I. CONCEPŢIA DIDACTICĂ A CURSULUI.

Cursul Turismul rural şi ecoturismul îşi propune să tragă un semnal de alarmă

asupra procesului din ce în ce mai accentuat de pelticire şi degradare a patrimoniului
naţional.
Dar cel mai mare pericol vine din ignoranţa dublată de neglijenţă şi nepăsare,
din absenţa unei conştiinţe moral - spirituale ca parte definitorie a conştiinţei de neam.
Cursul Turismul rural şi ecoturismul este propus elevilor din orice clasă de liceu
şi vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a fenomenului la care s-a ajuns
prin expansiunea fenomenului turistic în spaţiul rural, în scopuri diverse.
Fundamentat pe paradigma valorificării tezaurului cultural
tradiţional: folclorul, obiceiurile, ritualurile locale etc.; aplicarea proiectelor
de conservare, restaurare, restabilire a monumentelor şi a anumitor teritorii
locale şi de amenajare a acestora cu dotări specifice turistice pentru recreaţie,
agrement, practicarea sporturilor, curelor terapeutice. Sunt formate anumite
calităţi omeneşti frumoase: ospitalitatea, bunăvoinţa, prietenia, receptivitatea,
stima faţă de persoană, respectul faţă de valori şi altele, care creează un
climat psihologic benefic în comunitatea respectivă şi determină o atitudine
corectă între oameni
Conţinuturile vor fi astfel selectate, încât să asigure dezvoltarea în raport cu
particularităţile individuale ale acestuia în calitate de subiect al procesului educaţional;
să ofere fiecărui elev posibilitatea de a-şi realiza potenţialul propriu în cunoaştere,
comportament, socializare şi să dezvolte la elevi experienţele individuale incluzându-i în
activitatea de instruire activă.

Pentru atingerea competenţelor, conţinuturile trebuie de asemenea:

• să prezinte interes pentru elevi şi să fie accesibile/adecvate structurii cognitive şi
de comunicare/receptare a elevilor;
• să asigure coerenţa cu conţinuturile educaţiei geografice şi istorice în cadrul
studiului turismului rural.
• să satisfacă, prin selecţia materialului, criteriul valoric -estetic, să includă diferite
conţinuturi, aparținând spaţiului local, cărora timpul Ie-a dat girul valorii.
 II. COMPETENŢE
Competenţe specifice:
1. competenţe cognitive (cunoştinţe)
- dobândirea fundamentelor teoretice cu implicaţii practice din domeniul geografiei
care stau la baza mecanismelor ce imprimă dinamism şi inovaţie în fenomenul
turistic;
- analiza stării actuale şi a experienţei instituţiilor abilitate cu privire la gestionarea
resurselor naturale şi antropice;
- stabilirea priorităţilor, a structurilor instituţionale şi a etapelor necesare pentru
dezvoltarea şi implementarea sistemului de gestionare a resurselor turistice din
perspectiva dezvoltării durabile;
- stabilirea funcţiunilor si responsabilităţilor în cadrul structurilor instituţionale,
instruirea specifica a persoanelor investite cu responsabilitate;
- asamblarea conceptelor într-un limbaj ştiinţific coerent şi utilizarea lui adecvată
în comunitatea profesională;
- explicarea şi demonstrarea legitimităţii principiilor şi normelor metodologice ce
stau la baza: selecţiei, definirii şi clasificării obiectivelor educaţionale; alocării si
organizării timpului de instruire, structurării metodelor de proiectare; strategiilor
de implementare a inovaţiilor şi modelelor de evaluare;
- analiza şi evaluarea politicilor naţionale, europene şi transeuropene în domeniul
protecţiei resurselor naturale şi a celor turistice în special; identificarea
problemelor critice şi a principalelor tendinţe de evoluţie;
- înţelegerea procesului de evaluare a impactului asupra mediului
- cunoaşterea procedurilor legislative aferente evaluărilor de impact în Republica
Moldova şi peste hotare;
- cunoaşterea metodelor şi tehnicilor de evaluare a impactului uman
asupra mediului;
- cunoaşterea relaţiei dintre evaluarea impactului asupra mediului şi planificarea de
mediu;
- înţelegerea distribuţiei resurselor hidrice pe Glob; fenomene de transfer a apei
între diferite compartimente de mediu, gestiunea durabila a resurselor de apă,
estimarea calităţii apei; măsuri de prevenire a poluării;
- asimilarea unor deprinderi practice privind problematica conducerii firmelor de
turism, modalităţilor de motivare a personalului, de comunicare cu clienţii şi
potenţialii parteneri de rezolvare a conflictelor şi relaţionare corectă, de combatere
a stresului;
- iniţiere în analiza comparativă a politicilor de mediu naţionale şi internaţionale;
- formarea competentelor de proiectare şi realizare a unei cercetări geografice
la nivel empiric;
- cultivarea unor cunoştinţe si deprinderi solide în domeniul managementului
proiectelor;
- familiarizarea cu principalele surse de finanţare în domeniul managementului
proiectelor în turism şi protecţia mediului;
 - asimilarea principalelor etape pe care le parcurg orice proiect (denumite şi
ciclurile de viaţă ale proiectelor) - conceperea; planificarea/dezvoltarea ideii de
proiect, declanşarea proiectului/formarea echipei, derularea/execuţia,
monitorizarea, închiderea;
2. competenţe funcţionale
- elaborarea unui ghid pentru proiectarea şi implementarea procedurilor de
asigurare a calităţii în turism;
- utilizarea tehnicilor de elaborare a proiectelor în turism;
- construire a unor instrumente de diagnoză şi intervenţie în domeniul turismului,
în funcţie de cerinţele formulate;
- elaborarea unor studii de impact al utilizării resurselor asupra mediului;
- asistarea proiectării unor strategii în domeniul utilizării resurselor turistice din
perspectiva dezvoltării durabile;
- exersarea capacităţii de utilizare a computerului în prelucrarea informaţiilor
statistice şi a celor de interpretare a informaţiilor;
- iniţiere în elaborarea proiectelor de finanţare în turism;
- formarea unor abilităţi şi deprinderi de conducere a unui proiect de finanţare;
- abilitare în iniţierea, redactarea, derularea şi finalizarea unui proiect managerial;
- formarea abilităţilor necesare planificării şi conducerii studiilor evaluative;
- însuşirea şi valorificarea tehnicilor de elaborare a raportului de evaluare;
- exersarea principalelor modalităţi de evaluare utilizate în studiile de calitate a
mediului înconjurător;
3. competenţe personale
- integrarea conceptelor, normelor şi strategiilor fundamentale ale managementului
calităţii în sistemul de valori profesionale şi personale ale elevului;
- receptivitatea la inovaţiile din sfera protecţiei mediului înconjurător;
- interes pentru participarea la perfecţionarea continuă;
- construcţia de proiecte pentru propria dezvoltare profesională şi personală;
- formarea şi dezvoltarea unor atitudini civice europene;
- înţelegerea rolului pe care fiecare îl are în dezvoltarea unei societăţi bazate pe
cunoaştere;
- dezvoltarea unor competenţe de operare pe calculator;
- formarea unor competenţe de comunicare eficientă;
4. competenţe generale
- dobândirea de către elevi a unei imagini de ansamblu privind legătura resurse
turistice - mediu;
- deprinderea elevilor cu tehnici de conducere organizational şi de asigurare a
calităţii în turism;
- dobândirea de către elevi a cunoştinţelor şi abilităţilor necesare unei comunicări
eficiente în organizaţiile de turism şi protecţia mediului;
- formarea abilităţilor necesare comunicării, pentru prevenirea crizelor de
comunicare şi imagine, dar şi pentru gestionarea lor;
 III. UNITĂŢI DE CONŢINUT
Unitate de învăţare I Introducere în turismul rural şi ecoturism

1. Noţiuni generale
2. Turismul rural si EUROGITES. Ecoturismul
Unitate de învăţare II Valori si tradiţii culturale în Moldova ca obiect de atracţie
turistică.

1. Satul moldovenesc - destinaţie turistică.

2. Mănăstirile Moldovei - prezente culturale creştine.
3. Aspecte ale ocrotirii monumentelor de istorie şi cultură în Republica Moldova
4. Oportunităţi si "pete albe" în legislaţia autohtonă. Reglementări legale si norme
în practica internaţională
Unitate de învăţare III Analiza comparativă a ofertei din mediul rural.

1. Cazarea la locuitorii din mediul rural. Analiza comparativă între ţările Uniunii
Europene
2. Hotelărie rurală
3. Campingul în mediul rural
4. Satele de vacantă familiale. Reţeaua de cazare în mediul rural
Unitate de învăţare IV Recreerea în mediul rural si turismul durabil.

1. Oaspeţi în satul moldovenesc

2. Vacante la tară
3. Raportul "turist-gazdă": etica ospitalităţii
4. Bucătăria locală tradiţională

Unitate de învăţare V Strategii de marketing în turismul rural.

1. Economia turismului rural

2. Promovarea turismului rural

2.1. Turiştii - consumatori de servicii locale;

2.2. Cum putem forma un produs turistic rural?
2.3. Promovarea pro2ramelor turistice la tară;

3. Comercializarea produsului turistic rural

4. Instrumente ale administraţiei locale pentru îmbunătăţirea turismului rural
5. Modalităţi de încurajare a antreprenorilor din turism
6. Implicarea ghizilor locali în deservirea oaspeţilor
7. Dezvoltarea infrastructurii turistice locale
8. Cooperarea europeană în domeniul ecoturismului programele europene de
cooperare în turismul rural

Unitate de învăţare VI Perspective de dezvoltare, distribuţie şi promovare,

1. Consideraţii generale
2. Propuneri comunitare
3. Reţea de promovare. Distribuţie organizată
4. Cheque - vacances - în perspectiva dezvoltării sistemelor de ajutor social pentru
vacanţieri
5. Reţelele teritoriale de turism

Concluzii pentru Republica Moldova.

1. Un început promiţător
2. Turismul rural sau ecoturismul - un mod de viată
3. Sprijin şi resurse interne
4. Turismul rural şi dezvoltarea social - economică a comunităţii autohtone
 IV . SUGESTII METODOLOGICE

Desfăşurarea demersului didactic si proiectarea

Studiul prezintă o provocare pentru o posibilă metodologie a educaţiei geografice a

elevilor. Pledăm pentru o metodologie a formării deprinderilor şi abilităţilor necesare
învăţării pe toată durata vieţii, pentru orientarea elevilor spre un viitor decent şi
integrarea în societate, promovând parteneriatul, stimularea, activizarea şi cooperarea,
insistând asupra unor strategii interactive de receptare/studiere/predare a cursului
propus.
Pornind de la specificul obiectului GEOGRAFIE, am constituit un model teoretico-
aplicativ menit să conducă activitatea profesorului de specialitate în realizarea
competenţelor. Metodele tradiţionale sau moderne, folosite în predarea geografiei este
întreprinsă de perspectiva dezvoltării acestor competenţe. în acest domeniu, nu mai
interesează achiziţia pură de noţiuni, aşadar accentul nu se va mai pune pe un astfel de
proces: definiţii, conceptele teoretice trebuie învăţate pentru a forma deprinderi de
ascultare/receptare, informare/implementare . „Exigenţele impuse de noua programă
direcţionează profesorul înspre desfăşurarea unor activităţi, strategii, sarcini de învăţare
care să-1 pună pe elev în ipostaza de locutor/interlocutor, capabil să-şi adapteze
permanent abilităţile la nevoile sale".
Pornind de la un număr de ore alocate acestui curs opţional, profesorul care îl va
propune trebuie să-şi determine curriculumul predat - ce subiecte anume, în ce limită de
timp va reuşi să realizeze la clasă.
Pentru realizarea eficientă a orelor, este recomandabilă o strategie interactivă
la fiecare oră şi în proiectare să se insiste, în acelaşi fel, pe motivaţie.
Profesorul va pleda pentru metode moderne, active, de autostructurare, care au la
bază conceptul de învăţare activă, adică angajează operaţiile de gândire şi de imaginaţie
şi apelează la structuri de care se foloseşte ca de nişte instrumente în vederea unor noi
învăţări. Se pot considera activ - participative acele metode capabile să-i angajeze pe
elevi în activitate, concretă sau mentală, cu puternice valenţe formative şi cu impact
ridicat asupra dezvoltării personalităţii lor.
O analiză din perspectiva componentelor defineşte acest tip de metode astfel:
A. Contextul social vizează o societate dinamică, o perioadă caracterizată printr-o
mare
mobilitate socială care cere o reînnoire neîncetată a cunoştinţelor şi a tehnicilor de
muncă.
B. Sarcini de învăţare se caracterizează prin următoarele: întrebările puse sunt
deschise
şi se aşteaptă răspunsuri deschise, probleme complexe; favorizează
interdisciplinaritatea; prezintă mari posibilităţi de transfer; diminuează teama de
eşec, creşte stima de sine; dezvoltă elevului încrederea în el, facilitând relaţiile
interpersonale.
C Obiectivele aparţin nivelurilor superioare ale taxonomiei lui Bloom. Metodele
active prezintă un caracter puternic formativ, contribuie la formarea de abilităţi,
capacităţi, competenţe prin care se construiesc „cei patru piloni ai cunoaşterii": A
 învăţa să ştii/să înveţi, A învăţa să faci, A învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi, A
învăţa să fii.
Metode activ - participative: problematizarea, instruirea programată, activitatea în
grupuri mici, simularea, studiul de caz, învăţarea prin descoperire, tehnica
argumentării şi contraargumentării, dezbaterea, jocul de rol, jocurile verbale,
reflecţia, brainstormingul, posterul, puzzle-ui etc..
Metode şi tehnici ale gândirii critice: ciorchinele, gruparea elevilor în funcţie de
atitudinea față de o problemă, predarea reciprocă, scrierea liberă, tehnica Ştiu/Vreau
să ştiu/Am învăţat/Cum am învăţat, tehnica Lasă-mă pe mine să am ultimul cuvânt,
realizarea unor predicţii etc.

Strategii şi metode complementare de evaluare

Proiectarea metodelor de evaluare se realizează odată cu proiectarea celorlalte

componente ale procesului didactic: obiective, conţinuturi, strategii de predare. Alături
de modalităţile de evaluare tradiţionale, se vor utiliza şi cele alternative, ca o consecinţă
firească a schimbărilor de perspectivă prezente în educaţie. Aceste schimbări constau în
extinderea metodelor active în activitatea de instruire/învăţare şi mutarea accentului pe
evaluarea formativă, capabilă să-i implice pe elevi în procesul propriei formări.
Evaluarea complementară urmăreşte să permită corelaţii interdisciplinară, să
verifice şi să dezvolte capacităţi competenţe şi schimbări în planul intereselor, atitudinilor,
într-un timp mai îndelungat şi în contexte variate, trăsături care fac uneori ca evaluarea
să devină dificil de delimitat de instruire.
Metode complementare de evaluare: investigaţia, scara de clasificare, evaluarea
individuală a activităţii desfăşurate în cadrul grupului, metoda proiectelor, portofoliul,
autoevaluarea, elaborarea ghidului pentru proiectarea şi implementarea procedurilor de
asigurare a calităţii în turism etc.
Pentru ca acest curs opţional să aibă impact asupra formării personale a
elevilor, credem că orice evaluare trebuie să fie publică, dar mai ales, va fi valoroasă
seria de sugestii pentru ameliorarea situaţiei.
Prin argument este motivat cursul propus pornind de la nevoile elevilor şi ale
comunităţii locale, de la formarea unor competenţe, urmărind lărgirea orizontului de
cunoaştere şi de cultură generală. Competenţele şi conţinuturile, proiectarea
curriculară variază în funcţie de tipul de opţional propus.
 BIBLIOGRAFIE

1. Barbu Gh. - Turismul şi calitatea vieţii, Ed. Politică, Bucureşti, 1980;

2. Barbu Gh., coordonator - Turismul în economia naţională, Editura Sport -

Turism, Bucureşti, 1981;

3. Cristureanu C. - Economia şi politica turismului internaţional, Casa editorială

pentru turism şi cultură, Abeona, Bucureşti, 1992;

4. Bran Florina, Istrate L şi colab. - Mediu-ecosisteme-impact şi poluare la nivel global

şi local în perimetrul judeţului Brăila, 1996;
Turismul rural - Tribuna economică, nr. 23-54
anul 1995
Turismul ecologic - Tribuna economică nr. 1-34
anul 1996;
5. Institutul de cercetare pentru - Studiu de evaluare a patrimoniului rural şi
turism (ICT) posibilităţi de integrare în
sistemul turistic european, Faza II. Det.
şi anal. zonelor şi satelor. Bucureşti,
octombrie 1994;
2. Cazes Georges - Turismul internaţional, miraj sau strategie a viitorului, Paris, 1989;

3. Demetrescu C. Mihai - Marketing, Ediţia a-II-a, Ed. Europa Nova, Bucureşti, 1991;

1. Istrate loan - Turismul, un fenomen în mişcare. Edituri Sport -Turism.

Bucureşti, 1988;

2. Erdeli G.. Istrate I. - Amenajări turistice, Ed. Univ., Bucureşti, 1996;

3. Viorel Miron - Turism în mediul rural Chişinău, 2000;

4. Viorel Miron - Turismul rural în Moldova Chişinău, editura Ştiinţa 2002:

5. Florina Bran, Dinu Marin, Tamara Şimon - Turismul rural modelul european,
Bucureşti, 1997.
11.

12.