Resurse balneoclimatice și particularități de cură

Factori naturali de cură

 Apa lacului (pentru cură externă) care este hipertonă sulfatată, clorurată-sodică,
magneziană, slab bromurată, cu mineralizare variabilă.
 Nămolul sapropelic din lac
 Apa minerală (pentru cură internă) cu o mineralizare de 1632 mg/l de la sondă,
care este sulfuroasă, slab sulfatată, bocarbonatată, sodică, megneziană, hipotonă
 Bioclimat de stepă, excitant - solicitant, parțial ameliorat de parcul stațiunii.

Indicații terapeutice

 Afecțiuni ale aparatului locomotor: reumatismale (degenerative, abarticulare,

inflamatorii) sechelare post-traumatice, neurologice periferice
 Afecțiuni ginecologice
 Boli asociate: Afecțiuni dermatologice, boli profesionale, afecțiuni endocrine
 În cură internă, apa de la sondă poate folosi în afecțiuni hepatobiliare (coleretică),
sechele după intervenții asupra căilor biliare
 Cure de diureză (Diateza urică, Gută, Litiazele urinare, Diabetul zaharat)

Contraindicatii

 Generale pentru cura balneoclimatică la adulți.

 Speciale pentru cura balneoclimatică pentru patologii specifice.

Baza de tratament

Facilități:

 Căzi pentru băi calde cu nămol

 Împachetari calde sau reci și oncțiuni cu namol
 Bazine cu apă provenită din lac

1
  Buvetă pentru cură internă cu apă minerală
 Electroterapie
 Sali pentru gimnastica medicala si masaj medical
 Aerohelioterapie

În prezent, anual ajung în oraș peste 14.000 de vârstnici din întreaga Românie, atrași de
potențialul terapeutic al stațiunii.

Cadrul natural

Structura geologică aparține depozitelor cuaternare, predominând loessul. În ce privește

flora și fauna, acestea sunt caracteristice stepei. Vegetația este predominant erbacee,
predominând graminaceele leguminoasele și rozaceele, în vreme ce fauna este cea
caracteristică celei de câmpie, cu mamifere, păsări și insecte specifice.

Rețeaua hidrografică este formată de pânza freatică ce dă naștere unor izvoare subterane
sau de suprafață care alimentează continuu lacul Amara.

Lacul Amara

Lacul Amara este un lac natural - fost liman fluviatil barat cu aluviuni, situat într-o
depresiune (Crivaia) - veche matcă a râului Ialomița - care nu mai are actual legătură cu
râul. Se încadrează în partea estică a unității structurale Platforma Moesică.

2
Este alimentat cu ape de șiroire (precipitații) care spală eflorescențele produse la
suprafața rocilor din Câmpia Română și de către apele subterane (freatice) încărcate de
săruri (predominant sulfați și cloruri). Sulfatul de magneziu si sulfatul de sodiu dizolvate
în mare cantitate în apa lacului, îi dau gustul foarte amar care maschează gustul sau sărat.
Prin lipsa alimentării constante cu apă dulce tot timpul anului și prin procesul de
evaporare pe fondul climatului uscat, a crescut concentrația în săruri a apei.

Lacul a prezentat o tendință de creștere a nivelului începând cu perioada 1965-1966.

Valori de peste 4 m adâncime au fost atinse în anii 1970-1971; pentru a împiedica
inundarea terenurilor și a construcțiilor din apropiere a fost construit un canal pentru
evacuarea apei in exces. Aceastã mãsura a avut o mare influență negativă asupra
salinității apei: dacă în 1887 concentrația de săruri a apei era de 89,45 g/l, în 1976 aceasta
ajunsese la 7,7 g/l, ceea ce a favorizat dezvoltarea unei faune specifice apelor dulci.
Concomitent s-a produs și reducerea proprietăților curative ale apei și nămolului, precum
și scăderea rezervei de nămol.

Nămolul sapropelic:

 Este negru (în contact cu aerul devenind cenușiu), unsuros, sărat și are un miros
foarte puternic de hidrogen sulfurat. El conține 41% săruri anorganice, 39%
substanțe organice și 20% apă.
 Substanțele pe care le conține sunt: sulfat de sodiu, calciu, fier sau magneziu;
clorură de sodiu; hiposulfit de sodiu; hidrogen sulfurat; hidrocarbosulfit; carbonat
de sodiu sau de calciu; sulf liber; acetat de sodiu; nitrat de amoniu; acid formic,
glutamic butiric, propilic, clorofil-rezorcin, pirocatechin si erin.
 Grosimea stratului de nămol este de 30–60 cm.

Lacul are forma literei S, suprafața sa atinge 132 ha, volum acestuia fiind de 2,6 milioane
mc, aria acestuia având o lungime de 4,2 km și o lățime între 200 și 800 m. Adâncimea
maximă actuală este de 3 m.

3
Acest sit găzduiește efective importante ale unor specii de păsări protejate, fiind arie de
protecție specială avifaunistică[11]. Situl este important pentru populațiile cuibăritoare și în
perioada de migrație[10] .

S-au regăsit astfel în zona Lacului Amara 10 specii de păsari care necesită conservare:
egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă
etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică,
rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și
14 specii de păsări de interes comunitar.

Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a

stepei, mult modificată în prezent datorită agriculturii și pajiștilor antropice

3.2 Baza turistică și de agreement ale staţiunii balneare Amara

Locurile de cazare sunt grupate în principal în hoteluri, care au baze de tratament
recuperator ce asigură executarea procedurilor de peloidoterapie, hidroterapie, terapie
fizicală și kinetoterapie. Toate au plaje proprii.
La nivelul staţiunii Amara se înregistrează urmatoarele unităţi de cazare:

♦ Hotel Ialomiţa (3*) - str. Lacului;

Complexul Hotelier Ialomita dispune de 480 locuri de cazare clasificate la categoria trei
stele şi 74 locuri de cazare clasificate la categoria două stele aflat în proprietatea
Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Acesta dispune de restaurant, baza de tratament
moderna, plaja, precum si de alte dotari ce permit petrecerea placuta a timpului liber.
Complexul Hotelier Ialomita prin baza sa de tratament, dispune de instalatii complete de
4
electro-hidroterapie si asigura efectuarea in conditii optime a numeroase tratamente
balneare: baie cu namol la cada, baia cu apa minerala la cada, curenti Trobert, curenti
TENS, curenti interferentiali, ultrasunet, bai galvanice, solux cu namol, baie de lumina,
unde scurte, aerosoli, tamponare si irigatii vaginale, gimnastica medicala, laser.
Principalele afectiuni tratabile sunt:

afectiuni ale aparatului locomotor;

reumatisme degenerative abarticulare, inflamatorii, post-traumatice, ortopedice;
afectiuni neurologice periferice
afectiuni ginecologice
afectiuni dermatologice
afectiuni respiratorii, digestive, renale etc

♦ Hotel Parc (3*) - str. Ana Ipătescu;

♦ Hotel Lebăda (2*) - str. Lacului;
 Lebăda: categoria două stele, capacitate de 944 locuri repartizate în doua corpuri
de cazare, acționari sunt marile confederații sindicale.

♦ Motel Diamant (3*) - la intrarea în staţiune pe DN 2C;

♦ Vila Irina - str.Ana Ipătescu;
 Vila Irina: capacitate 56 de locuri, aflată în administrarea Ministerului Justiției
prin Administrația Națională a Penitenciarelor.

5
Tabăra de copii Pavilioane, este amenajată din 1975, fiind situată într-o pădure de salcâm,
plantație de foioase și livada de nuci. Are o capacitate de 110 locuri iar în curte se află o
bază sportivă

♦ Vila Eclipsa - str Ana Ipătescu;

♦ Pensiunea Silvicultorilor - Str. Ana Ipătescu;

Pensiunea Turistica Silvicultorilor Amara este situata pe malul lacului Amara,
departe de forfota vietii cotidiene si de priviri indiscrete.Destinatia pensiunii este in
principal organizarea de vanatori la specii de vanat precum mistretul, capriorul, cerbul,
iepurele si fazanul.Sunt disponibile 22 de locuri de cazare in 10 camere, amenajate la
standardele europene, ceea ce face ca tot mai multi vanatori straini sa solicite actiuni de
vanatoare.In ultimul timp cabanele de vanatoare sunt folosite la 'vanatorile de imagine' cu
camerele foto sau video in fata carora padurea isi dezvaluie in parte frumusetile ascunse.

6
 ♦ Campingul Perla – la intrarea în staţiune pe DN 2C.
Hotelurile oferă posibilitatea prestării unor servicii de relaxare şi servicii balneare de
tratament. Pe lângă serviciile de tratament oferite turiştilor un rol important îl are
petrecerea timpului liber în locuri special amenajate de promenadă şi agrement care în
prezent, la nivelul staţiunii, sunt aproape inutilizabile. Această situaţie se datorează
faptului că aceste spaţii respectiv, parcul, aleile de promenadă şi complexul PERLA
(ştrand şi lac de agrement) se află într-o stare precară. În acest context putem
exemplifica:

♦♦ Complexul de agrement PERLA

Complexul de agrement PERLA (ce include şi zona de camping) se află situat imediat la
intrarea în staţiunea balneoclimaterică Amara la cca. 300 m, pe DN 2C şi este alcătuit din
urmatoarele componente:

7
-plaja şi zona verde de agrement, locuri de joacă pentru copii, cu ieşire directă către lacul
Amara pe latura de Nord şi Est şi către lacul de agrement pe latura de Sud;
-lacul de agrement destinat plimbărilor cu hidrobicicleta;
-zona de parcare;
-restaurantul şi campingul aflate pe latura de Vest către drumul naţional 2C.
În prezent în funcţiune se află numai restaurantul şi campingul, celelalte componente
fiind într-o stare avansată de degradare datorită faptului că nu au fost întreţinute şi nu au
mai fost realizate investiţii.

♦♦ Parcul balnear Amara

Parcul este situat în intravilanul oraşului Amara în apropierea zonei hoteliere. Are o
suprafaţă de cca. 64 ha şi deţine două accese importante care se fac din Strada Ana
Ipătescu şi din Strada Libertăţii. În prezent starea vegetaţiei este haotică şi circulaţia
pietonală lasă de dorit datotită faptului că aleile existente sunt într-o stare avansată de
deteriorare şi mobilierul urban practic inexistent.

8
♦♦ Căile de acces către unităţile hoteliere, aleile de promenadă
Accesul către principalele unităţi hoteliere ale staţiunii se face din drumul naţional 2C
prin intermediul Str. Lacului şi Aleii Plajei cât şi prin intermediul unor reţele de alei
precum: Parcului, Trandafirilor, Macului, Soarelui, Baladei etc. Reţeaua de alei constituie
şi un loc de promenadă al turiştilor, Aleea Plajei având vedere directă în partea de Sud,
Sud-Est către lacul Amara iar celelalte alei străbătând o zonă cu foarte multă vegetaţie. În
prezent facilităţile oferite turiştilor pentru promenadă lasă foarte mult de dorit din cauza
trotuarelor aflate într-o stare avansată de degradare, lipsa băncilor, coşurilor publice de
gunoi şi a unui iluminat public inadecvat. De asemenea, confortul şi siguranţa turiştilor
este afectată printr-un acces deficitar atât pietonal cât şi cu autovehiculele de la intrarea în
staţiune până la principalele unităţi hoteliere pe drumul naţional 2C, şi strada Lacului
deoarece lipsesc sau se află într-o stare precară, porţiuni semnificative de trotuare iar
suprafaţa carosabilului este uzată.
Tipurile de structuri de primire turistică, întâlnite în staţiunea balneară Amara sunt
următoarele: „hotel”, „motel”, „vile turistice”, „campinguri”, „unităţi tip căsuţă”, şi
„tabere de elevi şi preşcolari”. Cele mai multe structuri de primire turistică sunt
reprezentate de hoteluri, urmate de vilele turistice şi restul structurilor de cazare turistică.

3.3 Propuneri şi măsuri pentru îmbunătăţirea turismului balnear

în staţiunea Amara

Creşterea gradului de atractivitate al unei staţiuni se face prin valorificarea

potenţialului existent al staţiunii în cauză. Acest lucru este valabil şi pentru staţiunea
balneară Amara din judeţul Ialomiţa. Consider că, un prim pas în acest sens, îl constitutie
dezvoltarea infrastructurii de turism în staţiunea balneoclimaterică Amara prin
reamenajarea plajei şi lacului din complexul de agrement Perla, înfiinţarea unui centru de
informare turistică şi reabilitarea principalelor căi de acces către unităţile hoteliere. Mai

9
concret propun luarea unor măsuri de intervenţie în scopul reabilitării turismului balnear
din oraşul Amara prin următoarele:
1. Modernizarea şi extinderea căilor de acces auto şi pietonal către şi în incinta
principalei zone hoteliere a staţiunii;
2. Reabilitarea zonei de agrement din cadrul complexului PERLA;
3. Construirea unui centru de informare turistică;
4. Sporirea atractivităţii turistice a zonei;
5. Revitalizarea comunităţii locale;
6. Crearea a noi locuri de muncă;
7. Dezvoltarea spiritului civic şi al constiinţei cetăţeneşti;
8. Inducerea sentimentului de mândrie şi de apartenenţă la comunitate.
În ceea ce priveşte modernizarea şi extinderea căilor de acces auto şi pietonal către şi
în incinta principalei zone hoteliere a staţiunii, accesul către principalele unităţi
hoteliere ale staţiunii se face din DN 2C prin intermediul Str. Lacului şi Aleii Plajei cât şi
prin intermediul unor reţele de alei precum: Parcului, Trandafirilor, Macului, Soarelui si
Baladei etc.
Reţeaua de alei constituie şi un loc de promenadă al turiştilor, Aleea Plajei având vedere
directă în partea de Sud, Sud- Est către lacul Amara iar celelalte alei străbătând o zonă cu
foarte multă vegetaţie. În prezent facilităţile oferite turiştilor pentru promenadă lasă foarte
mult de dorit din cauza trotuarelor aflate într-o stare avansată de degradare, lipsa
băncilor, a coşurilor publice de gunoi şi a unui iluminat public inadecvat. De asemenea,
confortul şi siguranţa turiştilor este afectată printr-un acces deficitar atât pietonal cât şi cu
autovehiculele de la intrarea în staţiune până la principalele unităţi hoteliere pe drumul
naţional 2C şi strada Lacului, deoarece lipsesc sau se află într-o stare precară, porţiuni
semnificative de trotuare iar suprafaţa carosabilului este uzată.

10
 Bibliografie

1. M. Bucur Sabo, Marketing Turistic, Editura Irecson, Bucuresti 2006.

2. R. Mincu, Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti 2004

3. B. Negoescu, Ghe.Vlasceanu, Geografia Romaniei, Editura Teora, Bucuresti 1996

4. S. Negut, Geografia Turismului, Editura Meteor Press, Bucuresti 2007

5. https://www.tratamentbalnear.ro/amara

11