Curs 1 22 februarie 1.codul funciar 2.resursele de apa 3. sistemele de irigatie 4.resursele forestiere 5.

pescuitul pe glob Def ale resurselor,opinii si criterii de clasificare ale resurselor In evolutia istorica si social economica societatea umana a utilizat din primele etape ale dezvoltarii resursele oferite de natura. Pentru asigurarea vietii initial fara a perturba ec ilibrele naturare ale planetei noastre. Progresele stiintifice si te nice au permis societatii umane e!ploatarea resurselor naturale e!istente intr"o proportie mereu ascendenta. In acelasi timp e!ploatarea resurselor a determinat si o serie de dezec ilibre cu efect negativ asupra vietii si activitatii. #esursele naturale reprezinta totalitatea elementelor cuprinse in cele 4 geosfere ale terrei,precum si cele e!istente in spatiul e!traterestru si pe care societatea le foloseste sau le poate folosi intr"o anumita etapa a dezvoltarii sale pt a rezolva cerinte de ordin biologic sau social economic. In vederea protectiei resurselor mediului incon$urator organizatii internationale precum %&', '&()C% au initiat o serie de intalniri in vederea colaborarii folosirii rationale a resurselor naturale,in vederea rezolvarii raportului om"natura sau a reducerii poluarii. Preocuparile privind aceste probleme dateaza din a doua $umatate a sec trecut. % prima asemenea manifestare s"a desfasurat in 1*+, sub egida '&()C% la Paris sub denumirea de C%&-(#I&./ I&.(#&/.I%&/0/ P(&.#' '.I0I1/#(/ I&.(#&/.I%&/0/ )I C%&)(#2/#(/ #()'#)(0%# 3I%)-(#(I. % organizatie non guvernamentala care reuneste oameni de stiinta din diverse tari si de diverse specialitati" C0'3'0 D( 0/ #%4/" a elaborat un raport intitulat5 sa iesim din epoca risipei5 in care se analizeaza situatia resurselor naturale in general si in care se arata ca folosirea resurselor este supusa unor interese economice care nu permit protectia lor eficienta. )tructura actuala a sistemului economic nu permite o solu$tionare rapida a problemelor cu care s confrunta societatea umana in privinta resurselor. )tiinta si te nologia sunt instrumente de neinlocuit privind acordarea si rezolvarea problemelor impuse de limitarea resurselor. .ermenul de resursa in limba franceza se traduce prin bogatie, numai ca un termen apropiat mai are si alta semnificatie6 a gasi propria radacina. In cadrul stiintelor social"economice in sfera resurselor sunt cuprinse atat elementele din natura utile pt societatea umana,dar si omul,care prin energia sa fizica si intelectuala se integreaza relatiei om"natura. In acceptiunea unor filozofi si economisti din sec al1*lea forta fizica si intelectuala a omului este considerata ca sursa generatoare de bunuri materiale si de aceea omul a fost integrat in categoria 7mi$loacelor de productie5. Cert este ca resursele naturale in conformitate cu legile dreptului international reprezinta acele resurse e!ploatate de fiecare stat suveran in parte in conformitate cu politicile de mediu si de dezvoltare ale fiecarui stat. /ceste date privind suveranitatea statelor lumii de a"si e!ploata propriile resurse fara sa pre$udicieze alte tari au fost prevazute in documentele C%&-(#I&.(I 4%&DI/0( P#I2I&D 4(DI'0 I&C%&8'#/.%# )I D(12%0./#(/ D'#/3I0/ din anul 1**2,desfasurata la #io de 8aneiro. 2. clasificarea resurselor naturale

(!ista mai multe criterii de clasificare a resurselor si anume6distributia spatiala,utilizarea si provenienta resurselor naturale, gradul de cunoastere a resurselor naturale. e!ista si al 4lea criteriu comple! care presupune durata e!ploatarii,modul de folosire si interventia antropica. 1. Distributia spatiala.e!ista 2 categorii6resurse care apartin spatiului terestru si resurse care apartin spatiului e!traterestru 2. Dupa utilizare6resurse energetice si resurse de materii prime #esursele energetice cuprind resurse conventionale9carburile, idrocarburile:, resurse neconventionale sau de lunga durata9energie solara,eoliana,apelor de suprafata,energia curentilor oceanici si a valurilor energia mareelor si energia geotermica:. #esursele de materii prime6metalifere feroase si neferoase,resurse nemetalifere,resurse de apa, resurse de sol si resurse vegetale si animale 3.#esurse dupa gradul de cunoastere. #esursele sigure sunt reprezentate de rezervele naturale sau legitatile naturale determinate cantitativ si calitativ si a caror durata de e!ploatare este estimata. #esursele identificate sunt acele resurse descoperite in diferite etape ale cercetarilor fara insa a fi precis cuantificate. In aceasta categorie pot fi inclusi nodulii polimetalici. Pentru %c.Pacific s" a estimat o rezerva de 15;;mld tone. #esursele probabile cuprind acele resurse semnalate prin cercetari efectuate cu mi$loace de inalta te nologie6 cercetari cu a$utorul satelitilor. /ceste resurse nu sunt cuantificate. In aceasta categorie a resurselor probabile sunt incluse si resurse de pe celalte planete sau resursele de pe satelitul Pamantului. 4. <rupeaza resursele in 3 mari grupe6 #esurse regenerabile #esurse neregenerabile #esurse permanente sau inepuizabile #esursele regenerabile cuprind biomasa vegetala si animala si solurile. #esursele neregenerabile cuprind minereurile metalice,substantele nemetalifere si materialele de cariera. #esursele permanente cuprind resurse nemodificate de catre om6 radiatia solara si apa oceanica si cele modificate de catre om6apele curgatoare si peisa$ele. Curs 2 ;1.;3.2;1; 1.(lemente privind durata e!ploatarii resurselor naturale si modificarile mediului incon$urator 2.Importanta activitatii umane in conservarea resurselor de rana 1. Daca luam in considerare actualele ritmuri de e!ploatare ale conbustibilor fosili conform previziunilor duratele de e!ploatare sunt cuprinse la circa 4 decenii pt petrol,la cirsa 5 decenii pt gaze naturale si mai optimist,pt carbuni 2"3;; de ani. Prin masuri de protectie a e!ploatarii petrolului si o folosire in principal a carbunilor se poate spera la o valorificare mai eficienta a acestor resurse. % modalitate de prote$are a acestor combustibili fosili o reprezinta participarea la productia de energie electrica a resurselor nucleare,precum si a resurselor de lunga durata. /cestea la ora actuala, asigura = din productia mondiala de energie. /ctivitatea e!tractiva a constituit de"alungul timpului un factor important de modificare a mediului incon$urator incepand cu epoca romana,apoi cu e!ploatarile din perioada revolutiei industriale si continuand cu sec !!,cand s"au realizat e!ploatari de mare amploare. In multe situatii aceste e!ploatari au lasat urme in peisa$ si modificari uneori ireversibile6e!ploatari de carbune, minereurilor feroase si neferoase sau a materialelor de constructii. (!mple de modificare a peisa$elor sunt numeroase.

Problema raportului dintre resursele naturale,protectia mediului incon$urator si standardul de viata constituie o preocupare distincta a organizatiilor internationale. In mod absolut serios si responsabil s"a pus aceasta problema intr"o conferinta de amploarea care a avut loc in 1*>+ la 2ancover, sub denumirea de ?/3I./. >+. % alta problema o constituie dreptul de proprietate asupra resurselor deoarece acestea pot apartine unor persoane fizice, unor persoane $uridice, unor comunitati locale, sau pot fi inscrise in patrimoniul mondial al umanitatii. Patrimoniul comun al umanitatii cuprinde acele realizari ale societatii umane, precum si resursele naturale care se afla in administrarea si intretinerea organismelor internationale in scopul conservarii lor si al transmiterii catre generatiile viitoare. Pentru a reglementa dreptul de folosire a acestor zone de interes comun, au fost inc eiate si sunt in vigoare o serie de tratate internationale dintre care de importanta ma$ora sunt urmatoarele6 /ntarctica, spatiul e!traterestru si %ceanul Planetar. .ratatul asupra /ntarcticii a fost semnat in 1*5* la @as ington si consemneaza dreptul statelor lumii de a participa la programe de cercetare si de a crea statii stiintifice pe acest continent. .ratatul asupra spatiului cosmic s"a semnat in 1*+> la 4oscova si prevede cercetarea spatiului cosmic, si in general prevede utilizarea spatiului e!traterestru in scopuri pasnice si nu in scopuri militare. %ceanul Planetar"in 1*,2 la <eneva s"a desfasurat conferinta %&' asupra dreptului marii prin care toate statele lumii au dreptul de a folosi resursele din mari si oceane, dar au si obligatia de a prote$a acest patrimoniu. 2. /ctivitatea umana si conservarea resurselor de rana. (!plozia demografica care a caracterizat dezvoltarea societatii umana in sec AA nu trebuie considerata ca singurul factor responsabil pt toate problemele economice si pt decala$ele e!istente intre tarile dezvolatate si cele nedezvoltate. Cresterea numerica a populatiei impune un effort economic important pt rezolvarea cerintelor umane si in principal a cerintelor de rana. .inand cont ca fiecare om este consumator, dar si producator de bunuri materiale in conditiile integrarii sale in structuri economice ale societatii. Progresele te nologice realizate in agricultura au determinat un salt spectaculos a productiei de cereale de aproape 5 ori in secolul trecut. Dintre factorii care au contribuit la cresterea ofertei de rana se pot enumera6 utilizarea mi$loacelor moderne de cultivare si recoltare a plantelor, cresterea suprafetelor irigate. In sec AA suprafetele irigate au crescut de + ori,iar productia de grau care se obtine de pe un ectar de teren irigat este de 3 ori mai mare decat de pe un ectar neirigat. )uprafata irigata a cresut foarte mult.'n alt element care a contribuit la cresterea resurselor a fost dat de folosirea ingrasamintelor c imice. Potrivit estimarilor, folosirea ingrasamintelor c imice a condus la o sporire a productiei de cereale cu 4;B. % alta problema care a contribuit la crestere a fost realizarea de soluri ibride,rezistente la diverse conditii climatice si la daunatori. Ca urmare a acestor factori a crescut productia mondiala de cereale de la circa 4;; mil tone in 1*;;,la aproape 2 mld tone la sf sec AA. /ceasta crestere se datoreaza factorilor amintiti,dar si cresterii suprafetelor cultivate cu cereale. /cesta crestere a suprafetelor cultivate s"a realizat prin punerea in valoare a unelor terenuri degradate, mai ales in (uropa de (st si in )'/,prin defrisari in /merica de )ud,/frica sau /sia si prin irigarea unor terenuri din zonele aride" %rientul apropiat si /sia Centrala. Ca perspectiva,cresterea suprafetelor cultivate reprezinta un proces destul de redus in urmatorii 5;"+; de ani. In acelasi timp insa in multe zone ale lumii s"au redus suprafetele cultivate datorita practicarii unei agriculturi intensive,fara masuri de protectie, datorita aplicarii unolr irigatii necorespunzatoare . .oate acestea a contribuit la reducerea cu +B a suprafetelor cultivate. % alta problema care vizeaza asigurarea resurselor de rana o reprezinta consumul de apa pt asigurarea irigatiilor. /pa dulce obtinuta din surse de suprafata si de adancime este folosita in

proportie de >;B pt agricultura. &umai ca resursele de apa de suprafata au devenit insuficiente, ceea ce a determinat numeroase state sa utilizeze resursele subterane. Consecinta imediata a fost aceea de coborare a nivelului freatic. /ceste probleme de alimentare cu apa a sistemelor de irigatii se pun in partea centrala a )'/, in C ina de (st,in Podisul Indiei. De asemenea e!ista probleme in privinta ultilizarii apei pt irigatii in tarile situate de"alungul &ilului" (tiopia, )udan si (gipt. )caderea surselor de apa ridica problema utilizarii eficiente a acestora. % alta resursa de rana o reprezinta %ceanul Planetar. Circa 1+B din cantitatea de proteine animale consumata de omenire provine din %ceanul Planetar. -auna piscicola este diversa,speciile valoroase sunt numeroase, dar pescuitul e!cesiv pune in pericol circa 1C3 din aceste specii. )e adauga faptul ca 5;B din fauna situata in apropierea tarmurilor se afla in pericol nu numai datorita pescuitului,dar si poluarii apelor oceanice. Cu toate acestea, productia mondiala de peste a crescut de + ori in ultimii 5; de ani. Pt e!ploatarea resurselor e!istente, e!ista C%&2(&.I/ %&' asupra dreptului marii din 1*,2, conventie care permite e!tinderea $urizdictiei nationale pana la 2;; de mile marine fata de tarm. Curs3 ,.;3. 1.2alorificarea resurselor naturale de catre societatea umana in raport cu conditiile de mediu si cu nivelul dezvoltarii economice 2.Cresterea demografica si impactul asupra resurselor naturale 4ediul constituie un sistem format din geosferele .errei asupra carora actioneaza factori de natura cosmica, de natura geofizica si factori antropici care sunt rezultatul actiunii de e!ploatare a resurselor terestre de catre om si utilizarea acestor resurse. .inand cont de aceasta definitie sa retinem ca mediul integreaza un sistem de factori naturali si de factori creati de om sau antropici. #elieful continental prin caracterul sau azonal a creat universitatea peisa$ului si functii economice locale si regionale modificand distributia zonala a conditiilor climatice determinate de latitudine sau continentalism. Conditiile climatice si idrologice au avut un rol important in activitatea si dezvoltarea societatii umane,mai ales in constituirea unor civilizatii pe anumite spatii geografice. (!emplul cel mai relevant il contituie spatiul limitrof 4arii 4aditerne. Pentru zonele europone cu climat temperat european tinuturile de deal si podis,au oferit prin soluri fertile si vegetatie de padure posibilati de rana si de adapost,ceea ce a determinat o locuire intensa si pe o perioada lunga de timp din istoria dezvoltarii societatii umane. In sc imb,in zona mediteraneana campiile au oferit conditii bune de cultivare mai ales dupa indepartarea padurilor,iar 4area 4editerana prin e!istenta sa a contribuit la stabilirea unor contacte intre diferite culturi si activitati umane. )pre e!emplu in cultivarea orzului si a graului a inceput in zona 4esopotamiei in anul +,;; I.?. si ulterior s"au e!tins cu rapiditate spre 3osfor,pe valea Iordanului si pe valea &ilului. In /sia, campiile au fost mai bine populate din antic itate decat dealurile,podisurile si muntii. In zona 4arii Campii C ineze,cultura orezului dateaza din anul >;;;I.?. In contrast,tinuturi vaste din /frica de &ord sau /ustralia sunt aproape lipsite de populatie si de utilizare economica inca din timpuri istorice. Dezovoltarea activitatilor umane si in special a celor agricole in zonele de campie,dealuri si podisuri au fost influentate de distributia zonala a climei, popularea lor fiind in raport cu conditiile de altitudine, cele de latitudine,ariditate si umiditate,precum si cu limitele economice si cele de natura te nologica. Iata cum sunt definite acest limite6 limitele altitudinale ale culturilor agricole au fost stabilite pt emisfera nordica prin e!perimente efectuate in Canada si #usia astfel6pana la >; de grade latitudine nordica cultura cartofului si a orzului de vara si pana la +1"+3 de grade latitudine nordica pt grau si sfecla de za ar. In emisfera sudica limitele latitudinale merg pana la 4; de

grade latitudine sudica pe coasta %ceanului Pacific si 4+ de grade in zona %ceanului /tlantic" limite pt cultura cerealelor. 0imitele de altitudine e!treme ale culturilor agricole variaza de la o regiune la alta. In /sia centrala orzul se cultiva pana la 4+;;m inaltime. In Podisul .ibet se practica culturi de orz,grau si legume pana la 3+;; m. In 2enezuela,graul a$unge pana la 3+;; m si cartoful pana la 43;;m. In (tiopia se cultiva plante citrice pana la 2;;;m. In (uropa viata de vie se cultiva pana la 12;; m in partea de vest a /lpilor si in #omania in )ubcarpati pana la >;; m. (!ista de asemena limite de ariditate. /cestea sunt conditionate de temperaturi ridicate si de lipsa precipitatiilor. Cele doua elemente fac imposibila dezvolatarea plantelor. De e!emplu in regiunile din /fica de &ord, /sia de )2, spatiul cultivat detine numai 2B din teritoriu. )ingurele locuri unde se practica culturi agricole fiind oazele. 0a nivelul globului e!ista si limite de umiditate care sunt determinate de cantitati mari de precipitatii,asa cum sunt zonele musonice,zonele din apropierea bazinelor oceanice,a lacurilor,zonele ecuatoriale. (!ista limite economice si te nologice. /cestea sunt determinate de gradul de dezvolatare economica si sociala a statelor, inzestrarea te nologica a agriculturii,ceea ce creaza randamente diferite ale culturilor agricole cu consecinte evident asupra comunitatilor umane. (!ista mari zone geografice din emisfera nordica ,nordul (uropei, /siei si al /mericii de &ord in care resursele de rana ale populatiei sunt asigurate in principal prin vanatoare. In secolul AA s"au intreprins cu eforturi deosebite actiuni de recuperare a unor terenuri cu e!ces de umiditate si folosirea lor pt agricultura. &umai in (uropa si )'/ s"au recuperat circa +5 mil ectare prin actiuni de indriguiri, de secari. Cele mai intense actiuni fiind desfasurate in %landa. % alta actiune a fost intoducerea sistemului cultivarii orezului in terase in zonele montane din /sia musonica. 0a ora actuala datorita conditiilor favorabile circa $umatate din populatia planetei locuieste la altitudini mai mici de 2;; de metri. 2.Cresterea demografica si impactul asupra resurselor naturale Cea mai recenta perioada din evolutia planetei,cuaternalul, a consemnat aparitia omului.In lunga perioada de evolutie,omul si"a perfectionat mai intai armele si apoi uneltele cu care a cultivat pamantul. Dupa unele aprecieri, acum circa 4;.;;; de ani folosirea unor unelte perfectionate a dus la cresterea populatiei la circa 4 mil locuitori,populatie care a migrat din zonele tropical"umede situate in /sia si /frica pana in campiile mai aride sau c iar in zona de tundra. Civilizatia egipteana a beneficiat de o agricultura bazata pe irigatii,pe o perioada de cateva mii de ani incepand din anul 4;;;I.?. )"au creat in acest fel conditii bune de trai pt o populatie redusa. %data insa cu cresterea populatiei in zona (giptului s"a trecut la utilizarea intensiva a irigatiilor,fapt care a contribuit la cresterea productiei agricole pe perioade scurte de timp,dar si la salinizarea solurilor si ulterior la scaderea productiei. In bazinul 4editeranean s"au e!ecutat defrisari masive, fapt care a condus in timp la declansarea unei eroziuni puternice a solului. /ceasta eroziune a fost favorizata si de e!istenta unui relief accidentat. In evul mediu datorita insuficientei ranei,ca urmare a scaderii productiei agricole in spatii utilizate intensiv si fara protectie, la care se adauga si e!istenta a numeroase molime si a razboaielor s"a constatat o crestere lenta a populatiei si in unele cazuri c iar regres. /sa se e!plica de ce la sfarsitul primului mileniu se apreciaza ca populatia globului era de numai 35; mil loc. #evolutia industriala din sec A2III a desc is noi posibilitati de valorificare atat a resurselor din agricultura, dar si a celor din subsol si o utilizare c iar a resurselor oceanice. Cresterea productiei agricole prin e!tinderea suprafetelor cultivate si diversificarea culturilor mai ales in (uropa si )'/ a insemnat o crestere a banastarii reflectata si prin cresterea populatiei. In 1>5; populatia era la circa ,;; mil loc,la 1,25 circa 1mld si la 1,5; 1,2 mld.

In prima parte a sec AIA,c iar daca cea mai mare parte a populatiei locuia in zone rurale progresele te nologice din a doua $umatate a sec AIA au permis o dezvoltare a diverselor ramuri industriale,mai ales a celor care furnizau materii prime,dar si a ramurilor care produc energie. Curs4 15.;3 #esurse energetice de lunga durata Dezvoltarea economica a societatii in conditiile economice actuale are ca problema esentiala asigurarea pe o perioada lunga de timp a cerintelor privind resursele energetice care sa asigure o functionare normala a societatii. (stimarile privind cresterea demografica arata ca in deceniul al III lea al sec AAI populatia va depasi ,mld loc.,ceea ce necesita o solicitare a resurselor energetice de toate categoriile. In categoria resurselor energetice de lunga durata sunt incluse resurse energetice primare precum energia solara,care se e!prima prin radiatia calorica si cea luminoasa,energia geotermica care este rezultatul proceselor ce au loc in interiorul suprafetei tereste cu dega$are de caldura si energia creata de atractia gravitationala a altor corpuri cerestiasupra Pamantului,respectiv 0una si )oarele. Conformor legii lui &eDton"2 corpuri se atrag reciproc,proportional cu masa lor si invers proportional cu patratul distantei dintre ele. In aceasta categorie intra mareele oceanice. Dupa posibilitatile de valorificare a resurselor energetice, acestea sunt determinate de trei conditii.6 "pozita geografica a utilizatorului "modul de a e!trage energia respectiva " viabilitatea economica in raport cu alte procedee de obtinere a energiei .e nologiile energetice realizeaza o legatura intre flu!urile naturale de energie si nevoile de consum ale civilizatiei moderne. Pentru a raspunde cerintelor de consum ale societatii o sursa ideala de energie trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici6 "densitate mare "disponibilitate neintrerupta "un mod de livrare a energiei usor de convertit in alte forme de energie utile si cu pierderi minime In ultimulo deceniu al secolului trecut s"a remarcat o crestere a consumului de energie bazat pe utilizarea energiei eoliene si a celei solare. )pre e!emplu consumul bazat pe energia eoliana a realizat o crestere de 25B pe an, consumul bazat pe energie solara 1>B,iar consumul bazat pe surse clasice sub 3B. (nergia solara Cantitatea de energie solara receptionata de suprafata terestra este repartizata inegal si depinde de ung iul de incidenta al razelor solare 9in scadere de la ecuator spre poli:,de repartitia diferita a oceanelor si continentelor, miscarea de revolutie a Pamantului. 0a nivelul suprafetei terestre cantitatea de energie solara receptionata este diferentiata in functie de conditiile fizico"geografice, si anume relieful, prin gradul de fragmentare,e!punere si panta versantilor, apele, e!primata prin marimea suprafetelor de apa, suprafete care pot crea un microclimat cu o nebulozitate accentuata, tipul de vegetatie sau lipsa de vegetatie care influenteaza radiatia reflectata dependenta de valoarea pe care o are albedoul suprafetei respuctive. )"a calculat ca medie la nivel mondial ca albedoul are o valoare de circa 31B. 0a nebulozitate ;, suprafata terestra primeste o putere solara ec ivalenta cu 1 EDC pe zi. Potentialul anual de energie solara convertit in energie electrica pt zona ecuatoriala intre 1*5;" 22;; EDC Cm2Can, la tropice valoarea depaseste 22;; EDC Can si in zonele temperate 1+5;" 11;; EDC Can.

1onele geografice cele mai favorabile pt valorificarea acestui potential sunt tinuturile desertice, de asemenea tinuturile desertice cu populatie redusa, zone dens populate cu potential ) si )( /siei, 2 /fricii"&igeria sau ( /fricii"(tiopia sau (gipt. )e adauga litoralul pacific al )'/" California,4e!ic si /merica Centrala. -avorabilitati reduse pt acest tip de energie sunt caracteristice (uropei,/siei si cea mai mare parte din Canada. % zona cu conditii favorabile pt valorificarea energiei solare o reprezinta bazinul 4editerane"-ranta, 4"tii Pirinei, )pania,/lgeria,Israel. % sursa 7derivata5 din energia solara o reprezinta biomasa. 3iomasa eenergiei solare ste rezultatul transformarii 9cateva procentedin energia solara: prin procese de fotosinteza,obtinandu"se asa numita energie vie de natura bioc imica din care rezulta idrocarburile. In cadrulo biomasei intra plantele cultivate si lemnul padurii. Potrivit estimarilor %&' biomasa participa cu 5B la consumul energetic mondial. -olosirea biomasei este caracteristica comunitatilor rurale din tarile in curs de dezvoltare" Indonezia,India,C ina,1imbabuDe. 'n loc aparte in folosirea biomasei il ocupa 3razilia9lemnul padurilor ce participa cu 25B in consumul energiei si etanolul,prin prelucrarea trestiei de za ar:. .arile dezvoltate se caracterizeaza prin valori reduse ale consumului de biomasa9sub 5B:. )'/ foloseste etanolul obtinut prin distilarea porumbului. )e apreciaza ca dintre culturile cele mai eficiente inafara de plantele agricole, sunt utile ierburile spontane9iarba elefantilor: sau arbori precum plopul sau salcia. 4oduri de utilizare a energiei solare Captatorii solari de tipul tuburilor de aluminiu cu a$utorul carora radiatia solara se transforma in energie termica sunt folositi in industria oteliera,unele activitati industriale,dar si pt uz casnic. Captatorii solari se folosesc in special in zonele calde si in zona mediteraneana. Centralele elioelectrice care folosesc te nologii ce apartin astronauticii au devenit eficiente, iar costul electricitatii produse este redus. )unt doua tipuri la ora actuala6centrale cu captatori parabolici, cu dispozitive de urmarire electronica a miscarii aparente a )oarelui"in California e!ista o asemenea centrala,captatorii solari sunt raspanditi pe circa >5 ectare de teren si asigura conumul de energie electrica pt 1>;;;; de gospodarii. Centrala cu $g eaburi solare a fost inventata in 1*>* in Israel. Celulele fotovoltaice constituie un mi$loc performant de transformare directa a energiei solare in energie electrica,prin folosirea unor placute de siliciu. /semenea celule celule fotovoltaice se utilizeaza in microcentrale ce alimenteaza in principal zone izolate"4e!ic,Indonezia,#ep. Dominicana,dar si tari din /frica precum FenGa sau 1imbabuDe. (nergia geotermica este determinata de temperaturi inalte dega$ate in scoarta terestra in urma proceselor de dezintegrare a elementelor cu proprietati radioactive. In scoarta terestra temperatura creste cu 1 grad la 33 m,incepand insa de la un strat neutru care in zonele calde este mai aproape de suprafata, iar in cele reci mai la adancime. Pt #omania stratul neutru se afla la circa 25"3; m adancime. In general energia geotermica se manifesta in zona faliilor oceanice sau a celor continentale,unde se produc si fenomene vulcanice. -enomenele geotermale sunt reprezentate de izvoare cu ape fierbinti si g eizere. /cesta energie geotermala poate fi folosita direct pt producerea de enrgie electrica daca temperatura apeidepaseste 15; de grade C. Daca temperatura este in medie de ,;"*; de grade apa este folosita pt termoficare sau pt incalzirea serelor sau in comple!e zoote nice.