CUPRINS

CAPITOLUL I Turismul speologic. 1.1. Introducere in Turismul speologic. 1.1.1 Forme de turism Speologic 1.2. Turismul Speologic in Romania 1.3. Pestera monument al naturii ` 1.3.1 Modul de formare. 1.3.2 Clasificare.. 1.3.3 Relief endocarstic. 1.3.4 Cristale si minerale 1.3.5 Biodiversitate.. 1.4. Rolul Speologiei si descoperirilor in turism 1.3.1 Descoperiri paleontologice.. 1.3.2 Descoperiri antropologice.. 1.3.3 Descoperiri arheologice. CAPITOLUL II Resurse Speologice Muntii Apuseni 1.1. Resurse Speologice 1.1.1 1.1.2 Pesteri Amenajate turistic. Pesteri neamenajate..

1.2. Baza tehnico-materiala. 1.2.1 Structuri de primire 1.2.2 Structuri de alimentatie. 1.2.3 infrastructura . CAPITOLUL III Dezvoltarea durabila 1.1 Valorificarea potenialului turistic speologic 1.1.1 1.1.2 Amenajarea potecilor sau a unor ci de acces ctre peterile din regiune Aciuni de conservare a peterilor

1.1.3

Amenajarea si introducerea de noi pesteri in circuitul turistic 1

1.2 Strategii de marketing CAPITOLUL V Studiu de caz Pestera Ursilor

CAPITOLUL I TURISMUL SPEOLOGIC

1.1. Introducere n turismul Speologic Pornind de la rolul tot mai important al turismului n viata economic si social, intern i internaional, a creterii exigenelor turitilor i a preocuparilor specialitilor n domeniu de a se apropia ct mai mult de cerinele acestora, are loc o intensificare a eforturilor de creare de noi produse, ntre acestea situndu-se si turismul speologic. n acelasi timp acesta raspunde unui deziderat fundamental al evoluiei contemporane, reprezentat de dezvoltarea durabila. Turismul speologic poate fi definit ca o form de turism, practicat n scopul vizitrii unor monumente ale naturii i anume peterile ntr-o form organizat, n scopuri tiinifice i/sau agrementale. Petera reprezint orice lips de materie din scoara pmntului, ea este o cavitate, o scorbur natural subteran, adnc i mare format prin dizolvarea unor roci solubile de ctre apele de infiltraie. De-a lungul anilor, foarte multe peteri au fost numite rezervaii speologice, geologice (naturale). Rezervaiile naturale sunt acele teritorii ocrotite prin lege pe care nu se pot face transformri, deoarece n cuprinsul lor se gsesc plante, animale, minereuri sau formaiuni geologice rare, care prezint importan din punct de vedere tiinific. Este uor de nteles, atracia pe care a exercitat-o ntotdeauna peisajul carstic, i o exercit mai ales acum asupra unei umaniti prea tehnicizate, prea raionale, n cutare de frumusei primordiale i senzaii nentinate de mna omului. Aa se explic de ce peisajele carstice se bucur de favoarea marelui public fiind printre cele mai cutate obiective turistice. Componenta economic cea mai important a carstului este, astfel, valorificarea sa turistic. Exploatarea turistic are grade foarte variate, mergnd de la simple amenajri menite s nlesneasc doar o plimbare pn la adevaratele ntreprinderi ce pun la dispoziia vizitatorilor cele mai sofisticate mijloace de delectare. Ca exemplu, la noi n ar, Petera Urilor de la Chicu (Munii Bihor), prima peter amenajat la un nivel tehnic, a strnit un att de mare flux turistic, nct doar ntr-un an de la deschidere a acoperit un sfert din investiia prevzut a se amortiza n 10 ani. n astfel de locuri n care exist regiuni carstice i peteri, omul de tiin are nc un vast cmp de investigare, speologii gsesc un vast domeniu unde s-i exerseze dorina de 3

necunoscut i priceperea de exploratori, turitii loc de reculegere i desftri peisagistice, iar econiomitii o mare min de aur. i ara noastr se bucur din plin de astfel de regiuni. Nu trebuie dect priceperea pentru a le valorifica din toate punctele de vedere. n cazul turismului speologic exist , la fel ca i n cazul turismului n general, o tipologie larg a turitilor. ntr-un studiu efectuat n anul 2002 la Petera Postojna10 s-a constatat c printre principalele motive s-au aflat curiozitatea, dorina de a afla ceva nou, recreerea. Se poate generaliza c , n cazul peterilor amenajate, motivaia principal a turitilor este necesitatea de mbogirea nivelului de cunoatere i dorina de a experimenta ceva nou, de aici derivnd multe dintre tendinele mai noi n domeniul turismului speologic i anume: " Creterea importanei aspectelor educaionale care n plan practic se traduce prin necesitatea mbuntirii pregtirii profesionale a ghizilor astfel nct acetia s ofere o prezentare mai interesant care s sporeasc implicarea vizitatorilor, stimulnd comunicarea, dialogul. Din acest punct de vedere o problem important este multilingvismul vizitatorilor, multe tari dnd o important deosebit capacitii lingvistice a ghizilor (ex. n Mammuthohle, Austria, ghidul prezint informaiile necesare n 5 limbi: german, englez, francez, spaniol i italian, iar n Cueva de Arta, Spania, n patru limbi). De asemenea, acetia trebuie s aib cunotine profunde i complete despre istoricul peterii, geologia, biologia, felul n care petera relaioneaz cu mediul nconjurtor, s aib informaii despre peterile din zon i din ar . O soluie pentru mbuntirea pregtirii ghizilor este angajarea / lucrul ca asisteni de teren n programe de cercetare ale peterii sau parcului n care se afl aceasta, oportunitate oferit n multe cazuri, crescnd astfel responsabilitatea i implicarea lor n realizarea dialogului cu vizitatorii; n unele ri exist chiar i posibilitatea ca unele vizite s fie conduse de cercettori sau de speologi amatori interesai de cercetarea tiinific, n calitate de ghizi musafiri. ceva nou, s triasc senzaii tari, caracterizate prin faptul c sunt pe distane mai mari dect traseele turistice obinuite i n zone mai puin amenajate (Mammoth Cave, SUA Wild Tour, dureaz 6 ore !i , utilizeaz Tehnicile Speologiei Alpine, Carlsbad Caverns, SUA exist dou ture de aventur , Spider Cave & Hall of White Giant, Naracoorte Cave, Australia Cathedral Cave, Capricorn Caves, Australia Wild Caving Adventure Tour, Mammoth Cave, Austria Long Spelunking Tour, dureaz o zi, Grotta Grande del Vento, Italia Red Tour, La Cueva de Nerja, Spania Spelunking Tour, dureaz 7 ore, Caverne Leflche Caves, Canada Wild Caving Tour, pentru maximum 4 persoane, Grotte de Labeil, Fran"a Safari familial, explorarea prii neamenajate a rului subteran, etc). 4 Realizarea de ture de aventur pentru turitii care doresc s experimenteze

 ca

Necesitatea de asigurare a confortului i siguranei turitilor pentru cei care au

motivaie principal relaxarea. Confortul n peterile amenajate presupune nu numai ca vizitarea peterii s fie foarte accesibil ci i crearea de faciliti cum ar fi: sli de ateptare nclzite iarna i cu aer condiionat vara, locuri special amenajate pentru copii, o bun organizare astfel nct s se evite formarea de cozi la casa de bilete, existena unor cofetrii, caf-internet etc. Pe lng aceste orientri, care urmresc, n principal, satisfacerea unei cereri tot mai diversificate, abordrile contemporane pentru a mbunti experiena vizitatorilor i pentru a contracara monotonia, mai au n vedere: Realizarea de ture de peter fr ghid (turism pe cont propriu), vizitatorii deplasndu-se prin peter dup cum vor ei. O tur eficient de acest fel necesit ns prezena unor elemente att pentru sigurana i confortul vizitatorului ct i a unor surse de informaii adecvate nevoilor vizitatorilor (ex. n Carlsbad Caverns, din SUA, exist un traseu care se face fr ghid, dar turitii pot nchiria, la centrul de vizitare, Ghidul Audio al Peterii). n Wet Cave din sistemul Naracoorte Caves (Australia), vizitarea se poate face tot fr ghid, vizitatorii trebuind s urmareasc doar poteca turistic care face legtura dintre prima sal cu imense formaiuni de calcar n cea de a doua, Sala Marelui Dom. n general, astfel de peteri au amenajri minime, cu poteci i alte elemente de infrastructur, ns majoritatea nu sunt electrificate, pentru ca vizitatorii s poat tri atmosfera de mister. n asemenea cazuri, la intrarea n peter, turitii sunt dotai cu cele necesare: salopete, cti, cizme de cauciuc, lmpi frontale sau de mn etc. Amenajarea mai multor tipuri de trasee, n funcie de nivelul de pregtire fizic al turistului, de timpul disponibil i de posibilitile financiare ale acestuia. n turismul speologic internaional majoritatea peterilor amenajate din SUA i Australia au dezvoltat mai mult de 3 tipuri de trasee, lund n considerare condiiile enumerate mai sus, ns n proporie mult mai mic (Mammoth Cave 14 trasee, Carlsbad Caverns 6 trasee, cu amenajri chiar i pentru persoanele cu handicap, Black Hills Caverns 3 trasee, Wyandotte Caves 6 trasee, Blanchard Spring Caverns 3 trasee, Cave of the Winds 3 trasee, Glenwood Caverns 3 trasee, Abercombie Caves, Australia 6 trasee, Capricorn Cave, Australia 3 trasee, Yallingup Cave, Australia 3 trasee, Jenolan Caves, Australia 16 trasee, Wombayan Caves 7 trasee, Naracoorte Caves 12 trasee, Ruakuri Cave, Noua Zeeland 3 trasee etc), tendina extinznduse i n Europa (Lurgrotte Pegau, Mammoth Cave, Austria 3 trasee, Grotte de Lombrives, Frana -3 trasee, Cheddar Caves & Gorge, Anglia 4 trasee, Baradla

Cave, Ungaria 5 trasee, Grotta di Castellana, Grotta del Vento, Italia 3 trasee) (sursa: www.showcaves.com) . Realizarea unor forme de divertisment cum ar fi: prezentarea de nregistrri video, de holograme, folosirea sunetului i a luminii pentru a crea o atmosfer dramatic, alternarea sistemului de iluminare n peter astfel nct s furnizeze o ambian de dram i mister, sau luminarea unor formaiuni n timp ce altele rmn ntr-un ntuneric virtual, realizarea de spectacole i chiar folosirea roboilor.

1.1.1 Forme ale turismului speologic Necesitatea clarificrii notiunii de turism speologic, identificarea i definirea unor forme ale acestuia (turism speologic de masa, ecologic, specializat, de aventur, tiintific i pentru practicarea speleoterapiei), cu stabilirea particularitailor i interconexiunilor care exist ntre speoturism i alte forme de turism (turismul n arii protejate, turismul rural etc.). Toate acestea dovedesc consacrarea turismului speologic ca o forma distinct a calatoriilor, dar care, n acelasi timp, ca i component a turismului durabil, trebuie sa respecte necesitatea asigurarii unui echilibru ntre protecie i valorificare, permind satisfacerea cerintelor turistilor actuali, doar n conditiile asigurarii proteciei peterii.

- Turismul ecologic natur Aceti termeni sunt utilizai pentru a denumi acel tip de turism care se desfsoar n zone naturale cu valoare ecologic ridicat. n mod normal este nevoie ca turistul s aib un interes deosebit pentru natur, estetic si peisaj. Turismul ecologic este specific persoanelor avnd cunostinte de protectie a mediului subteran, a cror motivaie principal const n dorinta de cunoatere, de a descoperi noi peteri. Caracteristica sa principal este grija fat de domeniul subteran, vizitarea peterii fcndu-se n grupuri mici, cu surse autonome de lumin i n compania unui ghid profesionist.

- Turism de aventur, turism alternativ Omul, curiozitate si adrenalina, numeroasele si variatele obstacole, genereaza in sufletul multora sentimentul euforic al decoperitorului, a descifrarii unor taine incifrate in matricea noptii subterane. Turismul de aventur, foarte rspndit pe plan mondial n ultima perioad, se adreseaz persoanelor cu o condiie fizic foarte bun, a cror motivaie principal este adrenalina, pericolul, pentru aceasta parcurgnd peteri cu un grad de dificultate ridicat, un avantaj n plus fiind i faptul c multe dintre peterile dificile sunt i foarte frumoase Aceste denumiri sunt folosite pentru a ne referi la un gen de turism care utilizeaz zone naturale cu caracteristici concrete pentru practicarea unor sporturi riscante sau de aventur. n definirea particularitilor formelor de turism menionate mai sus pot fi luate n considerare dou criterii importante: a) criteriul ponderii veniturilor realizate din activitatea de turism de care beneficiaz comunitatea rural sau o parte a acesteia; b) criteriul ponderii componentelor ofertei turistice. Conform acestei clasificri, turismul rural cuprinde cultura, istoria si tradiiile existente n spaiul rural, agroturismul deine si componente specifice gospodriei silvo-agro-zootehnice (producie si furnizare de produse specific agricole, vizitare de pivnie, pescuit, vntoare, echitaie etc.) Activitile turistice bazate pe mari hoteluri, complexe sportive nu pot fi ncadrate n conceptul larg de turism rural, chiar daca ele sunt desfurate n zonele rurale. Dimensiunea cultural, social si economic are i un caracter pedagogic att pentru adepii agroturismului, ct i pentru populaia rural care, n timp, i modific n sens favorabil comportamentul, aspiraiile, precum si modul de via si de educaie. . - Turismul curativ. Practicarea turismului curativ n spaiul rural se realizeaz cu succes deoarece n prezent medicina opteaz pentru terapia natural sau usoar. Dup perioada de glorie a produselor chimice astzi asistm la refacerea cu ajutorul mijloacelor naturale: plante medicinale, acupunctur, hidroterapie, activiti fizice, muzic. n acest sens, spaiul rural ofer un teritoriu privilegiat pentru practicarea acestui tip de turism legat de sntate. Pentru persoanele n vrst, acest gen de turism prezint i avantajul de a elimina singurtatea. Izolarea la care sunt supui s-ar putea evita prin practicarea acestui gen de turism pe o perioad mai lung de timp n spaiul rural. S-ar mbina astfel foarte bine cele trei aspecte: sntate, aciune social i turism. S-ar putea ca pe 7

parcursul timpului, turismul curativ n mediul rural s cunoasc o ascensiune foarte mare (cu implicarea caselor de ajutor social, caselor de pensii, instituiilor mutuale, etc.) Turismul curativ poate fi considerat ca fiind cel mai vechi tip de practicare a activitilor turistice. Necesitile legate de refacere si tratament au condus oamenii antichitii s caute efectele benefice asupra sntii ale apelor termale i minerale, ale nmolurilor i curei heliomarine. Turismul curativ se adreseaz unei categorii aparte de persoane, majoritatea aparinnd grupei de vrst naintat.

- Speleoterapia, Utilizarea peterilor n scop terapeutic, prinde din ce n ce mai mult teren i atrage din ce n ce mai multi vizitatori. Speleoterapia moderna nceput n Germania, dupa al doilea rzboi mondial, n urma experientelor realizate de Dr. Spannagel asupra pacientilor si n Klutert Cave n timpul bombardamentelor, raspndindu-se apoi rapid n majoritatea tarilor din Europa, dar mai ales n Slovacia, Ungaria si Cehia. S-a dovedit prin studii i cercetari tiintifice ca microclimatul specific cavitatilor subterane este indicat n tratamentul unor afeciuni ale cailor respiratorii i pulmonare. Procedura de baza este aceea de a sta n petera i de a inhala aerosolii, mbuntait ns prin exercitii fizice i de respiratie, supravegheate de psihoterapeui profesioniti (exercitii de respiraie i relaxare specifice practicii yoga). n arile din Europa Centrala i de Vest, speleoterapia este promovat ca o forma de wellness sau de disease symptom management. Prin urmare, au fost realizate amenajari n scop speleoterapeutic n mai multe peteri ale lumii. Astfel, n Cehia, Proiectul Phare Ec/HEA/10, realizat n anul 1995 - Aspecte natural-stiintifice ale efectelor speleoterapeutice din peteri, s-a axat pe masuratorile efectuate de catre Departamentul de Chimie al Academiei Militare n centrele speleoterapeutice din pesterile Javoricko, Zlate Hory, Ostrov u Macochy i Mlade, unde au fost amenajate trei centre de speleoterapie care functioneaza pe tot parcursul anului (Macocha Ostrov, Zlate Hory i Mladec) bazate pe tratarea bolilor respiratorii la copii i tineri. Grotta Giusti din Italia, utilizata i n speleoterapie, a devenit celebr n secolul trecut prin faptul ca aici se tratau personalitai ca: Giuseppe Verdi, Garibaldi i Kossuth Lajos. Cele trei cavitai ale grotei, cu temperaturi cuprinse ntre 24 C n camera Paradiso i 34 C n camera Purgatorio, au o atmosfera umed, bogat n saruri minerale, care favorizeaz, prin baia de aburi, purificarea i detoxifierea organismului, determinnd echilibrul psihic, fizic i o stare de relaxare. 8

Chiar daca pe teritoriul arii noastre nu s-au facut nc amenajri ample ale peterilor n scopuri medicinale, exist o veche tradiie n acest sens. Petera Toria din Muntele Puciosul era cunoscut nc din 1967 pentru exhalaiile ei sulfuroase, ea fiind folosit ca o peter terapeutic pentru reumatism i alte afeciuni. Tot aici un izvor de de ap ncarcat cu acid sulfuric, calciu,fier,etc, este folosit pentru ochi. - Turismul complex. ntruneste atributele rezultate din asocierea, de exemplu, a recreerii cu refacerea fizic si psihic de ordin curativ sau ale recreerii cu culturalizarea. n practica turismului, nici unul dintre tipurile de turism descrise nu este pur, n fiecare dintre ele strecurndu-se valene ale celorlalte tipuri. Atunci cnd acestea se afl ntr-un relative echilibru apare caracterul mixt al activitii turistice. 1.2. Speoturismul in Romnia Potenialul nostru speologic are o valoare tiinific i estetic. Acesta dispune de peste 10.900 de peteri, Romnia situndu-se pe locul al treilea n Europa. ntre acestea sunt i peteri de dimensiuni mari, cu ruri i cascade (Topolnia, Cetile Ponorului etc.) sau cu sisteme dezvoltate pe mai multe etaje, unele bogat i frumos concreionate (peste 300) i altele cu mineralizaii rare sau cu picturi murale (Petera Cuciulat, Petera lui Adam .a.) etc. O mare parte dintre acestea se constituie ca unicate pe plan naional i internaional, fiind declarate monumente ale naturii sau rezervaii speologice, aa cum sunt peterile: Topolnia, Cetile Ponorului, ura Mare, Petera de la Izvorul Tuoarelor, Ghearul de la Scrioara, Cloani, Urilor de la Chicu, multe intrate deja n circuitul turistic. Romnia nu este o tar carstic, aa cum sunt Iugoslavia, Aaustria i n mare masur Franta. Pe teritoriul nostru sunt ocupai de roci carstificabile doar 4400 km2, ceea ce reprezint 1,4 % din suparafata rii. Aceste roci adapostesc circa 2000 de peteri cunoscute i chiar daca numarul lor va crete prin noi descoperiri la 3000, totalul ramane modest fata de cele ale Iugoslaviei sau Frantei. In ciuda acestor cifre, Romnia i-a castigat de mult faima n ceea ce priveste carstul aceasta datorit urmatoarelor doua inprejurari: 1. cteva peteri din Transilvania au facut obiectul unor cercetari speologice nc din secolul al XVIII-lea, fiind apoi menionate n numeroase tratate, lucrri de sintez i manuale

2. animalele cavernicole descoperite aici au atras aici muli zoologi ncepand din secolul al XIX-lea Dei citate adesea n diferite lucrri, peterile din Romnia s-au bucurat totui de puina atenie din partea geografilor i a geologilor, pn n 1950 ele nefiind aproape deloc studiate din punctul de vedere al genezei, al formelor i al funciei hidrogeologice. Pentru muli oameni ele sunt i astzi un fel de domeniu straniu, nvaluit n mister, asemenea Castelului din Carpai sau celebrului personaj Dracula, adic elemnente de legend far entitate topografic precis. Aceast atmosfer se datorete i vitregiei cu care au fost tratate n trecut peterile noastre din punct de vedere turistic. Slaba cunoastere a pesterilor romneti de ctre marele public i lipsa de interes pentru darea lor n circulaie turistic din trecut vin n contradicie cu marele avnt de cunoatere pe care l-a nregistrat speologia romneasc n utimul sfert de veac. Succesele realizate sunt cel mai bine puse n eviden de urmatoarea statistic Starea actual a turismului speologic n Romnia.

ANII 1945 1965 1976

Pesteri peste 2000 m lungime 2 11 32

Pesteri denivelare 2 11 29

peste

1000

Din analizele fcute se poate spune c Romnia dispune de un potenial speologic deosebit, ns foarte slab valorificat, pn n prezent. Din punct de vedere al atractivitaii peterilor, ara noastr prezint o ofert variat ce o plaseaz pe un loc bun pe plan european (exist peteri caracterizate prin speleoteme deosebite, ruri subterane i lacuri, gheari, pesteri termale, peteri cu portale impresionante i sli uriae etc). Poziionarea peterilor este destul de buna, o mare parte a acestora fiind situate n apropeierea unor orae i staiuni turistice importante, n schimb drumul de acces la peteri, este n majoritatea cazurilor drum forestier. Peteri situate la drum asfaltat sunt destul de puine (Ursilor, Muierii, Polovragi, Dmbovicioara, Poarta lui Ionele, Ungurului, Cetatea Bolii, Podul Natural de la Ponoare, Ponicova, Veterani etc). n ceea ce privete repartiia peterilor pe unitai geografie, n tabelul 2 sunt indicate raporturile dintre suprafeele carstice i numarul de peteri pe aceste unitai. Din el rezulta c, 10

dei Carpaii Meridionali au cea mai mare suprafa de calcare i cel mai mare procent de calcare fa de totalul pe ar, Munii Apuseni sunt cei mai carstici, cuprinznd cea mai mare suprafa de calcare raportat la suprafaa unitaii respective, i cei mai carstificai, aici ntalnindu-se cea mai mare densitate de peteri.

Densitatea Peterilor pe unitai naturale de relief Nr crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. Forme naturale de relief Muntii Bihor Muntii Padurea Craiului Muntii Banatului Muntii Vilcan Muntii Sebesului Culoarul Cernei Muntii Piatra craiului Muntii Mehedinti Muntii Metaliferi Muntii Persani Muntii Trascau Dobrogea Nr peteri 322 212 180 145 126 113 112 105 96 90 85 60

Sursa Pesteri din Romania

Repartitia suprafetelor de roci carstice si apesterilor pe marile unitati geografice

11

Unitati geografice

Suprafete de Procente calcar (km2) totalul suprafetei calcare

din Procente de calcare Nr raportate de suprafata respective 60 6,2% unitatii

de Nr km2 calcar) 0,062

de de

la pesteri

pesteri (pe

dobrogea

953

21,7%

Carpatii orientali

17,7% 776 1597 36,2% 2,1% 5,8% 265 792 0,341 0,494

Carpatii meridionali Muntii apuseni 1047 24,4% 6,7% 827 0,788

Exist un numar de 12 peteri turistice dintre care doar una (Petera Urilor de la Chicau) amenajat la nivelul standardelor internaionale, alte 3-4 peteri avnd amenajari destul de bune (Pestera Muierii de la Baia de Fier, Ghearul de la Scarioara, Petera Vadu Criului, Petera Dmbovicioara), nsa nu la nivel internaional. Cea mai mare parte a peterilor turistice se afl n prezent n Munii Apuseni, Carpaii Meridionali avnd ns reale perspective de a deveni o zon favorabil dezvoltarii turismului speologic. Amenajarile interioare ale peterilor turistice din Romnia sunt n general de gradul I i II, foarte simple, rudimentare, marea majoritate pe baz de lemn cu sisteme de electrificare nvechite, incompatibile cu protecia domeniului subteran. Din cercetarea fcut se poate concluziona c cel puin 17 de peteri din Munii Apuseni, Carpaii Meridionali i Munii Banatului prezint condiii optime de amenajare.

PETERI DIN ROMNIA AMENAJATE N SCOP TURISTIC

12

NR, CRT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

DENUMIRE PESTERA URSILOR PESTERA VADUL CRISULUI PESTERA MEZIAD PESTERA UNGURULUI PESTERA GHETARULUI SCARISOARA PESTERA POARTA LUI IONELE COMARNIC PESTERA MUIERII PESTERA POLOVRAGI PESTERA LILIECILOR DE LA MANASTIREA BISTRITA PESTERA DAMBOVICIOARA LESTERA IALOMITEI

JUDET BIHOR BIHOR BIHOR BIHOR ALBA ALBA CARAS SEVERIN GORJ GORJ VALCEA ARGES DAMBOVITA

TIP AMENAJARE electrificat electrificat NEelectrificat electrificat electrificat NEelectrificat electrificat electrificat NEelectrificat NEelectrificat electrificat electrificat

SURSA : Institutul de Speologie Emil Racovita n afara Pesterii Ursilor, Pesterii Dmbovicioara (unde ncepnd cu 2007, traseul turistic a fost construit din grunduit i vopsit, prevazut cu balustrade metalice) i Peterii Vadu Criului (unde pe sinele de metal au fost amplasate dale de beton, iar vechile balustrade din fier beton care nu mai prezentau sigurant au fost nlocuite cu balustrade metalice din inox), amenajrile n celelalte peteri sunt prioritar pe baza de lemn, ceea ce contravine Standardelor Internaionale de Amenajare a Peterilor.

Evolutia numarului de vizitatori la cteva pesteri cu ghid din Romnia Nr crt 1 Obiectiv carstic 2005 dambovicioara adulti 27000 2006 15000 13 perioada 2007 2008 28400 39600

2009(10.01-01.10) 31400

copii total 2 3 4 5 6 7 8 polvragi comarnic muierilor Ghetarul scarisoara ursilor ungurului meziad total

25000 52000 17000 550 26000 12800 88699 2340 2800 202188

12000 27000 20000 614 35000 15000 97477 4135 3100 202326

32000 60400 22000 556 40000 23000 116420 4729 3322 270427

38200 77800 20000 418 50000 33500 130353 5215 3328 320614

31200 62600 15000 455 55000 33619 122467 5820 3800 298122 Estimat/an: 357000

Sursa: Administratorii / Custozii pesterilor Aceasta, n ciuda faptului ca, n ultimii ani, au fost derulate importante proiecte internaionale pentru amenajarea de peteri, ns rezultatele acestora s-au concretizat doar n materiale promoionale, panouri i centre de informare, site-uri pe internet etc. Peterile turistice din Romnia nu au amenajate Centre de Vizitare i spaii de cazare n apropierea cavitii dect la peterile Urilor i la Petera Muierii, ns la un nivel inferior fa de cel existent pe plan internaional. Infrastructura de cazare i alimentaie este mult mai dezvoltat n zona Munilor Apuseni, unde n ultimii ani au fost nfiinate importante staiuni turistice, cu numeroase pensiuni rurale (ANTREC) n localitile Grda, Arieseni, Albac, Vrtop, Padis, Ic Ponor etc. n schimb, n zona Carpailor Meridionali i a Munilor Banatului, turismul rural este foarte slab dezvoltat cu excepia Culoarului Rucar Bran i a zonei Munilor Bucegi, care dispun nsa de un numar redus de peteri n ceea ce priveste promovarea, peterile din Munii Apuseni sunt mult mai bine cunoscute dect cele din partea de sud-vest, n mare parte i datorita numeroaselor proiecte internaionale care s-au derulat n aceast zon. 1.3. PESTERA MONUMENT AL NATURII Peterile, prin frumuseea lor interioar, sunt cele mai interesante dintre fenomenele carstice. Ele sunt plsmuiri ale picturilor de ap care au topit piatra prin struitoarea strecurare pe crpturi. La antipodul noptii, atat de perfecta in puritatea ei, se afla lumina a carei definitie adevarata numai in adanc se poate da. Cu atat mai mult ca cat orice descriere in lumea tenebrei, reclama aportul acelui fascicol luminos desprins parca candva din firul Adrianei. 14

Confruntarea dintre intuneric si lumina, cu retragerea si avansarea uneia in fata celeilalte, genereaza o atmosfera ireala, de basm si adanca reverie. Un adevarat spectacol de lumini si umbre, de sunete si lumina intiparite pentru totdeauna in memoria celor care au coborat in adancurile acestor adevarate temple naturale. Petera este, prin definiie, un gol natural aflat n scoara Pmntului destul de mare pentru a permite accesul omului i cu o lungime mai mare de 5 metri, cu specificarea c dezvoltarea peterii trebuie s fie mai mare dect dimensiunea portalului de intrare. Acest ultim aspect este important pentru a nu confunda petera cu un abri. Etimologic cuvantul troglodit vin din limba graeca si inseamna intrat in pestera(troglo = gaura, pestera , dunein = a patrunde) Din cele mai vechi timpuri oamenii s-au adapostit n pesteri, acestea fiind cele mai simple locuinte pe care le-a oferit natura. n ciuda ntunericului si a frigului din ele, erau primitoare si locuibile, comparativ cu natura dezlantuita de afara sau cu pericolele create de animalele salbatice. Locuirea pesterilor de catre omul primitiv este atestata de nenumarate urme. Mediul ambiental al peterilor din paleoliticul trziu (cu 30.000 de ani n urm ) a dus la apariia germenilor de inteligen, civilizaie i cultur, determinnd n cele din urm apariia primelor manifestri de art. Se spune c arta primitiv s-a nscut n peteri. Arheologia a dovedit ca, din cele mai vechi timpuri cu circa un milion de ani n urma si pna prin anul 10.000 .Hr., pesterile au fost folosite de oamenii paleolitici. Documente n acest sens provin din Africa de Sud, Europa sau China. De la maimuta la om, drumul duce prin pesteri, spune Marcian Bleahu, acestea fiind printre cele mai pretioase depozitare de marturii privind nceputurile omenirii. n perioada contemporan, petera a oferit omului i alte modaliti de utilizare i anume: 1. posibilitatea cercetrii tiinifice i a explorrilor, prin descoperiri noi n domeniul geologiei, speologiei, paleontologiei, antroplogiei sau microbiologiei 2. utilizarea mediului subteran ca factor natural terapeutic n ameliorarea sau vindecarea unor boli 3. utilizarea n scop turistic, realizndu-se amenajri specifice de vizitare n peterile cu concreiuni stalactitice i stalagmitice 4. utilizarea n scop recreativ prin organizarea, n unele din cavitile mai mari, amenajate,a unor concerte de muzic clasic sau alte evenimente culturale 5. utilizarea n scop economic:

15

- pentru captarea de izvoare de ap subteran , pentru alimentarea cu ap a unor localiti - ca depozite pentru diferite categorii de deeuri. Domeniul n care peterile dobndesc o deplin valorificare este cel al turismului. Peterile au constituit dintotdeauna o curiozitate, au strnit interes i au atras vizitatori, devenind prin aceasta un obiectiv turistic de prim rang. Este greu de precizat cand au inceput pesterile sa aib o functie turistica, dar daca prin turist intelegem acea persoana care care intreprinde o calatorie sau efectueaza un drum doar in scopul de a vizita un anumit loc, fara alt interes stiintific, comercial sau orice alta natura , atunci trebuie sa plasam primii turisti ai pesterilor cu secole in urma.

1.3.1. Modul de formare a peterilor Peterile au strnit ntotdeauna un interes deosebit i nu puini sunt cei ce au cutat s explice geneza. Trecnd peste ideile, de cele mai multe ori fantasctice emise n secolele trecute, speologii s-au oprit la cel puin trei grupe de teorii cu care s-a ncercat explicarea existenei i a morfologiei golurilor subterane, teorii guvernate de aceeai simpl i neverosimil idee: lupta dintre ap i piatr. Teoria vdoas (cea mai simpl teorie) formularea unei reele de goluri subterane ce se datoreaz ptrunderii n circulaie a apei prin masivul de calcar pn la nivelul exurgenelor aflate n vile mrginoase, adncirea acestora determin prsirea vechilor galerii, ce devin fosile, i sparea altora noi. Pe scurt peterile sunt spate de ctre ruri subterane ce se adncesc treptat pentru a ine pasul cu adncirea reelei hidrografice de la exterior. Teoria batifreatic peterile sunt spate de ctre apele ce avanseaz pe canelele complet necate aflate sub suprafaa freatic (n care a intrat ap de infiltraie); prin ridicarea regiunii, partea superioar a canalelor este eliberat de ap trecnd la un regim vdos. Se poate distinge astfel o faz de srare n regim necat, urmat de o faza de remodelare n regim vados. Teoria epifreatic ntr-un acvier freatic, adncimea pn la care ptrunde apa este determinat, de nlimea de la care curge. Prin canalele mai scurte trece mai mult ap n unitate de timp dect n cele mai lungi, fapt ce duce la mrirea lor. Prelund majoritatea

16

drenajului din galeriile scurte, se dezvolt o galerie cu rol de dren perfect (conduct n pmnt pentru adunarea i scoaterea plusului de ap) ce va deveni o peter mare orizontal.

1.3.2 Clasificarea pesterilor Peterile se formeaz ca urmare a aciunii diferitelor procese n multe tipuri de roc sau sedimente neconsolidate. Putem face o clasificare a peterilor n funcie de originea lor i litologia rocii n care s-au format sau tipul sedimentelor. Totui, procesele speleogenetice difer foarte mult i multe dintre ele nu depind n totalitate de compoziia rocii "gazd". S-au fcut numeroase ncercri de a realiza clasificri genetice pentru peteri dar nici una dintre ele nu pare s fie n totalitate armonioas n gruparea proceselor i tipurilor genetice de peteri. Marea majoritate a peterilor sunt peteri de dizolvare, adic peteri ce au fost formate n pincipal prin dizolvarea rocii cu ajutorul aciuni apei ce a circulat prin cile iniiale cum sunt fisurile i porii. 1.Peteri primare - Petera primar se formeaz n momentul formrii straturilor de roc n care se afl a) n roci vulcanice Peteri geode. n rocile vulcanice, n timpul consolidrii topiturilor ce iau natere n scoart, se formeaz bule gigantice de gaze sub presiune. Peteri de contracie. Tot n roci vulcanice pot lua natere goluri prin contractarea magmelor n curs de rcire ce las spaii goale Peteri ntre paturi de lave. O alt modalitate de formare a golurilor n roci vulcanice o ofer curgerea lavelor. Dac aportul de lav fluid nceteaz, locul prin care a curs ramne liber, ca un gol. b) n calcare Peteri n recife iau nastere n calcare recifale, golurile fiind determinate de creterea inegal a recifului. Peteri n tufuri calcaroase iau natere n depunerile masive de tufuri calcaroase sau travertinuri, prin faptul c acestea pot forma cascade de calcar n spatele carora rmn spaii libere. 2.Peteri secundare - Petera secundar se formeaz dup formarea straturilor de roc n care se afl prin aciunea diferiilor factori a) prin deplasarea maselor de roc, n principal ca urmare a micrilor tectonice care au loc n apropiere de peter 17

Peteri de prbuire de blocuri. Cea mai simpl deplasare a maselor de roci este prbuirea blocurilor de stnca. Prin ngramdirea lor unele peste altele ramn spaii cu aspect de peteri, Peteri de traciune gravitaional. iau natere n masivele de roci dure, compacte, terminate cu un perete vertical n lungul acestuia se formeaz, paralel cu el, datorit atraciei gravitaionale exercitate de gol, crpturi ce pot fi uneori foarte lungi. Peteri de traciune tectonic sunt crpturi formate adnc n interiorul Pamntului, n timpul marilor convulsii prin care a trecut scoara. b) prin eroziune, ca efect al cursurilor subterane ce strbat petera sau a apelor de suprafa ce acioneaz la ntrarea n peter Peteri de evorsiune iau natere n versanii rurilor, acolo unde apa face vrtejuri puternice, btnd malul. Peteri de abraziune se datoresc btii valurilor marine n trm, proces denumit abraziune. Peteri de coraziune sunt numite astfel dup aciunea de eroziune a vntului, denumit i coraziune. Peteri de lesivare se datoresc aciunii de splare a apei (lesivare = splare). c) prin coroziune, tot ca efect al cursurilor subterane Peteri de infiltraie nscute prin coroziunea determinat de apa ce ptrunde discret n calcar, prin puncte infime. Este vorba de apa de ploaie sau de apele din topirea zpezii capabile sa formeze doar peteri mici. Peteri cutanate. Dac aceast apa este supus ngheului i dezgheului, ea va mari golul, dnd natere la o petera criogena sau peter cutanat, adic superficial. Peteri vadoase. Dac ns apa patrunsa n subteran stabilete un circuit continuu de curgere, chiar i a unei ape de debit redus, rezult o peter de tip vados. Peteri freatice. Dac apa va forma un strat acvifer ce umple toate fisurile, diaclazele si feele de stratificaie constituind un sistem complex, ia natere o reea subteran labirintic, adic o peter freatic 1.3.3 Relief endocarstic O peter este construit dintr-o succesiune de goluri de forme i mrimi variabile ce pot fi reduse la cteva tipuri elementare, diferite, inndu-se seama de nclinarea i de volumul lor. Astfel exist dou domenii: cel al golurilor orizontale sau slab nclinate (0-35 grade) galeriile, i cel al golurilor puternic nclinate, pn la vertical (70 90 grade) - puurile.

18

Pesterile sunt alcatuite din galerii si Sali, la care se adauga goluri verticale numite puturi sau hornuri n ceea ce privete volumul golurilor, ajunge ca cineva s mearg o dat ntr-o peter pentru a vedea c din galerii intr n spaii mai mari, de unde ajunge din nou n galerii mai strmte. Spaiile mai mari poart numele de sli. Tunelul necesit o form special de galerie (galerie circular de presiune, care, la seciune mic poate fi numit i tub). Galeriile constituie goluri alungite pe orizontala sau usor inclinate, care poarta diferite denumiri, in functie de dimensiuni, forma si pozitia lor in cadrul unui sistem subteran: - diacliza (sens speologic) o galerie rectilinie care rezulta prin largirea unei fracturi - tunel, o galerie cu sectiune regulata deschisa la ambele capete - pasaj, o galerie de legatura intre doua elemente importante ale unei pesteri - culoar sau coridor, o galerie cu sectiune uniforma pe toata lungimea - diverticul, o galerie de dimensiuni reduse, legata de galeria principala, care se termina in fundul de sac sau care devine inaccesibila Adesea in pesteri intalnim si goluri verticale , rezultate prin atacarea calcarului de catre apele de infiltratie sau prin prabusiri. Un asemenea gol poarta denumiri diferite in functie de locul in care il intalnim: - put, deschidere de gol in planseul galeriei - horn, deschidere in tavanul galeriei - aven, golul se deschide la suprafata terenului Pentru formele verticale, n afar de pu exist i terenuri de forn, aven, prpastie. Avernurile sunt puurile naturale ce se ntlnesc la suprafaa pmntului i care se adncesc vertical, sau n pant mare, n masiv de calcar. Un canal vertical sau puternic nclinat din interiorul unei peteri poart numele de pu, dac se las n jos, sau horn, dac se ridic deasupra galeriei de acces. ntr-un masiv de calcar elementele componente reelei se pot asocia pentru a costitui reele complexe de galerii, sli i canale verticale. Modul de mbinare este semnificativ pentru geneza i evoluia sistemului respectiv. Din acest punct de vedere pot i separate mai multe tipuri: - reele labirintice (aspect complicat ce genereaz un adevarat labirint); - reele dendritice (complet haotic); - reele verticale; - reele octogonale (labirint rombic); - reele liniare.

19

Asociatia dintre galerii, Sali si goluri verticale constituie specificul pesterilor. Pasajul subteran insa este completat cu formele de detaliu care sunt create de apa fie prin indepartarea rocii, deci forme de sculptura, fie prin depunere de material, deci forme de acumulare. Forme de sculptare, care sunt create de catre apa prin coroziune si prin eroziune. Formele de coroziune iau nastere in urma dizolvarii calcarului de catre apa. Se pot deosebi forme negative, adica cele rezultate prin indepartarea rocii si largirea unor litoclaze sau fete de stratificatie, si forme pozitive, adica portiunile de calcar ramase pe loc dupa ce o parte din calcar a fost indepartata. Forme negative: largirile de dizolvare labirintele, sisteme de canale ce determina o retea tridimensionala inextricabila anastomozele, labirinte situate pe o fata de strat cupole, numite si marmite inverse sau marmite de presiune, scobituri circulare situate in tavanul galeriilor lapiezuri subterane, forme identice cu lapiezuri de suprafata si care pot aparea pe tavan, pereti sau planseu hieroglife de coroziune, adancituri milimetrice sau centimetrice care rezulta prin largirea unui sistem de fisuri ale calcarelor linguritele, adancituri de dizolvare cu repartitie sistematica pe canalele subterane active Forme pozitive : septele de tavan sau perete, lame de calcar ce proemineaza podeaua filonetele de calcit, vinele de calcit din masa calcarului ramase in relief dupa indepartarea acestuia proeminete de xenolite,( de exemplu concretiunile de silice ce raman in relief prin dizolvarea calcarului) Apa exercita asupra calcarului si o actiune mecanica datorita materialului solid pe care il transporta prin tirire sau suspensie, de cele mai multe ori nisip sau pietris, modeland forme de eroziune. Deoarece pentru antrenarea acestor materiale este necesara o anumita viteza, care nu poate fi realizata in curgerea sub presiune, formele de eroziune apar numai in canalele cu o curgere cu nivel liber Forme negative: marmitele, excavatii cilindrice decimetrice sau metrice in podeaua galeriilor generate de turbioanele curentului de apa incarcat cu aluviuni(uneori pe fundul

20

marmitelor se pot gasi pietre perfect rulate sau chiar bolovani ai mari, sferoidali, numiti bile de marmitaj) nisele laterale , reprezentand excavatii ca cele de mai sus dar situate in peretii galeriilor santurile de diaclaze, rezultate in urma erodarii preferentiale a unor diaclaze striurile de frecare, santuri milimetrice produse prin frecarea violenta a aluviunilor pe calcar Forme pozitive: nivelele de eroziune, proeminente ale peretilor care marcheaza nivelele de curgere a apei traseele de eroziune, suprafete suborizontale in lungul peretilor unei galerii care atunci cand au dimensiuni reduse se numesc banchete carene, lame de calcar ramase in mijlocul curentului prin erodarea zonelor vecine pilierii, stalpi de roca intre tavan si podea care separa curentul raului subteran in doua

1.3.4 Cristale si minerale Interiorul unei peteri prezint o mare bogie de formaiuni ce mpodobesc golurile subterane, de o varietate imens. Aceste formaiuni crstialologice i minetralogice se numesc speleoteme iar formarea lor este explicat tot de aciunea apei cu piatra. Formele de acumulare rezulta din procesele care au tendinta sa umple golurile subterane. Dupa natura lor constituenta acestea pot fi : clasice chimice organice mixte

Formele de acumulare calasica sunt cele care rezulta din depunerea mecanica, gravitationala, a materialelor provenite din degradarea rocilor vechi preexistente. Aceste materiale pot fi : alohtone, atunci cand sunt aduse din afara pesterii( argile, nisipuri, pietrisuri, sfaramituri de roca) endohtone, provenite din insusi pestera respectiva(blocuri si fragmente de calcar [rabusite din peretii si tavanul galeriilor, precum si argila reziduala sau de 21

decalcifiere ramasa prin dizolvarea calcarului si acumularea materialului fin insolubil) Forme de precipitare chimica, numite si concretiuni sau speleoteme, care se formeaza in urma proceselor de cristalizare din solutii ionice(cele mai numeroase concretiuni sunt alcatuite din calcit(CaCO3 CRISTALIZAT IN SISTEM ROMBOEDRIC)mai rar se intalnesc concretiuni de argonit(CaCO3 cristalizat insistemul rombic)si ghips(CaSO4 2H2O). Din pesteri mai sunt citate 68 de minerale a caror frecventa este insa foarte redusa). Dupa modul in care iau nastere se pot distinge formatiuni de picurare, de prelingere si de bazin: 1. formatiunile de picurare provin din picaturile ce cad din tavanul pesterii si genereaza stalactite pe tavanul si stalagmite pe podea In cadrul stalactitelor distingem mai mai multe tipuri: stalactita Daca in procesul de de crestere a stalactitelor in pestera exista un curent de aer, acesta determina devierea cresterii de la axul gravitational si formarea unor stalactite excentrice numite anemolite. Tot la aceata categorie trebuie adaugate si perlele de pestera, formatiuni sferoidale pe planseul galeriilor, rezultate in urma depuneriiunor strate concentrice de calcit sub actiunea picaturilor de apa care cad din tavan. 2. formele de prelingere sunt cele mai numeroase si variate. Pe tavan iau nastere: discuri (forme discoidale fixate doar cu un peductul de tavan, in jurul punctului de alimentare) clopote ( formatiuni circulare in clopot, cu stalactite pe margini) stalactite de prelingere stalactite tubulare, numite si stalactite fistuloase sau macaroam=ne, care au diametrul unei picaturi de apa pe toata lungimea lor stalactite conice stalagmite lumanare stalagmite conice stalagmite perlate domuri stalagmitice stalagmite de egutatie Stalagmitele sunt si ele de mai multe feluri:

Prin unirea unei stalactite cu o stalagmite se formeaza o coloana sau o stalagmo-

Pe pereti se formeaza: 22

cruste (scurgeri) parietale a caror ingrosari sau proeminente pot imbraca forme variate(orgi, baldachine, amvonuri) draperii sau valuri, forme lamelare verticale cu un punc de fixare pe tavan care constituie si sursa de alimentare cascade impietrite odontolite gururi (baraje de calcit dispuse transversal pe directia prelingerii de apa, in spatele carora aceasta se acumuleaza) microgururi(gururi milimetrice formate pe planseele inclinate, pe stalagmitesi chiar pe formele parietale) plansee stalagmitice(depuneri de de calcit stratificat pe un pe un substrat de calcar sau sedimente)

Pe planseul galeriilor si formeaza :

Tot in formatiunile de prelingere trebuie trecute si cristalictitele(monocristale de calcit crescute excentric pe pereti sau tavan si care provin din depunerea calcitului dintr-o apa peliculara care imbraca intreaga forma), ele mai sunt numite excentrite sau helictite. O alta categorie de speleoteme cuprindeformele nascute prinprecipitare direct in apa unui bazin. Dintre acestea mentionam : - calcita flotanta(pelicule fragile de calcit care se formeaza la suprafata bazinelor de apa suprasaturata, mentinute in echilibru datorita tensiunii superficiale a lichidului) - cristale de bazin(formate pe peretii si fundul bazinelor de apa) - pizolite(agregate concentrice de calcit) - trotuare de calcit(cruste orizontole formate formate la suprafata unui lac subteran sau gur si care adera la peretii care le limiteaza) La toate acestea se adauga unele forme care nu intra in categoriile de mai sus, ca de exemplu cristalele care se formeaza in unele depozite de argila, formatiunile de mondmilch(CaCO3 coloidal sau criptocristalin) sau cele de argila reziduala(piele de leopard) Forme de acumulare organica grupeaza resturile vegetale si animale aduse de la exterior, depozite de shelete ale animalelor care au murit in pesteri si depozitele de guano(dejectiile liliecilor)

1.3.5 Biodiversitate

23

Pestera este un sistem ecologic deschis in permanenta legatura cu suprafata pamantului care ii furnizeaza apa si materii organice, ea reprezinta o dederivatie a marelui circuit trecut sau actual al apei continentale Viaa este prezent pn i acolo unde nu te asptepi. Contrar credinelor ncetenite, peterile au via. Condiiile aspre din peter (ntuneric, frig, umezeal) au facut ca unele animale s se adapteze mediului de via subteran. Studiul acestor animale ce triesc n peteri este unul dintre obiectivele de activitate ale speologiei. narmai cu instrumente tiinifice adecvate, cercettorii studiaz viaa acestor animale. In pesteri pot fi deosebiti mai multi biotopi ocupati de tot atatea comunitati de viata (biocenze) Biotopii sunt spatiile ocupate de comunitatile de viata Biotopi terestri: biocenza peretilor si tavanelor galeriilor, este una dintre cele mai bogate si variate. In structura ei intra elemente troglobionte(izopode, araneide si coleoptere), troglofile(cele mai multe dintre araneide)si subtroglofile(foarte multe multe diptere, lepidoptere si himenoptere). Numarul cel mai mare de indivizi apartine subtroglofilelor. Exusta pesteri mici , sapate in zone impadurite, in care vara sau iarna peretii sunt acoperiti pe suprafete destul de mari cu diptere sau lepidoptere, care cauta aici, intr-una din fazele ciclului lor biologic, ambianta mediului subteran necesara procesului de diapaza estivala sau hibernala si implicit reproducerii biocenza solurilor din zona vestibulara, cuprinde fauna care populeaza permanent sau sezonier cumulari de sol si resturile organice de pe planseul zonei initiale a pesterilor. Ea include in principiu un amestec de elemente trogloxene si troglofile (dintre oligochete, opilionide, araneide, miriopode, diplure, coleoptere), care la exteriorse intalnesc in muschi, humus sau detritus de diverse naturi si destul de frecvent elemente troglobionte. Biocenza este bogata in pesterile sapate in zone impadurite si strabature de un curs de apa, precum si in cele mari si umede biocenza depozitelor de umplutua din baza avenelor. Acumularile de sol si resturi organice sunt mai mari in fundul avenelor decat in zona initiala a pesterilor orizontale. Daca avenele sunt sapate in masive de calcar acoperite de paduri de fag sau stejar(75% din pesterile noastre sunt sapate intre 300-1000 m altitudine, deci in zona acestor paduri), atunci fauna care populeaza depozitul de umplutura introdus de ape de la exterior este foarte bogata, incluzand pe langa forme trogloxene si endogee multe troglofile si troglobionte(mai ales daca 24

deschiderea avenului este foarte mica, deoarece in acest caz amplitudinea variatiilor factorilor de mediu este foarte redusa) biocenza planseelor stalagmitate, a fantelor si a panzelor de argila din profunzimea pesterilor, este cea mai interesanta, pentru ca fauna care populeaza biotopii respectivi se compun aproape numai din elemente troglobionte. Stadiile larvare ale multora dintre acestea nefiind gasite in pesteri deoarece sunt mult mai sensibile la variatiile factorilor de mediu, se presupune catraiesc in reteaua de fante, in care constantaacestor factori este mult mai accentuata biocenza guanoului. In ppesterile noastre intalnim destul de frecvent cantitati mai mari sau mai mici de guago(excremente de lilieci), dupa cum acestea adapostesc colonii de lilieci sau numai lilieci izolati. Guanoul este un biotop specializat cu conditii particulare de existenta cel mai bine delimitat in spatiu dintre biotopii cavernicoli, iar comunitatea biotica care il populeaza este relativ saraca in specii dar acestea sunt extrem de bogate in indivizi. Componentii acestei biocenoze (apartin in primul rand acarienilor, colembolelor si dipterelor si intr-o masura mai mica coleopterelor, lepidopterelor si miriopodelelor ) nu cauta in pesteri atat valorile factorilor de mediu cat mai ales guanoul si de aceia ele nu pot fi socotite cavernicole adevarate(care cauta in pesteri in primul rand valorile factorului de mediu), ci ca o categorie ecologica aparte, la fel ca si speciile parazite(ca cele de pe lilieci reprezentand specii de diptere si de acarieni). Consumatori sau nu de guano, acesti componenti populeaza patura superficiala a acumularilor de excremente, majoritatea gasindu-se in primii 5-10 cm. Speciile troglobionte evita, in general, aceste acumulari, dar cele saprofage se intalnesc foarte adesea pe petece de guano mai vechi si umed prezentarea sumara a comunitatilor de viata si a biotopilor acvadici din pesteri va fi facuta in functie de cele trei nivele principale in care sunt duspuse apele subterane intr-un sistem carstic. biocenzele acvatice din nivelul superior, de percolatie temporara. In acest nivel apa infiltrata de la suprafata pamantului circula mai mult sau mai putin vertical in reteaua de fante din calcar, antrenand in pesteri substante organice si fauna. Volumul apei care se infiltreaza in subteran depinde in special de cantitatea de ploi. In cazul pesterilor acest nivel corespunde galeriilor fosile, mai mult sau mai putin stalagmitate, in care apa de percolatie se acumuleaza in guri si bazine de diferite forme si marimi sapate in planseul galeriilor, in excavatii de naturi si forme diferite, care se formeaza la suprafata peretilor, in excavatiile capetelor de 25

stalagmite, ca ca rezultat al efectului mecanic si chimic al picaturilor ce cad din stalactite. Fauna acestor biotopi este alcatuita din ditereite specii de protozoare, copepode, ostracode, planari, amfipode si uneori din izopode si baltinelacee biocenze acvatice din nivelul mijlociu, de scurgere. In acest nivel apa circula mai mult sau mai putin lateral. Pesterile se integreaza in aceasta zona amfibie prin galeriile subfosile si activescaldate de cursuri de apa temporare sau permanente. In afara acestor cursuri mai exista biotopi alcatuiti de resturile de apa pe care paraile subterane le lasa pe planseul peretilor (si mai precis, in lacuri, marmite sau alte excavatii in stanca, calcit sau argila), de apa din interstitiile dintre aluviunile care insotesc cursurile subterane, de apa izvoarelor care apar in baza peretilor galerilor si se pierd in depozitul de umplutura. Funa care populeaza acesti biotopi este mult mai bogata. Se intalnesc aici pelangaforme cavernicole troglofile sau troglobionte, specii interstitiale si foarte multe epigee(mai ales dupa ploi abundente). Elementele troglobionte apartin practic practic acelorasi grupe citate mai sus, in cazul biotopilor acvatici din nivelul de percolatie temporara; la aceste s-ar putea adauga grupul gasteropodelor biocenzele acvatice de nivel inferior

1.4. Rolul descoperirior si cercetarii speologice in turism Pe un pamant cutreierat de oaameni pana la cele mai izolate colturi au mai ramas putine necunoscute geografice, aproape toate sunt intregistrate, fotografiate si acolo unde nu a ajuns inca omul, senzorii ultra sensibilu ai satelitilor au iscodit totul, in variate lungimi de unda, ca sa inregistreze nu numai ce se vede ci si ceea ce nu se vede sub frunzarul arborilor ,sub carapacea de gheata, chiar sub scoarta teresta In timpurile moderne, o data cu progresul stiintiic si tehni, omul a cunoscut si ineresul pt lumea subterana Unul din domeniile ramase inca neexplorate este cel al lumii subterane, a pesterilor, aici mai mult ca oriunde, omul a ramas masura lucrurilor. Stim doar care este cea mai mare pestera din lume atinsa deom, cea mai mare explorata de el, dar oricand poate sa apara una si mai mare

26

Pe la sfarsitul secolului trecut sa simtit nevoia inventarii unei stinte capabile sa scuze in fata semenilor lor comportamentul aberant a celor care pe o planeta atat de insorita coboara de bunavoaie in adancurile neprimitoare si reci, si aceasta a fost speologia Studierea stiintifica a pesterilor in Romania i se datoreaza lui Emil Racovita (1868 1947), eminentul biolog care a pus bazele speologiei la noi in tara. Speologia este stiinta care are ca obiect explorarea si studiul complex al pesterilor, Emil Racovita fiind autor al unor apreciate carti de specialitate: Incercare asupra problemelor biospeologice (1907), Speologia (1927) si Evolutia si problemele speologiei (1929). Mai trebuie amintit ca renumitul om de stiinta roman a luat parte la expeditia la Polul Sud condusa de Amudnsen. La ora actuala exista foarte multe asociatii ale speologilor, care, pe langa practicarea speologiei, realizeaza proiecte importante ce au ca scop protectia pesterilor si a mediului carstic, senzibilizarea oamenilor asupra protejarii lor. Iata cum in preajma veacului nostru, pesterile incep sa devina un vast domeniu de activitate stiintifica. Pe intunecate cai ale necunoscutului subteran se intalnesc geologi,geografi, paleontologi, biologi,antropologi, arheologi si hidrologi. Sunt reprezentanti ai unor discipline stiintifice foarte diferite dar care au un singur scop, acela de a cunoaste si explica problemele legate de pesteri Sucesele nu sunt insa numai de ordin numeric ci si calitativ. Numarul studiilor de speologie fizica si de biospeologie a crescut am de an, in cercul preocuparilor au intrat noi zone carstice, metodele de investigare s-au inmultit si fafinat. In tara la noi apare una dintre cele mai prestigioase publicatii de speologie stiintifica din lume, iar cuvantul cercetatorilor romani este tot mai des auzit la tribunele stiintei mondiale. Si, sa nu uitam, in tara noastra a luat fiinta primul institut de speologie stiintifica din lume si care astazi este cel mai mare de acest fel Una din marile calitati ale speologiei este aceea ca ea imbina doua activitati aparent divergente, stiinta si sportul.omul de stiinta care practica speologia trebuie, in mod obligatoriu, sa intruneasca calitati de sportiv, dupa cum speologul amator care practica speologia din pasiune sportiva este indiscutabil si un cercetator S ai ansa s descoperi i s explorezi o peter reprezint o mare realizare pentru orice speolog Cunoasterea stiintifica a pesterilor romanesti este astfel oarecum in dezacord cu cunoasterea lor turistica.Aceasta din urma este redusa la informatii fragmentare, din ghiduri turistice sau articole de revista, sau la stiri de presa, incomplete si adesea eronate. Pesterile noastre merita insa mai mult. Ele merita sa fie prezentate publicului deoarece sunt salasuri de

27

mari frumuseti, o nestemata in plus la salba de minuni cu care este daruit pamantul acestei tari. Turismul speologic luat nastere inca din anul 1972, cand speologii romani se reunesc pentru prima data intr-un forum, numit "Speosport" organizat de Comisia Centrala de Speologie din cadrul Federatiei de Alpinism, iar din anul 1994 exista o Federatie Romana de Speologie n Romnia exista peste 12.000 pesteri, reprezentnd unul din cele mai bogate patrimonii speologice din Europa. Aceste pesteri au fost studiate in cadrul unor expeditii internationale datorita structurii lor minerale specifice , florei si faunei. Pestera Topolnita, din judetul Mehedinti, avnd o lungime de 10.700 metri si galerii ntinse pe patru etaje , este una dintre cele mai faimoase pesteri din Oltenia. Pestera Izverna , localizata de asemenea n judetul Mehedinti, este una dintre cele mai renumite pesteri din Europa pentru practicarea speologiei subacvatice si a fost filmata de Jacques Yves Cousteau n sectiunea 'Explorari ale secolului XX' din filmul Muzeului Smithsonian din Washington. Pestera Muierilor din Baia de Fier Gorj, datorita frumusetii sale a fost prima pestera electrificata din Romnia si mpreuna cu pestera Polovragi, sunt singurele pesteri amenajate si introduse in marele circuit turistic. Pestera Liliecilor este renumita pentru numarul mare de specii si exemplare de lilieci si chiar daca unele dintre ele au disparut in ultimii ani , inca mai detine peste 30 de specii .

1.4.1 descoperiri paleontologice Resturi de animale fosile se gasesc si mai ales s-au gasit in cantitati mari in diferite pesteri ale tarii. Aproape toti exploratorii de pesteri di secolul trecut au aratat ca pe podeaua galeriilor se gaseau oase de diferite animale. Asa sa intamplat in Pestera Ialomita, in Pestera Igrita, In Pestera Zmeilor de la Onceasca si in multe alte pesteri orizontale. Astazi pesterile orizontale cu intrari accesibile sunt aproape toate descoperite si de mult explorate, asa ca sansa de a mai gasi oseminte la suprafata solului lor este foarte redusa Cercetarile paleontologice nu se rezuma insa la colectarea de suprafata ci se bazeaza pe sapaturi sistematice menite sa surprinda totalitatea faunei fosilesi dispunerea ei pe nivele stratigrafice, in vederea unei datari precise. Astfel de sapaturi s-au facut in doua randuri in pesterile din Romania: in perioada 1880-1910 si dupa 1960. Numarul speciilor de animale descrise cu aceste ocazii este considerabil, pesterile din tara noasta au devenit celebre prin materialul furnizat. Se remarca in acest sens in special pesterile Igrita si Zmeilor de la

28

Onceasca unde piesele scheletice de ursi se gaseau cu sutele de mii. Numarul pesterilor este si el mare. In 1980, G. Primics cita din Transilvania si Banat 13 pesteri in care sa gasit material fosil, la care se adaoga 3 pesteri din Muntenia si Oltenia. In 1966 Elena Terzea citeaza 67 de pesteri care contin diferite resturi fosile, fara ca lista sa fie completa. Pe langa resturile scheletice de urs care sunt foarte complete, permitand chiar reconstituirea mulajelor endocraniene, in pesterile noastre au fost descoperite si urme de pasi, de alunecare, de zgaraieturi si de sapare a culcusului. O alta trecere in revista facuta de I. Viehmann indica 7 pesteri din Muntii Apuseni Alaturi de resturile fosile apartinand ursilor de pestera se gasesc si resturi de carnivore de talie mare : ursul brun(Ursus arctos), leul de pestera(Panthera pardus), hiena de pestera(Crocuta spelaea), lupul, vulpea la care se adauga frecvent diverse mustelide ca jderul(Martes), viezurele(Males), dihorul(Putorius), glutonul(Gulo), nevastuica(Mustella), vidra (Lutra). Dintre ungulate au fost gasite mai frecvent in pesteri resturi de ren (Rangifer), cerb (Cervus elaphus si C. megaceros), caprioara(Capreolus), bour(Bos), bizon(Bison), oaie si muflon(Ovis), capra alpina(C. ibex), capra neagra(Rupicapra), antilopa saiga(Saiga),rinocer(Dice rorhinus), porc(Sus) si diferite specii de cai si magari. Un grup deosebit de important pentru datarea depozitelor de pestera este cel al rozatoarelor cu foare multe genuri si specii, dintre care citam: veverita (Sciurus), soarecele castorul(Castor), saritor(Alactaga), marmota(Marmota), popandaul(Citellus), pirsul(Glis),

hirciocul(Cricetus, Mesocricetus, Cricetulus, Allocricetulus), orbetele(Spalax), diferiti soareci si sobolani(Microtus, Arvicola, Rattus, Mus, Apodemus, Mycrimis, Pitymys), apoi iepuri(Ochotona si Lepus). Dintre insesctivore mai frecvent este Neomys Un grup foarte bogat este cel al pasarilor, reprezentat de exemplu in Pestera Curata de la Nandru prin 11 specii, iarin Avenul Betfia, prin 56 specii, din care doua genuri si 5 specii noi pentru stinta(Jurcsak, Kessler, 1973) Majoritatea depozitelor din pesteri s-au dovedit a fi de vrasta wurmiana, pe baza lor putand fi stabilita o stratigrafie de detaliu. De o covarsitoare importantaeste, in aceasta privinta Pestera La Adam din Dobrogea, in care a fost gasita singura sectiune completa din tara pentru intregul pleistocen superior(riss-wurm) si care prezinta alternante de fauna de climat cald si fauna de climat rece, ceea ce indica existenta unor oscilatii climatice. Remarcabilele rezultate obtinute de P. Samson si C. Radulescu in aceasta pestera permite plasarea tuturor asociatiilor faunistice din pesteri in scara stratigrafica a pleistocenului.

29

Pentru pelistocenul mai vechi sunt de mare importanta si alte cateva puncte fosilifere din pesteri, care si-au castigat o reputatie mondiala. Asa este fauna de la Betfia, aflata in umplutura unei pesteri prabusite din Dealul Somleul, langa Baile 1 Mai(Oradea) si care a fost studiata in diverse randuri incepand din 1904. Fauna dateaza din cromerian (interglaciarul gunz-mindel). Pe baza ei a fost creata chiar o diviziune stratigrafica, biharianul. Un alt alt punct fosilifer se afla la Brasov, unde intr-o pestera de Dealul Sprenghiu(Gesprengberg) a fost extrasa incepand din 1909 o foarte bogata fauna ce se situeaza in mindel, deci ceva mai sus decat precedenta, si pentru care a fost de asemenea creat un nume de diviziune stratigrafica, brasivianul. Din pacate prin exploatarea calcarului pestera a fost distrusa. In sfarsit, recent P.Samson si C.Radulescu au descoperit in doua pesteri din Dobrogea centrala (Pestera de la Casian si Pestera Liliecilor de la Gura Dobrogei) o fauna de micromamifere care se situeaza mai sus decat cea de la brasov, adica la sfarsitul mindelianului. In afara studiului faunelor fosile, in ultimul timp sa dovedit deosebit de interesanta cercetarea palinologica a depozitelor din pesteri, ele permitand o si mai mare nuantate a evolutiei climatice si de de reconstituire veridica a peisajelor . Asa de exemplu studiind depozitele din pesterile din Muntii Sebes si Muntii Circiumaru a putut identifica sapte momente de incalzire a climei, corespunzand stadialelor stabilite in restul Europei Cele cateva mentionate mai sus arata interesul deosebit pe care depozitele din pesterile tarii il reprezinta pentru reconstituirea climatica, floristica si faunistica a cuaternarului, perioada in care a aparut si sa dezvoltat omul Cele mai frecvente resturi fosile descoperite in pesteri sunt cele de Ursus spelaenus, unul dintre putinele mamifere care traia in pesteri si venea aici sa moara. Asa se explica cantitatea considerabila de resturi scheletice gasite in unele pesteri cum ar fi Drachenhohle de la Mixniz(Austria), unde numarul de ursii decedatii sa ridicat la circa 50000. Fara a atinge aceasta cifra impresionanta Studiile Pleontologie au progresat enorm datorita cercetarilor pesterilor si nu este nu exista nume mare in paleontologie care sa nu fie legat intr-un fel de pestera

1.4.2 descoperiri antropologice In pesterile din tara naoastra s-au gasit putine resturi scheletice umane , desi prezenta in interiorul lor a omului este atestata de numeroase descoperirede unelte. Resturile sunt foarte fragmentare si apartin aproape toate tipurile de oameni noi.

30

Prima descoperire a fost facuta in 1927 in Pestera din Bordul Mare(Muntii Sebes) si ea consta dintr-un singur os, si anume prima falanga adegetului al doilea de la piciorul drept. St. Gaal, care a descris acest os il atribuie unui schlet de om de Neanderthal, desi fragmentul eara asociat cu un amestec de unelte musteriene si aurignaciene. La aceasta s-au adaugat apoi inca patru falange de degetede la mana. A doua descoperire dateaza de prin anii 1940-1941 si a fost facuta in Pestera Cioclovina Uscata cu ocazia exploatarilor de fosfati. Este vorba de o calota craniana studiata si descrisa de Fr. Rainer si I. Simionescu in 1942 si atribuita unei femei de 30-40 ani de tipneantropin(Homo sapiens fossilis), rasa Predmost. In acelasi strat cu calota craniana au fost gasite unelte si silex de tip aurignacian. A treia descoperire si cea mai importanta, facuta in 1952 in Pestera Muierii de la Baia de Fier, consta intr-un craniu, un fragment de mandibula, o scapula si o tibie, fragmente asociate cu o foarte bogata fauna si cu numeroase unelte de tip musterian. Aceste fragmente sunt tot de Homo sapiens fossilis, a caror asociatie cu cultura musteriana ridica interesanta problema apersistentei musterianului pana la populatiile neantropini. Tot in randul resturilor de oameni paleolitici trebuie trecuta si descoperirea in 1958 a unui mic fragment osos in Pestera Mica sin Satul Pestera (jud Brasov) si a unui mugure dentar in Pestera La Adam, tot in 1985, ambele de Homo sapiens provenind din strate musteriene. La descoperirile de mai sus, care apartin paleoliticuluisi a caror autenticitate este asigurata de pozitia lor stratigrafica, se adauga diferite resturi gasite la suprafatasolului in mai multe pesteri si a caror varsta nu poate fi determinata. Asa sunt dintii de copil descoperiti in Pestera Meziad de P.Firu si C. Riscutia,fragmentele scheletice citate din defileul Virghisului sin pesterile numarul 4,6 si 21 de varsta istorica, resturile scheletice probabil neolitice descoperite in Pestera Nadanova de I. Tabacaru si D.Dancau si numeroase piese scheletice si craniene din Pestera Liliecilor de la Gura Dobrogei O descoperire cu adevarat senzationala este aceea a urmelor de pasi de om din Pestera Ciurului-Izbuc din Muntii Padurea Craiului, gasite in 1965 de I. Viehmann si Gh. Racovita. Intr-o galerie fosila au fost identificate pe solul pesterii crca 200 de urme de picior gol, care au putut fi raportate la 3 indivizi: un barbat, o femeie si un copil. Aceste urme erau amestecate, suprapuse sau acoperite deurme de pasi de Ursus spelaeus, ceea ce le confera autenticitatea de urme preistorice, datand din paleoliticul superior. Urme de pasi de om au ma fost descoperite recent in Ghetarul de la Virtop. Desigur, documentele antropologice enumerate mai sus sunt putinein raport cu bogatele descoperiri facute in pesterile din alte tari europene si cu numeroasele documente

31

arheologice gasite in pesterile romanesti. Ele lasa insa speranta unor descoperiri viitoare pe care numai cercetarile atente si metodice le vor face posibile

1.4.3 descoperiri arheologice Primele descoperiri antrheologice in pesterile de pe teritoriul romaniei dateaza din secolul trecut(1891) cand geologul A. Koch recolteaza din Pestera Mare de la Meresti un razator musterian din os, ar din Pestera de la Somesul Rece , lame de silex de factura magdaleniana. Istoricul Al. Stefulescu executa in 1894 sapaturi in Pestera Muierii de la Baia de Fier recoltand diverse fragmente ceramice si oase. Tot din acea vreme dateaza si cercetarile si sapaturile efectuate de G.Teglas in numeroase pesteri din Muntii Metaliferi, din care extrage mai ales ceramica neolitica si chiar mai noua . In anii dintre cele doaua razboaie mondiale cercetarile arheologice din pesterile Romaniei sunt mai sarace si de mai mica amploare. N. Morosan face sapaturi la Ripiceni, in Moldova, M. Roska cerceteaza pesterile din Muntii Apuseni si din Hateg, facand sapaturi la Cioclavina si la Bordu Mare, C. S. Nicolaescu-Plopsor cerceteaza Pestera Muierii, A.Prox, zona Brasov, iar E. Balogh, Banatul In cursul unei scurte vizite facute in Romania in 1924, abatele Breuil viziteaza o serie de pesteri facand unele descoperiri interesante. Aceste cercetari, adaugate la cele dinainte, fac ca repertoriul pesterilor cu resturi de cultura paleolitica sa atinga in 1938 cifra 24 Materialele recoltate din aceste pesteri sunt de valoare inegala, in unele dintre ele gasindu-se doar 1-2 piese su chiar materiale nesemnificative. In altele au fost executate mici sondaje care au pus in evidenta prezenta mai multor strate de cultura paleolitica, respectiv musterianul si aurignacianul Incepand din 1950 cand se infiinteaza Institutul de arheologie al Academiei, cercetarea pesterilor ia un mare avant datorita organizarii a numeroase campanii de recunoastere si sapaturi. Organizatorul acestei ample actiuni a fost arheologul C. S. Nicolaescu-Plopsor care si-a castigat trainice merite in descoperirea si studierea paleoliticului din tara noastra. El si-a inceput actiunea de cercetare printr-o campanie de recunoastere a 126 pesteri din Oltenia si Transilvania, care s-au dovedit a nu avea decat cu rare exceptii, indicii de locuire umana la suprafata solului, ceea ce a demonstrat ca singura cale de rezolvare a acestei probleme o constituie sapaturile sistematice. Astfel de sapaturi au fost executate in circa 10 pesteri in anii 1952-1960. Mentionam cu acest prilej indeosebi valoroase rezultate obtinute in Pestera Muierii de la Baia de Fier, Pestera Curata si Pestera Spurcata de la Nandru, Pestera de la Bordu Mare(Ohaba Ponor),Pestera Hotilor de la Baile Herculane, Pestera de la 32

Cheia-Dobrogea, de la Gura Cheii-Rasnov, de la Brosteni si din satul Pestera-Bran. In ultimul timp activitatea de cercetare a pesterilor sa restrans in zona Dunarii, unde au fost facute descoperiri importante in Pesterile Veterani, Climente I si II, Ponicova, Gaura Livaditei, Gaura Chindiei si adapostul de la Cuina Turcului. In momentul de fata se cunosc in tara noastra circa 50 de pesteri in care au fost descoperite urme de cultura umana paleolitica si neolitica, dar din care numai vreo 15 au inventare mai mari si o pozitie stratigrafica sigura. Ele ne permit sa ne facem o idee asupra populatiilor care au trait in trecut in aceste pesteri sau in jurul lor. Nu este cazul sa trecem aici in revista rezultatele obtinute, mai ales ca ele au facut recent obiectul unei valoroase sinteze(Al. Paunescu, 1970); vom mentiona numai numai principalele culturi descoperite in pesterile cercetate. Cele mai vechi documente umane din pesteri dateaza din paleoliticul mediu si anume si musterian. Musterianul este prezentat in numeroase pesteri dintre care cele maiinteresante sunt Pestera Muierii de la Baia de Fier, Pestera Bordu Mare, Pestera Curata si apaestera Spurcata de la Nandru, Pestera Cheia, Pestera de la Gura Cheii de la Brosteni, Pestera Hotilor si Pestera din Satul Pestera. Alaturi de unelte lucrate in majoritate din cuartit, la care se adauga multe oase prelucrate s-au gasit numeroase resturi scheleticede animale de climat rece, care atesta ca este vorba de un galciar si ca locuitorii pesterilor erau buni vanatori, nedandu-se inapoi nici nichi chiar de la vanarea mamutului sau a rinocerului. Un interes deosebit il prezinta cateva vetre de foc din aceasta vreme(de exemplu, aceea de la Bordu Mare), precum si resturile scheletice de om prezentate in capitolul precedent si care fiind de tipul neantropin, arata ca tehnica musterianaera exercitata aici nu de populatia neandertaloide, ci de omul tip Cro-Magnon. Stratul de cultura musteriana din pesteri este gros ceea ce denota o locuire indelungata, determinata de climatul aspru al glaciarului Wurm. Dupa o intrerupe a locuirii dovedita de un strat steril interglaciar, in diverse pesteri apare un sstrat de cultura aurignaciana (Pestera Muierii de la Baia de Fier, Pestera de la Bordu Mare, Pestera Cheia, Gura Cheii, Pestera de la Bran, Pestera Cioclovina). In acest strat uneltele sunt asociate cu animale de climat rece, ceea ce dovedeste ca vanatorii aurignacienii foloseau pesterile ca adapost impotriva frigului provocat de ultima oscilatie glaciara. Locuirea a fost insa de scurta durata, asa cum o atesta stratelecare sunt in general subtiri. Catre sfarsitul paleoliticului apare in cateva pesteri(Stinca Ripiceni, Gura CheiiRisnov, Pestera din Satul Pestera, Pestera lui Climente I si II de la Dubova, Pestera Veterani) cultura gravetiana, cu nivele subtiri, deasupra nivelului aurignacian. Gravetianul din Europa

33

de est corespunde temporal culturilor perigordiana, solutreana si magdaleniana, care nu exista aici. Astfel gravetianul din pesterile din Romania incheie paleoliticul superior. Odata cu retragerea definitiva a ghetarilor si instalarea unui climat baland(acum 10000 ani), ce determina instalarea padurilor in locul tundrei si al stepei reci, triburile de vanatori ies din pesteri, care de aici inainte nu vor mai fi locuite decat intamplator, pe durate scurte si numai din motive strategice, nicidecum climatice. Noul tip de viata impus de schimbarea florei si a faunei determina modificarea uneltelor, micsorarea dimensiunilor lor ducand la asa-numitele microlite. Acestea se asociaza pentru a defini cateva culturi din care nu ne intereseaza decat cea romanello-aziliana, caci este prezentata in cateva pesteri din zona Dunarii: adapostul Cuina Turcului, Pestera lui Climente II, Pestera Veterani si Pestera Hotilor de la Baile Herculane. Sunt asezari sezoniere ale unor triburi de vanatori-pescari ce si-au construit aici vetre de foc si si-au mancat prada. In ciuda faptului ca in neolitic populatiile devin sedentare isi construiesc colibe, cultiva pamantul si cresc animale, pesterile continua sa fie cautatesi locuite ca adaposturi sezoniere sa intamplatoare. Prezenta in pesteri a numeroase unelte de piatra si os si a resturilor ceramice apartinad diferitelor culturi nu trebuie insa interpretata ca o preferinta a oamenilor acestor culturipentru pesteri, ci ca in aria de raspandire a acelei culturi existau si pesteri care au fost utilizate. Intre aceste culturi mentionam: Cris, Tisa, Salcuta, Petresti si Cotofeni. Cele aratate mai sus sunt valabile si pentru perioadele ulterioare. Asa de exemplu din epoca bronzului s-au gasit in pesteri urme dale culturilor Glina III, Verbicioara si Wietenberg, iar din perioada fierului sunt prezente elemente Hallstattiene si Latene. Pana acum nu sa facut un repertoriu al pesterilor in care s-au gasit elemente neolitice si mai noi, dar acesta ar fi aproape inutil caci cercetarile de pana acum au dovedit ca nu exista pestera accesibilasi cu un depozit sedimentar care sa nu contina urme de cultura umana dintr-una din pesterile preistorice. In incheiere merita a fi amintite inca trei descoperiri interesante: - cea a unui tezaur halstattian in Pestera Cioclovina cu Apa, constand din peste 600 de obiecte de podoaba din metal si cateva mii de margele de chihlimbar, ceramica si sticla colorata, pierdute probabil in cursul unei lupte - cea a unor desene rupestre in Pestera Gaura Chindiei din defileul Dunarii, reprezentant diverse semne simbolice(soare, braduti, scari,stilizari de oameni si pasari etc) precum si amprentedepalma si de degete, toate pictate cu ocru. Desenele sunt atribuitede descoperitorul lor V. Boronean, culturii Schela Cladovei, datand din mileniul VI i.e.n

34

- a treia descoperire provine dintr-o era mai recenta,cea romana (sec.II era noastra) si consta dintr-un sanctuar dedicat zeului Mithras format din 5 piese cu basoreliefuri dispuse ca un altar in Pestera La Adam din Dobrogea(Margareta Dumitrescu etal., 1964). Aceste trei descoperiri, facute relativ recent, ne arata ca in materie de arheologie pesterile din tara noastra ne pot rezerva multe surprize interesante.

35