Referat La tema: Valorile i simbolurile naionale ale Uniunii Europene
Coordonator: Srcua Gheorghe
Profesor de educaia civic Realizat de: Popa Magdalena Clasa a VIII-a ,,B Ce sunt valorile ? VALORE- Proprietate a ceea ce este bun, dezirabil i important; p. restr. lucrul bun, dezirabil, important ca atare (adev rul, binele, frumosul); importan, nsemn tate, pre, merit. Ce sunt simbolurile ? SIMBL- Semn, obiect, imagine etc. care reprezint indirect (n mod convenional sau n virtutea unei corespondene analogice) un obiect, o fiin, o noiune, o idee, o nsu ire, un sentiment etc. (n literatur i n art ) Procedeu expresiv prin care se sugereaz o idee sau o stare sufleteasc i care nlocuie te o serie de reprezent ri. Semn convenional sau grup de semne convenionale folosit n tiin i tehnic i care reprezint sume, cantit i, operaii, fenomene, formule etc.
Valorile i simbolurile Uniunii Europene:
Uniunea este fondata pe respectul pentru demnitatea umana, libertate, democraie, egalitate, stat de drept i respectarea drepturilor omului, inclusiv a minoritailor. Valorile sunt comune Statelor Membre ntr-o societate n care prevaleaza pluralismul, nediscriminarea, tolerana, justiia, solidaritatea i egalitatea ntre femei i barbai (din Constituia Europeana). Simbolurile UE sunt: steagul, imnul, moneda unica i ziua de 9 Mai. Semnificaia valorilor i simbolurilor europene: Conventia Europeana a conturat in articolul IV-1 din materialul propus pentru Constitutia Europei urmatoarele simboluri pentru Uniunea Europeana: steagul, imnul, deviza, moneda unica euro si ziua Europei, 9 mai.
1. Steagul European este alcatuit din 12 stele aurii asezate
in cerc pe un fond albastru. Numarul de 12 stele este fix, fara conotatii politice si simbolizeaza unitate si perfectiune. Steagul a fost initial folosit de Consiliul Europei in 1955, iar din 1985 este recunoscut de catre toate statele membre drept emblema Uniunii Europene. Din 1986 el este folosit si de toate institutiile europene.
2. In 1972 Consiliul Europei a decis ca Oda bucuriei din
Simfonia a IX-a de Beethoven sa devina imnul sau. In 1985 acesta a fost adoptat de toate statele membre drept imn oficial al Uniunii Europene. Datorita numarului mare de limbaje folosite in Uniunea Europeana, imnul este pur instrumental. Oda Bucuriei a fost compusa pe versurile scrise de Friedrich von Schiller, care exprima idea ca toti oamenii pot deveni frati. Desi nu are versuri, muzica din imn sugereaza aceeasi idee de libertate, pace si unitate.
3. Deviza Uniunii Europene este In varietate concordia
(latinescul pentru Unitate in diversitate). Acesta a fost adoptat in 2000 de catre Presedintele Parlamentului European, in urma propunerilor facute de elevi pe internet. Deviza in latina va fi inlocuita in curand de echivalentul in engleza United in diversity, care a fost scrisa in propunerea pentru Constitutia Europei. Intr-un continent cu atat de multe traditii si limbaje diferite, deviza sugereaza cooperarea intre cetatenii Europei, prin promovarea unitatii si conservarea diversitatii.
4. Euro (simbol , cod bancar EUR) este moneda unica a 17
state membre (Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia i Spania cunoscute ca zona euro) din cele 27 de state membre, precum si a catorva din afara UE (Monaco, San Marino si Vatican). Moneda Euro a fost stabilita prin prevederile Tratatul Uniunii Europene de la Maastricht din 1992 referitor la crearea uniunii economice si monetare. Euro a fost introdus in 1999 ca o moneda de cont, iar din 2002 a fost lansat pe piata ca moneda propriu-zisa, sub forma de monede si bancnote. Cu euro, cetatenii europeni au un simbol concret al apartenentei lor la aceeasi comunitate.
5. In fiecare an, pe 9 mai, Ziua Europei este sarbatorita in
fiecare stat membru al Uniunii Europene. In 1950, in aceasta zi a fost facut primul pas catre crearea a ceea ce astazi numim Uniunea Europeana. Pe 9 mai 1950, in Paris, Robert Schuman, atunci ministrul de externe al Frantei, a propus crearea unei Europe organizate, indispensabila pentru mentinerea pacii. Aceasta propunere, cunoscuta ca declaratia Schuman este considerata a sta la baza procesului de crearea a Uniunii Europene. In 1985 la sumitul de la Milano conducatorii UE au decis ca ziua de 9 mai sa fie sarbatorita ziua Europei.Ziua Europei este prilejul pentru activitati si festivitati care aduc Europa mai aproape de cetatenii sai, iar locuitorii din diferite state membre mai aproape unul de altul.
6. Limbile Oficiale
Limbi oficiale ale Uniunii Europene sunt toate limbile
oficiale ale statelor membre si in prezent sunt in numar de 23:bulgara, ceha, daneza, engleza, finlandeza, franceza, germana, greaca, irlandeza (de la 1 ianuarie 2007),italiana,letoniana,lituaniana,olandeza, potugheza, suedeza, estoniana, maghiara, malteza, polona, romana, slovaca, slovena si spaniola.Conform prevederilor tratatelor UE,in cazul statelor cu mai multe limbi oficiale,este la latitudinea parlamentaleor nationaleale acestora sa decida careia dintre ele ii este acordat statutul de limba oficiala in interiorul Uniunii Europene.17
Toate deciziile institutiilor europene sunt traduse in fiecare
dintre limbile oficiale,iar cetatenii europeni pot contacta institutiile si primi raspunsuri in oricaredintre acestea.Atat pentru intalnirile la nivel inalt,cat si pentru sesiunile Parlamentului European si ale Consiliului European sunt asigurate servicii de interpretare simultana in fiecare limba.In afara intalnirilor formale se practica un regim flexibil de comunicare,ce tine cont de situatie si de aptitudinile persoanelor implicate,cele mai folosite limbi fiind:engleza,franceza si gremana.
Alaturi de limbile oficiale,exista cateva limbi cu statut
special.Incepand din 2004,guvernele Irlandei si Spaniei au incercat sa promoveze ca limbi oficiale irlandeza,catalana,basca si galitiana.Intre acestea,un loc aparte l-a detinut irlandeza,care,desi este,din punct de vedere constitutional,prima limba a Irlandei, a avut statut de limba oficiala in cadrul Uniunii Europene doar in momentul publicarii tratatelor si altor acte fundamentale,fapt ce a starnit numeroase dezbateri.
Diversitatea lingvistica este considerata cheia de bolta
culturala si democratica a Uniunii Europene si o marca esentiala a identitatii europene.Numarul mare de limbi si dialecte vorbit in Europa e perceput ca o bogatie de neparasit si nimeni nu pare deocamdata dispus sa renunte la propia-i exprimare in favoarea unei lingua franaca(engleza).
Consiliul European(summit-ul UE), reunit n iunie
1985, la Milano, a hotart ca simboluri steagul si imnul UE, ambele preluate de la Consiliul Europei, precum si Ziua Europei. Deviza s-a adoptat n anul 2000, iar moneda euro a nlocuit monedele nationale n ianuarie-februarie 2002.
Cteva articole pentru respectarea i meninerea valorilor
Articolul I-1, din documentul de propunere a Constitutiei Europei mentioneaza: Uniunea va fi deschisa tuturor statelor europene care respecta valorile sale si se angajeaza sa le promoveze impreuna
Articolul I-2 din Constitutie evidentiaza valorile Uniunii:
Uniunea se bazeaza pe valorile respectarii demnitatii umane, libertatii, democratiei, egalitatii, statului de drept si a respectarii drepturilor omului, inclusiv drepturile persoanelor apartinand minoritatilor. Aceste valori sunt comune statelor membre ntr-o societate caracterizata prin pluralism, nediscriminare, toleranta, justitie, solidaritate si egalitate ntre barbati si femei.
Uniunea Europeana inseamna pace, prosperitate si
protectie un rezultat datorat respectarii valorilor comune ale statelor membre.
Citate despre valorile Uniunii Europene:
,,Istoria ne ofer o ans de a deveni adev rai st pni
asupra avuiei i bog iilor, de a reveni la adev ratele valori naionale, de a fi un stat suveran, n care orice cet ean, f r deosebire de naionalitate, s fie liber, s se bucure n egal m sur de toate drepturile omului. (Mircea Snegur n Labirintul destinului (2007)) ,,Am ncercat s demonstrez c eugenismul nu trebuie tratat ca un episod ruinos al istoriei tiinelor biologice i medicale i nu ar trebui izolat de contextul s u social, politic i naional, ca o deviaie de la norm care a dus n cele din urm la m surile genocidale ale regimului nazist, ci ca pe o parte integrant a modernit ii europene, n care statul i individul s-au mbarcat ntr-o aventur f r precedent pentru rennoirea comunit ii naionale. (Marius Turda n Eugenism i modernitate. Naiune, ras i biopolitic n Europa (1870-1950)(octombrie 2014))