor pentru functii Meetin$ 5 o intrunire a mai multor oameni cu un scop comun Receptie 5 manifestare cu caracter festiv, de un standard inalt Reuniune 5 manifestare cu caracter comercial, promotional sau informativ, re$rupand :7 5 !;7 de persoane, cu o durata ce nu depaseste : (ile

Seminar 5 reuniune de lucru sau de formare, pentru !7&:7 de persoane cu o durata de :& ; (ile Simpo(ion 5 petrecere cu mu(ica si conversatie sau o intalnire formala la care cativa specialisti tin scurte cuvantari pe un anumit subiect si la care auditoriul participa activ Summit 5 o conferinta oficiala la cel mai inalt nivel %de e,emplu la nivelul sefilor de stat si de $uvern' <or=s)op 5 reuniune de :7&;7 persoane in cursul careia se dicuta in $rupuri mici, reali(andu&se un sc)imb de e,perienta Termenul este mai mult utili(at in SUA, iar france(ii il numesc salon sau tar$ in cadrul caruia un numar variabil de e,po(anti isi pre(inta produsele unui public de profesionisti 1 alta clasificare %Davidson R ' imparte turismul de afaceri in / ! 9 : # Turism $eneral de afaceri %dele$atii' Reuniuni 8 intruniri Tar$uri si e,po(itii Calatorii stimulent

>rin continutul sau comple,, turismul de afaceri permite aparitia multor definitii si clasificari Capitolul :/ Marile provocari la nivelul turismului ?i a$roturismului din Romania 2ecesitatea de(voltarii serviciilor Conceptul de serviciu ?i actorii implicati Actiuni ?i concepte prioritare Comunicare si motivatii ! Marile provoc@ri la nivelul turismului ?i a$roturismului din Romania Turismul repre(int@ un fenomen puternic ancorat An mediul economic ?i social An e$ala m@sura, ?i care este specific civili(aBiei moderne ?i care a fost influenBat de evoluBia acesteia Carietatea acBiunilor din domeniul turismului, interdependenta dintre acestea, le$aturile e,istente intre acestea ?i alte ramuri ale economiei naBionale, au f@cut ca turismul sa devin@ o adev@rata industrie ImplicDnd atDt sectorul public cDt ?i cel privat, sectorul turistic necesit@ o de(voltare sistematic@ An vederea asi$ur@rii cre?terii economice ?i a altor beneficii cum ar fi conservarea tradiBiilor ?i culturilor locale ?i protecBia mediului En plus, de(voltarea sectorului turistic promovea(@ coe,istenta oamenilor f@cDnd parte din diferite culturi, contribuind An acela?i timp la influenBe reciproce Antre tradiBii, care intensific@ toleranBa ?i AnBele$erea En conformitate cu datele publicate de 1r$ani(aBia Mondial@ a Turismului %1MT', sectorul turistic, An ansamblul sau este cel care furni(ea(@ cele mai multe locuri de munc@ din lume Datorit@ efectelor sale po(itive asupra >rodusului Intern Frut %>IF', a cre@rii de locuri de munca ?i a cre?terii veniturilor din sc)imburi valutare ?i din ta,e, sectorul turistic 4oac@ un rol important An economia fiec@rei Bari De asemenea, unul din motivele pentru care sectorul turistic este atDt de important este faptul c@ acesta are o influenB@ secundar@ po(itiv@ asupra unui num@r important de alte sectoare cum ar fi / transportul, comerBul, construcBiile, sectorului bancar, telecomunicaBiile, asupra culturii ?i sporturilor etc CDteva studii internaBionale au demonstrat ca sectorul turistic

are un efect po(itiv asupra a mai mult de 97 de sectoare ale economiei, ace?tia fiind denumiBi sateliBi sau beneficiari sectoriali ai turismului Aceast@ importanB@ este accentuat@ ?i datorit@ faptului c@, Antreprinderile caracteristice pentru sectorul turistic sunt acele afaceri mici ?i mi4locii, a$enBii de turism, )oteluri, pensiuni, restaurante cu un num@r relativ mic de an$a4aBi, ceea ce le permite acestora s@ afi?e(e un $rad ridicat de fle,ibilitate, permiBDndu&le An acela?i timp s@ se adapte(e f@r@ dificultate sc)imb@rilor pieBei EncepDnd cu anii GH7 An Europa ?i apoi An RomDnia, s&au conturat unele diferenBe Antre re$iunile $eo$rafice de de(voltare, diferenBe care, odat@ ce s&au accentuat, au necesitat o abordare diferit@ En vederea atenu@rii acestor diferenBe, s&au luat o serie de m@suri, AncepDnd de la AnfiinBarea de asociaBii, alocarea de fonduri, le$i speciale& toate acestea avDnd un rol din ce An ce mai important An de(voltarea mediu!ui rural EficienBa social@ a de(volt@rii re$ionale ?i An special a celei rurale, este asi$urat@ prin parteneriate ?i pro$rame, iar eficienBa economic@ prin concentrarea resurselor ?i prin co&finanBare 1biectivele Ancura4@rii de(volt@rii acestor tipuri de activitati sunt urm@toarele/ I crearea de noi locuri de munc@ ?i prevenirea mi$raBiei populaBiei de la sate I lupta Ampotriva s@r@ciei ?i eliminarea de(avanta4elor, satisfacerea nevoilor crescDnde de s@n@tate, de de(voltare a personalit@Bii, a condiBiilor de munca ?i de odi)n@ a populaBiei I p@strarea identit@Bii culturale a (onelor rurale I salvarea ?i punerea An valoare a patrimoniului cultural european ca factor de ameliorare a vieBii ?i ca surs@ de de(voltare social@, economic@ ?i cultural@ 9 2ecesitatea de(volt@rii serviciilor Conceptul de serviciu ?i actorii implicati Totalitatea bunurilor ?i serviciilor turistice sunt re$lementate ?i aliniate le$islaBiei naBionale ?i europene Astfel, oferirea, comerciali(area ?i vDn(area serviciilor ?i a pac)etelor de servicii turistice, precum ?i crearea de produse turistice pe teritoriul RomDniei pot fi reali(ate numai de c@tre a$enBii economici din turism %cu personal speciali(at ?i calificat An acest sens', autori(aBi de Ministerul Turismului, posesori de licenBe An turism sau de certificate de clasificare En vederea anali(@rii sectorului turistic ?i a sectoarelor derivate, a?a cum este a$roturismul, este necesar s@ se cunoasc@ cele mai importante componente ale turismului ?i actorii care operea(@ An turism En ceea ce prive?te componentele activit@Bilor turistice, importanBa acestora varia(@ An funcBie de tipul serviciilor solicitate, ca ?i locul ?i momentul An care acestea intervin MenBion@m An continuare principalele componente care intervin An de(voltarea turismului/ a' atracBiile turistice %naturale, antropice, culturale' 5 acestea pot fi percepute din punct de vedere or$ani(atorico&spaBial ?i individual b' ca(area 5 cu o mare varietate de forme %comercial@, individual@, colectiv@' c' facilit@Bile ?i serviciile locale/ servicii comerciale de u( (ilnic, diferite ma$a(ine, servicii suplimentare %b@nci, farmacii, saloane, cabinete medicale, secBii de poliBie, pompieri, servicii de lu,' >ra$ul de necesitate al furni(@rii unui serviciu varia(@ An concordanB@ cu frecvenBa cu care este solicitat En acest sens, Mill propune un model ierar)ic pentru de(voltarea facilit@Bilor ?i serviciilor intr&o staBiune turistic@ tradiBional@ %ve(i fi$ al@turata' 3radul de de(voltare turistica Servicii (ilnice

2ivelul de de(voltare a serviciilor intr&o staBiune turistica Sursa 5 descriere personala d' Infrastructura, prin care se intele$e, An plus fata de infrastructura de transport e,ista ?i alte utilitati publice %ener$ia electrica, alimentarea cu apa ?i $a(e, canali(area', fara de care o potenBiala (ona turistica nu ar reu?i sa se de(volte sau sa aib@ capacitatea durabila de a atra$e turi?ti Este adev@rat ca aceasta infrastructura este reali(ata An primul rDnd pentru populaBia locala, dar este ?i un punct forte An vederea de(volt@rii potenBialului turistic Reali(area, menBinerea ?i de(voltarea unei infrastructuri adecvate este o problema deosebita, deoarece aceasta nu reali(ea(@ An mod normal venituri directe e' Transporturile De(voltarea turismului a fost aproape de fiecare dat@ asociata cu serviciile de transport, prin acestea reali(Dndu&se accesul la diferite destinaBii ?i la pieBele aferente AvDnd An vedere ca turistul este un client pretenBios, mi4loacele de transport ?i serviciile cone,e s&au moderni(at ?i s&au adaptat continuu cerinBelor turi?tilor f' InvestiBiile >entru ca o destinaBie turistica sa r@spund@ unor cerinBe cat mai variate, sunt necesare investiBii importante Reparti(area acestor investiBii pe costuri poate fi diferita, insa ponderile cele mai mari raman cele din infrastructura ?i din unit@Bile de ca(are La acestea se ad@u$a alte costuri cum ar fi cele de publicitate ?i promovare, cele de protecBie, comisioanele a$enBiilor de voia4 sau intermediare En tabelele care urmea(@ am redat proporBiile An care se Ancadrea(@ diferitele structuri de costuri Tabelul nr ! / Costurile de capital la destinaBie pentru de(voltarea unui produs turistic 2r crt Sector >rocent mediu ! Ca(are ?i mas@ ;7J & 67J 9 Infrastructura te)nica ?i de servicii !;J & 97J Total ca(are ?i infrastructura 6;J & K7J : Facilit@Bi turistice suplimentare !7J & !;J # >ublicitate ?i promovare ;J & !7J ; >rotecBia ?i sporirea atracBiilor turistice ;J & !7J Sursa 5 Strate$ii turistice, 977" Astfel, putem constata faptul ca serviciile de ca(are ?i de masa deBin 4um@tate din costuri, iar daca ad@u$am ?i infrastructura te)nica ?i serviciile, se poate a4un$e ?i la un procent de K7J din totalul c)eltuielilor Din tabelul anterior se poate de asemenea constata ?i faptul ca promovarea ?i protectia atracBiilor turistice se situea(@ la un nivel de m@rime similar %;J& !7J' Aceste costuri privesc An special populaBia ?i a$enBii economici care operea(@ An (ona, daca este insa vorba despre un pac)et turistic ac)i(iBionat printr&o a$enBie de voia4 sau un tour&operator, costurile vor fi suplimentate cu c)eltuielile an$a4ate de c@tre acest a$ent economic Astfel, reparti(area c)eltuielilor, se va face An funcBie de actorii care intervin En ca(ul ac)i(itionarii unui produs turistic de la un a$ent care nu este situat An (ona An care se va desfasura se4urul, structura costurilor va fi de maniera An care este pre(entata An tabelul care urmea(@ Tabelul nr 9 / Structura costurilor unui pac)et turistic intr&o a$enBie de turism 2r crt ! 9 Element de costuri >rocent Costul pac)etului ca(are :6,7J & transport aerian

& transfer la destinaBie & costuri cu personalul la destinaBie :#,7J 7,KJ !,9J Subtotal H9,7J : Mar=etin$ :,HJ # AdministraBie ;,:J ; Comisionul operatorului ",7J 6 Comisionul a$enBiei de voia4 !7,7J H Total !77,7 Sursa 5 Strate$ii turistice, 977" Li An acest ca(, de?i cu o structura a costurilor diferita, putem constata faptul ca cea mai mare parte a costului pac)etului de servicii cerut de c@tre client este repre(entat de c@tre serviciile de ca(are ?i cele de transport %plus serviciile adiacente', An total peste H7J din costul total La acestea se adau$@ costuri de mar=etin$ ?i de administraBie, dar ?i comisioanele a$enBiei ?i ale altor operatori implicaBi %An 4ur de :7J, pe ansamblu' In vederea ale$erii unui pac)et de servcii de vacanta, pe lan$a aspectele de reparti(are a costurilor, sunt o serie de alte aspecte de care trebuie sa tina seama, dintre acestea cele mai importante sunt le$ate de protectia si securitatea turistului Aceasta securitate Ambrac@ forme variate Este vorba despre informarea turistului Anainte de a pleca An vacanB@ Aceasta constituie un punct determinant An satisfacerea cererii turistice >entru turist este foarte important s@ fie corect informat asupra drepturilor ?i obli$aBiilor sale vis&a&vis de c@l@torie ?i de serviciile care Ai sunt oferite Turistul trebuie s@ cunoasc@ cDt mai multe date privind preBul serviciilor ?i eventualele c)eltuieli le$ate de conditiile de c@l@torie, de itinerariul c@l@toriei sau de se4ur Un alt aspect este le$at de securitatea transportului >entru faptul ca turistul este obli$at s@ foloseasc@ un mi4loc de transport, acesta va fi An relaBii contractuale cu un transportator %public, privat, naBional sau str@in' Indiferent de mi4locul de transport utili(at, autorit@Bile publice stabilesc re$uli $enerale destinate s@ $arante(e securitatea ?i protecBia c@l@torilor, cum ar fi de e,emplu, re$ulile 12U pentru transportul aerian privind coeficientul de Anc@rcare al avionului cu pasa$eri, ba$a4e etc De asemenea, demonstrarea identit@Bii este una din situaBiile An care poate fi pus turistul 1rice persoan@, An mod normal, care c@l@tore?te An Bar@ sau An str@in@tate trebuie s@&?i poat@ dovedi identitatea Este esenBial pentru securitatea turi?tilor s@ poat@ fi identificaBi cu certitudine pentru a nu apare situaBii An care turi?tii ar putea fi confundaBi sau ace?tia ?i&ar putea ascunde adev@rata identitate >e plan internaBional apare obli$ativitatea turi?tilor de a se le$itima cu un pa?aport considerat modul de identificare universal recunoscut La acest mi4loc de demonstrare a identit@Bii se pot ad@u$a uneori cartea de credit sau permisul de conducere care An unele ca(uri ?i pot c)iar substitui Dac@ turistul c@l@tore?te An interiorul B@rii de re?edinB@, principalul document de identitate al lui este buletinul de identitate 8cartea de identitate La locul de destinaBie a se4urului, turistul se poate confrunta cu o serie de situaBii ce pot compromite se4urul sau vacanBa Amintim aici situaBiile An care )otelurile fac supra&re(erv@ri, iar turistului s@ nu i se poat@ oferi locul pe care l&a contractat Clientului trebuie s@&i fie rambursate toate c)eltuielile provocate de aceast@ situaBie %ta,i, telefon' ?i s@ fie desp@$ubit An ca(ul apariBiei unor disconforturi %distanB@ mai mare faB@ de centrul ora?ului, a pla4ei, a ba(ei de tratament etc ' >rotecBia faB@ de a$enBii ?i or$ani(atorii de voia4e 1 prim@ situaBie ce ar necesita protecBia turi?tilor o constituie falimentul a$entului sau or$ani(atorului de voia4e >entru a

preveni aceast@ situaBie, $uvernele solicit@ cauBiuni sau $aranBii financiare din partea a$enBiilor de voia4 pentru ca ace?tia s@&?i poat@ e,ercita profesia En ca(ul An care survine Anc)iderea sau falimentul firmei respective, sumele cu care s&a $arantat sunt folosite pentru desp@$ubirea turi?tilor >rotecBia sanitar@ repre(int@ o problem@ cu $rave implicaBii, s@n@tatea turi?tilor fiind clasat@ ca o ramur@ distinct@ a securit@Bii turistului >rotecBia sanitar@ poate fi privit@ sub dou@ aspecte/ aspectul preventiv aspectul curativ 1r$ani(aBia Mondial@ a S@n@t@Bii %1MS' public@ periodic re$lement@rile sanitare internaBionale precum ?i informaBiile privind vaccinurile obli$atorii ?i recomand@rile pentru persoanele care c@l@toresc An str@in@tate Cooperarea internaBional@ a determinat adoptarea unui format unitar al certificatului internaBional de vaccinare, care permite recunoa?terea unor documente An toate B@rile Turistul se confrunt@ cu dou@ mari cate$orii de riscuri ale c@l@toriei, ?i anume/ Riscuri neimputabile unor $re?eli sau ne$li4enBe Riscuri imputabile unor $re?eli sau ne$li4enBe Riscurile neimputabile unor $re?eli sau ne$li4enBe/ aceste riscuri provin din i$norarea pericolelor naturale ?i umane care nu se afl@ sub controlul or$ani(atorului sau a$entului de voia4e, dar a c@ror e,istenB@ poate avea o influenB@ nefast@ asupra securit@Bii ?i bun@st@rii turistului >rintre acestea se num@r@ bolile conta$ioase, revoltele sociale, $revele, cutremurele de p@mDnt sau orice alte eventuale evenimente ce s&ar produce la locul de destinaBie Aceste riscuri sunt mult mai mari An ca(ul cDnd a$enBii de voia4 nu sunt suficient documentaBi ?i nu au posibilitatea s@&?i averti(e(e clientela care, Anainte de plecare, ?i&ar putea lua m@suri de precauBie care s@ diminue(e consecinBele ne$ative ale riscurilor Riscurile imputabile unor $re?eli sau ne$li4enBe/ aceast@ cate$orie de riscuri este considerat@ ca o culp@ a a$enBilor sau prestatorilor de turism 3re?elile pot fi comise din ne$li4enB@ sau cu intenBie %An acest din urm@ ca( se folose?te termenul -dol. provenit din dreptul roman' >re4udiciile provocate An mod neintenBionat de c@tre or$ani(atorul de voia4e, pot fi consecinBa lipsei de precauBii, prin nerespectarea unor re$lement@ri, nerespect@rii unor norme sau re$lement@ri ale precauBiilor sau incompetenBei profesionale >entru toate aceste situaBii a$entul de voia4 r@spunde material Un alt $en de protecBie a turistului este protecBia prin sistemul de asi$ur@ri, asi$urarea turistic@ fiind una dintre m@surile de politic@ turistic@ adoptate la nivelul operaBional privat al unei B@ri >rin aceasta se asi$ur@ un serviciu rapid -in situ. pentru a&i a4uta pe turi?ti s@&?i re(olve problemele ?i o acoperire financiar@ redus@, cu e,cepBia ca(urilor de asistenB@ medical@ cDnd este nelimitat@ 1 importanB@ deosebit@ o are Ans@ cooperarea internaBional@ An domeniul protecBiei turi?tilor Statul primitor ?i statul de ori$ine al turi?tilor pot s@ se an$a4e(e reciproc s@ coopere(e prin toate mi4loacele potrivite pentru a asi$ura An special An ca(ul catastrofelor naturale ?i a accidentelor ma4ore, securitatea ?i protecBia turi?tilor >otrivit art 9, pct ! din 1 3 nr !7H8!""", republicat@, prin pac)et de servicii turistice se AnBele$e combinaBia prestabilit@ a cel puBin dou@ dintre urm@toarele trei $rupe de servicii, cu condiBia ca durata neAntrerupt@ a acestora s@ dep@?easc@ 9# de ore sau s@ cuprind@ o Annoptare, ?i anume/

transport ca(are alte servicii, care repre(int@ o parte semnificativ@ a pac)etului de servicii turistice %e, alimentaBie, a$rement etc ' Conceptul de serviciu Serviciul repre(int@ o prestaBie sub form@ de munc@, consultanB@ ?i alte activit@Bi nemateriale, concreti(at@ An efecte care nu imbrac@, An $eneral, o form@ material@ %sursa/ Dictionar e,plicativ An economia de piata' Serviciile cuprind trei mari cate$orii/ servicii An scop comercial %b@nci, asi$ur@ri, transport, comerB' servicii profesionale %consultanta 5 financiara, 4uridica, An afaceri0 medicale, invaBamant' servicii pentru consumul personal %reparaBii, AntreBinere, cur@Benie, An$ri4ire copii ?i bolnavi' En ceea ce priveste actorii care intervin An de(voltarea ?i susBinerea a$roturismului, ace?tia se identifica prin/ Multitudinea a$enBilor economici care intervin direct An sectorul a$roturistic ?i An domeniile cone,e, ?i care se constituie An sectorul privat al economiei nationale Indiferent de sectorul An care intervin, acestia se inscriu intr&un proces de inte$rare %verticala sau ori(ontala' care vi(ea(@ concentrarea operaBiunilor An interiorul industriei turismului Inte$rarea pe verticala concentrea(@ An interiorul unei or$ani(aBii mai multe sectoare ale industriei Cel mai elocvent e,emplu pentru inte$rarea pe vericala An cadrul industriei voia4elor il constituie pac)etele de servicii oferite de c@tre tour&operatorii Inte$rarea pe ori(ontala presupune e,pansiunea An interiorul unui sector al industriei De e,emplu, de(voltarea lanBurilor )oteliere sau de noi rute ?i trasee turistice, prin mai buna acomodare cu anumite dimensiuni $eo$rafice ale turismului A$enBii economici, ca ?i actori principali care intervin An prestarea serviciilor turistice, pot fi clasificaBi An funcBie de natura activitatii desfasurate Re$@sim astfel, doua cate$orii principale/ a$enti direct prestatori de servicii turistice %activitatile economice sunt desfasurate conform cu clasificarea standard din !""!, a 1MT ?i au un caracter total sau parBial de natura turistica' intermediarii dintre a$enBii economici direct prestatori de servicii turistice ?i turi?tii care au ca obiect de activitate promovarea ?i comerciali(area de aran4amente turistice En Romania, a$entii economici cu activitate An totalitate turistica ?i a intermediarilor care participa efectiv la comerciali(area produselor turistice, au obli$aBia, conform 1rdonanBei !7H8!""", de a avea, dup@ ca(, licenBa de turism sau certificatul de clasificare eliberate de c@tre Ministerul de turism De asemenea, sunt prevederi stricte cu privire la a$enBii economici din turism care desfasoara activitati care presupun protectia turistului, aici fiind acceptaBi numai persoane speciali(ate En acela?i sens, persoana fi(ica ce asi$ura conducerea operativa a unei a$enBii de turism sau a unei structuri de primire turistica trebuie sa detina un brevet de turism In acela?i timp, acBiunile cu caracter turistic iniBiate de c@tre autoritatile administraBiei publice locale, trebuie sa fie conforme ?i sa se Anscrie An strate$ia de de(voltare a turismului pe termen mediu ?i lun$ A doua cate$orie de actori care intervin An de(voltarea turismului sunt factorii de deci(ie care asi$ura ?i controlea(a de(voltarea infrastructurii de ba(a, planificarea ?i le$iferarea normelor care actionea(a An acest sector Este vorba despre sectorul public al economiei care este c)emat sa urm@reasc@ asi$urarea bunurilor ?i serviciilor necesare sectorului %aceste

responsabilitati nu pot fi atribuite a$entilor economici privati' Implicarea sectorului public An sustinerea ?i de(voltarea turismului presupune e,istenta unor considerente economice, social& culturale, politice, de mediu ?i c)iar fiscale M Considerentele economice care stau la ba(a implic@rii sectorului public An domeniul turismului ?i cel al a$roturismului sunt urm@toarele/ de(voltarea re$ionala, diversificarea economica, stimularea investiBiilor, crearea de locuri de munca, asi$urarea de venituri suplimentare alternative pentru populaBie M Considerentele social&culturale care au animat implicarea sectorului public An industria turismului ?i au determinat c)iar apariBia conceptului de turism social, au vi(at r@spunderea pentru prote4area bun@st@rii economice ?i sociale a populaBiei prin re$lementari privind s@n@tatea ?i le$islatia cu privire la protectia consumatorilor En acela?i timp, statul are un rol important An promovarea valorilor culturale ?i An conservarea tradiBiilor M Considerentele politice de intervenBie prin spri4in direct sau indirect An turism ale unui stat sunt determinate de interesele pe care aceasta activitate le poate avea En acest sens vom menBiona, avanta4ele pe care unele $uverne le&ar avea din promovarea ima$inii sale, a tradiBiilor sau a unor obiceiuri, inte$rarea unui popor intr&un spaBiu politic sau $eo$rafic Acestea sunt de obicei o parte inte$ranta a unui pro$ram de intervenBie a statului respectiv De aceea, -dimensiunea $enerala ?i caracteristicile turismului influentea(a $radul de intervenBie a sectorului public - En acest sens, s&a constatat un $rad redus de intervenBie ?i mai ales de susBinere din partea $uvernelor, datorita fra$mentarii industriei turistice, iar ca actorii implicaBi direct An activitatile de turism nu constituie o masa electorala importanta sau un element politic cu influenta ma4ora Aceasta percepBie este caracteristica An principal (onei nord&americane, iar optica respectiva nu este perceputa de aceea?i maniera An tarile europene, An special An tarile cu mare tradiBie turistica %Franta, Spania, Italia etc' Aici, dimpotriv@ se c@uta promovarea unor masuri ?i a unor politici comune Stat&1peratori turistici direcBi, promovarea turismului ?i a resurselor naturale ale (onelor respective, Ancura4area cooper@rilor internaBionale ?i $ri4a pentru ca turistul sa fie informat ?i sa beneficie(e de cele mai bune condiBii AvDnd An vedere toate acestea, este important de remarcat faptul ca, a?a cum spunea Murp)N Ooportunitatile pre(entate de industria turistica ?i dificultatile re(ultate din de(voltarea ei rapida pot fi cel mai bine e,aminate ?i re(olvate printr&o abordare comuna. M De maniera $enerala, se aprecia(@ ca, considerentele de protectie a mediului revin An e,clusivitate mediului public, insa aceasta nu se poate reali(a decDt cu cooperarea fiec@rui individ, cu $ri4a ?i responsabilitatea pe care acesta trebuie sa o aib@ vis&a&vis de mediu, ?i cu care intele$e ca acBiunile sale nu aduc pre4udicii mediului M >e latura fiscala, sectorul public al fiec@rei tari va acBiona prin politici fiscale cu care va Ancura4a sau va Ancetini de(voltarea turismului >rintre masurile care se pot lua ?i care sunt la latitudinea puterii centrale, menBionam a4ustarea ratelor de sc)imb pe pieBele ofertante, dar ?i pe cele de la destinaBie, pot Ancura4a investiBiile pentru anumite (one defavori(ate, pot subventiona dobDn(ile, iar pentru investiBiile str@ine, pot acorda stimulente de $enul micsorarii impo(itelor ?i ta,elor pentru firmele respective sau asi$urarea infrastructurilor etc La a treia cate$orie de actori care intervin An procesul de de(voltare ?i susBinere a turismului ?i a formelor sale derivate, cum ar fi a$roturismul, menBionam un num@r din ce An ce mai important de or$ani(aBii internaBionale ?i inter$uvernamentale care au un rol important de 4ucat An de(voltarea ?i sustinerea a$riculturii

: A$roturismul & AcBiuni ?i concepte prioritare Reamintim faptul ca a$roturismul & este un tip de turism care se desf@?oar@ An (one naturale An care intervenBia omului este pre(ent@, iar sectorul primar este o activitate inte$rat@ a $ospod@riei A$roturismul presupune An primul rDnd servicii de ca(are, serviciile pentru servirea mesei, fiind considerat@ ca o activitate secundar@ Serviciile de transport sunt de asemenea inseparabile ?i pentru acest tip de turism Astfel, acest tip de turism se ba(ea(@ pe trei coordonate inseparabile/ spaBiu, oameni ?i produse A$roturismul, ca ?i forma de turism valorific@ e,cedentul spaBiilor de ca(are %adecvate pentru aceast@ activitate', din $ospodariile B@r@ne?ti, produsele proprii ?i locale, oferind o soluBie alternativ@ pentru $ospod@riile care practic@ aceste activit@Bi ?i care $ravitea(@ An 4urul $ospod@riilor B@r@ne?ti s@ obBin@ venituri suplimentare A$roturismul este activitatea de primire ?i de ospitalitate reali(at@ de Antreprin(@torii a$ricoli individuali sau asociaBi precum ?i de familiile lor, punDnd la dispo(iBie, pentru activit@Bile pe care acesta le presupune, propria $ospodarie Din aceast@ definiBie reiese faptul ca a$roturismul presupune 9 elemente/ activitatea turistic@ propriu&(is@ concreti(at@ An/ serviciile de ca(are servicii de alimentaBie An pensiune care include pe lDn$@ serviciile de ba(@ ?i o serie de servicii suplimentare activitatea economic@ a$ricol@ practicat@ de prestatorii de servicii a$roturistice, concreti(at@ An producerea ?i prelucrarea primar@ a produselor a$roalimentare An $ospodarie ?i comerciali(area acestora direct c@tre turi?ti sau prin diferite circuite comerciale La ba(a cererii pentru serviciile a$roturistice stau o serie de nevoi ?i motivaBii, dintre care vom menBiona urm@toarele/ nevoia de Oevadare. din spaBiul obi?nuit, nevoia de AntreBinere 8 refacerea s@n@t@Bii, nevoia de cunoa?tere, nevoia de frumos ?i inedit En acela?i timp, locul unde este practicat acest tip de turism ?i serviciile oferite trebuie s@ marc)e(e An mod po(itiv simBurile ?i memoria turistului, s@ Al fac@ s@ revin@ An acela?i loc ?i s@ Ai satisfac@ cea mai mare parte a nevoilor pentru care el a ales acel loc En acest sens, vom enumera aici o serie de valori care ar trebui cultivate de c@tre Antreprin(@torii din domeniul a$roturismului ?i dup@ care ace?tia ar trebui s@ se $)ide(e An oferirea serviciilor lor/ valoare de eveniment/ adic@ s@ fie un loc vi(itat, care s@ poat@ pre(enta interes pentru turi?ti dar ?i pentru mi4loacele de informare An mas@ valoare de modernitate/ s@ ofere posibilitatea AntDlnirilor ?i discutiilor, dar ?i posibilitatea de inte$rare Antr&un $rup sau o comunitate cultural@ pe care dore?te s@ o cunoasc@ ?i pentru care a venit valoarea de notorietate/ apare din nevoia de informaBii pe care turistul Ancearc@ s@ le verifice la faBa locului valoarea de individuali(are/ caracteri(at prin efortul de a se sustra$e tendinBei de uniformi(are, prin sublinierea unor elemente care dau personalitate locului unde se afl@ turistul valoare simbolic@ a (onei An care turistul A?i petrece vacanBa, care include aspectele deosebite de natur@ estetic@, artistic@, istoric@, ce repre(int@ componentele motivaBiei ?i deci(iei turistului de a fi ales locaBia respectiv@ 1MT AnBele$e calitatea turismului ca Ore(ultatul unui proces care implic@ satisfacerea tuturor nevoilor, e,i$enBelor ?i a?tept@rilor le$itime ale consumatorului An materie de produs ?i serviciu, la un preB acceptabil, An conformitate cu condiBiile contractuale ale unui acord mutual

?i determinanBii adiacenBi ai calit@Bii care sunt securitatea ?i protecBia, i$iena, accesibilitatea, transparenBa, autenticitatea ?i armoni(area activit@Bii turistice vi(ate cu mediul uman ?i natural . Anali(a fiec@ruia din termenii utili(aBi An aceast@ definiBie su$erea(@ masuri complete care pot fi evaluate prin raport cu criteriile calit@Bii Astfel/ ORe(ultatul. subAnBele$e c@ nivelul calit@Bii este atins ?i perceput la un moment dat ORe(ultatul. poate fi m@surat An funcBie de satisfacBia clientului precum ?i de repercusiunile sociale, de mediu ?i economice ale activit@Bii turistice An discuBie O>roces. semnific@ faptul c@ o acBiune i(olat@ nu este suficient@ pentru a da calitate, ci este necesar un efort continuu Calitatea implic@ ?i un proces omo$en ?i f@r@ defect care permite reperarea ?i eliminarea constrDn$erilor ce aduc pre4udicii produsului turistic ?i care sunt la ori$inea pierderilor directe ?i indirecte suportate de Antreprindere sau destinaBie OSatisfacere. introduce elemente de subiectivitate An perceperea calit@Bii ClienBii au a?tept@ri care difer@ An funcBie de caracteristicile lor 1 politic@ comercial@ a,at@ pe calitate Bine cont de aceste caracteristici ?i clasific@ consumatorii dup@ criterii ?i niveluri de calitate OLe$itim. introduce noBiunea de drept An anali(@ Consumatorii nu se pot a?tepta la mai mult decDt ceea ce au pl@tit sau ceea ce este dictat de constrDn$eri sociale ?i de mediu 2oBiunea de Onevoie. se lea$@ automat de cea de le$itimitate ?i trimite la necesitatea de a satisface nevoile fundamentale ?i vitale, c)iar dac@ a?tept@rile cu privire la amploarea Onevoilor fundamentale se modific@ An timp MenBionam faptul c@, nevoile fundamentale ale turi?tilor de ast@(i nu sunt acelea?i cu cele de acum !7 ani 2oBiunea de Oe,i$enBe An materie de produs. face le$@tura Antre utili(area unui serviciu sau a unui ec)ipament dat ?i produsul An ansamblul s@u sau de e,perienBa turistic@ Un serviciu de calitate nu este suficient pentru a crea percepBia unui produs turistic de calitate, c)iar dac@ e,celenBa serviciului poate provoca o impresie favorabil@ asupra consumatorului ?i s@&l fac@ s@ Anc)id@ oc)ii asupra inconvenientelor le$ate de alte aspecte ale produsului turistic 2oBiunea de Oe,i$enB@ An materie de servicii. Anscrie calitatea An perspectiva dimensiunilor sale umane ?i personale, adesea imateriale ?i aparent $reu de m@surat, evaluat ?i cuantificat, contrar atributelor fi(ice ale ec)ipamentelor turistice care servesc la clasificarea ?i evaluarea instalaBiilor Anumite elemente ale serviciului sunt cuantificabile/ timpul de a?teptare, frecvenBa unui serviciu %cur@Benia, de e, ', num@rul ?i natura serviciilor incluse An preBul de ba(@ etc Termenul Oa?tept@ri. define?te necesitatea unei comunicaBii ?i a unei percepBii po(itive ale caracteristicilor produsului la consumatorul potenBial Componentele unui serviciu sau produs nu trebuie s@ lase loc nici unei surpri(e nepl@cute iar consumatorul trebuie s@ primeasc@ ceea ce i s&a promis De altfel, a?tept@rile trebuie s@ fie le$itime, s@ se Anscrie An anumite limite Termenul Oconsumator. desemnea(@ consumatorii individuali, care pot include $rupuri de persoane, consumatori An nume colectiv ?i intermediari comerciali Ace?tia pot cere s@ fie evaluat@ ?i certificat@ calitatea produsului de c@tre un repre(entant sau un terB e,terior E,presia O preB acceptabil. subAnBele$e ca a?tept@rile clientului s@ corespund@ sumei pl@tite, ?i care nu pot fi satisf@cute la orice preB ?i ca Osurpri(ele bune. nu trebuie s@ fie prea avanta4oase, $re?eal@ din care poate re(ulta ca altfel se utili(ea(@ resurse care sunt prost pl@tite An contrapartid@ Atunci cDnd calitatea este $arantat@ ?i produsul e,cepBional, clientul nu trebuie s@ se a?tepte la un tarif prea sc@(ut E,presia OcondiBiile contractuale ale unui acord mutual. a fost ad@u$at@ definiBiei de c@tre Comitetul de Spri4in pentru calitate al 1MT la propunerea sectorului privat Ea introduce elementele de natur@ comercial@?i 4uridic@?i este le$at@ de transparenB@ Acordul este fie e,plicit, fie tacit %implicit', An funcBie de re$lement@rile din Bara An cau(@, care trebuie

semnate Alte tran(acBii nu cer decDt comunicarea prealabil@ a preBului cDnd se comand@ serviciul ODeterminanBii adiacenBi ai calit@Bii. subAnBele$ c@ trebuie s@ e,iste criterii de calitate comune ?i irevocabile, care sunt capitale pentru consumator, independent de cate$oria sau clasa produsului, de construcBie, instalaBii sau serviciu Ei constituie nivelul minim de protecBie a consumatorului atunci cDnd calitatea, sau calitatea total@, nu poate fi obBinut@, sau atunci cDnd absenBa unuia din determinanBi reduce sensibil calitatea e,perienBei turistice -Securitate ?i protecBie. & un produs sau serviciu turistic nu poate pune viaBa An pericol, cum nu poate d@una s@n@t@Bii sau altor interese vitale precum ?i la inte$ritatea consumatorului, c)iar ?i atunci cDnd este vorba de turismul de aventur@ Altfel, ?i An acest domeniu, normele de securitate ?i protecBie sunt An mod normal definite de le$e, prin re$lement@ri cu privire la prevenirea incendiilor, ?i trebuie s@ fie considerate ca norme de calitate En ceea ce prive?te -i$iena -, apreciem faptul c@ o ba(@ de ca(are trebuie s@ fie si$ur@ ?i curat@, ?i nimic nu 4ustific@ s@ se spun@ ca astfel de e,i$enBe sunt mai importante pentru )otelurile de clas@ superioar@ 2ormele de securitate alimentar@ care sunt stabilite prin le$e, trebuie s@ se respecte ?i trebuie s@ fie comune tuturor tipurilor de puncte de distribuBie a alimentelor, de la vDn(@torii ambulanBi la restaurantele de lu, Accesibilitatea se refer@ la eliminarea obstacolelor fi(ice ?i a celor de comunicare pentru a permite tuturor cate$oriilor de persoane s@ utili(e(e produsele ?i serviciile curente f@r@ discriminare, An mod independent TransparenB@ 5un element indispensabil le$itimit@Bii a?tept@rilor ?i a protecBiei consumatorului Aceasta face trimitere la necesitatea de a furni(a ?i de a transmite corect informaBii e,acte asupra caracteristicilor ?i naturii produsului ?i asupra preBului s@u $lobal Trebuie s@ se indice ceea ce este inclus An preB ?i ceea ce nu este inclus An produsul propus Autenticitate 5 Entr&o lume $uvernat@ de comerB, autenticitatea este criteriul de calitate cel mai $reu de respectat ?i cel mai subiectiv Autenticitatea are drept consecinB@ demarcarea sensibil@ a produsului de alte produse similare Autenticitatea trebuie s@ r@spund@ a?tept@rilor consumatorului, Ans@ ea se diminuea(@ sau c)iar dispare atunci cDnd produsul nu mai are nici o le$@tur@ cu conte,tul s@u cultural ?i natural En acest sens, un restaurant etnic nu poate fi An mod veritabil autentic atunci cDnd nu se afl@ An Bara sa de ori$ine Aceasta nu Anseamn@ c@ un local de acest tip nu poate fi interesant, nici c@ este imposibil s@ fie evaluat@ calitatea prin raport cu producBia, cu mar=etin$ul, distribuBia, vDn(area ?i livrarea serviciului An discuBie Armonie 5 Armonia cu mediul uman ?i natural mer$e mDn@ An mDn@ cu principiul de(volt@rii durabile, care se Anscrie pe termen mediu ?i lun$ MenBinerea de(volt@rii durabile a turismului cere $estionarea consecinBelor de mediu ?i socio&economice, stabilirea de indicatori de mediu ?i menBinerea calit@Bii produselor turistice ?i a pieBelor turistice Din punct de vedere economic, sectorul turismului este cunoscut ca fiind unul dintre cele mai importante sectoare, An ma4oritatea B@rilor, turi?tii fiind beneficiarii prest@rilor de servicii ?i a ofertelor de produse turistice din Bar@ ?i str@in@tate Turismul este o activitate comple,@ care are implicaBii An diferite alte sectoare ?i domenii Dat fiind aceast@ comple,itate a activit@Bii turistice este necesar@ asi$urarea protecBiei consumatorilor de servicii turistice, protecBie determinat@ de posibilitatea apariBiei pe parcursul desf@?ur@rii c@l@toriilor a unor nere$uli care ar putea compromite voia4ul >rotecBia drepturilor turi?tilor se Anscrie An conte,tul drepturilor omului, An cadrul protecBiei drepturilor consumatorului la s@n@tate, securitate, protecBia economic@, informare adecvat@, educaBie de consum, reparare An ca( de pre4udiciu suferit ?i posibilitatea de a se asocia ?i a fi repre(entat ReclamaBiile f@cute de c@tre turi?tii care c@l@toresc An Bara lor sau An str@in@tate sunt soluBionate An funcBie de prevederile diferitelor Coduri civile >e plan internaBional asi$urarea

protecBiei consumatorului de turism se limitea(@ la voia4ele or$ani(ate ?i la normele care trebuie respectate de or$ani(aorii de voia4e prin prestatorii lor Un e,emplu Al constituie proiectul de Directiva al Consiliului >ieBei Comune asupra voia4elor forfetare, care prevede obli$aBia fiec@rui stat membru de a constitui un fond de $arant@ri care poate fi utili(at pentru rambursarea prestaBiilor ce fac obiectul de reclamaBii din partea turi?tilor comunitari

# Comunicare si motivaBii in sectorul serviciilor a$roturistice Dup@ cum am mai menBionat de4a, serviciul repre(int@ o prestaBie sub forma de munca, consultanta ?i alte activitati nemateriale, concreti(ata An efecte utile care nu Ambrac@, An $eneral, o forma materiala %sursa/ DicBionar e,plicativ al limbii romane' Serviciile cuprind trei mari cate$orii/ Servicii pentru consumul personal %reparaBii, intretinere, curatenie, An$ri4ire copii ?i bolnavi' Servicii profesionale %consultanta 5 financiara, 4uridica, An afaceri0 medicale, invatamant' Servicii An scop comercial %b@nci, asi$ur@ri, transport, comerB' MotivaBiile practic@rii turismului rural Acestea sunt de ordin social, cultural ?i economic ?i pot fi sinteti(ate astfel/ a MotivaBii economice Acestea sunt susBinute de veniturile mici din a$ricultur@, dificult@Bi An comerciali(area produselor a$ricole furni(ate de $ospod@riile B@r@ne?ti ?i care repre(int@ un surplus de produse a$ricole Cu toate acestea, al@turi de aceste motivaBii, re$@sim din ce An ce mai mult factorii care stimulea(@ afirmarea tot mai susBinut@ a turismului rural0 dintre ace?tia vom enumera/ Manifestarea dorinBei pentru menBinerea s@n@t@Bii/ de aceea, apreciem ca identificarea factorilor de stres, au acum noi valori Interesul pentru petrecerea timpului liber ?i a vacanBelor Lini?tea ?i confortul psi)ic, dou@ elemente tot mai c@utate de turi?ti Autenticitatea/ AncercDnd sc)imbarea mediului citadin de fiecare (i, oamenii Ancearc@ s@ $@seasc@ un mediu cu le$@turi sociale mai puternice, astfel apreciindu&se din ce An ce mai mult autenticitatea ?i naturaleBea vieBii rurale Totu?i, anc)etele efectuate arat@ c@ aceast@ calitate se plasea(@ pe locul doi, dup@ calitatea peisa4elor, Antre motivaBiile care stau la ba(a opBiunii pentru se4urul la Bar@ Afirmarea individualismului pe piaB@/ promovarea sistematic@ ?i afirmarea unor produse pentru cD?ti$area unui se$ment stabil de consumatori sau un se$ment de piaB@, este o practic@ utili(at@ An mod curent, pentru impunerea diverselor produse ?i servicii pe pieBele de consum b MotivaBii sociale Cri(a a$riculturii ?i abandonarea p@mDnturilor care a condus la cre?terea ?oma4ului An rDndul tinerilor ?i ulterior la e,odul rural c MotivaBii culturale pierderea tradiBiilor ?i dispariBia me?te?u$urilor cre?terea num@rului de case abandonate sau prost AntreBinute din spaBiul rural interesul sc@(ut pentru arta local@ ?i nefolosirea cl@dirilor tradiBionale Turismul din mediul rural poate valorifica orice potenBial, c)iar ?i redus, An condiBiile An care e,ist@ motivaBie ?i competenB@ En acest sens, o valorificare si$ur@ ?i eficient@ se poate face An 4urul a?e(@rilor cu ar)itectur@ special@, a peisa4elor pitore?ti, operele de art@ ?i de te)nic@ popular@, An (onele cu port popular deosebit sau cu obiceiuri populare ?i o $astronomie aparte, etc

Lucrari practice nr : ! Te)nici de stabilire a preturilor serviciilor )oteliere/ calcularea tarifului de camera si a ratelor de ocupare 9 Modalitati de calcul a tarifelor la meniuri CAT DE MARE ESTE IM>1RTA2TA >1LITICII DE >RETP Abordarea problemei tarifelor este deosebit de importanta si aceasta imbraca diferite forme De la politica abordarilor simple %in ca(ul unei unitati mici', pana la abordarile comple,e %formula lui Qubbart', trecand pe la abordarea in trepte %care ia in calcul o serie de factori/ tipul de consumatori, cererea, costurile, concurenta, distributia, ima$inea firmei, elemente de mar=etin$ etc' Com avea astfel, politici de pret8tarife orientate spre costuri si profituri, politici de pret8tarife orientate spre piata, politici de pret8tarife diferentiate %te)nica de anali(a a punctului mort, tarifarea promotionala, tarifarea Ocost plus., tarifarea serviciilor 8 produselor noi, tarifarea prestabilita, tarifarea produsului lider A Te)nici de stabilire a tarifelor de camera In orice unitate de ca(are, in mediul urban sau rural, unde ca(area este activitatea de ba(a si deci veniturile principale provin de aici, este nevoie sa se cunoasc@ metodele sau te)nicile de stabilire a tarifelor Tariful pe camera este elementul de ba(a al politicii de pret a )otelului Tarifele de camera sunt considerate instrumente importante de mar=etin$ pentru formarea ima$inii )otelului In cadrul aceleia?i unitati de ca(are, c)iar daca se folose?te aceea?i te)nica de stabilire a tarifului, acesta poate sa fie diferit, si aceasta deoarece, pe lDn$@ normele si criteriile luate in calcul la tariful mediu pe unitate, pot interveni elemente care pot face diferenBa intre camere Aceste elemente sunt/ $radul de confort, locali(area, mobilierul, m@rimea camerei etc Tariful standard, calculat in funcBie de num@rul de persoane care pot ocupa camera, numit si tarif de receptie %este afi?at la recepBia )otelului', poate fi modificat in ca(ul in care clientul cere si poate beneficia de urm@toarele tarife/ tarife de familie tarife promotionale tarife de companie tarife stimulative tarife de prestaBii multiple etc Cele mai folosite metode folosite in stabilirea tarifului pe camera sunt/ Te)nica miimii Formula lui Qubbart ! Te)nica miimii consta in stabilirea tarifului pe camera la o miime din suma totala a costului de construcBie si de ec)ipare a )otelului, la un $rad de ocupare de H7J Aceasta metod@ pre(int@ o serie de avanta4e, dar si de(avanta4e Astfel, nu se iau in calcul efectele inflaBiei0 in ca(ul unit@Bilor de ca(are mici, acestea nu pot suporta costurile mari ale investiBiei iniBiale, apoi pe parcurs cDnd apar c)eltuieli cu reparaBiile sau cu prestarea anumitor servicii )oteliere Apoi, pentru stabilirea tarifului, trebuie s@ se ia in calcul

Anlocuirea costului investiBiei iniBiale, cu costul actual pe camer@, ca ba(@ in determinarea tarifului de camera Un alt de(avanta4 este acela c@ aceasta metod@ nu ia in calcul contribuBia unor facilit@Bi si servicii )oteliere la obBinerea profitului dorit de )otel Un alt de(avanta4 este acela c@ aceast@ metod@ ia in calcul $radul de ocupare a unit@Bii, deci aceasta se va dovedi util@ numai in ca(ul unui $rad de ocupare de H7J, de aceea dac@ se a?teapt@ un $rad de ocupare mai mic, se va mi(a pe stabilirea unui tarif mediu pe camer@ mai mare, pentru a obBine acela?i volum de Ancas@ri 9 Relativ mai complicata, deoarece necesita un num@r mare de informaBii financiare, formula lui Qubbart, mai este denumita si Ote)nica de 4os in sus. %primul element de calcul 5 venitul net 8 profitul 5 se obBine in partea de 4os a contului de re(ultate' de stabilire a tarifului si se reali(ea(@ in opt pa?i Cu aceasta metoda se Ancepe de la stabilirea profitului dorit, din care se deduc apoi urm@toarele elemente/ impo(itul pe venit, costurile fi,e si ta,ele de mana$ement si apoi costurile de e,ploatare directe Deci, cu aceasta metoda se iau in calcul costurile, camerele previ(ionate a fi vDndute si profiturile care se doresc a fi obBinute b La abordarea politicii de preB a unei unit@Bi )oteliere, se vor lua in calcul obli$atoriu si ratelor de ocupare din unitatea respectiva Ratele de ocupare m@soar@ performantele front& office&ului in vDn(area principalului produs al )otelului %camerele' >entru calculul acestor rate se vor avea in vedere urm@toarele elemente operabile din raportul operaBiilor (ilnice/ num@rul de camere disponibile pentru vDn(@ri, num@rul de camere vDndute, num@rul de camere ocupate de mai mulBi clienBi, num@rul de clienBi, venitul net al camerelor Astfel, ratele de ocupare care pot fi calculate cu a4utorul acestora sunt/ tariful mediu (ilnic, rata ocup@rii multiple si tariful mediu pe client In mod normal, aceste rate sunt calculate (ilnic, s@pt@mDnal, lunar si anual 3radul de ocupare R %2r de camere vDndute' 8 %2r total de camere' 3radul de ocupare multipla R %2r de camere ocupate de mm de ! client' 8 %2r camerelor vDndute' 2um@rul de clienBi pe camera R %2r de clienBi' 8 %2r camerelor vDndute' 9 Metode de stabilire a preturilor meniurilor In stabilirea preturilor meniurilor la preparatele culinare, trebuie sa se respecte un set de re$uli coerent si eficient Acest principiu se nume?te Oprincipiul pentru toBi. si are trei componente/ Dispersia preturilor 1 $ama de produse se poate imparti din punct de vedere al preturilor in trei parBi e$ale/ transa de preturi 4oase &&& transa mediana &&& transa de preturi mari DistribuBia felurilor de mDncare in cadrul transei mediane trebuie sa fie cel puBin e$ala cu cea pre(entata in cele doua transe laterale Amplitudinea $amei Intr&o paleta de produse data, amplitudinea preBului %raportul dintre preBul cel mai mare si preBul cel mai mic al $amei', nu trebuie sa fie mai mare de 9 ; 5 : Raportarea calitatii la preB Acest raport se e,prima astfel/ >reB mediu cerut 8 >reB mediu oferit >reBul mediu cerut R Cifra de afaceri 8 Cantitatea vDndut@ >reBul mediu oferit R Suma preBurilor de vDn(are 8 2r felurilor de mDncare

Daca valoarea raportului este intre 7 "5!, raportul calitate 5 preB este satisf@c@tor0 daca valoarea raportului este sub 7 ", $ama de preB este prea ridicata si atunci vor ap@rea probleme in atra$erea de clienBi, iar daca raportul este mai mare decDt !, produsele mai ieftine si mai puBin sofisticate au tendinBa spre Opreturi Analte. Capitolul #/ >ensiunea a$roturistica Anali(a S<1T a a$roturismului si pensiunilor a$roturistice in Romania Tipuri de structuri de primire >)ilip Sotler/ ,,un serviciu este o activitate sau un beneficiu pe care o parte o ofer@ unei alte p@rBi care este An esenB@ intan$ibil@ ?i nu duce la proprietatea asupra unui lucru >roducBia sa poate fi sau nu le$at@ de un produs fi(ic. Ce trebuie sa stim P M Turismul 8 a$roturismul contribuie la M Turismul 8 a$roturismul este M Turismul 8 a$roturismul este M Activitatile desfasurate sunt 8 au M Serviciile turistice 8 a$roturistice sunt 8 au >articularitatile Codului mondial de etica in turism, in conditiile de desfasurare a a$roturismului -a$roturismul, comparativ cu turismul clasic, repre(inta construirea unei relatii speciale, de sociali(are si de comunicare inter&umana. >ensiunea a$roturistica Cine vor fi clientiiP T FIRMELE Avanta4ele desfasurarii unei astfel de activitati sunt numeroase/ Se poate lucra in familie, investitiile sunt mai mici, se pot reamena4a spatii de4a e,istente, poate fi o activitate se(oniera, se pot valorifica produsele din propria $ospodarie, posibilitatea de a tinti un anumit se$ment de piata Ce probleme pot apareaP Care sunt avanta4ele implicarii intr&o astfel de activitateP Unde se poate $asi spri4in pentru o astfel de activitateP Autoritati locale P, asistenta te)nicaP, tar$urile, birourile teritoriale, institutii de invatamant, unitati financiar&bancare De ce o pensiuneP >entru cineP UndeP CandP Cum P Cu ceP M Serviciile de ca(are ?i alimentaBie public@ se asi$ur@ numai An structuri de primire turistice clasificate Structurile de primire turistice includ/ structuri de primire turistice cu funcBiuni de ca(are turistic@/ )oteluri, moteluri, vile, cabane, bun$alouri, sate de vacanB@, campin$uri, nave fluviale ?i maritime, pensiuni turistice ?i pensiuni a$ro&turistice, etc structuri de primire turistice cu funcBiuni de alimentaBie public@/ unit@Bi de alimentaBie din incinta structurilor de primire cu funcBiuni de ca(are, unit@Bi de alimentaBie public@ situate An afara, pe trasee ?i An staBiuni turistice Ce trebuie avut continuu in vedere pe parcursul de desfasurarii activitatilor intr&o pensiuneP U Asi$urarea unui climat favorabil turi?tilor U 1ferirea unor servicii de calitate c@tre client U 1r$ani(area pro$ramelor turistice opBionale U 1ferirea de informaBii de interes turistic despre (ona U Re(olvarea reclamaBiilor clienBilor Deci, un mana$ement participativ si interactiv continuu

Datorita specificitatilor serviciilor, vor vorbi despre servicii ca si utilit@Bi %este un serviciu sporadic' ?i servicii sub forma de flu,uri %sunt serviciile oferite An mod continuu, Antr&o anumit@ perioad@, An $eneral pe ba(a unui abonament' >rin spri4inirea activitatilor a$roturistice, obiectivele care sunt vi(ate la nivel de re$iune sunt urmatoarele/ asi$ura resurse umane fle,ibile si instruite, capabile s@ spri4ine o de(voltare economic@ ?i social@, creea(a ?i menBine locuri de munc@ in sectorul privat, poate fi si un instrument de combatere a e,cluderii sociale, spri4ina persoanele aflate in dificultatea de a $asi un loc de munca, susBine interesul IMM&urilor etc Anali(a S<1T a a$roturismului din Romania S 5 Stron$, <& <ea=, 1 5 1pportunities, T & T)reat >U2CTE TARI & amplasamentul intr&o (ona propice vacantelor & pac)ete a$roturistice variate si inedite & preturi competitive pe piata & oferta lar$a de mancaruri si bauturi traditionale & calificarea ?i ?colari(are an$a4aBi & calificarea profesional@ prin formare iniBial@ & in sistemul de Anv@B@mDnt public & de(voltarea economiei ba(at@ pe competenBa & num@r mare de ?coli profesionale & patrimoniu cultural deosebit %si nu numai' & oferta culturala diversificata/ festivaluri, spectacole de teatru, concerte, e,po(itii, obiceiuri si traditii & e,istenta unui te(aur etno$rafic si folcloric deosebit & e,istenta de i(voare minerale importante atat din punct de vedere cantitativ cat si e,istenta unui numar mare de parcuri nationale, naturale si re(ervatii & structuri de ca(are diversificata & diversitatea produselor alimentare ecolo$ice & poluare redusa in ma4oritatea (onelor rurale & bucatarie traditionala si specialitati & o populaBie inca tinara & forBa de munc@ ramane inca ieftin@, disponibil@ ?i calificat@ & e,ista un potenBial ridicat pentru de(voltarea activit@Bilor din turism, industriali(area produselor a$ricole etc & $rad important de ocupare a femeilor pe piata muncii & abilit@Bilor de cunoastere a limbilor str@ine de catre tineri & asi$ur@ interferenBe culturale cu o mare varietate de tradiBii ?i obiceiuri >U2CTE SLAFE infrastructura educational@ modesta & educaBia mana$erial@ insuficient cultivat@ & colaborare mica cu instituBiile de Anv@B@mDnt superior & in (onele rurale, datorita mi$ratiei se creea(a o instabilitate demo$rafic@, iar uneori sporul natural este ne$ativ & numar cresc@tor de abandonuri ?colare & e,istenta unui ?oma4 de lun$@ durat@ %datorat si probl de adaptare dupa piaBa forBei de munc@ & probleme educaBionale la unele $rupe s@race de populaBie

& necorelarea ofertei educaBionale cu nevoile de pe piaBa muncii & sectorul servicii este slab de(voltat & servicii de consultanB@ slab de(voltate An domeniul afacerilor & politici de resurse umane An cadrul firmelor inapropriate & emi$rarea accentuat@ & populatia ocupata foarte mult in a$ricultura & investiBii reduse %infrastructura, servicii, formarea profesionala' & nivelul de calificare F de m si profilul de competenBe neadecvat cerintelor an$a4atorilor & RUdin administraBiile publice &locale & slab pre$@tite & oferta de reconversie nu este diversificat@ ?i nu e,ist@ o concurenB@ reala %oferta activea(a i(olat, sporadic' & nu isi $aseste locul pe piata muncii & F de munca din mediul rural 5 4umatate & slaba educaBie antreprenorial@ & munca Ola ne$ru. & fenomen destul de r@spDndit & decala4 Antre pre$@tirea oferit@ de ?coal@ ?i cerinBele pieBei munciiP & armoni(are redusa a sistemului educaBional cu cerinBele pieBei muncii ?i de(volt@rii viitoare a societ@Bii & capacitate ?i structur@ ine$al@ a serviciilor & lipsa unor centre re$ionale de orientare, formare ?i reconversie profesionalaP & $rad redus de utili(are a capacitatii de ca(are si a duratei medie de sedere, in raport cu potentialul turistic e,istent & scaderea numarului de turisti straini & ba(ele de tratament aferente unor statiuni balneare au un $rad inalt de u(ura si neadaptate la standardele europene & transportul public de cele mm ori defectuos & monumentele istorice nu sunt suficient valorificate & infrastructurii de a$rement inca insuficient de(voltata & insuficienta cooperare intre diferiti operatori din turism & lipsa interesului in redistribuirea populaBiei ocupate dinspre a$ricultur@ spre servicii ?i industrie lipsa unor pro$rame de instruire adecvate incompatibilitate Antre oferta ?i cererea de instruire, An special pentru instruirea An te)nolo$ii moderne $rad de te)nolo$i(are inca foarte mic 1>1RTU2ITATI pensiunile pot $enera o atractie marita a re$iunii pentru investiBii str@ine pot beneficia de accesului pe piaBa UE a populaBiei contribuie la sc)imburile economice ?i culturale potenBial de de(voltare pentru sectorul terBiar crearea de parteneriate Antre sectorul public si mediul privat de(voltarea a$roturismului ca se$ment de piaB@ pentru absorbirea forBei de munc@ cre?terea $radului de responsabilitate social@ formarea unei mentalit@Bi a calit@Bii muncii ofer@ posibilitatea reconversiei forBei de munc@ cresterea investiBiilor An re$iune e,istenBa pro$ramelor de finanBare UE

rata sca(ut@ a an$a4@rii An sectorul serviciilor %de 9 ori mai mic@ decDt An UE' ofer@ oportunit@Bi de de(voltare a sectorului ofera posibilitatea de(voltarii antreprenoriatului ofera posibilitatea de pro$rame de includere social@ cooperarea cu alte B@ri An domeniul educaBiei ?i form@rii restaurarea obiectivelor turistice aferente patrimoniului cultural&istoric si valorificarea turistica a acestora posibilitatea diversificarii turismului de afaceri interes international crescut pentru turismul cultural, balnear posibilitatea de a e,ploata (onele montane tot anul posibilitatea adaptarii Anv@B@mDntului ?i a instruirii profesionale la necesit@Bile pieBei muncii crearea de noi locuri de munc@ prin de(voltarea de noi Antreprinderi ?i servicii direct conectate lansarea unor pro$rame speciale care Ancura4ea(@ -plasarea studenBilor An firme. prin oferirea unor avanta4e specifice potenBialilor an$a4atori RISCURI %AME2I2TARI' cerinBe sporite de forB@ de munc@ An domenii ce Bin de te)nic@ si te)nolo$ie avansat@ s@r@cie ?i i(olarea unor (one $enerea(@ fenomene de depopulare care, dublate de Amb@trDnirea populaBiei, creea(@ premisele dispariBiei unor localit@Bi cre?terea disparit@Bilor An asi$urarea infrastructurii ?i serviciilor educaBionale corespun(@toare, datorit@ mi$raBiei populaBiei lipsa ?colilor An unele localit@Bi rurale i(olate ?i accesibilitatea dificil@ spre centrele de comun@ restructurarea Antreprinderi din (ona, f@r@ a oferi o alternativ@, determina amplificarea problemelor sociale menBinerea emi$r@rii speciali?tilor ?i a populaBiei calificate, influentea(a fluctuaBiile de pe piaBa forBei de munc@ e,tinderea practic@rii muncii la ne$ru cre?terea presiunii demo$rafice a populaBiei An vDrst@ socuri sociale la inte$rarea An UE delocali(area unor investiBii str@ine subestimarea problemelor sistemului educaBional cresterea de(ec)ilibrului pe piaBa muncii Antre cerere ?i ofert@ apariBia unor noi fenomene sociale infrastructura de transport si utilitati slab competitie pe destinatii 5 oferte e,terne ima$inea deficitara a Romaniei poate afecta ale$erea unei optiuni spre Romania de$radarea patrimoniului ar)itectural rural prin depopularea localitatilor si a comunitatilor rurale urbani(area populatiei rurale implicand pierderea autenticitatii si specificul local capacitate insuficienta a firmelor de consultanB@ oportunit@Bile va$i ?i limitate de ocupare a forBei de munc@ combinate cu standardul de viaB@ sc@(ut au ca re(ultat mi$rarea tinerilor instruiBi de(voltarea pieBei ne$re a forBei de munc@ are un impact ne$ativ semnificativ asupra pieBei muncii le$itime, m@rind astfel nesi$uranBa acesteia Capitolul ;/ Clasificarea (onelor turistice Criterii si procedura de clasificare a unitatilor turistice si a pensiunilor Frevetarea persoanelor care lucrea(a in turism ! Clasificarea (onelor turistice

>rin Q 3 nr K6H89776, completata cu cadrul le$islativ al ordinul nr !9"6897!7, privind intocmirea documentatiei si obtinerea certificatului de clasificare ca unitate de primire turistic@, se stabilesc normele si criteriile de atestare a statiunilor turistice, in scopul prote4arii, conservarii si valorificarii resurselor turistice Astfel, pentru atestarea unei statiuni turistice trebuie indeplinite obli$atoriu criteriile obli$atorii si H;J din puncta4ul ma,im acordat pentru criteriile suplimentare, in ca(ul statiunilor de interes national si ;7J pentru statiunile turistice de interes local Conform noilor re$lement@ri, atestarea statiunilor este conditionata de mai multi factori printre care/ & amplasarea acestora intr&un cadru natural fara poluanti & e,istenta studiilor si a documentelor care atesta pre(enta si valoarea factorilor naturali de cura %ape minerale, namol, lacuri terapeutice, saline, bioclimat' din punct de vedere calitativ si cantitativ & constituirea perimetrelor de protectie ecolo$ica, )idro$eolo$ica si sanitara a factorilor naturali de cura & drum rutier moderni(at si marcat cu semne de circulatie & transport in comun intre statiunea turistica si $ara sau auto$ara care o deserveste & asistent@ medical@ permanent@ ?i mi4loc de transport pentru ur$enBe medicale&naBional & punct de prin a4utor ?i mi4loc de transport pentru ur$enBe medicale&local & punct farmaceutic & amena4area si iluminarea locurilor de promenada & apa curenta, canali(are, ener$ie electrica & num@r minim de ;77 locuri in statiuni turistice naBionale, !77 in statiuni de interese local, An structuri de primire turistic@, din care minim :7J s@ fie clasificate la cate$oriile de :& ; stele, cu e,ecpBia campin$urilor & localit@Bile sau p@rBile de localit@Bi de pe litoral trebuie s@ dispun@ de pla4@ amena4at@, posturile de salvare acvatic@&salvamar ?i posturile de prim a4utor & localit@Bile montane trebuie s@ dispun@ de servicii de salvare montan@ de tip salavamont0 & amena4@ri ?i dot@ri pentru rela,are An are liber ?i plimb@ri %drumuri pietonale, locuri de promenand@ & terenuri de 4oaca pentru copii & semnali(area obiectivelor turistice cu indicatoare de orientare ?i informare, tip@rit, pe suport electronic sau Veb site & reali(area de materiale de promovare a staBiunii turistice ?i a (onei ! ! Criteriile suplimentare de atestare a statiunilor turistice ! Trenurile cu re$im de re(ervare a locurilor, inclusiv va$oanele de dormit, trebuie s@ opreasc@ An $ara care deserve?te staBiunea turistic@ %!7 p' 9 Autobu(e de linie care deservesc (ilnic auto$ara %!7p ' : SpaBii comerciale ?i pentru activit@Bi de prest@ri de servicii/ banc@, sc)imb valutar, a$enBie de turism %!7 p' # S@li de spectacole ?i de conferinBe cu o capacitate totala e$al@ cu minim #7J din num@rul locurilor e,istente An staBiune %:7 p' ; AsistenB@ medical@ balnear@, dup@ ca(, acreditat@ conform normelor le$ale An vi$oare %97 p'

6 Dot@ri te)nice pentru e,ploatarea, protecBia ?i utili(area resurselor minerale terapeutice %97 p' H Amena4@ri ?i dot@ri pentru servicii de revi$orare An spaBii construite, s@li pentru AntreBinere %fitness' %!7 p' K >arc amena4at ; puncte pt fiecare ma,im :7 puncte " Trasee turistice montane omolo$ate, marcate ?i afi?ate, dac@ este ca(ul ; puncte pt fiecare ma,im :7 puncte !7 Fa(@ pentru valorificarea resurselor naturale terapeutice, dac@ este ca(ul :7 p !! Amena4@ri ?i dot@ri pentru pentru practicarea sporturilor %a$rement nautic, tenis, fotbal, etc ' !; p !9 Localit@Bile sau p@rBile de localit@Bi care dispun de condiBii pentru practicarea sc)iului trebuie s@ aib@ amena4ate cel puBin o pDrtie de sc)i omolo$at@ ?i mi4loacele de transport pe cablu corespun(@toare !7 puncte pt fiecare ma,im ;7 puncte !: 1r$ani(area de evenimente turistice, culturale, sportive , cu caracter de repetabilitate pe ba(@ de calendar !7 pt fiecare ma,im :7 puncte !# Centru national de informare ?i promovare turistic@, cu personal permanent care s@ deserveasc@ e,clusiv centrul :7 p !; Asi$urarea le$@turii permanente on&line Antre structurile de primire turistic@ cu funcBiuni de ca(are ?i centrul de informare ?i promovare turistic@ 97 p !6 Canali(are centrali(ata ;7 p >uncta4ul minim pentru atestarea statiunilor de interes national este de !:; puncte, iar cel pentru statiunile de interes local este de "7 puncte In scopul unei mai bune informari a turistilor ?i pentru Ambun@t@Birea cadrului de prote4are, conservare ?i valorificare a resurselor turistice, localitatile ori p@rBi ale acestora, atestate ca statiuni turistice de interes naBional sau local, vor fi semnali(ate pe drumurile nationale si 4udetene cu panouri indicatoare, la intrarea in statiunea turistica De asemenea, ministerul poate propune retra$erea atestarii unei statiuni turistice, in ca(ul in care statiunea turistica atestata conform le$islatiei anterioare nu mai indeplineste criteriile obli$atorii de atestare Evaluarea se va reali(a de repre(entanBii Ministerului de resort Avanta4ele atest@rii ca statiune turistic@ !' Facilit@Bi $enerale & includerea An catalo$ul anual al staBiunilor turistice editat de Minister & pre(entarea pe site&ul oficial al Ministerului & includerea An toate materialele de promovare editate de Minister & includerea An )arta staBiunilor turistice editat@ de Minister 9' Facilit@Bi specifice staBiunilor turistice de interes naBional si local & or$ani(area de Minister de evenimente de promovare ?i de(voltare a turismului, cu prec@dere tDr$uri, burse, manifest@ri e,po(iBionale, An locaBit@Bile atestate ca staBiuni de interes naBional & or$ani(area de c@tre Minister, de cursuri de formare profesional@ An domeniul turismului pentru personalul din cadrul structurilor de primire turistice din staBiuni turistice de interes naBional & finanBarea de c@tre Minister a pro$ramelor de acreditare a sistemului de mana$ement a calit@Bii pentru administrarea staBiunii turistice de interes naBional

& finanBarea de c@tre a serviciilor An vederea elabor@rii planurilor de de(voltare a staBiunilor turistice de interes naBional & se acord@ prioritate An cadrul pro$ramelor speciale de investiBii cu finanBare de la bu$etul de stat ?i din fonduri europene pentru staBiunile turistice de interes naBional Atestarea statiunilor turistice are ca scop crearea cadrului necesar pentru prote4area si conservarea potentialului turistic si satisfacerea necesitatilor de odi)na si de recreere a populatiei, intr&o (ona prote4ata si declarata ca atare conform le$ii Statiunea turistica se atesta prin Qotarare a 3uvernului, la initiativa Ministerul Turismului si8sau a autoritatii administratiei publice locale Se atesta ca statiune turistica localitatea cu functii turistice specifice, resurse turistice naturale si cu structuri necesare valorificarii si practicarii turismului, care indeplineste criteriile minime preva(ute in normele specifice Statiunile turistice pot fi atestate ca/ statiuni turistice de interes national statiuni turistice de interes local Daca initiativa atestarii apartine autoritatii publice locale, atunci se transmite Ministerului Turismului o scrisoare de intentie, impreuna cu un studiu de oportunitate din care sa reiasa necesitatea atestarii turistice respective Ministerul Turismului transmite initiatorului Acordul de principiu care repre(inta acceptul pentru intocmirea documentatiei, sau observatiile sale, in ca(ul in care cererea mai trebuie fundamentata Documetatia pentru atestarea statiunii turistice Documentatia se intocmeste de catre autoritatea administratiei publice locale si va cuprinde/ memoriul de pre(entare piese 8 planse desenate ane,ele de sustinere 8 motivare/ documentatia de urbanism si8sau de amena4are a teritoriului, %cf ane,ei la Le$ea nr ;78!""!' fisa statiunii turistice, cu pre(entarea detaliata a criteriilor minime indeplinite si, eventual a celor suplimentare studii si documente care sa sustina atestarea calitatii de statiune turistica si a specificului ei Documentatia se depune la Ministerul Turismului care, in termen de :7 de (ile, va intocmi proiectul de )otarare a 3uvemului pentru atestarea statiunii turistice Respectarea criteriilor care au stat la ba(a atestarii statiunii turistice devine obli$atorie pentru autoritatea administratiei publice locale si pentru a$entii economici implicati in administrarea si e,ploatarea statiunii 1rice modificare adusa planului urbanistic $eneral al statiunii turistice va fi avi(ata si aprobata potrivit le$ii Ministerul Turismului va avi(a documentatiile pentru constructii cu specific turistic din perimetrul statiunii turistice, care se pre(inta, conform le$ii, in vederea obtinerii autori(atiei de construire

Tot Ministerul Turismului este cel care poate propune retra$erea atestarii unei statiuni turistice in ca(ul in care nu sunt respectate criteriile minime preva(ute initial In produsul turistic nu se materiali(ea(a numai serviciile prestatorilor %transport, primire, servirea mesei, tratament balnear, a$rement, divertismente ', ci si serviciile proprii a$entiilor de turism speciali(ate in comerciali(area lor sau in intermedierea diferitelor aran4amente turistice Te)nica turistica %ansamblul procedeelor si metodelor, imbinate cu arta personala, utili(ate in e,ecutarea unei operatiuni turistice sau in practicarea profesiunii de turism' operea(a cu o serie de concepte a caror semnificatie, se pre(inta astfel %cf terminolo$iei 1MT'/ Turism intern & este activitatea turistica practicata in interiorul unei tari Turism national & turismul intern al unei tari si turismul emitator reali(at de re(identii acelei tari care vi(itea(a alte tari Turism international & este format din turismul receptor si turismul emitator Ci(itator & este orice persoana care calatoreste spre un loc Acestia pot fi/ turisti si e,cursionisti Aran4ament turistic& ansamblul bunurilor si serviciilor prestate in timpul deplasarii in scopuri turistice a unei persoane sau a unui $rup, pe ba(a unui pro$ram prestabilit Itinerar turistic & traseul pe care se desfasoara o calatorie cu indicarea localitatilor si a punctelor de interes turistic Itinerarul este strans le$at de perioada si de serviciile prestate Dupa modul de pre(entare, itinerariile turistice pot fi/ Itinerar $eo$rafic & repre(entarea $raficului ce indica parcursul de reali(at, din localitatea de plecare & la destinatie Itinerar $eneric & redactat de catre or$ani(ator anterior efectuarii c)eltuielilor de calatorie, pentru a oferi turistului o ima$ine asupra etapelor pe perioada voia4ului, fara preci(area datelor specifice, ci numai cu indicarea detaliata a datelor $enerice care sa dea o informatie suficienta asupra diverselor particularitati ale deplasarii Itinerar descriptiv & este analo$ cu cel precedent %indicarea $enerica a serviciilor, fara preci(area datelor te)nice' continand descrierea turistica a traseului, localitatilor si obiectivelor ce urmea(a a fi vi(itate Itinerar analitic %te)nic' & itinerarul intocmit in momentul reali(arii calatoriei/ el contine datele te)nice necesare desfasurarii voia4ului si repre(inta un document detaliat, cu indicatii orare, mi4loace de transport si serviciile de care va beneficia (ilnic turistul Circuit turistic & itinerarul de vi(ita a mai multor tari, (one, localitati si puncte turistice, al carui punct de plecare coincide cu cel de sosire 9 AC1RDAREA DE LICE2TE A3E2TIL1R EC121MICI DI2 TURISM A$entii economici din turism pot functiona numai pe ba(a licentei %conform Q 3 9:K8977!' eliberate de admirtistratia publica centrala de turism, in ca(ul tarii noastre Ministeml Turismului Licenta de turism este documentul prin care se atesta capacitatea de a efectua, in conformitate cu re$lementarile din acordurile Internationale la care o tara este afiliata, servicii de calitate si si$uranta pentru turisti Este considerata a$entie de turism orice unitate speciali(ata care or$ani(ea(a, ofera si vinde pac)ete de servicii turistice, obli$andu&se astfel sa procure, contra cost, calatorilor titluri de transport si servicii turistice %ca(are, masa, a$rement' >rin licentierea a$entilor economici din turism, statul urmareste sa $arante(e competenta si solvabilitatea a$entilor, dar si ca acestea sa faca fata concurentei neloiale a altor

or$ani(atori de produse turistice Conditiile de acordare a licencelor de turism difera de la o tara la alta In tara noastra, in functie de comple,itatea obiectului de activitate, licentele intalnim/ Licente de turism cate$oria A, acordate a$entiilor care au capacitatea sa efectue(e urmatoarele activitati/ or$ani(area de pac)ete de servicii in domeniul turismului international si intern0 van(area catre turisti a pac)etelor de servicii proprii si a altor contractate cu alte a$entii de turism licentiate0 re(ervarea si comerciali(area serviciilor de ca(are, masa, transport, a$rement, tratament si cura balneara, asistenta turistica %$)i(i', inc)irieri de autoturisme, cu sau fara sofer, obtinerea de vi(e turistice etc0 re(ervarea si comerciali(area de bilete pentru mi4loace de transport, spectacole si manifestari artistice, sportive sau la alte activitati de divertisment si a$rement in cadrul se4urului sau pro$ramului turistic Licente de turism cate$oria F, acordate a$entiilor care operea(a numai in domeniul turismului intern si desfasoara aceleasi activitati ca in ca(ul licentelor de turism cate$oria A In vederea licentierii, a$entiile de turism trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii minime, specifice fiecarei cate$orii/ sa detina documente le$ale de constituire sa aiba preva(ut in obiectul de activitate servicii turistice persoanele 4uridice sa fie inre$istrate in Re$istrul Comertului starea si aspectul cladirii, in care functionea(a a$entia, sa fie corespun(atoare amplasarea a$entiei intr&o cladire sa permita un acces usor suprafata comerciala a a$entiei sa fie de peste 6 m9 spatiul comercial sa fie utili(at e,clusiv pentru turism seful a$entiei sa fie posesor de brevet pentru turism personalul de servire al a$entiei sa fie calificat si sa fie cunoscator de limbi de circulatie internationala sa aiba un corp de $)i(i calificati sa aiba un fond de $aranfie sa edite(e pliante turistice sa utili(e(e mi4loacele de transport ale a$entilor economici licentiati in transport sa utili(e(e numai autocare clasificate sa asi$ure servicii de ca(are si masa numai in unitati clasificate & sa afise(e la loc vi(ibil preturile, tarifele si comisioanele practicate, ca si conditiile $enerale de van(are, conform unui model&cadru sa dispuna de mobilier de birou si de mi4loace de telecomunicatii Licentele eliberate sunt valabile pe o perioada de ; ani, iar la e,pirarea termenului vor trebui sa se ceara eliberarea unora noi Dosarul pentru eliberarea licentelor de turism se reali(ea(a pe ba(a unui dosar, in ba(a unei documentatii, care trebuie sa cuprinda urmatoarele documente/ Cerere tip de eliberare a licentei Copie a )otararii 4udecatoresti de infiintare a a$entului economic din care re(ulta obiectul de activitate, structura actionariatului Copie dupa certificatul de inmatriculare in Re$istrul Comertului Dovada constituirii fondului de $arantie Copia dupa brevetul pentru turism al sefului de a$entie Copia dupa contractul de munca al persoanei ce detine brevetul pentru turism inre$istrat la Directia de munca si protectie sociala 4udeteana

Copia actului de detinere a spatiului Fisa tip de pre(entare a a$entiei dc turism Mac)etele documentelor de decontare folosite Dovada ac)itarii contravalorii prestatiei efectuate pentru eliberarea licentei Documentatia avi(ata de or$anul de turism se transmite Ministerului Turismului care, prin compartimentul de specialitate %Directia 3enerala de Autori(are', verifica la fata locului modul indeplinire a conditiilor necesare functionarii a$entiei de turism Termenul de solutionare a cererii este de :7 de (ile de la data inre$istrarii documentatiei complete In ca(ul in care intervin sc)imbari %sediul, titularul licentei, inscrierea8radierea unei filiale' se va depune un set de documente la acelasi compartiment de specialitate Licenta pentru turism se afisea(a obli$atoriu in incinta a$entiei, la vedere, pentru a fi cunoscuta de turisti A$entii le de turism au obli$atia sa respecte conditiile de licenta, nerespectarea acestora fiind sanctionata cu suspendarea lor temporara sau definitiva Radierea licenBei de turism a a$entiei, respectiv a filialei acesteia se va pre(enta urm@toarea documentaBie/ a' cerere0 b' licenBa de turism ?i, respectiv ane,a licenBei de turism, An ori$inal Suspendarea licentelor de turism se va face de catre Ministerul Turismului, in ca(ul in care se constata nerespectarea uneia dintre situatiile preva(ute la art K din Q3 9:K 8 977!, sau daca cu oca(ia verificarilor efectuate in vederea avi(arii licentei de turism, se constata ca nu mai sunt indeplinite conditiile care au stat la ba(a acordarii acesteia Suspendarea se face pe o perioada de pana la un an Licenta de turism este suspendata din oficiu pe perioada in care a$entul economic nu are inc)eiata polita de asi$urare pentru riscul de insolvabilitate a a$entiei sau de faliment >entru serviciile a$entilor economici din turism sunt percepute anumite tarife Tarifele trebuie aprobate de catre 1ficiul de Autori(are si Control in Turism %7 A C T' 9 ! Clasificarea structurilor de primire turistice Criterii de clasificare La nivelul unei structuri de primire in a$roturism, au fost distinse trei tipuri de nevoi care trebuie satisfacute, la trei niveluri Acestea sunt/ 2evoi complementare 2evoi decisive 2evoi de ba(a >ensiunea turistica din mediul rural poate avea o capacitate de ca(are este de ma,im :7 de locuri, respectiv !7 camere >entru aceasta structura de ca(are se pot obtine un numar de mar$arete intre ! si ; >otrivit 1rdinului nr ;!78 9779, sunt pre(entate criteriile minime care trebuie indeplinite pentru fiecare numar de mar$arete in parte %!&9 mar$arete , :&; mar$arete'/ A Criterii S>ECIFICE fiecarei cate$orii >entru !&9& mar$arete/ spatii corespun(atoare si i$ienice, pentru prepararea mesei, dotate cu ec)ipamente de preparare si conservare a alimentelor, $rup sanitar comun %o cabina de dus si un spalator la !7 locuri 0 o cabina de dus la !; locuri', incal(ire cu soba de teracota sau cu alte ec)ipamente admise de normele >SI, suprafata minima a camerelor %pentru camere cu 9 paturi' de !!&!9 mp, numarul ma,im de paturi simple 8 camera / : la ! mar$areta si # la 9

mar$arete, pat cu saltea de orice tip, dulap de )aine, veio(a, televi(or si aparat de radio in spatii comune >entru :&; mar$arete curte cu amena4ari florale, suprafete de 4oaca pentru copii, parcare proprie, sufra$erie dotata cu mobilier adecvat, de calitate superioara si cu inventar de servire de calitate, camere cu $rup sanitar propriu %cada sau cuva de dus, lavoar si <C', incal(ire centrala sau cu $a(e la soba de teracota, numarul ma,im de paturi simple 8 camera / 9, suprafata minima a camerelor %pentru camere cu 9 paturi' !:&97 mp, pat cu somiera cu saltea sau cu saltea rela,a, mobilier uniform si de calitate superioara, dulap de )aine, veio(a, perdele transparente, televi(or si aparat de radio, plita electrica sau cu $a(e, vase si ustensile de bucatarie din ino,, telefon la dispo(itia turistilor, perdele obturante sau alte mi4loace de obturare a luminii, perii pentru )aine si pantofi, pa)are %9 buc8persoana' F Criterii C1MU2E tuturor cate$oriilor Ane,ele $ospodaresti pentru cresterea animalelor vor fi amplasate si intretinute astfel incat sa nu cree(e disconfort turistilor, constructia sa fie in stare buna, caile de acces proprii si spatiile incon4uratoare sa fie bine intretinute, accesul in camerele de dormit si in $rupurile sanitare sa fie direct, fara a trece prin alte camere, folosite pentru dormit, racord la reteaua publica de canali(are sau la mi4loace proprii de colectare si epurare, plapuma8pled8paturi %9 bucati8persoana', perne mari, cearceaf pentru pat si cearceaf plic, masa si scaune, cuier, o$linda sau toaleta, prosoape pentru fata %! buc 8persoana' >rocedura de clasificare a unei pensiuni a$roturistice * In scopul protectiei turistilor, serviciile de ca(are si alimentatie publica se asi$ura numai in structuri de primire turistica clasificate + art !, al %9', Q3 nr !:9K din 9H dec 977! Asadar, pentru ca o pensiune sa functione(e le$al, trebuie sa fie clasificata, adica trebuie obtinut un *certificat de clasificare+ si, o data cu el, un numar de mar$arete, in functie de conditiile de mai sus >asii care trebuie parcursi in vederea clasificarii/ Etapa ! / Autori(area persoanelor fi(ice, respectiv ale$erea unei forme 4uridice prin care sa va desfasurati activitatea0 e,ista trei forme principale de autori(are, si va pre(entam aspectele cele mai importante ale fiecareia mentionate de cei ce le practica/ >ersoana Fi(ica Autori(ata %>FA' Asociatia Familiala %AF' Societatea comerciala %SC' Etapa 9 / Intocmirea unui dosar care sa cuprinda urmatoarele documente/ certificat constatator de la re$istrul Comertului din care sa re(ulte obiectul de activitate si structura actionariatului avi(e si autori(atii le$ale/ >SI, sanitara, sanitar&veterinara, de mediu si protectia muncii, dupa ca( Certificatul de Inre$istrare la Re$istrul Comertului a >FA, AF sau SC % in functie de ce ati ales dvs mai sus' sc)ita privind amplasarea si adresa unitatii sc)ita privind structura, amplasarea si nominali(area camerelor si a spatiilor de alimentatie avi( specific privind amplasamentul si functionalitatea obiectivului copie dupa actul doveditor al pre$atirii profesionale in domeniu activitatilor de turism, eliberate de institutii autori(ate de Ministerul Educatiei 2ationale si de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului certificat de inmatriculare actul constitutiv %pentru SC' sau autori(atia de functionare %in ca(ul >FA sau AF'

cerere de eliberare a certificatului de clasificare Etapa : / Documentatia de clasificare se trasmite repre(entantului (onal al Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului 5 Directia 3enerala de Autori(are si Control %MTCT 5 D3AC', cu minim 67 de (ile inainte de darea in folosinta a structurilor de ca(are sau alimentatie0 Etapa # / Specialisti din cadrul MTCT 5 D3AC insotiti de specialisti din cadrul consiliilor 4udetene locale sau asociatii profesionale de turism, vor verifica daca pensiunea indeplineste criteriile le$ale si vor acorda un Ocertificat de clasificare. Etapa ; / Reclasificarea pensiunilor de4a clasificate, respectiv din : in : ani este necesara aplicarea vi(ei pe autori(atia de functionare0 trebuie sa solicitati aceasta avi(are cu cel putin 67 de (ile inainte de e,pirarea celor : ani de la emiterea autori(atiei sau de la ultima vi(a >lac)eta cuprin(Dnd mentiunea WClasificat de Ministerul TurismuluiW, si$la acestuia, Ansemnele privind tipul structurii de primire turistice si nivelul de clasificare se e,pun, la loc vi(ibil, An e,teriorul cl@dirii, conform le$ii >rocedura de clasificare este, din pacate, destul de complicata0 va sfatuim sa cereti sfatul proprietarilor de pensiuni de4a clasificate, primariilor din localitate sau asociatiilor profesionale active in turism pe care le cunoasteti Drepturi si obli$atii ale a$entilor economici implicati in activitatile turistice Ca si a$enti economici cu activitate in turism, aveti urmatoarele drepturi si obli$atii, conform le$ii/ DRE>TURI are dreptul de a presta si comerciali(a servicii turistice, in conditiile le$ii are dreptul de a primi asistenta de specialitate si informatii $enerale, din partea Ministerului Turismului si a institutiilor din subordinea sa, privind state$ia si pro$ramele de de(voltare ale turismului are dreptul de a fi inclusi, la cerere, in pro$ramele de pre$atire profesionala initiate de Ministerul Turismului are dreptul de a participa la actiunile de promovare %nationala si internationala' si sa fie inclusi in cataloa$e, $)iduri si alte mi4loace de lansare a ofertei nationale de servicii turistice are dreptul de a beneficia de facilitati acordate de stat si de alte or$anisme si or$ani(atii, conform prevederilor le$ale, in scopul stimularii activitatii de turism are dreptul de a obtine certificatul de clasificare si reclasificarea pentru fiecare unitate proprie care prestea(a servicii turistice, corespun(ator criteriilor indeplinite de unitatea respectiva 1FLI3ATII are obli$atia de a presta serviciile turistice la nivelul cate$oriei unitatii, conform certificatului de clasificare are obli$atia de a functiona numai in structuri de primire turistica clasificate are obli$atia de a functiona numai cu personal clasificat are obli$atia de a afisa, in forma vi(ibila si clara, lista serviciilor si a tarifelor practicate are obli$atia de a informa turistii corect si adecvat cu privire la serviciile turistice prestate

are obli$atia de a asi$ura protectia turistilor care utili(ea(a serviciile turistice are obli$atia de a prote4a bunurile turistilor impotriva deteriorarii sau furtului si sa si$ure despa$ubirea acestora in ca(ul aparitiei unor pre4udicii, conform le$ii are obli$atia de a reali(a e,ploatarea patrimoniului turistic, in acelasi timp asi$urand protectia si conservarea acestuia si a mediului incon4urator are obli$atia de a reali(a publicitate proprie cu obiectivitate si respect fata de resursele turistice, in scopul prote4arii calitatii produsului turistic romanesc 9 : CLASIFICAREA RESTAURA2TEL1R8 U2ITATI DE ALIME2TATIE Una din cele mai vec)i le$i care impunea clasificarea )otelurilor ca o condiBie pentru obBinerea licenBei de funcBionare, a fost cunoscuta in Italia %!":H' si care prevedea o clasificare de la ! & # stele, plus o cate$orie Olu,., acest sistem p@strDndu&se si ast@(i Structurile )oteliere sunt clasificate dup@ unul sau mai multe sisteme Astfel, in unele tari, $uvernele controlea(@ aceasta activitate de clasificare pe ba(a unor standarde publice pentru ec)ipamente si servicii %Italia, FranBa, 3recia, Spania' In alte tari, clasificarea se face de c@tre asociaBiile )oteliere naBionale care elaborea(@ criteriile si procedura de clasificare Unele tari au un sistem de clasificare de # stele, iar altele de ; stele De e,emplu, FranBa si Spania au sistemul de clasificare de # stele, plus o cate$orie de O# stele lu,e., dar pentru care se clasifica foarte puBine unitati In Franta, ministerul turismului stabile?te e,istenta )otelurilor omolo$ate si neomolo$ate In Marea Fritanie, )otelurile sunt clasificate de Tourist Foard %1ficiul pentru turism', in )oteluri de ! &; coroane %croVns' In 3ermania, FederaBia Qotelurilor si Restaurantelor DEQ13A, in colaborare cu asociaBiile si camerele de comerB ale landurilor, au elaborat un sistem de clasificare, care stabile?te criteriile si modalitatile de clasificare Clasificarea este voluntara si se acorda la cerere prin completarea unui c)estionar de autoevaluare Sistemul de clasificare este de la ! 5 ; stele %Tourist, Standard, Somfort, First Class si Lu,us' In ElveBia, sistemul este reali(at de AsociaBia naBionala a )otelurilor, clasificarea fiind voluntara si se ba(ea(@ pe autoevaluarea )otelului Criteriile minime de clasificare conform standardelor din ElveBia sunt/ accesul, personalul, securitatea, serviciile oferite, dotarea spatiilor, si referiri la calitatea serviciilor/ prima impresie, salutul, (Dmbetul, amabilitatea, informaBiile oferite In SUA, in vederea clasific@rilor inspectorii vi(itea(a anual proprietatile clasificate >rocedura de clasificare se reali(ea(@ prin intermediul Mobil Star 3uide %Mobil Travel 3uide', cu o clasificare de la ! la ; stele, aici preva(andu&se ca, in afara de incadrarea in standardele de functionalitate, fiecare client sa fie tratat ca un CI> A doua or$ani(atie de clasificare este American Automobile Association Diamond Ratin$ % AAA Tour Foo=', cu o clasificare de la ! la ; diamante Iata de ce, datorita sistemelor variate de clasificare, ba(ate pe diferite standarde, acestea nu permit o comparatie calitativa a )otelurilor din tari sau re$iuni diferite Cu toate acestea, se observa o tendinta de $enerali(are a sistemului de clasificare de la ! la ; stele, clasificarea fiind facuta pe standarde unanim acceptate In acest sens, pentru crearea unui cadru unitar de clasificare, c)iar din anul !"6", Uniunea Internationala a 1r$anismelor 1ficiale de Turism %UI11T', predecesoarea 1MT, a reali(at primele standarde internationale pentru clasificarea )otelurilor si a altor structuri similare Ulterior, in anul !"H; si apoi in anul !"KK, s&au elaborat noi standarde de clasificare

Aceste standarde au preva(ut o serie de conditii minime de clasificare, cum ar fi/ numarul minim de camere %!7', standarde stricte privind instalatiile sanitare si de i$iena, pentru baile clientilor si personalului, standarde stricte pentru serviciile de curatenie si i$iena, materialele de constructie si utila4ele, mobilierul si decoratiunile trebuie sa fie de calitate si adaptate la cate$oria de incadrare, intre$ul personal trebuie sa fie calificat intr&o institutie de invatamant )otelier, trebuie asi$urata securitatea clientilor, toate unitatile trebuie sa asi$ure standarde minime de servicii si confort si sa fie preva(ute cu servicii medicale de prim a4utor MMM Standardele specifice lanturilor )oteliere sunt mai comple,e, cuprin(and referiri de ordin constructiv, de dotare, de securitate, de servicii, de personal, operationale, de calitate Clasificarea tipolo$ica a structurilor de primire din turismul international, se face in functie de diferite criterii, cum ar fi/ specificul, serviciile oferite, amplasarea, forma de proprietate sau administrare, $radul de mobilitate Astfel, in practica, se intalnesc urmatoarele tipuri de unitati de ca(are turistica/ IM1FILE/ private %resedinte secundare, time&s)arin$ etc', in mediul rural %pensiuni, ferma taraneasca', cu scop lucrativ %locuinte se(oniere, camere de oaspeti', colective %)oteluri, moteluri, vile, sate de vacanta, campin$uri, cluburi', colective pentru turismul social %colonii de vacanta, )anuri pentru tineri, tabere, refu$ii montane' M1FILE/ private %rulote, nave 5 ia)turi, salupe, barci', cu scop lucrativ %ambarcatiuni locuite, nave, rulote', in mediul rural %campin$ la ferma, campin$ neor$ani(at, rulote', colective %nave de croa(iera, campin$, caravana'

MMM Date despre principalele $rupuri si lanturi )oteliere din lume MMM Calendarul manifestarilor turistice din 97!7 si 97!! MMM lista )otelurilor din Romania intrate in circuitul lanturilor internationale Clasificarea structurilor turistice se poate face dupa mai multe criterii0 vom enumera urmatoarele/ Mdin punct de vedere %dpv' al tipolo$iei M dpv al cate$oriei de incadrare M dpv al destinatiei M dpv al amplasarii M dpv al fluctuatiei turistice M dpv al dimensiunii M dpv ar)itectural >entru a se Ancadra in una din cate$oriile de clasificare, structurile de primire trebuie sa Andeplineasc@ Criteriile obli$atorii prev@(ute in 1MT ;!7 8 9779, Ane,a ! ! a, pe urm@toarele $rupe/ starea $enerala a cl@dirii/ aspect, firma, Ansemne distinctive, parcare, rampa de acces pentru persoanele cu deficiente fi(ice etc 1r$ani(area spatiilor si a serviciilor aferente instalatii/ In ane,a ! ! b sunt preva(ute Criterii suplimentare %facultative' de evaluare referitoare la constructii 5 instalatii si dotari, alte servicii, spatii de a$rement si fitness, centre de afaceri etc Alte criterii de clasificare a unitatilor )oteliere in functie de dimensiunea constructiva si capacitatea de ca(are/ )oteluri de capacitate mica %;7 camere', de capacitate medie %;7 5 !;7 camere', de capacitate mare %!;7 5 :77 camere', de capacitate foarte mare %peste :77 camere' In functie de variatia flu,urilor turistice/ structuri de primire cu un sin$ur varf de se(on %vara', structuri cu doua varfuri de se(on %vara si iarna', din statiunile montane si cele balneoclimaterice si structuri cu caracter permanent 5 neafectate de factorii se(onieri 5 aflate in localitatile urbane sau de&a lun$ul arterelor intens circulate In functie de destinatie %motivatie'/ unitatile pentru oamenii de afaceri, de vacanta, pentru tratament, pentru sportivi, pentru tran(it Clasificarea restaurantelor si altor unitati pentru turism cste re$lementata prin Qotarare de $uvern Sunt clasificate ca restaurante pentru turism, unitatile a caror clientela este in principal turistica, au amena4ari corespun(atoare pentru un confort minim si in perfecta stare de intretinere $enerala si a caror e,ploatare este asi$urata in conditii satisfacatoare de moralitate si competenta profesionala Restaurantele pentru turism sunt clasificate pe cate$orii prin acordarea de stele %incepand cu W ! steaW pana la cate$oria W# steleW &; stele si lu, 6', dupa caracteristicile si

cerintele determinate pentru fiecare cate$orie de local in parte Clasificarea restaurantelor pe cate$orii se face prin acordarea de stele, Cererile pentru clasificare sunt formulate de catre patroni si sunt eventual insotite de avi(ul or$ani(atiei profesionale la care sunt afiliati cei interesati Cererile insotite de raportul vi(itei sunt pre(entate pentru e,aminarea unei comisii In urma depunerii cererii se va dispune efectuarea unei vi(ite la restaurantele a caror clasificare este solicitata In ca(ul in care un restaurant de turism nu raspunde conditiilor cerute, se dispune declasificarea acestuia, in ba(a avi(ului aceleiasi comisii >otrivit re$lementarilor e,istente, reclasificarea restaurantelor pentru turism se efectuea(a periodic : Frevetarea persoanelor fi(ice care conduc activitati de turism >entru a putea conduce unitatile prestatoare de activitati turistice, persoanele fi(ice trebuie sa beneficie(e de brevete pentru turism care constituie, de fapt, actul prin care se atesta capacitatea profesionala si probitatea morala a acestora Conducerea operativa a a$entiilor de turism, a filialelor acestora din alte localitati, a )otelurilor, a motelurilor, campin$urilor %cu o capacitate de peste !77 de locuri de ca(are', a satelor de vacanta, cabanelor si a unitatilor de alimentatie pentru turism de cate$oria I si -lu,., cu o capacitate mai mare de ;7 de locuri la mese, se asi$ura cu persoane care detin brevete de turism In functie de nivelul si comple,itatea pre$atirii profesionale a mana$erului, brevetele in turism se acorda pentru urmatoarele cate$orii de functii/ mana$eri in activitatea de turism directori de a$entie de turism tour&operatoare director de a$entie de turism detailista director de )otel director de restaurant cabanier In vederea obtinerii brevetului de turism, persoana in cau(a trebuie sa pre(inte urmatoarea documentatie/ cererea tip de eliberare a brevetului dovada asupra permisului de munca in Romania %pentru cetateni straini' curriculum vitae din care sa reiasa pre$atirea si e,perienta profesionala, plus declaratia -Declar pe propria raspundere ca datele cuprinse in pre(entul inscris sunt reale, iar in ca(ul in care se constata contrariul, sa&mi fie anulat brevetul de turism. copie dupa actul de identitate copii ale actelor de studii si ale documentelor de atestare a perioadelor lucrate in turism ca(ierul 4uridic, daca este ca(ul atestat de limba straina de circulatie internationala %cu e,ceptia cabanierului si a directorului de a$entie de turism detailista' atestat de limba romana pentru cetateni straini caracteri(are de la ultimul loc de munca, daca este ca(ul dovada ac)itarii contravalorii prestatiei efectuate Frevetele de turism sunt valabile pe durata nelimitata In situafia in care detinatorul unui astfel de brevet isi sc)imba locui de munca, documentul isi pastrea(a valabilitatea pentru aceeasi functie

Frevetul de turism se retra$e de catre Ministerul Turismului in urmatoarele situatii/ cand nu mai sunt indeplinite criteriile care au stat la ba(a eliberarii acestuia cand, din motive imputabile titularului brevetului, acestuia ii este anulata licenta de turism sau ii este retras certificatul de clasificare a structurii de primire 2eacordarea sau retra$erea licentei sau a brevetului de turism, ca si neavi(area sau suspendarea licentei de turism pot fi atacte la instanta de contencios administrativ in conditiile le$ii Constituie contraventie urmatoarele fapte, daca nusunt comise in astfel de conditii incat, potrivit le$ii penale, sa constituie infractiune/ desfasurarea de activitati turistice specifice a$entiilor de turism de catre a$entii economice cu licenta de turism suspendata, neavi(ata sau cu vi(a epirata nerespectarea obiectului de activitate inscris in licenta de turism, corespun(ator tipului de licenta de turism obtinut desfasurarea de activitati turistice in alte sedii decat cele inscrise in licenta de turism neasi$urarea conducerii de catre persoane posesoare de brevet de turism a a$entiilor si structurilor de primire turistice pentru care este stabilita aceasta conditie nerespectarea conditiilor si criteriilor in ba(a carora s&a eliberat licenta de turism neafisarea la loc vi(ibil a licentei de turism Criteriile minime, in ba(a carora se eliberea(a brevetele pentru turism vi(ea(a, in principal, cetatenia %sa fie de cetaXenie romana0 sa fie cetatean al Republicii Moldova0 sa fie cetatean strain si sa aiba domiciliul permanent in Romania' si pre$atirea profesionala a acestora %sa fie absolvent de invatamant superior, cu vec)ime in turism de minim ! an si curs de formare mana$eriala in industria )oteliera'0 sa fie absolvent al unor cursuri postliceale in domeniul turistic si )otelier si sa faca dovada unei activitati in turism de minimum 9 ani si curs de formare mana$eriala in industria )oteliera si turism, specific functiei0 sa fie absolvent de liceu cu profil de turism sau )otelier si al unui curs dc formare mana$eriala in industria )oteliera si turistica, specific functiei, cu o vec)ime de 9 ani0 sa fie absolvent de liceu si al unui curs cu profil turistic sau )otelier sau sa faca dovada unei activitati specifice de minimum : ani0 sa posede recomandarea favorabila de la ultimul loc de munca din domeniul turismului, sa nu aiba ca(ier 4udiciar de adau$at le$ile, ordonante cu privire la brevetare si licentiere YYY Seminar nr ; Indicatoare turistice %conform le$islatiei nationale in vi$oare' Indicatoarele de trasee turistice montane sunt/ a' indicatoarele de directie sunt/ indicatoare de directie simple, care au o lun$ime de 6K cm si o latime de 9K cm, si indicatoare de directie duble, care au o lun$ime de HK cm si o latime de 9K cm0 b' indicatoarele de traseu sunt cu dimensiuni variabile %:9 cm8#; cm, #7 cm8;6 cm, ;7 cm8H7 cm si 6: cm8KH cm', in functie de volumul de informatii pe care il contin, si sunt amplasate pe verticala sau pe ori(ontala, pe un picior sau pe doua picioare0 c' indicatoarele de documentare sunt cele care vor contine informatii despre traseele turistice montane marcate si principalele puncte de interes turistic din (ona pe care o pre(inta >e indicatoarele de la intrarile si iesirile de pe traseu vor fi trecute si dificultatile drumetiei astfel/

& pericol de avalansa & cornisa pe traseu & dificultati alpine %pasa4e, saritori' & conditii meteo care pot influenta substantial parcursul & orientare dificila & panta mare si alunecoasa d' tablele toponimice %cu nume de locuri' sunt indicatoare pentru lacuri, rauri, monumente ale naturii, varfuri de munte, sei importante, pentru alte obiective culturale si de interes turistic Tablele toponimice vor fi reali(ate din placi fibrolemnoase impermeabili(ate sau din fibre de sticla, re(istente la intemperii, de dimensiunile :9 cm8#; cm, in culori diferite pentru fiecare element pre(entat, astfel/ & tablele toponimice inscriptionate cu litere de culoare alba pe fond de culoare albastra sunt pentru lacuri si rauri0 & tablele toponimice inscriptionate cu litere de culoare nea$ra pe fond de culoare $albena sunt pentru monumente ale naturii0 & tablele toponimice inscriptionate cu litere de culoare nea$ra pe fond de culoare alba sunt pentru alte obiective de interes turistic >entru standardi(area indicatoarelor de trasee turistice montane reali(area si implantarea lor se vor face cu respectarea urmatoarelor conditii/ & stalpii de marca4 pentru indicatoare vor avea dimensiunile de 9,97 m & 9,#7 m inaltime si de 7,!7 m & 7,!9 m $rosime0 stalpii se vor in$ropa in fundatii solide, la o adancime de 7,;7 m & 7,H7 m0 & paletele cu semnul de marca4 se vor orienta perpendicular pe directia de mers, iar sa$etile, pe directia a,ului traseului0 & sa$etile indicatoare de directie vor mentiona obli$atoriu obiectivul cel mai apropiat, timpul de mers pana la acesta si semnul de marca40 & tablele indicatoare, care se vor instala in punctele de conver$enta %raspantie' a mai multe trasee turistice montane, vor cuprinde obli$atoriu urmatoarele informatii inscriptionate unele sub altele/ semnele de marca4, directiile de mers si timpul, unele indicatii speciale %Drum periculos0 Atentie, cad pietre ' Locurile de incepere a traseelor turistice montane, precum si intersectiile traseelor marcate vor avea amplasate obli$atoriu, in ambele sensuri, indicatoare confectionate din placi fibrolemnoase impermeabili(ate sau din fibra de sticla Semne utili(ate pentru marcarea traseelor turistice montane >entru marcarea traseelor turistice montane se utili(ea(a urmatoarele semne/ a' banda verticala & pe fond alb & pentru marcarea traseelor principale, numite si ma$istrale, care sunt, de re$ula, trasee de creasta b' crucea cu brate e$ale & pe fond alb & pentru marcarea traseelor de le$atura c' triun$)iul ec)ilateral & pe fond alb & si punctul intr&un cerc & pe fond alb & pentru marcarea traseelor secundare d' punctul cu cercuri duble de culoare alba si rosie pentru traseele dus&intors Culorile pentru semnele de marca4 sunt/ rosu, $alben si albastru, obli$atoriu pe fond alb >entru asi$urarea uniformitatii si respectarii inscriptionarii internationale semnele de marca4 vor indeplini urmatoarele conditii de detaliu te)nic/ a' se vor incadra intr&un patrulater ima$inar cu laturile de !6&97 cm0 b' ben(ile de culoare vor avea o latime de 6 cm, iar cele de culoare alba, de ; cm %; T 6 T ; R !6 cm'0

c' triun$)iul cu mie(ul de culoare va avea laturile de !7 cm, iar banda de culoare alba, de : cm %: T !7 T : R !6 cm'0 d' punctul de culoare va avea diametrul de !7 cm, iar banda de culoare alba, o latime de : cm %: T !7 T : R !6 cm'0 e' crucea de culoare va avea cele doua ben(i perpendiculare de : cm, iar banda de culoare alba, de ; cm %; T 6 T ; R !6 cm'0 f' semnele de marca4 se vor aplica in ambele sensuri de circulatie, la distante astfel apreciate incat sa fie usor vi(ibile de la un semn la altul, perpendiculare pe directii de mers si la inaltimea de !,;&9 m fata de sol $' in $olurile alpine si in poienile foarte mari semnele de marca4 se vor face pe stalpi confectionati din tevi metalice0 stalpii vor fi vopsiti mai intai cu $rund de protectie, apoi cu vopsea de culoare alba si nea$ra, in dun$i alternative de :7 cm latime, vor fi preva(uti la partea inferioara cu $)eare pentru fi,area in fundatii de ciment si apoi, in pamant si la partea superioara, cu o paleta pentru semnele de marca4 )' pentru protectia arborilor semnele de marca4 se vor aplica direct pe copaci, prin vopsire, fiind inter(isa fi,area in cuie a altor indicatoare i' in (onele stancoase, $reu accesibile, semnele de marca4 se vor aplica pe palete metalice scurte sau pe lespe(i plate din piatra, implantate in $rame(i de pietre, cimentate, cu o inaltime de 7,#&7,6 m 4' in (onele in care traseul turistic montan este bine trasat si nu are ramificatii nu se va face e,ces de semne, dar se vor marca in mod deosebit intrarile in padure %din drumuri, poieni, $oluri alpine, vai' prin unul sau mai multe semne usor vi(ibile =' pe un traseu comun, marcat cu semne diferite, vor fi aplicate toate semnele, in $rup, unul sub altul, si nu alternativ, la distante mari unul de altul0 in (onele stancoase semnele de marca4 se vor $rupa ori(ontal l' in punctele de infle,iune a directiei de mers a potecii se vor aplica sa$eti bicolore %culoarea alba T culoarea marca4ului', care vor indica un$)iul directional0 sa$eata va avea o lun$ime de #7&;7 cm, o latime totala de K&!7 cm si un$)iul directional de !; $rade, :7 $rade, #; $rade, 67 $rade, H; $rade, "7 $rade, !7; $rade si de !97 $rade m' in (one deosebit de circulate si e,puse fenomenului de ceata marca4ul care va indica apropierea refu$iului alpin sau a cabanei va fi dublat de un sistem de atentionare acustic sau vi(ual, actionat electric sau mecanic0 in ca(ul cabanelor functionarea acestui sistem va fi in responsabilitatea cabanierului n' la e,ecutarea tuturor marca4elor se vor folosi vopsele reflectori(ante si re(istente la $er, caldura, soare, ume(eala si a$entii poluanti corosivi o' se va evita marcarea drumurilor publice si a drumurilor forestiere altfel decat prin tablite indicatoare, la capetele acestora0 in ca(ul in care un traseu turistic montan se interferea(a cu un drum public, traseul va fi marcat astfel incat sa fie bine relevate intrarile si iesirile din drumul public Clasificarea traseelor turistice Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt/ timpul de mers, se(onalitatea, $radul de dificultate si nivelul de ec)ipare a turistilor a' Timpul de mers se inscrie in fisa te)nica si pe indicatoare, e,primat in ore, fractiuni de ora si, mai rar, in minute si se va calcula astfel/ & pe teren plat si pe pante mici, # =m8)0 & in urcus, pe poteca amena4ata, :;7 m diferenta de nivel8)0 & in urcus, pe poteca neamena4ata, 9;7 m diferenta de nivel8)0 & in coborare, pe poteca amena4ata, #;7 m diferenta de nivel8)0 & in coborare, pe poteca neamena4ata, #77 m diferenta de nivel8)

La o ora de mers se adau$a !7 minute necesare odi)nei Distanta in =ilometri se utili(ea(a in calcul numai pe traseele cu peste K7J de mers pe plat si cu ma,imum 97J de mers pe panta cu inclinare de ma,imum !7 $rade >entru calcularea distantelor si timpilor de mers se efectuea(a masuratori pe teren si pe )arta b' Se(onalitatea este criteriul pe ba(a caruia traseele turistice montane se impart in/ trasee de primavara si de toamna, trasee de vara si trasee de iarna c' 3radul de dificultate este criteriul pe ba(a caruia traseele turistice montane se impart in/ & trasee cu $rad mic de dificultate, cu urmatoarele caracteristici/ durata traseului & :&6 ore0 diferenta de nivel & :77&H77 m0 efort fi(ic moderat, care nu necesita pre$atire fi(ica speciala0 & trasee cu $rad mediu de dificultate, cu urmatoarele caracteristici/ durata traseului & #&K ore0 diferenta de nivel & ;77&! 777 m0 efort fi(ic sustinut numai pe unele etape ale traseului, care necesita o conditie fi(ica si orientare bune0 & trasee cu $rad mare de dificultate, cu urmatoarele caracteristici/ durata traseului & ;&" ore0 diferenta de nivel & K77&! ;77 m0 efort fi(ic continuu si intens, care necesita o foarte buna conditie fi(ica si antrenament inainte de abordarea traseului d' 2ivelul de ec)ipare solicitat drumetilor este criteriul pe ba(a caruia traseele turistice montane se impart in/ & trasee care nu necesita ec)ipament special pentru parcur$erea lui0 acest tip de traseu se desfasoara pe poteci amena4ate, drumuri forestiere si nu pre(inta portiuni accidentate0 & trasee care necesita ec)ipament de drumetie de comple,itate medie0 acest tip de traseu se desfasoara pe poteci cu portiuni accidentate, $ro)otisuri, pante alunecoase cu $rad de inclinare mediu0 & trasee care necesita ec)ipament de drumetie special si comple,0 acest tip de trasee se desfasoara pe poteci accidentate, putin conturate si8sau pe portiuni fara poteca, cu pante abrupte care necesita uneori a4utorul mainilor pentru ascensiune SERCICII A3R1TURISTICE Capitolul ! ! ! Istoric al turismului ! 9 Factorii care influenBea(@ de(voltarea turismului ! : Forme ale turismului ! ! Istoric al turismului Turismul este cea mai mare industrie a Anceputului de mileniu, aici intalnindu&se diferite forme de turism incepand de la turismul rural pana la turismul de afaceri, aceasta fiind una dintre cele mai pretentioase, dar totodata si cea mai scumpa dintre activitatile turistice ! ! ! Scurt istoric al turismului Istoria turismului este considerata ca fiind aparuta odata cu aparitia a$riculturii, care odata cu necesitatea de(voltarii sc)imburilor comerciale la distante din ce An ce mai lun$i, s& au de(voltat si moderni(at treptat si serviciile aferente acestor deplasari, in special in orasele prin care treceau micii comercianti, acestia $enerand o nevoie crescuta de produse pentru $ospodarii S&a inre$istrat un avant deosebit in perioada marilor imperii, in special in orasele din E$ipt, >ersia, 3recia, aceasta facilitand cresterea comertului, dar implicit si a calatoriilor Cel mai bun e,emplu este cel al Imperiului Roman, care prin de(voltarea unui sistem de drumuri e,tins An tot imperiul a facut posibil sc)imbul de produse din Italia An Spania, din

Asia si 1rientul Mi4lociu pDna An Marea Fritanie Caderea Imperiului Roman a adus cu sine o perioada de instabilitate economica si politica, reducDnd temporar si calatoriile Este bine de stiut ca, din punct de vedere istoric, oamenii de afaceri au constituit elementul ma4or de mobilitate si factorul de continuitate An relatiile dintre diverse popoare, din aceasta cau(a c)iar din secolul al ZIC&lea fusesera adoptate te)nici comerciale si instrumente de plata cum ar fi/ cambiile, politele de asi$urare si contractele de comision 1data cu Evul mediu, timp in care se face simtita o reluare a cresterii activitatilor economice si mai ales odata ce uscatul si marea devenisera cai mai putin periculoase, s&a inre$istrat o accelerare a comertului Este de asemenea perioada in care nivelul mortalitatii scade, iar conditiile de viata se Ambunatatesc, avand loc c)iar o crestere demo$rafica, ceea ce a insemnat o sursa mai mare de consumatori, de producatori, de forta de munca De(voltarea unor astfel de -centre comerciale. timpurii se reali(a in 4urul cailor de comunicatie sau a drumurilor comerciale, lan$a porturi sau locurile de tran(it a marfurilor, lan$a centrele militare sau reli$ioase sau lan$a piete ! ! 9 3eor$rafia turismului Cei doi poli ai comertului international erau Mediterana si 2ordul, de aceea vor aparea doi poli comerciali puternici/ de o parte Italia si Spania, iar de cealalta parte 3ermania de 2ord, aceasta $enerand doua tipuri de ne$ustori/ italianul si )anseatul, fiecare cu propriile caracteristici Entre cele doua e,ista Ansa o (ona de contact cu un caracter de ori$inalitate, aceasta fiind functia de producator, de aceea e,act in aceste (one se vor de(volta importante centre manufacturiere si industriale Totusi, desfacerea produselor se vor face nu numai pe aceste teritorii, dar si la sute si c)iar mii de =ilometri, ne$ustorii itineranti fiind astfel nevoiti sa faca fata unor piedici dintre cele mai diverse, incepand cu cele naturale, cele le$ate de mi4loacele de transport, dar si de si$uranta, toate fiind inca rudimentare La acestea se adau$a obstacole venind din drepturile de trecere prin anumite vami, ta,e percepute in unele orase, la traversarea unor poduri sau tran(itul pe pamanturile anumitor mosieri, toate acestea datorita divi(iunii teritoriale si politice Au e,istat si ca(uri in care la initiativa ne$ustorilor si din propriile resurse financiare s& au construit lucrari importante, precum podul suspendat %primul de acest fel' care An !9:H va desc)ide prin 3ot)ard cea mai scurta cale Antre 3ermania si Italia ! ! : Mi4loace ?i c@i utili(ate in turism In aceste conditii, la problemele si riscurile cu care se confrunta Ocalatorul de afaceri. se adau$au o serie de c)eltuieli importante, in functie de natura marfii transportate Astfel, produsele rare si scumpe %matase, postavuri de lu, si articole cu pret mare, dar volum mic & necesare An cosmetica, farmacie, bucatarie' costul unui transport se situa la 97 5 9;J din valoarea marfii, insa pentru Omarfurile sarace., produsele $rele, voluminoase si cu valoare redusa %$rDnele, vinul, sarea' c)eltuielile de transport putea a4un$e si la !;7J peste pretul marfii De aceea, calatorii medievali preferau transportul pe apa, desi si acesta avea limitele sale %naufra$iu, pirateria, capacitatea mica, rapiditatea' Sa nu uitam ca, tot in evul mediu s&a de(voltat cea mai mare ruta a calatoriilor de afaceri din toate timpurile Drumul M@t@sii Este vorba de o multime de rute ce le$au Asia de Europa, pe care se transportau o varietate de marfuri Tot pe aceasta ruta au fost -importate. An Europa, pe lan$a bunuri si pro$resul altor popoare %e, praful de pusca, cunostiinte de astrolo$ie si medicina' Toate acestea, au dus la stimularea de(voltarii ec)ipamentelor de ca(are si alimentatie necesare calatorilor si a caravanseraiurilor %servicii de transport cu camile si $)i(i'

Este important de amintit faptul ca, de&a lun$ul istoriei au e,istat, pe lan$a ne$ustori, alte trei mari cate$orii profesionale care au practicat calatoriile Este vorba de preotii tuturor reli$iilor ce calatoreau fie An scopul introducerii reli$iei respective, fie pentru AntDlniri ale conclavurilor, fie pentru pelerina4e A doua mare cate$orie o repre(entau soldatii si An particular mercenarii, ce calatoreau fie pentru a lua parte la batalii, fie pentru a se muta An teritoriile ocupate A treia mare cate$orie era formata din muncitorii ce mi$rau temporar An cautarea unui loc de munca %pentru cDteva luni pe an 5 atunci cDnd An satele lor nu aveau de lucru' Interesant, este ca aceste : cate$orii profesionale, Ampreuna cu comerciantii, repre(inta si in perioada contemporana principalele elementele care determina formarea turismului de afaceri In secolul ZCIII&ZIZ, putem de4a vorbi despre un alt tip de turism %de afaceri', care s& a de(voltat in primul rand datorita revolutiei industriale, a de(voltarii imperiilor, dar si a Ambunatatirii retelei de drumuri, in special datorita aparitiei cailor ferate Dupa aceasta perioada, turismul cunoaste un adevarat boom, in special datorita cresterii consumului, dar si de(voltarii facilitatilor oferite turistilor ! 9 Factorii care influenBea(@ de(voltarea turismului Tendinte actuale ale turismului Tendinta de crestere datorita factorilor economici, demo$rafici, politici, sociali Cresterea se datorea(a dorintei oamenilor de a vi(ita alte tari, de a cunoaste alte civili(atii, obiceiuri, dar si datorita pro$resului te)nic inre$istrat in domeniul transporturilor Evolutia turismului international se poate aprecia prin actiunea a doi indicatori/ sosirile8plecarile de turisti si incasarile8c)eltuielile din turismul international Reparti(area sosirilor internationale pe re$iuni $eo$rafice %confirmand po(itii de lider' Impactul activitatii turistice >resupune o cerere specifica de bunuri si servicii si o adaptare a ofertei, care se materiali(ea(a in de(voltarea structurilor si serviciilor turistice Antrenea(a si stimulea(a productia din alte domenii Apare ca o componenta importanta a relatiilor economice internationale Face parte din structura comertului invi(ibil mondial %fiind !din principalele componente' Comertul invi(ibil& o forma a sc)imburilor internationale care nu au ca obiect o marfa Mi4loc de diversificare a structurii economiei unei tari Repre(inta o cale de valorificare a resurselor naturale%peisa4e, ape minerale8termale, climat' Asi$ura prosperitatea (onelor defavori(ate%par$)ie de atenuare a de(ec)ilibrelor inter& re$ionale Contribuie la asi$urarea circulatiei banesti si c)iar cresterea veniturilor in sectorul turistic, prin c)eltuielile efectuate de turisti Impactul cresterii c)eltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producatoare de bunuri de consum la care firmele turistice apelea(a pentru a&si diversifica oferta turistica Efectele turismului se rasfran$ si asupra calitatii mediului, a utili(arii timpului liber Repre(inta un mi4loc de educatie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultura si civili(atie, favori(and comunicarea si sc)imbul de idei si de informatii etc Efect indus asupra intre$ii economii nationale %veniturile celor ce lucrea(a in turism sunt reinvestite in vederea procurarii altor marfuri si servicii de care au nevoie' ! # Factori care determin@ evoluBia turismului An RomDnia

2umero?i teoreticieni au Ancercat s@ descopere ?i s@ anali(e(e factorii care contribuie la de(voltarea ?i amplificarea fenomenului turistic, precum ?i m@rimea ?i sensul acBiunii lor Totu?i, intercondiBionarea ?i simultaneitatea acBiunii acestora fac destul de dificil@ descifrarea aportului fiec@ruia dintre factori En practic@, activitatea turistic@ se manifest@ ca o curs@ continu@ Antre cerere ?i ofert@ Cererea turistic@ re(ulta din motivaBiile care&i determin@ pe oameni s@ caute locuri de odi)n@, tratament, Ambo$@Birea nivelului de cuno?tinBe, s@ ia parte la alte forme de utili(are a timpului liber etc En acelasi timp insa, cererea este influenBat@ de timpul liber al individului, de veniturile personale ?i partea din acestea destinat@ satisfacerii nevoilor turistice 1ferta turistic@, la rDndul s@u, depinde de posibilit@Bile de atracBie ale unei (one sau B@ri, cum ar fi / condiBiile naturale, valorile istorice ?i culturale, ba(a material@ repre(entat@ prin unit@Bile de ca(are ?i alimentaBie, mi4loace de transport, ba(a de tratament, mi4loace de distracBie ?i a$rement En ceea ce prive?te factorii ofertei, trebuie avut An vedere ?i diversitatea ?i calitatea serviciilor, nivelul de pre$@tire al forBei de munc@, precum ?i costul prestaBiilor Una din cele mai importante clasific@ri a factorilor este aceea care folose?te drept criteriu natura social&economic@ Astfel, sunt identificaBi urm@torii factori / ! Factorii economici & veniturile populaBiei, oferta turistic@, preBurile ?i tarifele 9 Factorii te)nici & performanBele mi4loacelor de transport, parametrii te)nici ai instalaBiilor ?i ec)ipamentelor : Factorii sociali & urbani(area ?i timpul liber # Factorii demo$rafici & evoluBia numeric@ a populaBiei, modificarea duratei medii de viaB@, structura pe vDrste, se,e, medii ?i cate$orii socio&profesionale ; Factorii psi)olo$ici educativi ?i de civili(aBie & nivel de instruire, temperament, dorinBa de cunoa?tere, mod@ 6 Factorii politici & formalit@Bi de frontiere, re$imul vi(elor, facilit@Bi An turismul or$ani(at Cu privire la influenBa factorilor economici, s&a dovedit c@ de(voltarea economic@ a unei B@ri creea(@ condiBii pentru locuitorii s@i de a solicita tot mai multe servicii ?i, prin urmare, ?i servicii turistice Concomitent apar ?i noi posibilit@Bi pentru valorificarea turistic@ a unor noi (one En cadrul turismului e,ist@ un anume raport Antre c)eltuielile obli$atorii $enerate de necesit@Bile vitale ?i c)eltuielile discreBionale, raport ce difer@ atDt de la o Bar@ la alta, An funcBie de $radul de de(voltare economic@, cDt ?i An cadrul fiec@rei cate$orii economico& sociale A Factorii demo$rafici F Factori economici C Factori politici D Factori psi)olo$ici E Factori sociali F Factori de mediu Ancon4ur@tor Mediul te)nolo$ic este acel element al macromediului, definit de ritmul pro$ramului te)nilo$ic ?i de amploarea cercet@rii ?tiinBifice, care influenBea(@ toate componentele mi,ului de mar=etin$ al unei firme, Ancepand cu produsul uristic %ritmul Annoirii serviciilor, costul lor, calitatea, etc ', continuand cu preBurile ?i canalele de distribuBie ?i Anc)eind cu soluBiile publicitare A FACT1RII DEM13RAFICI/ Factorii demo$rafici influenBea(@ An mare m@sur@ de(voltarea activit@Bilor turistice prin cre?terea num@rului populaBiei ?i prin structura acesteia, respectiv structura populaBiei pe $rupe de varst@, structura profesional@ a populaBiei ?i structura de mediu

Structura populaBiei pe $rupe de varste selectea(@ formele de turism practicate, cate$oriile de confort solicitatesau volum de c)eltuieli destinate acestor activit@Bi Structura profesional@ a turi?tilor este un factor important pentru turism din urm@toarele motive/ stimulea(@ participarea turistului An funcBie de efortul fi(ic ?i intensitatea efortului nervos, influenBea(@ intensitatea c@l@toriei An raport de veniturile obBinute ?i de durata concediilor care, la randul lor, depind de rolul ocupat An ramurile de activitate Mediul demo$rafic repre(int@ pentru firmele de turism unul dintre cele mai importante elemente ale macromediului pe care responsabilii de mar=etin$ Al abordea(@ sub aspect multiplu, cum ar fi/ [ m@rimea ?i structura populaBiei0 [ densitatea populaBiei0 [ distribuBia $eo$rafic@ a populaBiei0 [ mobilitatea An spaBiu a populaBiei0 [ varsta oamenilor0 [ celibatatul0 [ rata natalit@Bii0 [ structura socio& cultural@, reli$ioas@ ?i etnica a populaBiei F FACT1RII EC121MICI/ au un rol esenBial An de(voltarea turismului ca activitate economic@ Mediul economic repre(int@ componenBa de ba(@ a macromediului, constituit@ de preBuri ?i tarife, inflaBie, venituri, AnclinaBie spre consum sau spre economii, ciclul economic, etc, Industriali(area economiei, a avut ca urmare reducerea timpului de munc@ respectiv cre?terea bu$etului de timp liber, din care o parte poate fi alocat@ activit@Bilor recreative Fenomenul turistic este influenBat ?i de cre?terea veniturilor familiale ?i personale, mai precis de banii lic)i(i care r@man la dispo(iBia membrilor societ@Bii dup@ acoperirea nevoilor curente C FACT1RII >1LITICI/ Stabilitatea politic@ stimulea(@ de(voltarea turismului prin liberali(area pl@Bilor, a circulaBiei persoanelor, prin stabilitate financiar@, facilitaBi vamale, prin simplificarea formalit@Bilor de trecere a frontierei, prin moduri de acordare a vi(elor InfluenBand strate$iile de mar=etin$ ale firmelor mai ales prin politica ?i le$islaBia An domeniului turismului, prin limit@rile superioare ?i inferioare inpuse tarifelor, prin barierele sau inlesnirile privinde obBinerea vi(elor de intrare&ie?ire An ?i din Bara An scopuri turistice, pot favori(a sau frana de(voltarea turistic@ Antr&o anumita (ona turistic@ D FACT1RII >SIQ1L13ICI/ Dac@ elementele de ordin economic sunt cele care asi$ur@ condiBiile materiale necesare oric@rei c@l@torii, cele politice asi$ur@ cadrul de desf@?urare, elementele psi)olo$ice determin@ necesitatea c@l@toriei 1mul simte nevoia de evadare din obi?nuitul de fiecare (i, de deconectarea ?i de deta?area de a$resivitate ?i de monotonia mediului cotidian, de a&?i permite unele libert@Bi, restabilirea ec)ilibrului nervos sau imitarea altora An sensul ,, presti$iului social. E FACT1RII S1CIALI/ Decur$ din raportul Antre timpul productiv ?i cel neproductiv %timpul liber' Cu cat durata timpului liber este mai mare cu atDt ?ansa pentru participarea turismului cre?te Durata timpului liber este consecinBa moderni(@rii economiei, ceea ce duce la cre?terea capitalului de timp liber, din care o parte va fi folosit@ An scop recreativ Timpul liber apare la sfar?itul unei (ile, la sfar?itul unei s@pt@mani, An perioada vacanBelor ?i a concediilor En funcBie de durata timpului utili(at, apar trei forme de turism/ [ turismul de An$ri4ire a s@n@t@Bii [ turismul de recreere la sfar?it de sapt@man@ ?i distanBe mici [ turismul oca(ional F FACT1RII DE MEDIU 2ATURAL/ Amplasarea An spaBiu a localit@Bilor, varietatea formelor de relief, e,istenBa sau ine,istenBa deverselor tipuri de monumente ale naturii, posibilit@Bile de acces An (one de mari atracBii & cascade, pe?teri, piscuri, lacuri, peisa4uri, etc

Factorii de mediu natural repre(int@ adeseori cel mai important factor $enerator de turism 2atura constituie ,,materia prim@. principal@ pentru turism Un mediu Ancon4ur@tor curat, ec)ilibrat, An care relieful, puritatea aerului, a apei, peisa4ul atractiv repre(int@ elementul care stimulea(@ de(voltarea turismului ?i mai ales a turismului de recreere, odi)n@, tratament, van@toare ?i pescuit MICR1MEDIUL este constituit din a$enBii care se afl@ An antura4ul imediat al firmei cuprin(and furni(orii de resurse, intermediarii, firmele concurente ?i clientela ! furni(orii de resurse materiale ?i de munc@, prin forBa economic@ de care dispun influenBea(@ po(iBia pe piaB@ a firmei de turism 9 intermediarii sunt firmele speciali(ate care preiau unele activit@Bi pe care firmele de turism nu le pot reali(a la fel de eficient, ei fiind constituiBi An comercianBi ?i a$enBi : comercianBii firme speciali(ate An activit@Bile de vDn(are & cump@rare a serviciilor turistice, $rupandu& se An / & detaili?tii adic@ a$enBii care furni(ea(@ clientelei potenBiale informaBii asupra voia4elor posibile, modalit@Bi de transport, condiBii de ca(are, tarife, etc & an$rosi?tii de tipul ,, voia4i?tilor. sau tur&operatorilor, care se interpun Antre furni(orii de prestaBii ?i detaili?ti, care pre$@tesc Anainte ca cererea s@ fie formulat@, prodeusele ce vor fi vandute prin detaili?ti # a$enBii sunt persoane fi(ice sau 4uridice care se an$a4ea(@, An numele firmelor de turism sau clienBilor, s@ ne$ocie(e contractele de vDn(are & cump@rare ?i alte condiBii de reali(are a serviciilor An turism ; clienBii repre(int@ componenta micromediului c@reia firma de turism trebuie s@ & i acorde cea mai mare atenBie Atunci cDnd ace?tia sunt foarte numero?i, ei sunt cunoscuBi sub denumirea de ,,public., firma fiind obli$at@ s@ or$ani(e(e ?i s@ AntreBin@ funcBionarea unui compartiment speciali(at de relaBii publice De?i e,istenBa resurselor este esenBial@ pentru de(voltarea turistic@ a unei (one, resurse mai modeste ?i cu valoare mai redus@ pot fi compensate prin calitatea superioar@ a serviciilor Turistul de ast@(i dore?te s@ i se ofere posibilit@Bi lar$i de ale$ere, s@ $@seasc@ o ofert@ capabil@ s@ satisfac@ cele mai diferite servicii >ro$resul te)nic 5 repre(int@ un fenomen cu acBiune direct@ asupra cre?terii $radului de mobilitate al populaBiei, favori(Dnd deplas@rile An interes turistic Astfel, el contribuie atDt la perfecBionarea c@ilor ?i mi4loacelor de transport An comun, cDt ?i la cre?terea $radului de dotare cu automobile De aceea, putem spune ca Antre de(voltarea industriei, turismului ?i a transporturilor e,ist@ o strDns@ dependenB@ Cre?terea volumului circulaBiei turistice precum ?i de(voltarea diferitelor forme de turism, depind de $radul de de(voltare al transporturilor, de posibilit@Bile oferite turi?tilor pentru folosirea eficient@ An timp ?i spaBiu a diverselor mi4loace de transport 1 alt@ cate$orie de factori & acBiunile $uvernamentale ?i facilit@Bile acordate de or$ani(atorii de turism, ce pot avea o acBiune restrictiv@ sau stimulativ@ asupra circulaBiei turistice Din cate$oria acestora fac parte le$islaBia turistic@ %poate limita sau stimula turismul', scordurile An domeniul transporturilor, formalit@Bile la frontier@, etc En conclu(ie, se poate spune c@ fenomenul turistic evoluea(@ sub acBiunea unui comple, de factori, ale c@ror forB@ ?i direcBie de influenB@ varia(@ An raport cu condiBiile de timp ?i spaBiu, cu formele concrete ale circulaBiei turistice ! : Forme ale turismului & SEMI2AR Etimolo$ic & OturismW %en$l Otour-&calatorie, sau Oto tourW, Oto ma=e a tourW & a calatori, a face o calatorie', termen aparut in An$lia, in 4urul anilor !H77

La randul sau, acest termen en$le( deriva din cuvantul france( OtourW %calatorie, plimbare, miscare', fiind preluat de ma4oritatea limbilor europene cu sensul de calatorie de a$rement Se mai desemnea(a actiunea de voia4 >rin turism se intele$e & Ansamblul de activitati prin care omul isi petrece timpul liber calatorind in alta localitate sau tara, pentru a vi(ita oameni si locuri, monumente si mu(ee, pentru a&si imbo$ati cunostintele, pentru a se distra si a face sport, pentru odi)na sau tratament Industria creata pentru satisfacerea tuturor bunurilor si serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie, la un inalt nivel calitativ si in conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice si a mediului incon4urator Activitatea unei persoane care calatoreste in afara mediului sau obisnuit, al carei scop principal de calatorie este altul decat e,ercitarea unei activitati remunerate la locul de vi(itare 1rice persoana care se deplasea(a spre un loc situat in afara resedintei obisnuite, pentru o perioada mai mica de !9 luni Sunt considerati turisti persoanele care/ efectuea(a o calatorie de a$rement se deplasea(a in statiunile balneo&climaterice se deplasea(a in alte localitati pt competitii sportive calatoresc in scopuri profesionale se deplasea(a in scopuri culturale Forme ale activitatii turistice Turismul intern & re(identii unei tari care calatoresc in propria tara Turismul international receptor %inbound' & vi(itarea unei tari date de catre non&re(identi Turismul international emitent %outbound' & re(identii unei tari care vi(itea(a alte tari Aceste trei forme de ba(a se pot combina, re(ultand alte trei forme derivate de turism 8 a$roturism/ Turism interior & inclu(and turismul intern si turismul receptor Turism national & inclu(and turismul intern si turismul emitator Turism international & inclu(and turismul receptor %incomin$' si turismul emitator %out$oin$' Datorita comple,itatii si multiplelor abordari pe care le suporta, activitatea turistica se mai clasifica astfel/ Dupa modul de an$a4are al prestatiilor turistice distin$em/ turismul or$ani(at0 turismul neor$ani(at0 turismul mi,t Dupa motivele calatoriei/ loisir, recreere si vacanta %odi)na'0 vi(ite la rude si prieteni0 afaceri si motive profesionale0 tratament medical0 reli$ie8pelerina4e Dupa caracteristicile sociale si economice ale cererii/turismul particular0 turismul social0 turismul de masa Dupa $radul de mobilitate al turistului distin$em/ turismul de se4ur %lun$8re(idential0 mediu0 scurt'0 turismul itinerant %de circulatie'0 turismul de tran(it Dupa varsta participantilor/ turismul pentru prescolari0 turismul pentru elevi0 turismul pentru tineret %!K&:! ani'0 turismul pentru adulti %:!&67 ani'0 turismul pt varsta a III&a

Formele de turism nu trebuie privite i(olat, ele suprapunandu&se prin anumite caracteristici comune ! Date $enerale ale firmei 9 Istoric, strate$ie %TM 8 TL' si vi(ibilitate : Mana$ement, resurse umane, obiect de activitate : ! Mana$ement, resurse umane : 9 1biect de activitate/ produse si servicii, furni(ori, dotari cu MF %utila4e si imobile' # Anali(a pietei reale # ! >iata reala/ clientii, concurentii, produse si servicii # 9 >iata si promovarea noilor produse si servicii %potentiale'/ produsele noi, se$mentul de piata vi(at, clienti potentiali, concurenti potentiali, avanta4e ale noilor produse8servicii, strate$ia de comerciali(are ; Anali(a costurilor/ produse si servicii, costuri de functionare, produse noi, costuri le$ate de furni(ori, procese te)nolo$ice %acolo unde e,ista', costuri suplimentare le$ate de protectia mediului, venituri %toate cate$oriile', riscuri asumate %furni(ori, clienti, procesul de activitate propriu' 6 Activitati le$ate de investitii 6! Descrierea investitiilor 69 >lanul operational al investitiei 6: >lanul operational le$at de structura personalului >lanificare financiara H! Indicatori economici H9 >lan de finantare a activitatii H: Cas) FloV&ul, bilant, C>> etc