Sunteți pe pagina 1din 49

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Specializarea: MARKETING
Anul III-zi

-Proiect Marketing în Turism-

Analiza brandului destinaţiei turistice « Bucovina »

Nume, Prenume Student:


Bosoi Alina
Botirla Crina
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

2010

CUPRINS

1. Evaluarea situaţiei curente a destinaţiei


turistice....................................................2
1.1. Analiza macromediului de
marketing..........................................................................6
1.2. Identificarea elementelor de diferenţiere a destinaţiei
turistice..............................10
1.3. Analiza succintă a pieţei turistice şi a formelor de turism
practicate........................16
1.4. Percepţiile şi atitudinea turiştilor legate de destinaţia
analizată .............................20
2. Analiza identităţii brandului destinaţiei turistice şi a
beneficiilor oferite.................21
2.1. Procesul creării brandului
………………………………………………………………...................22
2.2. Aspecte legate de logo-ul, numele, sloganul şi povestea
brandului……......……....23
3. Strategia de promovare a brandului şi valorilor
acestuia....................................... 24
4. Evaluarea performanţei brandului destinaţiei turistice
………………………………..………39

2
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

Brandul Bucovina

1. Evaluarea situaţiei curente a destinaţiei turistice

Conceptul de produs turistic apare ca fiind legat atât de oferta


agenţiilor de turism cât şi de cea a unor zone turistice, ca de exemplu
Bucovina, Maramureşul, Delta. Acestea au devenit adevărate branduri
turistice ale României.

Asociaţiile regionale de promovare a turismului, centrele de


informare turistică şi birourile de promovare turistică ale României,
împreună cu factorii de decizie din administraţia publică – în special din
ministerul de resort, respectiv – Autoritatea Naţională în Turism – ar
trebui să conceapă strategii de concepere, structurare şi promovare a
brandurilor turistice reprezentative ale României.

În ceea ce priveşte brandul turistic, acesta reprezintă acel


element de imagine care identifică produsele sau serviciile turistice ale

3
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

unei zone, generează sentimentul de mândrie al locuitorilor regiunii,


recunoaştere şi satisfacţie în rândul consumatorilor.

Chiar dacă se investesc sute de mii de dolari în campanii de


comunicare a brandului turistic, consumatorii sunt cei care decid dacă
el se ridică la nivelul aşteptărilor, dacă se poate achita de promisiunea
pe care o face clientului. Lupta între branduri se dă întotdeauna în
mintea şi sufletul omului şi în nici un caz în cadrul calupurilor de
publicitate sau în paginile publicaţiilor, care nu sunt decât unelte şi în
nici un caz ţeluri ale unui brand adevărat.

Brandingul turistic reprezintă procesul de creare şi de


întreţinere a unui brand din industria ospitalităţii, totalitatea metodelor
prin care o organizaţie sau un produs comunică, simbolizează şi se
diferenţiază către audienţele sale.

Brandingul turistic constă în identificarea şi/sau crearea apoi


exploatarea unor avantaje competitive sustenabile, în cazul nostru
fiind vorba de punctele tari ale produsului / zonei turistice
Bucovina.

Avem de a face cu un proces de dezvoltare al unui produs turistic


(din punct de vedere al marketingului), lansarea lui pe piaţa turistică
naţională şi internaţională şi mai ales realizarea conexiunii între
consumator şi produsul respectiv pe seama calităţilor produsului (sau
„unicităţii”lui).

Care este situaţia în Bucovina?

Aici, de obicei, vizitatorul vede două mănăstiri, apoi se satură şi


pleacă mai departe spre alte atracţii turistice (să admire, de exemplu,
o poartă maramureşeană). De altfel, aici trebuie să menţionăm, ca

4
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

strategie de marketing, promovarea în cadrul aceluiaşi produs turistic


(de tip circuit) a două sau mai multe destinaţii turistice
complementare. În cazul nostru este vorba de Bucovina şi Maramureş
sau Neamţ.

Ca urmare, o atracţie precum mănăstirile din Bucovina sau


Dracula Park trebuie să constituie numai motivul principal prin care
turiştii străini să fie atraşi în România, urmând ca, odată ajunşi aici,
aceştia să fie orientaţi spre celelalte obiective turistice.

Din păcate, realitatea din teritoriu arată că activitatea de


incoming este slab dezvoltată în Bucovina ca, de altfel, în România.
Marea majoritate a agenţiilor de turism româneşti desfăşoară
preponderent o activitate de outgoing, considerată în prezent de către
operatorii autohtoni ca fiind mai profitabilă.

Dacă avem în vedere faptul că, în momentul de faţă, cererea


pentru turismul intern este în scădere şi va urma acest trend până
când situaţia economică a populaţiei se va îmbunătăţi, eforturile de
marketing trebuie orientate spre atragerea în Bucovina a cât mai mulţi
turişti străini ce provin din ţările dezvoltate. Sau, datele oferite de
statistică ne arată că numărul turiştilor străini şi al înnoptărilor este
mic în comparaţie cu posibilităţile de cazare şi potenţialul turistic al
regiunii, iar din primele cinci ţări de provenienţă a turiştilor (Federaţia
Rusă, Germania, Republica Moldova, Austria, Ucraina), doar Germania
şi Austria ar putea fi considerate ţări ai căror turişti au şi un buget
consistent pentru petrecerea unei vacanţe în Bucovina. Ceea ce vrem
să subliniem este că nu atât numărul de turişti străini care vizitează o
zonă contează, ci ponderea încasărilor efectuate de pe urma acestora.
În plus, remarcăm faptul că turiştii din ţările vecine vin şi vor veni în

5
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

Bucovina în special pentru acel mic trafic de frontieră (de altfel,


conform unor opinii, acele persoane nu intră în categoria turiştilor, cu
toate că ele apar în statistica vamală).

În general, în Bucovina, turiştii vin în grupuri organizate, în cadrul


unor circuite concepute, distribuite şi promovate de agenţiile
turoperatoare din Bucureşti. Suceava constituie din păcate numai o
zonă de tranzit. Ca urmare, se impune conceperea unor strategii de
marketing care să urmărească reţinerea turiştilor cel puţin încă o zi în
zonă. Pentru a împlinii acest deziderat este necesară elaborarea unei
strategii de marketing coerente la nivelul întregii zone
turistice a Bucovinei. În acest sens este nevoie de o colaborare a
tuturor celor implicaţi şi interesaţi de dezvoltarea industriei ospitalităţii
în regiune pentru a stabili conţinutul programelor turistice care vor fi
promovate sub brandul Bucovina.

Legat de brandul Bucovina merită menţionată o iniţiativă a celor


trei staţiuni montane din judeţul Suceava (Vatra Dornei, Câmpulung-
Moldovenesc şi Gura Humorului) care nu vor mai organiza manifestări
turistice de anvergură similare în aceeaşi perioadă a anului, pentru ca
evenimentele să nu se mai suprapună.

În cadrul constituirii brand-ului turistic pentru fiecare


staţiune montană suceveană, municipiul Câmpulung Moldovenesc a
renunţat să mai organizeze Serbările Zăpezii, în condiţiile în care
acest tip de manifestare este un brand recunoscut şi de succes al
municipiului Vatra Dornei.

Pentru ca zona montană a judeţului Suceava să aibă pe parcursul


întregului an manifestări care să atragă turişti, staţiunile principale din
judeţ este indicat să organizeze festivaluri în fiecare anotimp. Astfel,

6
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

pentru perioada iernii, în municipiul Vatra Dornei vor fi organizate


„Serbările Iernii”, manifestare care se derulează pe parcursul a opt
săptămâni cu diverse concerte şi concursuri ale sporturilor de iarnă.

În municipiul Câmpulung Moldovenesc se va organiza, în fiecare


an, la începutul lunii martie, Festivalul Primăverii, iar la sfârşitul lunii
august-începutul lunii septembrie, Festivalul Toamnei, un festival al
fermierilor şi unul al fructelor de pădure, în timp ce în luna iunie va fi
organizată, în staţiunea Gura Humorului, Festivalul oraşului, cu acţiuni
cu caracter naţional şi internaţional, cum ar fi, de exemplu, „Umor la
Gura Humorului”.

În acest fel toate manifestările vor putea atrage turişti în cele trei
staţiuni montane de interes naţional ale judeţului Suceava pe tot
parcursul anului. Până acum acestea se aflau într-o falsă competiţie,
fiecare dorind să atragă în zona sa turişti în perioadele de sezon, dar s-
a considerat că în Bucovina nu există perioade de extrasezon şi în
aceste condiţii trebuie ca fiecare staţiune să fie complementară
celeilalte în tot decursul anului.

Staţiunile montane sucevene ar trebui să-si creeze branduri


legate de aceste festivaluri, care, împreună, să constituie o
parte a brandului Bucovina.

Bucovina nu înseamnă doar mănastiri, ci şi turism montan,


turism de recreere sau turism de wellness. Pe un trend ascendent este
turismul de afaceri, multe firme mari sau asociaţii profesionale
organizând în zonă întâlniri, conferinţe şi congrese.

1.1. Analiza macromediului de marketing

7
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

Mediul de marketing cuprinde un ansamblu de factori şi forţe


care se manifestă din exteriorul întreprinderii turistice şi îi determină
performanţele şi activitatea. Marketingul clasifică aceşti factori, în
factori de macromediu şi în factori de micromediu. Dezvoltarea
fenomenului turistic, depinde de o serie de factori de macromediu cum
sunt:

A. Factorii demografici

B. Factori economici

C. Factori politici

D. Factori psihologici

E. Factori sociali

F. Factori de mediu înconjurător

Mediul tehnologic este acel element al macromediului, definit de


ritmul programului tehnilogic şi de amploarea cercetării ştiinţifice, care
influenţează toate componentele mixului de marketing al unei firme,
începand cu produsul turistic (ritmul înnoirii serviciilor, costul lor,
calitatea, etc.), continuand cu preţurile şi canalele de distribuţie şi
încheind cu soluţiile publicitare.

A. FACTORII DEMOGRAFICI:

Factorii demografici influenţează în mare măsură dezvoltarea


activităţilor turistice prin creşterea numărului populaţiei şi prin

8
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

structura acesteia, respectiv structura populaţiei pe grupe de vârstă,


structura profesională a populaţiei şi structura de mediu.

Structura populaţiei pe grupe de vârste selectează formele de


turism practicate, categoriile de confort solicitate sau volum de
cheltuieli destinate acestor activităţi.

Structura profesională a turiştilor este un factor important pentru


turism din următoarele motive: stimulează participarea turistului în
funcţie de efortul fizic şi intensitatea efortului nervos, influenţează
intensitatea călătoriei în raport de veniturile obţinute şi de durata
concediilor care, la rândul lor, depind de rolul ocupat în ramurile de
activitate.

Mediul demografic reprezintă pentru firmele de turism unul


dintre cele mai importante elemente ale macromediului pe care
responsabilii de marketing îl abordează sub aspect multiplu, cum ar fi:

 mărimea şi structura populaţiei;

 densitatea populaţiei;

 distribuţia geografică a populaţiei;

 mobilitatea în spaţiu a populaţiei;

 varsta oamenilor;

 rata nupţialităţii;

 celibatatul;

 rata natalităţii;

9
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

 structura socio- culturală, religioasă şi etnica a


populaţiei.

B. FACTORII ECONOMICI: au un rol esenţial în dezvoltarea


turismului ca activitate economică. Mediul economic reprezintă
componenţa de bază a macromediului, constituită de preţuri şi tarife,
inflaţie, venituri, înclinaţie spre consum sau spre economii, ciclul
economic, etc,.

Industrializarea economiei, a avut ca urmare reducerea


timpului de muncă respectiv creşterea bugetului de timp liber, din care
o parte poate fi alocată activităţilor recreative. Fenomenul turistic este
influenţat şi de creşterea veniturilor familiale şi personale, mai precis
de banii lichizi care răman la dispoziţia membrilor societăţii după
acoperirea nevoilor curente.

C. FACTORII POLITICI: Stabilitatea politică stimulează


dezvoltarea turismului prin liberalizarea plăţilor, a circulaţiei
persoanelor, prin stabilitate financiară, facilităţi vamale, prin
simplificarea formalităţilor de trecere a frontierei, prin moduri de
acordare a vizelor. Influenţând strategiile de marketing ale firmelor mai
ales prin politica şi legislaţia în domeniului turismului, prin limitările
superioare şi inferioare impuse tarifelor, prin barierele sau inlesnirile
privind obţinerea vizelor de intrare-ieşire în şi din ţara în scopuri
turistice, pot favoriza sau frâna dezvoltarea turistică într-o anumită
zonă turistică.

D. FACTORII PSIHOLOGICI: Dacă elementele de ordin


economic sunt cele care asigură condiţiile materiale necesare oricărei

10
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

călătorii, cele politice asigură cadrul de desfăşurare, elementele


psihologice determină necesitatea călătoriei. Omul simte nevoia de
evadare din obişnuitul de fiecare zi, de deconectarea şi de detaşarea
de agresivitate şi de monotonia mediului cotidian, de a- şi permite
unele libertăţi, restabilirea echilibrului nervos sau imitarea altora în
sensul ,, prestigiului social”.

E. FACTORII SOCIALI: Decurg din raportul între timpul


productiv şi cel neproductiv (timpul liber). Cu cât durata timpului liber
este mai mare cu atât şansa pentru participarea turismului creşte.
Durata timpului liber este consecinţa modernizării economiei, a trecerii
acesteia de la faza de industrializare spre cea de terţializare, ceea ce
duce la creşterea capitalului de timp liber, din care o parte va fi
folosită în scop recreativ.

Timpul liber apare la sfarşitul unei zile, la sfarşitul unei


săptămani, în perioada vacanţelor şi a concediilor. În funcţie de durata
timpului utilizat, apar trei forme de turism:

 turismul de îngrijire a sănătăţii,

 turismul de recreere la sfarşit de saptămană şi distanţe


mici,

 turismul ocazional.

F. FACTORII DE MEDIU NATURAL: Amplasarea în spaţiu a


localităţilor, varietatea formelor de relief, existenţa sau inexistenţa
diverselor tipuri de monumente ale naturii, posibilităţile de acces în
zone de mari atracţii- cascade, peşteri, piscuri, lacuri, peisajuri, etc.
Factorii de mediu natural reprezintă adeseori cel mai important factor

11
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

generator de turism. Natura constituie ,,materia primă” principală


pentru turism. Un mediu înconjurător curat, echilibrat, în care relieful,
puritatea aerului, a apei, peisajul atractiv reprezintă elementul care
stimulează dezvoltarea turismului şi mai ales a turismului de recreere,
odihnă, tratament, vanătoare şi pescuit.

1.2. Identificarea elementelor de diferenţiere a


destinaţiei turistice (elementele ofertei turistice cu caracter
special sau de unicitate/avantaje competitive)

După cum bine ştim, cultura si arta constitue baza întregului


turism cultural şi de cunoştere a tuturor zonelor turistice.

În urma acestei afirmaţii putem spune despre cultura


bucovineană că are mari valori patrimoniale şi anume:

o valori etnografice păstrate în Muzeele Etnografice din Vatra


Dornei şi Gura Humorului;

o tehnice (Muzeul Tehnicilor Populare din Bucovina de la


Radauti);

o valori artistice (Muzeul de Arta a Lemnului din Câmpulung


Moldovenesc);

o colectia etnografică „Ion Grămada”;

o colecţia de „linguri si ştergare” a profesorului Ion Ţugui;

12
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

o colecţia de pictură ”George Cotos” de la Muzeul Obiceiurilor


Populare din Gura Humorului, terminând cu colecţiile de arta
medievală (broderii, manuscrise, miniaturi, argintării, icoane,
sculpturi în lemn si piatră) de la manastirea Putna si Moldoviţa.

Avantajele competitive ale acestei zone sunt reprezentate de:

A. potenţialul turistic natural;

B. potenţialul turistic cultural- istoric;

A. Potenţialul turistic natural este reprezentat de :

1. Obiective geologice - Rezervaţia paleotologica ''Klippa Triasica'' de


pe pâraul Cailor (aval de Fundul Moldovei): obiectul ocrotirii îl formează
un bloc de calcar roşu fosilier în care s-au descoperit numeroase fosile
(circa 100 de specii) unele nemaiîntâlnite în Carpaţii Româneşti,
rezervaţia geologică „Formaţiunea cu Aptychus” – Pojorata; aici în
marme şi calcare roşii, violacee şi verzui se găsesc numeroase
exemplare de aptychus de circa 140 milioane de ani, rezervatia
geologică „Piatra Pinului” de lânga oraşul Gura Humorului; aici apar
descrise în succesiune aproape completă, depozite oglicocene. Tot aici
a fost descoperit un exemplar de fosilă cu o lungime de 1,8 m .

2. Obiective floristice – Sunt căutate nu numai de specialişti ci şi de


turiştii dornici să-şi lărgească sfera cunostinţelor şi care sunt iubitori de
frumos. Se impun trei rezervaţii floristice, adevarate muzee vii ale
rarităţilor lumii vegetale de pe teritoriul Obcinelor Bucovinei şi anume:

¤ „Rezervaţia Lucina” – cuprinde tinovul Găina situat la 1200 m


altitudine. Aici în mlaştina turboasă pe o suprafaţă de circa un hectar
se gasesc exemplare de mesteacăn pitic care este relict din Glaciar;

13
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

¤ „Rezervaţia Rachiţişul Mare” (la sud de satul Bena). Renumele


rezervaţiei este dat de relictul glaciar „strugurele ursului”, subarbust
ce coabitează cu merişorul şi afinul într-o pădure de silvestru, secondat
de molid şi mesteacăn;

¤ „Rezervaţia Cimirna” – din apropierea cătunului Cimirna, comuna


Vatra Moldoviţei pentu protejarea plantei de interes stiinţific
„Trientales Europae” raritate europeană.

3. Obiectivele faunistice - Rezervaţii forestiere nu s-au delimitat încă


deşi întinsele şi bătrânele păduri asteaptă legiferarea. De mentionat şi
existenta a doua rezervaţii dendrologice :

o Parcul Dendrologic de la Gura Humorului cu o suprafaţă de 22 de


hectare şi peste 500 de esenţe lemnoase (în majoritate exotice).

o Parcul Dendrologic de la Câmpulung Moldovenesc.

B. Potentialul turistic cultural – istoric este atât de bogat


încât şi singur ar putea susţine o activitate turistică de proporţii.

El pune în lumină intensa trăire în istorie şi marea sensibilitate


artistică a oamenilor acestor locuri, care au reuşit să modeleze cu gust,
mesaj şi trăinicie tot ceea ce natura le-a pus la dispoziţie. Dintre
componentele mediului local, piatra şi lemnul s-au impus prin
abundenţă şi rezistenţă şi ele au fost transpuse în nemuritoare opere
de arta, amplasate armonios în peisajul Obcinelor Bucovinei şi
conferindu-le statutul de vast muzeu în aer liber.

1. Resurse turistice antropice

 Cetatea de Scaun a Sucevei

14
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

În partea de răsărit a oraşului Suceava se afla Cetatea de Scaun,


care ocupa o poziţie dominantă pe un platou înalt. Aceasta apare
menţionată prima dată în documentele de la 1388 şi a fost ridicată din
piatră la sfârşitul secolului al XIV-lea.

 Chilia lui Daniil Sihastrul

În apropierea Mănăstirii Putna, la poalele unui deal împădurit se


afla chilia lui Daniil Sihastru, săpată într-un masiv de stânca. Aici a trăit
pusnicul Daniil Sihastru, sfătuitor al lui Ştefan cel Mare.

 Hanul Domnesc

Clădirea Hanului Domnesc a fost ridicată la începutul secolului al


XVII-lea din piatră şi cărămidă. Valorosul monument de arhitectură
laică moldovenească adaposteşte din 1968 Muzeul Etnografic al
Bucovinei, care a fost reamenajat în 1982 în forma actuală.

 Muzeul Naţional al Bucovinei

Expoziţia prezintă trecutul acestui colţ străvechi de ţară printr-un


bogat fond tematic, diverse documente şi piese arheologice care
demonstreză continuitatea poporului român în Bucovina.

 Muzeul Ciprian Porumbescu

Clădirea muzeului devenită monument de arhitectură expune în


sălile sale documente şi obiecte care au aparţinut autorului „Baladei”
si a primei operete românesti „Crai Nou”.Patrimoniul muzeului

15
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

cuprinde peste 250 de lucrări muzicale şi pianul compozitorului Ciprian


Porumbescu.

CASE MEMORIALE

 Casa memorială Ciprian Porumbescu

Casa părintească şi satul unde marele compozitor a văzut lumina


zilei constituie astăzi locuri de pelerinaj organizate de forurile culturale
locale.

Aceasta a fost amenajată adunând lucruri şi mărturii legate de


viaţa copilului şi învăţăcelului, de mediul familial etc.

 Casa părintească a poetului Nicolae Labiş

Vizitatorul de astăzi,trecând prin Malini îl cauta pe sensibilul poet


al caprioarei ucise. Încearca sa-l regasească în umbrele copacilor din
lunca Moldovei, printre casele primitoare ale satului său în preajma
casei părinteşti, pe pajişti şi gradini.

Mănăstirea Voroneţ, situată la 4 km sud de Gura Humorului,


este cea mai reprezentativă pentru stilul arhitectural moldovenesc, ea
armonizând într-o formă artistică originală, elemente ale stilului gotic şi
ale celui bizantin.

Mănăstirea Humorului, înălţată pe pajistea îmbietoare de pe


terasa de 15 km a Humorului, lânga satul cu acelaşi nume şi la 7 km de
Gura Humorului este ctitorie a marelui logofat Teodor Bubuioc şi a

16
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

soţiei sale Anastasia „prin voinţă şi cu ajutorul blagocestivului Domn


Petru Voievod” (Petru Rares) din anul 1539.

Mănăstirea Moldoviţa

Purtând hramul Buna Vestire, Mănăstirea Moldoviţa, a fost


construită de Petru Rareş în anul 1532, zugrăvirea acesteia
terminăndu-se cinci ani mai târziu în anul 1537.

Mănăstirea Suceviţa

Mănăstirea Suceviţa având hramul Învierea Domnului a fost


construită în ultimile decenii ale secolului al XVI-lea prin contribuţia
întregii familii de boieri Movilă.

Mănăstirea Putna, prima şi cea mai mare ctitorie a lui Ştefan


cel Mare, între anii 1466-1469 este amplasată în locul unde legenda
spune că s-a oprit sageata slobozită de viteazul domnitor.

1.3. Analiza succintă a pieţei turistice şi a formelor de


turism practicate

Piaţa turistică este o componentă a mediului economico-social,


un element important al pieţei serviciilor de consum. Piaţa serviciilor
reprezintă sfera economică în care nevoile de consum se manifestă
sub forma cererii de servicii, iar producţia sub forma ofertei de servicii

17
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

şi prin confruntarea celor 2 laturi se finalizează tranzacţiile prin


intermediul actelor de vanzare-cumparare.

Piaţa turistică este o sfera de interferenţă a ofertei turistice


materializată prin producţia turistică şi cererea turistică materializată
în consum.
Piaţa turistică poate fi:

- naţională
-internaţională
Piaţa natională: atunci când întâlnirea cererii şi ofertei se realizează
între graniţele naţionale ale unei ţări;
Piaţa internaţională: aceasta suprapunere se realizeaza în afara
graniţelor naţionale.
Piaţa turistică poate fi privită ca o piaţă activă pentru ţările primitoare
de turişti şi o piaţă pasivă pentru ţările emiţătoare de turişti. Piaţa
turistică poate fi influenţată de o serie de factori obiectivi şi subiectivi,
permanenţi şi conjuncturali, factori acceleratori şi factori cu efect
negativ.
Forme de turism practicate

Pentru aprofundarea analizei activităţii turistice din zona este


necesară şi evidenţierea formelor de turism ce pot fi practicate în
aceasta zonă. Fiind o zonă de munte care cuprinde o multitudine de
resurse turistice dintre cele mai variate, formele de turism sunt
multiple (generate de diverse motive):

 pentru vizitarea obiectivelor cultural-istorice;

 pentru odihna şi agrement;

 pentru practicarea vânatului sau a pescuitului;

18
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

 pentru drumeţii.

Tipurile de turism practicat în zona Obcinele Bucovinei sunt:

- turism de circulaţie;

- turism de tranzit;

- turism staţionar;

Turismul de circulaţie (itinerant) este cel mai dezvoltat şi se


manifestă în principal, sub forma turismului automobilistic şi în
secundar, sub forma de week-end şi drumeţie.

Turismul automobilistic îşi explică dezvoltarea prin posibilitatea


efectuării unor circuite de interes turistic, care străbat peisaje de o rară
frumuseţe şi leagă localităţi cu obiective social - istorice de valoare
inestimabilă. Cel mai important este „circuitul mănăstirilor
bucovinene”, al cărui traseu se desfăşoară în cea mai mare parte prin
Obcinele Bucovinei: Putna – Suceviţa - Vatra Moldoviţei - Câmpulung
Moldovenesc – Vama – Voroneţ - Gura Humorului -Mănăstirea
Humorului – Cacica - Solca.

Turismul de tranzit atinge regiunea prin partea ei sudică, pe axul


Văii Moldovei (Pasul Mestecăniş), ca parte a traseului transversal între
Moldova de Nord şi Maramureş şi o străbate pe traseul DN 17A între
Câmpulung Moldovenesc şi Suceviţa.

Turismul staţionar (de sejur) este încă necorespunzător dezvoltat


faţă de potenţialul regiunii. Ca principale forme ale turismului staţionar
în aceasta zonă se remarcă:

 Turismul de odihna şi agrement care este generat de calităţile


sedative ale climatului, pitorescul cadrului natural, atracţia produselor

19
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

specifice regiunii (lactate, fructe de pădure). Cea mai mare pondere în


aceasta formă de turism o are Câmpulung Moldovenesc, urmat de
Solca, Suceviţa, Putna, Vatra Moldoviţei, cu amenajări în acest sens,
apoi: Vama, Ciocanesti, Brodina, care ofera posibilităţi de cazare şi
masa la pensiuni şi case particulare.

 Turismul balneo-climateric are o pondere redusă şi de interes


local, la Vatra Dornei, Solca şi Cacica, prin folosirea apelor minerale din
rocile saliferului de contact. Aceasta formă de turism ar putea fi
extinsă prin folosirea apelor din zona Câmpulung Moldovenesc şi Gura
Humorului, prin folosirea băilor de cetina şi prin transport de nămol
terapeutic din regiunea Dornelor (cel puţin la Câmpulung
Moldovenesc).

 Turismul sportiv se bazează pe sporturi de iarna (ski, sanie,


patinaj), pe vânătoare şi pescuit şi începe să devină tot mai intens din
punct de vedere economic. Pantele prelungi şi relativ uniforme,
abundenţa şi persistenţa zăpezii, sunt condiţii favorabile practicării
sporturilor de iarna. În prezent aceste sporturi se practică pe pârtia de
la Vatra Dornei, în împrejurimile oraşului Câmpulung Moldovenesc,
Gura Humorului, dar şi în celelalte zone poate fi extins, cu condiţia
amenajării şi dotării corespunzătoare.

 Turismul de echitaţie este reprezentat în zona de herghelia de


la Lucina, care oferă programe de profil (cursuri pentru adulţi şi copii).

Densitatea mare a vânatului şi valoarea trofeelor fac ca Obcinele


Bucovinei să întrunească condiţii optime pentru dezvoltare turismului
de vânatoare. În acest scop au fost delimitate „fonduri de vânătoare”,
între Valea Putnei, Argel, Cârlibaba, Brodina, Putna (prevazute cu case

20
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

de vanatoare). Pentru multe din animalele vânate aici (cerbi, râşi,


cocoşi de mesteacăn) s-au primit premii internaţionale.

Pescuitul sportiv, reconfortant pentru turiştii de vacanţă sau de


week-end, are perimetre amenajate la Argel, Brodina, Cârlibaba, Valea
Putnei. Construirea unor anexe pentru păstrarea păstrăvului la
crescătoriile de la Prisaca Dornei, Valea Putnei, Brodina ar constitui noi
puncte de atracţie pentru turişti.

 Turismul pentru tineret poate fi desfăşurat în Tabăra


Internaţională Bucşoaia de lângă Frasin, ce oferă un cadru adecvat
pentru odihnă şi recreerea elevilor.

 Turismul cu caracter stiinţific suscită rezervaţiile naturale


(tinovul de la Lucina, ce adăposteşte un număr de relicte glaciare cu
importanţă floristică şi geo-botanică, calcare roşii de Hallstatt din
Pârâul Cailor, Rezervaţia „12 Apostoli” din munţii Călimani şi altele),
Parcul Dendrologic şi Rezervaţia „Piatra Pinului” de la Gura Humorului.

Toate aceste bijuterii arhitectonice se incadrează perfect intr-un


cadru natural de excepţie. Masivul Rarău, valea Sucevei, valea
Moldovei cu afluentul său valea Moldoviţei, Defileul Bistriţei Aurii,
Codrii seculari de la Slătioara sunt doar cateva puncte de maxim
interes turistic.

Arhitectura populară este absolut unică şi originală. Adevaratele


broderii in lemn oferă cerdacurile, uşile şi ramele ferestrelor, fântânile,
porţile şi gardurile. La acestea se adaugă decoraţiunile exterioare cu
motive geometrice sau florale stilizate şi divers colorate, cu precădere
în satele de pe valea Bistriţei Aurii, dintre care cel mai cunoscut este
Ciocăneşti.

21
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

Arta ţesăturilor şi a cusăturilor, încondeierea ouălor cu splendide


şi simbolice miniaturi geometrice, confecţionarea costumelor populare
cu broderii de margele şi blană de jder sunt comori incontestabile ale
artei populare bucovinene.

In Bucovina oaspeţii sunt primiţi cu inima deschisă, cu un pahar


de ţuică sau de vin iar gastronomia este o aventura tentantă.
Mămăligă cu brânză cu smântână proaspete, din gospodărie, nu va
lipsi din nici o pensiune, alături de brânză afumată, păstrăvul afumat şi
sarmale care sunt alte bunătăţi specifice regiunii.

Locuitorii sunt foarte primitori şi dornici de a arăta lucrul lor de zi


cu zi, precum şi de obiceiurile păstrate din moşi-strămoşi.

Obcinele Bucovinei sunt înzestrate cu un climat înmiresmat de


aroma răşinilor şi parfumul florilor, ce imbie deopotrivă la odihnă şi
drumeţie, pe potecile tăinuite ale codrilor adânci. Natura şi omul s-au
infrăţit aici de secole - natura oferind omului sursa de existenţă, omul
protejind-o şi ferindu-se să-i declanşeze stihiile, realizându-se astfel o
armonioasă coexistenţă între patria bourului legendar şi populatia
martora "descălecatului".

1.4. Percepţiile şi atitudinea turiştilor legate de


destinaţia analizată

În următoarele rânduri vom prezenta câteva din trăirile şi


destăinuirile celor care au vizitat această zonă turistică plină de istorie
şi cultură străveche.

22
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

 “Meleagurile bucovinene sunt de o frumuseţe liniştitoare şi


balsamică pentru ochiul, sufletul şi mintea oricărui om. Peisajele
montane sunt deosebite, atât iarna cât şi vara ( mai ales),
liniştea este minunata.. Arta culinară este desăvârşită şi o
multitudine de specialităţi moldoveneşti care sunt apreciate atât
de localnici cât şi de vizitatori străini. Preţurile sejururilor turistice
sunt atractive şi acceptabile de majoritatea turişilor ş cu venituri
modeste. Este minunat şi încântător să te încarci cu energia
istoriei , naturii şi frumuseţii sufletului bucovinean şi merita să
treci măcar o data în viaţă pe aceste meleaguri” declară Plop
Cristina Aurelia din Bucureşti.

 “Mergeţi în Bucovina, ţara în care soarele nu apune niciodată!


“De treci codri de aramă, de departe vezi albind Si-auzi mândra
glăsuire a pădurii de argint.” M. Eminescu

Bucovina înseamnă istorie şi tradiţie, înseamnă credintă- prin


mănăstirile construite de-a lungul vremii de către domnitorii Tării
Moldovei. Bucovina te îmbie la creaţie- doar admirându-i văile
întinse alinate de munţi ;

Bucovina, în splendoarea sa este caldă, este calmă. Am regăsit-o


în iunie 2008; aceeaşi ca în urmă cu 19 ani. În 1989 eram un
copil şi parcă nimic nu pare că s-a schimbat, această zonă mă
face să mă simt din nou copil plin de energie şi dornic să
redescopăr ceea ce am lasăt în urma cu 19 ani. Recomand!
Pitoresc! Oameni primitori! Mâncare excelentă! M-am simţit
minunat! Este una dintre experienţele ce impun a fi repetate!”
afirmă Julia Dascălu din Copăceni Judeţul Ilfov.

23
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

2. Analiza identităţii brandului destinaţiei turistice şi a


beneficiilor oferite

Ţara de Sus a Moldovei sau Bucovina a fost un teritoriu locuit


de romani din cele mai vechi timpuri. Regiunea a făcut parte din
Voievodatul Moldovei, în 1775 a fost anexată Austriei, între 15-28
noiembrie 1918 alipita Romaniei Mari urmând ca după cel de-al II-lea
razboi mondial să cadă sub stăpânire rusească.

Istoria Bucovinei până în 1774 coincide cu cea a Moldovei. După


această dată şi până în 1918 teritoriul a existat ca entitate istorică şi
onomastică în cadrul Imperiului Habsburgic cand a fost folosită
denumirea de Bucovina provenită cel mai probabil de la germanul
"Buchenland" - Ţara Fagului.

În timpul stăpânirii austriece teritoriul Bucovinei a fost populat de


numeroase popoare venite din toate colţurile imperiului: evrei, huţului
şi ruteni din Galitia, secui din Transilvania, germani din Germania,
Cehia şi Slovacia, polonezi din Galitia, Galitia şi Slovacia, lipoveni din
Rusia.

În comparaţie cu situaţia altor teritorii colonizate, Bucovina a fost


cunoscută drept teritoriul bunei convieţuiri între populaţiile
conlocuitoare şi al prosperităţii.

2.1. Componentele, beneficiile aduse de brandul


Bucovina

24
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

Beneficiile aduse de un branding turistic de succes pentru


Bucovina sunt:

1. Diferenţiază produsul turistic Bucovina de alte produse într-un


mod unic, relevant şi motivant pentru potenţialii clienţi. Îi acordă un
plus de valoare.
2. Măreşte percepţia valorii produsului global impulsionând şi
susţinând preţul de vânzare al produselor turistice particulare legate
de Bucovina (de exemplu circuitele turistice religioase de tip
pelerinaje, pachetele de servicii turistice pentru turismul activ,
sejururile la hotelurile sau pensiunile turistice din zonă).
3. Oferă posibilitatea lansării de produse noi mult mai repede şi
mai eficient din punct de vedere al costurilor.
Bucovina reprezintă o destinaţie turistică în cadrul
macroprodusului turistic România. Astfel, în cazul turiştilor străini
care efectuează un voiaj de 10 zile în ţara noastră, zonei Bucovina îi
sunt alocate, de obicei, 2 zile.

În ţările cu tradiţie în domeniul industriei ospitalităţii există


programe turistice de 12 zile în care turiştii nu au timp să se
plictisească. Un produs turistic care se desfăşoară pe parcursul a 10
zile în Bucovina n-ar fi deocamdată posibil, deoarece turistul străin
este unul dinamic amator de programe dense. El vrea să “bifeze” cât
mai multe obiective, atracţii şi activităţi turistice în agenda sa turistică
(turoperatorii din SUA promovează în cadrul ofertelor lor programul
“Europa în numai 5 zile”).

25
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

2.2. Procesul creării brandului

Crearea unui brand turistic Bucovina trebuie să aibă în


vedere faptul că este necesar ca acest produs să fie unul complet, care
să includă: vizitarea unor atracţii culturale (mănăstiri, muzee, biserici,
cetăţi etc.), tratament balnear, turism sportiv (vânătoare şi pescuit,
parapantă, mountain-biking, treking), turism de odihnă şi recreere,
turismul rural inclus în mai multe programe opţionale. Pentru a reuşi să
reţinem turiştii în zonă mai mult de 2 zile trebuie concepute atracţii
suplimentare în afara mănăstirilor, ca, de exemplu, amenajarea unor
pârtii de schi la Gura Humorului (Ariniş), Câmpulung, Vama, Botuş;
trebuie promovat turismul de aventură (de exemplu, plimbările cu
barca pneumatică pe Bistriţa, alpinismul, parapanta, mountain-biking).

În ceea ce priveşte construirea de structuri de primire (activitate


ce a luat un avânt deosebit în ultimul timp), considerăm că trebuie
avută în vedere realizarea unei arhitecturi tradiţionale, atât exterioare
cât şi interioare care să creeze o atmosferă specifică zonei. Este
evident că turiştii străini în special nu sunt atraşi de unităţile de cazare
standard, care nu corespund dorinţei lor de a vedea ceva special,
deosebit care să-i încânte şi să-i determine să revină în aceste locuri şi
să povestească experienţele avute în Bucovina cunoscuţilor. În acest
sens, este recomandabilă construirea sau reamenajarea unor structuri
de primire rustice, care să utilizeze, ca material de construcţie, încât
mai mare măsură lemnul. În plus, în cadrul produselor turistice în zonă
trebuie valorificată gastronomia specifică, tradiţională şi integrate
manifestările culturale (de exemplu, organizarea de programe
folclorice cu ocazia cinelor).

26
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

Pentru a susţine importanţa dezvoltării unor oferte ce ţin de


turismul sportiv, remarcăm faptul că turiştii care provin din Cehia sau
Slovacia, de exemplu, preferă în România turismul de aventură, cum ar
fi căţăratul pe munţi, drumeţiile în zonele greu accesibile, mersul pe
bicicletă, călătoriile pe râurile montane şi practicarea de sporturi
extreme.

2.3. Aspecte legate de logo-ul, numele, sloganul şi


povestea brandului

Bucovina (germ. Buchenland, "ţara de fagi"), devenită mai târziu


Ducatul Bucovinei, este o regiune istorică ce cuprinde un teritoriu
acoperind astăzi zona adiacentă oraşelor Rădăuţi, Suceava,
Câmpulung Moldovenesc, Siret şi Vicovu de Sus din România, precum
şi Cernăuţi şi Storojineţ din Ucraina. Numele de Bucovina apare după
anexarea acestui teritoriu, parte a Moldovei, de către Imperiul
Habsburgic. Teritoriul istoric Bucovina, precis delimitat, nu are legătură
cu denominaţia generală "nordul Moldovei" adoptată de vulgată.

În jurul unui brand se ţese un sistem complex de legături ce contribuie


la comunicarea valorilor create. Un brand se construieşte plecând de la
un logo şi un slogan dar puterea acestuia rezultă din toate suporturile
pe acesta este comunicat şi promovat: direct, prin spoturi audio-video,
ad print-uri, bannere online, postere, cataloage, corespondenţă directă.

Logo-ul brandului Bucovina este reprezentat de o stemă cu fond de


culoare roşu şi albastru pe care se află un cap de bour înconjurat de
trei stele în saşe colţuri. S-a ţesut legenda că el ar reprezenta capul

27
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

zimbrului pe care, urmărindu-l la vânătoare, voievodul Dragoş ar fi


ajuns în Moldova.
Capul de zimbru sau de bour este un simbol foarte vechi care se
găseşte şi pe plăcile de plumb geto-dace.

Sloganul este un element care sprijină identitatea unui brand, a unei


firme sau al unui produs. Un slogan de calitate este mult mai usor de
ţinut minte de clienţi. El trebuie să fie scurt, atractiv şi cuprinzător.

„Există un loc în România de o fumuseţe Dumnezeiască” este sloganul


mărcii Bucovina,pe care Ministerul Turismului îl promovează. Acesta
vrea să sugereze o asemănare între fumuseţile Bucovinei şi
frumuseţea Raiului.

28
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

3. Strategia de promovare a brandului şi valorilor


acestuia

În vederea promovării tuturor atracţiilor turistice din Bucovina sub


un singur brand (care va îngloba şi destinaţia Dorna) trebuie pornit
de la realizarea unei analize SWOT a produsului turistic Bucovina.

1. Cadrul natural
1.a. Puncte tari:

• Poziţia geografică – peisaje naturale atractive;


• Relief foarte variat – o zonă naturală deosebită;
• Foră, faună diverse;
• Resurse naturale (ale solului şi subsolului) bogate;
• Ecosistem, rezervaţii naturale;
• Existenţa arealelor turistice (zone) deosebite;

29
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

• Posibilitatea de a practica diverse tipuri de turism (agroturism,


ecoturism) pe toată perioada anului (în toate anotimpurile).
1.b. Puncte slabe:

• Insuficienta valorificare şi dezvoltare a potenţialului turistic de


care dispune judeţul Suceava;
• Insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din
industria ospitalităţii;
• Insuficienta comunicare şi coeziune pentru realizarea unor
obiective majore în domeniul turismului.
1.c. Oportunităţi:

• Dezvoltarea unor noi staţiuni turistice: Câmpulung


Moldovenesc, Cacica, Botuş (staţiune etnografică);
• Susţinerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective
şi evenimente culturale şi spirituale din Bucovina;
• Încurajarea dezvoltării unor noi forme de turism (de exemplu
turism ştiinţific, de aventură).
1.d. Riscuri:

• Condiţiile meteo aspre (verile reci şi ploioase, iernile geroase


cu precipitaţii abundente);
• Deficienţe în conceperea brandului turistic „Bucovina”
care să fie un produs complex, care să valorifice în totalitate
potenţialul de care dispune zona şi atracţiile culturale şi tradiţionale.

2. Potenţialul turistic:
2.a. Puncte tari:

• Existenţa monumentelor istorice (mănăstirile din Bucovina);

30
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

• Existenţa „celor 1000 de biserici”;


• Existenţa muzeelor (la Suceava, Rădăuţi, Gura-Humorului,
Câmpulung-Moldovenesc etc.) şi caselor memoriale;
• Valorificarea spaţiului multicultural şi multietnic, cu un bogat
trecut istoric;
• Casele tradiţionale, artizanatul, meşteşugăritul, şantierele
arheologice, ceramica neagră (Marginea);
• Posibilitatea practicării turismului sportiv;
• Specialităţile gastronomice locale, bucătăria tradiţională;
• Obiceiurile de Anul Nou, măştile, muzica şi dansurile
tradiţionale;
• Folclorul şi festivalurile (Festivalul de Folclor Rădăuţi,
Festivalul internaţional „Întâlniri bucovinene” de la Câmpulung-
Moldovenesc, Festivalul Ouălelor încondeiate şi Festivalul Păstrăvului
de la Ciocăneşti).
2.b. Puncte slabe:

• Promovarea insuficientă a unor obiective turistice (număr


redus de centre de informare turistică, lipsa materialelor promoţionale
de tipul broşurilor oferite gratuit în unităţile de cazare, lipsa unor
ghiduri culturale din care turistul să poată afla activităţile şi
evenimentele culturale ce se desfăşoară pe parcursul sejurului său);
• Lipsa organizării evenimentelor care să pună în evidenţă
tradiţiile şi obiceiurile din regiune;
• Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea monumentelor
istorice şi culturale;
• Ofertă de agrement insuficientă – agenţii economici din
domeniu nu dispun de echipamente de recreere şi practicare a
sporturilor accesibile turiştilor.

31
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

2.c. Oportunităţi:

• Constituirea Parcului Naţional Regional al Mănăstirilor din


Bucovina;
• Restaurarea monumentelor istorice, mănăstiri şi refacerea
unor obiective turistice de mare interes (Cazinoul de la Vatra Dornei);
• Crearea unei Burse de turism la Suceava;
• Includerea unor case de vacanţă (pensiuni agroturistice) în
reţeaua de agenţi de turism din România şi în reţelele europene
profesionale.
2.d. Riscuri:

• Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economică şi


socială pe fondul accentuării lipsei de încredere a populaţiei în
redresarea economică a ţării;
• Degradarea monumentelor de artă şi arhitectură;
• Lipsa de colaborare între regiuni pentru dezvoltarea turismului
(promovarea unui turism care să includă zona Maramureş şi Bucovina).
3. Infrastructura
3.a. Puncte tari:

• Drumul european E85;


• Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava;
• Reţeaua feroviară;
• Crearea capacităţilor de cazare (pensiuni, hoteluri, moteluri)
cu respectarea standardelor internaţionale.
3.b. Puncte slabe:

• Dezvoltarea coridorului european est-vest;

32
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

• Infrastructură rutieră modernizată (se află sub standardele


minime acceptate);
• reţele de alimentare cu gaze, apă potabilă şi canalizare slab
dezvoltate, mai ales în mediul rural;
• infrastructura de sănătate şi educaţie insuficient modernizată;
• infrastructura pentru drumeţii (drumuri forestiere, cărări de
munte) nesemnalizate şi neîntreţinute corespunzător (marcaje
corespunzătoare);
• slaba dezvoltare a infrastructurii turistice, lipsa magazinelor
cu articole de specialitate pentru turişti (suveniruri), hărţi, ghiduri,
pliante;
• insuficienta ofertă de agrement.
3.c. Oportunităţi:

• Modernizarea infrastructurii aeriene;


• Modernizarea, extinderea şi refacerea infrastructurii de
transport rutier;
• Extinderea şi modernizarea infrastructurii de mediu;
• Realizarea unor proiecte de infrastructură în cadrul
Euroregiunii Prutul de Sus;
• Dotarea structurilor de primire cu săli de conferinţe, seminarii
precum şi infrastructura aferentă, deoarece afacerile se numără printre
motivaţiile principale ale turiştilor de a reveni în Bucovina şi de a
cunoaşte zona.
3.d. Riscuri:

• Capacitatea scăzută a populaţiei din regiune de a prelua


costuri specifice de utilizare şi întreţinere a infrastructurii reabilitate,

33
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

modernizate sau construite, datorită posibilităţilor materiale şi


financiare reduse;
• Furnizarea anumitor tipuri de servicii din infrastructura de
utilităţi implică costuri foarte ridicate;
• Insuficienta colaborare între administraţiile publice locale şi
judeţene pentru promovarea unor mari proiecte de interes judeţean
sau naţional.

4. Mediul
4.a. Puncte tari:

• resursele de apă potabilă cantitativă şi calitativă superioare;


• dotarea cu tehnică performantă de monitorizare a calităţii
aerului, apei;
• posibilitatea de a crea capacităţi de producţie care să producă
şi să valorifice produsele ecologice.
4.b. Puncte slabe:

• Poluarea atmosferică constantă în oraşele mari, datorită


traficului rutier;
• Poluarea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane ca urmare
a deversării necontrolate a materialelor poluante de către agenţii
economici, precum şi datorită slabei dezvoltări a infrastructurii de
canalizare mai ales în mediul urban;
• Capacitatea insuficientă de tratare a apelor reziduale în
staţiile de epurare şi a haldelor de depozitare a deşeurilor;
• Inexistenţa sistemelor centralizate de alimentare cu apă în
mediul rural;

34
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

• Colectarea neselectivă a deşeurilor şi lipsa sistemelor de


colectare a acestora în zonele rurale;
• Creşterea gradului de eroziune a solului datorită posibilităţilor
reduse de efectuare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.
4.c. Oportunităţi:

• Existenţa unor programe cu cofinanţare internaţională


orientate direct pentru protecţia mediului şi a naturii (LIFE, ECOLINKS,
REC şi altele);
• Dezvoltarea parteneriatelor în vederea derulării proiectelor de
mediu;
• Utilizarea surselor provenite din Fondul de Mediu pentru
susţinerea proiectelor cuprinse în Planul Naţional de Acţiune pentru
Protecţia Mediului;
• Elaborarea şi respectarea măsurilor cuprinse în Planurile
Locale de Acţiune pentru Protecţia Mediului.
4.d. Riscuri:

• Fonduri insuficiente destinate protecţiei mediului;


• Continuarea defrişărilor necontrolate cu efecte asupra poluării
aerului, eroziunii solului;
• Depozitarea necontrolată a deşeurilor în mediul rural.

5. Mediul de afaceri
5.a. Puncte tari:

• Cifra de afaceri din domeniul hotelier, restaurante, agenţii de


turism este realizată de IMM-uri cu activitate în acest domeniu;

35
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

• Finalizarea procesului de privatizare (agenţii economici din


domeniul turismului îşi desfăşoară activitatea numai în domeniul
privat);.
5.b. Puncte slabe:

• Mediul fiscal şi legislativ instabil;


• Asigurarea resurselor financiare bugetare (de către
autorităţile locale în vederea facilităţii accesării de finanţări
rambursabile sau nerambursabile);
• Insuficienta colaborare între universitate şi agenţii economici
cu activităţi în domeniul turismului.
5.c. Oportunităţi:

• Crearea Centrului de afaceri (expoziţional) „Bucovina” de


lângă Aeroportul Suceava;
• Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri ca rezultat al
construcţiei parcurilor industriale şi a incubatoarelor de afaceri;
• Dezvoltarea IMM-urilor în domeniul serviciilor.
5.d. Riscuri:

• Modificările legislative repetate (inclusiv cele fiscale);


• Slaba competitivitate a firmelor din judeţ comparativ cu cele
din statele UE;
• Blocajele financiare care se produc periodic;
• Gradul redus de asociativitate şi cooperare a IMM-urilor.

6. Cercetarea, inovarea tehnologică şi IT, crearea


societăţii informaţionale

6.a. Puncte tari:

36
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

• Existenţa centrului universitar (preocupări în cercetare,


inventică, inovare tehnologică, informatizare şi promovarea societăţii
informaţionale);
• Existenţa Băncii de gene;
• Existenţa Staţiunii de cercetare şi dezvoltare agricolă
Suceava, Staţiunii de cercetare şi dezvoltare în pomicultură Fălticeni,
Staţiunea pentru cercetare în cultura molidului – Câmpulung
Moldovenesc.
6.b. Puncte slabe:

• Insuficienta finanţare a sectorului de cercetare-inovare, IT;


• Insuficienta conlucrare între mediul academic, instituţiile
specializate şi cercetare şi agenţii economici cu privire la folosirea
rezultatelor activităţii de cercetare şi de transferul tehnologic.
6.c. Oportunităţi:

• Dezvoltarea transferului de tehnologie prin parcurile


tehnologice şi de soft realizate în cadrul programelor cu finanţare
externă;
• Dezvoltarea într-un ritm accelerat a comerţului electronic şi a
pieţei e-buisness;
• Dezvoltarea societăţii informaţionale prin convergenţa
canalelor de comunicaţii;
• Prezenţa pe piaţă a unor firme de IT din Europa şi SUA care
promovează cele mai avansate tehnologii.
6.d. Riscuri:

• Migrarea forţei de muncă calificate şi specializate din


cercetare-inovare către alte ţări care oferă un salariu motivant;

37
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

• Costurile ridicate privind accesul la tehnologie pe plan


mondial şi care pot genera noi decalaje.

7. Dezvoltarea rurală

7.a. Puncte tari:

• Producţia agricolă;
• Producţia silvică;
• Producţia cinegetică;
• Existenţa centrelor de recoltare şi valorificare a fructelor de
pădure, a ciupercilor.

7.b. Puncte slabe:

• Ponderea ridicată a populaţiei concentrate în mediul rural;


• Exploataţiile agricole se realizează pe loturi de dimensiuni
reduse, ceea ce conduce la un grad de valorificare redus;
• Utilajele din parcurile agricole existente la nivelul comunelor
sunt insuficiente având un grad de uzură avansat şi nu sunt
performante.
7.c. Oportunităţi:

• Acordarea de facilităţi pentru asocierea deţinătorilor de


terenuri agricole, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;
• Creşterea producţiei agricole datorită folosirii substanţelor
fertilizatoare ecologice;
• Valorificarea potenţialului silvic şi cinegetic de care dispune
judeţul.

38
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

7.d. Riscuri:

• Slaba competitivitate a firmelor de profil din judeţ cu cele din


statele membre ale UE;
• Acces redus la credite pentru dezvoltarea rurală;
• Acces redus la granturi nerambursabile, la activităţi
desfăşurate în mediul rural, deoarece nu sunt preluate informaţiile.

8. Resurse umane

8.a. Puncte tari:

• Ponderea populaţiei tinere;


• Programul de studiu „Economia comerţului, turismului şi
serviciilor” din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie
Publică, Univ. „Ştefan cel Mare” Suceava;
• Şcoala de arte şi meserii;
• Ospitalitatea tradiţională a proprietarilor şi a personalului care
desfăşoară activităţi în domeniul turismului;
• Preocuparea autorităţilor locale pentru dezvoltarea acestui
sector de activitate.
8.b. Puncte slabe:

• Lipsa de comunicare şi de coeziune între comunităţile umane


pentru realizarea unor obiective de interes comun; mentalitatea unor
oameni de a face rapid bani, mai degrabă decât să ofere servicii de

39
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

calitate, indiferenţa oamenilor faţă de mediu; numărul mare de


cerşetori;
• Colaborarea deficitară între actorii de pe piaţa turistică;
• Ponderea ridicată a populaţiei din mediul rural care nu are
posibilitate materială de a dezvolta o activitate în acest domeniu;
• insuficienta pregătire de specialitate a unor lucrători din
industria ospitalităţii, lipsa de motivare a personalului;
• Lipsa centrelor de instruire-consiliere sau a centrelor de
servicii integrate de consultanţă pentru persoanele interesate să
desfăşoare activităţi în acest domeniu.
8.c. Oportunităţi:

• Elaborarea Planului Regional de Acţiune pentru Învăţământul


Profesional şi Tehnic (PRAI) 2004-2011;
• Constituirea Consorţiului Regional N-E pentru dezvoltarea
învăţământului profesional şi tehnic TVET şi a învăţământului
universitar tehnic;
• Consolidarea relaţiilor de parteneriat între toţi operatorii
turistici de zonă şi organizaţiile neguvernamentale cu activitate în
domeniul turistic;
• Crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori străini
în sectorul turistic; integrarea în programelor finanţate de Uniunea
Europeană.
8.d. Riscuri:

• Slaba capacitate a firmelor de consultanţă din judeţ;


• Nepregătirea şi neutilizarea corespunzătoare a forţei de
muncă prin programe de integrare pe piaţa muncii;

40
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

• Migraţia forţei de muncă calificate spre alte zone sau alte


state.

Strategii de dezvoltare şi promovare a turismului


bucovinean

Considerăm că se impune conceperea unei oferte unitare


personalizate a Bucovinei. Aceasta trebuie să includă programe
turistice proprii, care să permită reţinerea turiştilor 6 nopţi în zonă. O
astfel de ofertă ar trebui să cuprindă propuneri combinate, o
diversitate de programe de vânătoare şi pescuit, drumeţii, plimbări cu
cai, mountain-bike, vizite la stână, alpinism, parapantă etc. În vederea
facilitării conceperii unor programe turistice unitare pentru Bucovina
este necesară existenţa unei comunicări eficiente între reprezentanţii
agenţiilor de turism şi ai structurilor de primire (hoteluri, vile, pensiuni
etc.).

Iniţiative în acest sens există. Astfel, o serie de agenţii din


Suceava au conceput programe pentru turismul de aventură, oferte
care însă nu au trezit până în momentul de faţă interesul. Relativa
lipsă de interes a unor agenţii prezente la târgurile internaţionale de
turism faţă de oferta Bucovinei poate fi explicată prin faptul că, în
majoritatea lor, acestea prezintă programe de incoming, fiind astfel
interesate în principal să-şi vândă propriile produse turistice.

Printre activităţile turistice ce trebuie dezvoltate şi


promovate se numără:

- programele (drumeţiile) tematice, favorizate de existenţa în zonă


a mai multor trasee marcate, din care amintim vechiul „Drum al
tătarilor”, până în comuna Cârlibaba şi celălalt spre Mănăstirea

41
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

Moldoviţa. Aceste trasee pot fi parcurse fie pe jos, fie cu ajutorul


cailor pe care localnicii îi pot pune la dispoziţia turiştilor.
Deasemeni, de un farmec deosebit sunt traseele montane către
masivul muntos Rarău şi Giumalău. Din municipiul Vatra Dornei
se poate pleca în drumeţie, atât pe jos, cât şi cu autoturisme 4x4
în munţii: Călimani, Ineu, Rodan şi Obcinele Mestecănişului.
- Programele de echitaţie: călăria se poate practica în special la
herghelia din oraşul Rădăuţi şi la cea de la Lucina. Vizitatorii pot
încerca valoarea cailor de rasă în manejul amenajat în incintă. Pe
hipodromurile de lângă crescătorie se organizează concursuri
hipice.
- Programe de tip „Acasă la meşteri populari” constând în vizite la
atelierele unor meşteri populari (unii dintre aceştia având
posibilitatea de a oferi cazare turiştilor).
Programul de promovare a brandului Bucovina trebuie să
aibă în vedere două obiective principale: prezentarea într-un mod cât
mai atrăgător a avantajelor vizitării de către turişti a zonei şi crearea
unei bune reputaţii pentru serviciile turistice din această regiune.

O condiţie esenţială a elaborării şi implementării Programului


Naţional de Marketing şi Promovare a Bucovinei o reprezintă crearea
cadrului organizatoric adecvat – de tip partenerial – între organe ale
administraţiei centrale şi locale de stat, agenţi economici, asociaţii şi
organizaţii profesionale, cu statut propriu de organizare şi funcţionare.

Un rol deosebit de important în promovarea turismului


bucovinean îl au centrele de informare turistică.

Un centru de informare turistică trebuie să pună la dispoziţia


vizitatorilor informaţii şi materiale publicitare (ghiduri, broşuri, atlase,

42
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

pliante, prospecte, hărţi, casete video, CD-uri) cu privire la atracţiile


turistice (obiective naturale, culturale etc.), circuitele posibile şi
posibilităţile de cazare, masă, transport, agrement, tratament din
judeţul Suceava. Aceste materiale promoţionale trebuie să fie
diversificate, de o calitate grafică, artistică şi informaţională deosebită
şi oferite în mod gratuit.

Crearea unui astfel de centru are scopul de a promova turismul


din zonă prin intermediul unor acţiuni care să ajute şi să informeze pe
turişti despre locurile pe care Bucovina şi împrejurimile sale le poate
oferi. Aici trebuie să fie oferite informaţii utile fiecăruia dintre călătorii,
sosiţi cu trenul, autoturismul, autocarul sau avionul în Suceava.
Intenţia este de a promova Suceava ca poartă spre Bucovina.

Locul ideal ar trebui să fie vizibil, cu un aflux ridicat de turişti,


accesibil acestora. Indiferent de locul amplasării centrului, acesta
urmează să fie înscris în toate ghidurile turistice, promovat la toţi
operatorii din turism, precum şi prin panourile indicatoare, precizându-
se adresa şi cum se poate ajunge la acest centru. Indicatoarele
urmează să fie amplasate pe traseu, începând cu porţile de intrare în
municipiu, respectiv, aeroport, gară, staţii de autobuz care efectuează
curse judeţene şi interjudeţene.

De asemenea, informaţii cu privire la existenţa acestui centru şi


datele pe care le poate oferi urmează să fie publicate în ghiduri
internaţionale sau pagini web în care au apărut deja capitole despre
România, unde sunt incluse şi hărţi ale Sucevei.

O altă propunere cu privire la promovarea turismului în Bucovina


constă în amplasarea unor puncte de informare turistică (info-desk-uri
semnalizate printr-un indicator cu internaţionalul ”I” deja cunoscut) în

43
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

cadrul unităţilor de cazare. Aici turiştii pot afla informaţii despre


atracţiile zonei, calendarul evenimentelor culturale (festivaluri, târguri
meşteşugăreşti, obiceiuri populare), destinaţii, unităţi de cazare, masă,
agrement, tratament, muzee, centre culturale etc. Tot aici pot fi
expuse produse specifice, locale/regionale, de artă populară: ceramică,
ouă încondeiate, măşti populare, linguri de lemn şi alte obiecte de
artizanat, care să fie şi comercializate.

Pentru a facilita informarea vizitatorilor din Bucovina cu privire la


locaţiile atracţiilor considerăm că este indispensabilă crearea unei
reţele de semnalare turistică. În aceste sens, trebuie definite:

- informaţiile ce trebuie oferite (hărţi, vizualizarea locaţiilor


obiectivelor turistice şi structurilor de primire, adresele de contact
direct cu acestea etc.) şi limbile în care vor fi furnizate;
- nivelurile de informaţie (intrarea în teritoriu, apropierea de
zonele menţionate);
- amplasările exacte ale punctelor de informare turistică;
- estetica panourilor, normele grafice şi materialele utilizate;
- organizarea punerii în practică şi întreţinerea acestor panouri.
În acest context, trebuie să remarcăm calitatea deosebită a
panourilor turistice realizate de reţeaua „Operation Villages
Roumaines” – O.V.R.(„Operaţiunea Satele Româneşti”).

4. Evaluarea performanţei brandului destinaţiei


turistice

44
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

Statisticile turistice din România sunt elaborate şi eliberate de


către Institutul Naţional de Statistică (NIS). Administraţia Naţională a
Turismului nu are nici un rol în colectarea sau în analiza de piaţă a
datelor statistice în turism.

Între 2000 şi 2006, volumul sosirilor de turişti – inclusiv vizitatorii


de zi – din Bucovina a înregistrat o creştere medie anuală de doar
2,3%. Statisticile privind unităţile de cazare oferă probabil o imagine
mai precisă privind sosirile de turişti străini în Romania, arătand o
creştere medie anuală de 8% din 2000, insă aceste date includ
numărarea de mai multe ori a turiştilor de turneu astfel că cifra de 1,4
milioane de cazări pentru 2006 reprezintă o exagerare a volumului de
turişti străini – din ceea ce se cunoaşte.
Interviurile sugerează faptul că incidenţa turismului de circuit
este în creştere, ceea ce creşte numărul de înregistrări multiple, însă
nu există date statistice astfel încât putem doar aprecia faptul că in
sens mai larg procentul de 8% de creştere medie anuală a numărului
de înnoptări al turiştilor străini depăşeşte creşterea numărului de sosiri
de
turişti străini.
Există o fluctuaţie considerabilă de la an la an. În 2005, sosirile
de vizitatori au scăzut cu aproape 11% în timp ce înnoptările au
crescut cu 3%.În 2006 situaţia s-a schimbat, deşi variaţia a fost mai
greu de remarcat. Sosirile s-au ridicat la 3,4% în vreme ce înnoptările
au scăzut într-o proporţie similară în 2005.

45
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

Sosirile de vizitatori străini şi înnoptări, 2000-2006


.
+/-
%
p.a
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 .
Sosiri 5264 4938 4794 5,595 6,600 5,839 6,037
.+/-% faţă de anul
anterior -6.2 -2.9 16.7 18,0 11,5 3,4 2,3
Înnoptări 864 915 999 1,105 1,359 1,43 1,380
.+/-% faţă de anul
anterior 5.5 9,2 10.6 23,0 -52 -35 8,0

Staţiuni montane: raportul dintre turiştii străini şi turiştii români din


staţiunile montane
este de 88:12. Predomină grupurile de tineri – o treime sunt cu vârste
cuprinse între 20 –34 de ani, şi 34% cu vârste cuprinse între 35 şi 49
de ani. Aceştia au un spirit de
aventură şi sunt interesaţi de divertisment mai degrabă decât de
confort. Aproximativ 70% aleg staţiunile montane pentru odihnă şi
relaxare. Principalele motive de insatisfacţie pentru vizitatorii străini la
munte sunt calitatea serviciilor şi drumurile / transportul rutier slab.

46
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

CONCLUZII

Cea mai mare parte a agenţiilor locale promovează şi practică un


circuit prin care se vizitează doar cele 5 mănăstiri aflate în patrimoniul
UNESCO. Programul este menţinut astfel pentru ca preţul să nu
crească odată cu costurile suplimentare pentru transport şi ghidul
însoţitor. Datorită lipsei de diversitate din program, turistul este
plictisit chiar după a 3-a mănăstire prezentată. Ca urmare se impune o
strategie de diversificare a produsului turistic.

O campanie promoţională care vizează brandul turistic


Bucovina consider că este indicat să ţină seama de următoarele
aspecte:

- dacă publicitatea care se realizează în favoarea Bucovinei nu


este corespunzătoare, impresia pe care o va face asupra potenţialilor
turişti clienţi va fi şi ea necorespunzătoare;
- un turist nu va parcurge mii de kilometri pentru a vedea ceva
ce poate găsi în ţara sa; ca urmare, publicitatea trebuie să prezinte
ceva unic;
- publicitatea trebuie să suscite în spiritul aceluia care o citeşte
sau o vede - o imagine de neuitat a destinaţiei turistice Bucovina;
- mesajele publicitare trebuie exprimate într-o limbă vie,
interesantă, renunţând la clişeele convenţionale.
Alături de Delta Dunării, Bucovina este un brand major pentru
turismul românesc. Puţine alte zone beneficiază de o natură atât de

47
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

diversă şi de spectaculoasă, de oameni pricepuţi şi cu spirit


gospodăresc. Turismul rural, agroturismul, a explodat pur şi simplu în
ultimii ani şi zone ca Moldoviţa sau Gura Humorului concurează de la
egal la egal cu ceea ce se află, comparabil, prin Austria sau Germania.
Hotelurile cu grad înalt de confort, cu piscină şi centre spa sunt aici
mai numeroase ca în oricare altă zonă. Un imbold serios a primit şi
amenajarea de zone de agrement şi de sporturi de iarnă, câteva
complexe de acest fel fiind deja în lucru. Bucovina trebuie să devină un
brand turistic internaţional, dar fără o exploatare agresivă a cadrului
natural care dă unicitate acestei zone.

Cel mai eficient mijloc de promovare a turismului, în general în


România şi în particular în Bucovina, îl constituie publicitatea „de la
gură la gură” realizată de turiştii care ne-au vizitat zona şi care au fost
satisfăcuţi atât de obiectivele turistice, cât şi de calitatea serviciilor de
care au beneficiat. Ideal este ca turiştii satisfăcuţi să recomande şi
cunoştinţelor vizitarea zonei, respectiv apelarea la acea agenţie de
turism sau unitate de cazare care s-a ridicat la înălţimea exigenţelor
acelor clienţi.

Bibliografie:

- www.bucovinaturism.ro

- www.turisminbucovina.ro

48
Analiza brandului
destinaţiei turistice « Bucovina »

- www.anulbucovina.ro
- Nedelea Alexandru, Politici de marketing în turism, Ed. Economica,
Bucureşti, 2003
- Postelnicu, Gh., Introducere în teoria şi practica turismului, Editura
Dacia, Cluj- Napoca, 1997
- Gherasim, T., Gherasim, D., Marketing turistic, Editura Economică,
Bucureşti, 1999

49