PREZENTAREA ZONEI RURALE MLAIA

Una dintre zonele n care se practica cu succes turismul rural este reprezentata de Judetul Vlcea, judet situat n partea central-sudica a Romniei, n bazinul mijlociu al Oltului, la sud de Carpatii Meridionali si care se nvecineaza cu judetele: Sibiu si Alba la nord , Dolj la sud, Olt la sud-est , Gorj si Hunedoara la vest , Arges la est. Asa cum scria Alexandru Vlahuta n "Romnia pitoreasca", referindu-se la plaiurile vlcene, generoasa natura a dat acestui tinut "cu amndoua minile din toate frumusetile si din toate comorile cu care-i nzestrata ara Romneasca". Toata Valea Oltului, aceasta mare cetate ocrotitoare a romnilor n zile de primejdie, este plina de amintiri istorice. Nu exista cladire veche, ruina, movila de pamnt, de care sa nu fie legat un cntec, o legenda, un nume de viteaz. Aici si doarme somnul de veci, la Manastirea Cozia, Mircea Voievod; aici, Mihai Viteazul si convoaca pentru ultima data colaboratorii, hotarnd asupra modalitatii de a continua lupta; la Govora amplaseaza Matei Basarab tipografia, care avea sa aduca prin cartile tiparite n limba romna o adevarata renastere culturala a arii Romnesti; aici s-au acoperit de glorie pandurii lui Tudor Vladimirescu mpotriva armatelor otomane; aici a vibrat pentru prima data, sub bagheta lui Anton Pann, imnul "Desteapta-te romne". Judetul Vlcea se ntinde pe o suprafata de 5.765 km2 , ceea ce reprezinta 2,43% din suprafata Romniei, si este mpartita n urmatoarele unitati administrativ-teritoriale: 2 municipii (Rmnicu Vlcea - resedinta judetului si Dragasani), 8 orase (Brezoi, Baile Govora, Baile Olanesti, Calimanesti, Horezu si Ocnele Mari, la care s-au adaugat Babeni si Balcesti care au fost declarate orase n anul 2002) si 75 comune. inuturile mirifice, de basm si de legenda, cu un pitoresc fara seaman cu care bunul Dumnezeu a nzestrat judetul Vlcea, au favorizat dezvoltarea turismului, prin punerea n valoare a acestui tezaur de nepretuit. Relieful judetului este foarte variat si divers, att sub aspectul structurii geologice, a caracteristicilor fizico-geografice, ct si din punct de vedere geomorfologic. Cadrul natural, n ansamblu, prezinta o gama variata de frumuseti. Pe baza complicatei structuri geologice, a particularitatilor fizico-geografice geomorfologice, se dovedesc mai multe unitati si subunitati de relief. Aceste forme de relief sunt dispuse n trepte, cobornd altitudinal de la nord la sud. Zona montana, reprezentnd 1/3 din suprafata judetului, ofera atractii formidabile : chei, cascade, pesteri, peste 80 de trasee marcate si ntretinute, posibilitatea practicarii

alpinismului, schiului, pescuitului si vnatorii sportive, precum si numeroase puncte de belvedere. Turismul montan beneficiaza de conditii deosebite de cazare si petrecere a vacantelor n

statiunile de acum celebre, Voineasa si Vidra.

n cadrul grupei montane Parng - Cndrel se nscrie pitoreasca Vale a Lotrului, aflata ntre Muntii Lotrului (2244 m) si Muntii Latoritei (2.063m). Se impun privirii peisaje alpine deosebite: forme glaciare salbatice, asemanatoare cu cele din Alpi, defileul si cataractele Lotrului, lacurile glaciare din apropierea Obrsiei Lotrului, lacurile de la Galbenu si Petrimanu. Armonia teritoriului, privelistile de o rara frumusete din defileele Oltului, Lotrului, Lotrisorului si Bistritei, salba de lacuri de acumulare, dintre care nu putem sa nu amintim Bradiso 13413d319n rul si Vidra, prtiile de schi si traseele turistice, toate la un loc fac ca turistul sa se simta bine si sa revina n aceste locuri. Zona montana a judetului Vlcea cuprinde de fapt patru perimetre oarecum distincte: statiunile de pe Valea Lotrului, respectiv Voineasa, Vidra, Obrsia Lotrului; ara Lovistei din stnga Oltului, pe culoarul Curtea de Arges, Suici, Perisani, Cineni; Parcul National Cozia; Zona Muntilor Capatnii. Fiecare dintre aceste patru perimetre are probleme specifice care pot fi nsa rezolvate pe termen mediu, astfel nct resursele turistice naturale si antropice de care dispun sa poata fi puse n valoare prin activitati de turism. ntre zona montana si cea de podis, trecerea se face printr-o zona depresionaraDepresiunea Lovistei, cu minunata ara a Lovistei. Zonele centrale si sudice sunt dominate de dealuri prelungi si podisuri cu altitudini ntre 400-800 m , care fac parte din Subcarpatii Olteniei si Podisul Getic. Cea mai sudica forma de relief este Platforma Oltetului, dincolo de care ncepe Cmpia Romna (judetul Dolj). Municipiul Rmnicu Vlcea, capitala judetului Vlcea, are altitudinea medie de 250 m, iar statiunea montana Voineasa are altitudinea medie de 650 m. Harta geografica a judetului Vlcea este prezentata n anexa nr.7. Reteaua hidrografica este foarte bogata, distribuita uniform pe toata suprafata judetului. Oltul, unul dintre cele mai mari ruri din Romnia, strabate judetul Vlcea pe o lungime de 130

km, adunnd apele a numerosi afluenti, dintre care cei mai importanti sunt: Lotrul, Olanesti, Topologul, Oltetul, Luncavatul, Bistrita. Debitul bogat al acestora a permis dezvoltarea unei puternice retele hidrografice. Principalele lacuri de acumulare create prin vastele lucrari de amenajare hidroenergetica sunt: Vidra, Babeni, Zavideni. Dintre cele 17 hidrocentrale din amenajarea Olt-Lotru, cea mai mare putere instalata o are hidrocentrala Ciunget din Muntii Lotrului si cea mai mica putere instalata o are hidrocentrala Malaia, din aval de Ciunget. Bogatia de izvoare de ape minerale care abunda unele zone geografice si peisajul pitoresc pe care-l "scalda" se etaleaza cu maretie n statiunile balneoclimaterice de renume ale judetului Vlcea : Calimanesti - Caciulata, Baile Olanesti, Baile Govora , Ocnele Mari - Ocnita, cunoscute nu numai n Europa, ci n ntrega lume, cu o carte de vizita impresionanta. Toate aceste daruri cu care Dumnezeu a nzestrat judetul Vlcea, au favorizat dezvoltarea turismului si, n primul rnd, al celui balnear. Clima judetului Vlcea este temperat-continentala, caracterizata prin ierni lungi si friguroase si veri scurte, mai umeda n zonele nalte si cu temperaturi mai ridicate si precipitatii mai reduse n zonele joase. Regimul anual al precipitatiilor variaza ntre 600 si 1200 mm.

Resursele naturale ale judetului sunt reprezentate de: flora si fauna bogate, paduri de conifere si foioase, care gazduiesc specii de animale si pasari dintre cele mai valoroase: ursi, capre negre, porci mistreti, cerbi si caprioare, precum si suprafete ntinse de pasuni, fnete, terenuri agricole si plantatii. Daca la acestea adaugam doar cele mai importante resurse minerale naturale, respectiv pegmatite cu cuart, feldspat si mica (zona Voineasa), calcar (n bazinul Costesti- Bistrita), sare (Ocnele Mari), carbune (Berbesti, Alunu, Copaceni), titei si gaze naturale (Babeni, Madulari, Fauresti), precum si materiale de constructie, bogatele si variatele izvoare de ape termale si minerale (Calimanesti-Caciulata, Baile Govora, Baile Olanesti), resursele hidroenergetice grupate ntr-o salba de 17 hidrocentrale, cu o putere instalata de circa 1200W, si alte bogatii ale solului si subsolului, este pus n evidenta potentialul economic al judetului Vlcea.
Rezervatiile naturale din Muntii Coziei, Muntii Buila-Vnturarita si Muntii Capatnii, constituie o alta componenta de mare importanta a resurselor turistice naturale, cea mai reprezentativa fiind Parcul National Cozia. Acesta se ntinde pe o suprafata de 17.000 hectare si include spatii importante din Masivul Cozia si din nord-vestul Muntilor Capatnii. Parcul reprezinta o arie cu o valoare peisagistica deosebita, n care mediul natural nu a suferit modificari

nsemnate si n care se mentine un echilibru ntre factorii de mediu si activitatea umana. Aici sunt ocrotite ca monumente ale naturii o serie de specii rare din flora si fauna Romniei, ca: iedera alba, floarea de colt, laleaua pestrita, rsul, capra neagra, cerbul, cocosul de munte. O nsemnatate deosebita o prezinta monumentele naturii protejate de lege, fiecare cu legendele lor dintre cele mai fascinante: Pestera Caprelor, Pestera Lac, Pestera Pogoadelor, Pestera cu Perle, Pestera Murgoci, Pestera Rac, Pestera Clopot, Pestera Arnautilor,Pestera Valea Bistrita, Mlastina Mosoroasa - toate din Olanesti, precum si Pestera Liliecilor din comuna Costesti.

Resursele turistice antropice prezinta un binemeritat interes, cuprinznd:

- monumente arheologice; - situri arheologice; - monumente, ansambluri si rezervatii de arhitectura; - monumente si ansambluri memoriale; - asezari si vestigii istorice si culturale de mare pret. Dintre acestea, cele mai reprezentative sunt: Episcopia Rmnicului, care cuprinde un important complex arhitectonic construit n sec.XVII - XIX, n stil bizantin si n stilul realismului italian, fiind ncadrata pe lista monumentelor istorice n grupa valorilor nationale, reprezentative pentru Romnia.; Salba de manastiri si biserici din judetul Vlcea construite de voievozii munteni, ele alcatuiesc un serios motiv de mndrie "locala", de un exceptional interes national si international. Cele 13 manastiri, 272 biserici si 22 schituri - zestre patrimoniala de valoare impresionanta si emotionanta situeaza judetul Vlcea pe locul al II -lea n tara n privinta asezamintelor monahale. Sa amintim Sfnta Manastire Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Batrn, manastirile Govora, Arnota, Surpatele, Dintr-un Lemn, Turnu, Stanisoara, Frasinei, Ostrov, Berislavesti, Cornet, multe dintre aceste asezari si vestigii istorice fiind considerate unicat. Sa mai subliniem aici si faptul, deosebit de important, ca ansamblul manastiresc Horezu - ctitorie de exceptie a lui Constantin Brncoveanu, a fost cuprins nca din anul 1993 ca monument istoric, n lista patrimoniului mondial cultural - UNESCO. Acestora li se adauga bisericile si schiturile ce dateaza din sec XVI-XIX: Schitul Jgheaburi (1640-1826) din comuna Stoenesti, Schitul Iezer-

sec.XVII, localitatea Cheia -Olanesti, Schitul Dobrusa, din comuna stefanesti, Schitul Sf. Ioan de sub piatra - 1602, Cozia Veche, Schiturile Pahomie si Bradu din localitatea Olanesti.

Valoarea deosebita a zestrei patrimoniale este conferita si de: - componentele arheologice - situri, monumente si rezervatii arheologice. n categoria acestora putem aminti cetatea dacica de la Buridava si Castrul Roman de la Arutela, situat pe celebra "Cale a lui Traian", Castrul Roman "La Canton"- situat n comuna Daesti si Castrul de la TitestiPerisani, acestea datnd din primele secole ale mileniului I. - monumente si ansambluri memoriale (Casa Memoriala Anton Pann, Cimitirul Eroilor din Primul Razboi Mondial, Crucea Miseilor, Monumentul Domnitorului Barbu stirbei, Statuia lui Mircea cel Batrn, toate din Rmnicu Vlcea, Monumentul Eteristilor si Pandurilor din Dragasani, Monumentul Eroilor din Brezoi etc);

- monumente, ansambluri si rezervatii de arhitectura (zone istorice urbane n localitatile Rmnicu Vlcea, Horezu, Calimanesti, Balcesti, Costesti, Vaideeni, iar satul Milostea din comuna Slatioara n ntregime)
- elemente etnografice si de arta populara, respectiv monumente, muzee n aer liber (Muzeul Satului de la Bujoreni, Culele Maldaresti ), si de splendida arhitectura de cult, reprezentativa pentru evul mediu romnesc. O alta resursa turistica antropica de importanta deosebita o constituie muzeele, amenajate n 16 unitati de profil n ntregul judet. Cel mai valoros tezaur muzeistic este de gasit, fireste, la Muzeul Judetean de Istorie din municipiul Rmnicu Vlcea, care dispune de un inestimabil patrimoniu. Un real interes l reprezinta si celelalte unitati muzeale: Memorialul "Nicolae Balcescu" din comuna care poarta numele ilustrului carturar si revolutionar de la 1848, Muzeul de Arta Rmnicu Vlcea, Complexul Muzeal "Gheorghe Magheru" de la Troianu, Casa Memoriala "Anton Pann", Colectia de arheologie Bujoreni, Colectia "Inatesti", toate n Rmnicu Vlcea; Muzeul de arheologie si arta bisericeasca "Gheorghe Petre" Govora; Muzeul Viei si Vinului si Expozitia "Gib I.Mihaescu" din Dragasani; Complexul Muzeistic Maldaresti; Colectia

"Gh.D.Anghel" si Pestera Liliecilor- Bistrita, din comuna Costesti; Expozitia de arheologie de la Ocnele Mari. Ca sa cunosti cu adevarat Vlcea, ca sa descoperi bogatia peisajelor si patrimoniul cultural, sa ntlnesti locuitorii sai (romnii ortodocsi) cu modul lor de viata, cu traditiile si

obiceiurile lor, exista cu adevarat o singura posibilitate - vacanta la tara. Pensiunile agroturistice, raspndite pe ntreg teritoriul judetului, practica un turism rural bine organizat, vlcenii fiind recunoscuti pentru ospitalitatea lor.
n zona rurala a judetului poate fi admirata o extraordinara arhitectura populara (n lemn, piatra sau combinate) foarte bine pastrata, mai ales n satele de deal si de munte (case cu pridvor, porti monumentale, mobilier taranesc). Aceeasi vocatie pentru frumos o vadeste si ceramica populara de Horezu, arta tesutului covoarelor, costumele populare. Asociatia pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural Rm.Vlcea propune vacante idilice, organizate n zone cu aer patriarhal, n contact direct cu natura, cu cazare n pensiuni agroturistice de doua si trei margarete n localitatile : Calimanesti, Govora, Horezu, Olanesti, Malaia, Vaideeni, Vladesti, Voineasa, Budesti. Oferta turistica a judetului Vlcea, diversa si generoasa, se adreseaza tuturor categoriilor sociale, de la mpatimitii sporturilor de munte, pna la reprezentantii vrstei a treia, pentru care microclimatul statiunilor balneoclimaterice vlcene este o adevarata binecuvntare. Cele mai importante manifestari folclorice traditionale din judetul Vlcea sunt: Muiereasca (ianuarie), Rmnicu Vlcea (25 februarie - 15 martie) - pridvor vlcean, Pietrari (10 aprilie) - Hora Costumelor , Vladesti (mai) - Mini de aur , Tomsani (mai) - Fagurele de aur - Sarbatoarea apicultorilor , Horezu (3-5 iunie) - Cocosul de Hurez - Trg de ceramica populara romneasca, Vaideeni (iunie) - nvrtita dorului Sarbatoare folclorica pastoreasca, Bunesti (iunie) - Sarbatoarea capsunelui, Govora (2-3 iulie) - Florile Govorei,Bujoreni (iulie)- Rapsodia plaiului vlcean, Rmnicu Vlcea (august) - Cntecele Oltului - Manifestare folclorica interjudeteana cu participare internationala, Babeni (septembrie) - La izvorul fermecat, Tetoiu (octombrie) - Culesul viilor, Dragasani (octombrie) - Festivalul viei si vinului, Creteni (octombrie) - Strugurelul de aur, Ionesti (octombrie) - Toamna merelor -

Sarbatoarea pomicultorilor, Otesani(octombrie) - Cntecul Luncavatului, Malaia (decembrie) Flori dalbe - Concurs al obiceiurilor de iarna din ara Lovistei, Barbatesti(decembrie) Festivalul "Gheorghe Bobei".

Activitatea de turism n judetul Vlcea, comparativ cu total Romnia (2003)

Tabel nr.3.1
Capaci tatea de cazare n functiu ne (locurizile) TOTA L ROM NIA din care: Pensi uni turistic e rurale TOTA L VLC EA din care: Pensi uni turistic e rurale Indice le de utiliza re a capac itatii n functi une (%)

Turisti cazati

nnoptari

51.632. 254

Total 5.056.693 Rom ni 3.951.718 Straini Total 1.104.975 89.446 77.095 12.351 188.362 183.300 5.062 1.156 1.156 -

Total 17.844.583 Romni 15.079.02 3 Straini 2.765.500

34,6

1.614.4 97

Romni Straini Total

Total 2 Straini

225.388 Romni 35.346

190.04

14,0

2.500.9 49

Romni Straini Total

Total 1.348.512 Romni 1 Straini 12.441

1.336.07

53,9

13.33 2

Romni Straini

Total 9 Straini

2.429 Romni -

2.42

18,2

Sursa: Date preluate de la Institutul National de Statistica. Nota: desi datele preluate de la Institutul National de Statistica sunt disponibile si pentru pensiunile turistice rurale si pentru pensiuni agroturistice separat, n Ordinul 510/2002 sunt prevazute doar pensiunile turistice rurale. Datele din tabel se refera att la pensiunile turistice rurale ct si la cele agroturistice.

Din tabelul de mai sus se poate trage concluzia ca turismul rural n judetul Vlcea este mai dezvoltat dect turismul rural la nivelul Romniei, fapt indicat de indicele de utilizare al capacitatii de cazare care nregistreaza valori mai mari la nivelul judetului Vlcea dect la nivelul Romniei. Aceasta dezvoltare a turismului rural este determinata, n primul rnd, de potentialul turistic deosebit al judetului, de preocuparile Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic si Cultural - filiala judetului Vlcea, si, nu n ultimul rnd, de dorinta locuitorilor de la sate de a obtine venituri suplimentare. Pentru a determina tendintele turismului rural n judetul Vlcea se va face previziunea numarului sosirilor de turisti n pensiunile rurale, utilizndu-se metoda indicelui mediu.

Tabel nr.3.2 Numarul turistilor n pensiunile rurale din judetul Vlcea, perioada 2000-2003

Anul 2000 2001 2002 2003 Total

Sosiri in pensiuni tur. rurale in VL (yi) 691 867 832 1156 3546

tI
0 1 2 3 -

Yi= yi * ti
691 820 974 1156 3641

yI -Yi
0 47 -142 0

| yi -Yi|=189

Sursa: Date prelucrate dupa datele preluate de la Institutul National de Statistica;

= 1,19

v= | yi -Yi|/ yi =5,33% Tabel nr.3.3 Valorile previzionate ale sosirilor de turisti n pensiunile turistice din

jud. Vlcea
Anul 2004 2005 2006

tI
4 5 6

Yi= yi * ti
1372 1629 1934

n urma previziunii facute, se poate trage concluzia, ca numarul turistilor care vor alege sa-si petreaca vacantele sau concediul n mediul rural va creste, ajungndu-se, astfel, n anul 2006 la 1934 turisti. Acest nivel al numarului turistilor ce vor avea ca destinatie mediul rural, se datoreaza cresterii gradului de stres a populatiei, n primul rnd.

3.1. Pozitie geografica, asezare, cadru natural, economic si social

Localizare geografica Situata n nord-vestul judetului Vlcea, localitatea Salistea se afla, la 45 km de orasul Rmnicu Vlcea, pe DN 7A, care se ramifica la Gura Lotrului din drumul european E81A. Drumul asfaltat urca pe Valea Lotrului pna la Obrsia Lotrului, iar de aici se ramifica n trei cai: spre Sebes si Alba Iulia pe Valea Sebesului (DN 67C), una spre Petrosani (DN 7A), iar alta spre

stefanu-Novaci (DN67C). Satul Salistea apartine de comuna Malaia, care include, de asemenea, si satul Ciungetu. Comuna Malaia se nvecineaza n partea de nord-est cu, comuna Voineasa, la sud cu judetul Gorj, comunele Vaideeni, Costesti, Barbatesti si orasele Horezu, Baile Olanesti, iar la est cu orasul Brezoi. n sat se afla una din taberele din judetul Vlcea, si anume Tabara de Copii de la Bradisor. Salistea este situata pe Valea Lotrului, ntre Muntii Capatnii si Muntii Lotrului, ndeplinind conditiile tipice asezarilor de munte. Cadrul natural Satul Salistea este situat ntr-o zona muntoasa, nconjurata de Muntii Lotrului si Muntii Capatnii, despartiti de apa Lotrului, la o altitudine de 460 m..Acesti munti atung naltimi mari si mijlocii si sunt alcatuiti din sisturi cristaline, cu relief glaciar si cu intense suprafete de denudatie dispuse n trepte. Sunt bogati n paduri si pasuni. Pe partea dreapta a Lotrului s-au format conuri de dejectii, ce a dus la aparitia unor cmpii piemontane, pe care se situeaza si satul Salistea. Alcatuirea geologica a muntilor este pusa n strnsa legatura cu geneza si evolutia Carpatilor Meridionali. Clima este temperat-continentala, caracterizata prin ierni lungi si friguroase si veri scurte. n lunile august-septembrie se nregistreaza precipitatii cu valori scazute, pentru ca n octombrie-noiembrie sa se nregistreze o crestere a precipitatiilor. n vetrele satelor, iarna are caracter blnd cu ninsori linistite, fara viscole, zapada mentinndu-se pe copaci dnd un farmec aparte. Pe crestele muntilor, zapada este viscolita pe timpul iernii. Temperatura minima absoluta, nregistrata n judetul Vlcea a fost de -32,5 C (Obrsia Lotrului17.02.1993). Hidrografie Comuna Malaia este stabatuta de apa Lotrului. Reteaua hidrografica este densa si uniforma, ceea ce provoaca o mare influenta asupra culmilor muntoase de fragmentare. n amonte de Salistea, pentru a se stavili forta de eroziune si pentru a folosi apele rului Lotru s-au construit doua baraje: Malaia si Bradisor. La intrarea pe teritoriul comunei Malaia, Lotru primeste de partea dreapta, ca afluent, Latorita. Tot pe aceeasi parte mai sporesc debitul Lotrului o serie de praie: Valea Malaii, Bucureasa, Valea Satului, Valea Grotului, Izvorul, Valea Sturisor si Sasa.

n secolul trecut pe Valea Lotrului s-au construit multe baraje din lemn, n vederea transportarii bustenilor prin plutarit, procedeu care astazi a fost abandonat. Locul lor a fost luat de alte baraje, construite din beton, n spatele carora s-a acumulat apa, formnd lacurile artificiale de interes hidroenergetic. Asemenea lacuri au fost construite pe teritoriul comunei Malaia la: Petrimanu, Malaia si Bradisor. Pe lnga aceste lacuri artificiale se mai ntlnesc, de asemenea, si cteva lacuri glaciare. Dintre acestea amintim: Iezerele Muntinului, situate n Muntii Latoritei. Un alt lac descoperit recent este Violeta, n Muntii Latoritei.

Flora Desfasurarea teritoriului comunei Malaia pe un relief cu o diferenta de nivel de circa 1900 m determina existenta celor patru etaje caracteristice vegetatiei noastre. Padurile ocupa o suprafata ntinsa, fiind elementul caracteristic al peisajului. n apropierea varsarii afluentilor n Lotru, ntlnim paduri de gorun, carpen, frasin, tei, paltin. Astfel de gorunete sunt ntlnite si pe Dealul Bradisorului. De-a lungul Vaii Lotrului creste arinul. n padurile de foioase specia predominanta este fagul. Alaturi de el se mai ntlneste paltinul, frasinul, mesteacanul. Etajul molidului urca pna la peste 1800 m altitudine. Pe lnga padurile de molid mai ntlnim muschi, unele plante ca: macrisul iepurelui, vulturica. Un loc aparte l ocupa padurile de larice. n zona cea mai nalta a muntilor se afla pasunile alpine, invadate de tufele de jneapan, ienupar pitic, afin.

Fauna Cu toata umanizarea din ce n ce mai intensa a zonei, ndeosebi pe timpul verii, la adapostul padurilor se mentine, nca, o fauna bogata si variata, reprezentata de toate animalele specifice zonei de munte. Unele specii de animale sunt valoroase din punct de vedere cinegetic, economic sau stiintific. Dintre mamiferele cele mai raspndite sunt: ursul brun (care pe timpul verii urca n sectorul alpin, pentru ca toamna sa coboare pna n localitate n cautarea fructelor), capriorul, cerbul, capra neagra, mistretul, vulpea, pisica salbatica, jderul de copac si, tot mai rar, rsul si lupul. Dintre rozatoare sunt bine reprezentate: veverita, soarecele de padure.

Lumea pasarilor cuprinde: uliul, cocosul de munte, eretele vnat. Fauna acvatica este reprezentata de pastrav, lipan, clean, mreana. Pe albia lacului de la Bradisor exista o crescatorie de peste. Marimea asezarii Satul Salistea se ntinde pe o suprafata de aproximativ 7000 ha, din care 12 ha sunt reprezentate de terenul intravilan. Numarul familiilor ce locuiesc n acest sat este de 114, totaliznd un numar de 330 de persoane. Majoritatea terenurilor sunt acoperite cu paduri, aflate n proprietatea gospodariilor individuale, a Obstii Satesti si a Ocolului Silvic. Exista o suprafata mare de terenuri nefolosite. n anexa nr.8 se poate vedea zona de intravilan a satului Salistea si a catunului Bradisor, ce apartine satului.

Activitati economice desfasurate

Principalele activitati desfasurate de locuitorii satului sunt agricultura, cresterea animalelor, prelucrarea lemnului (n sat existnd trei firme de acest gen). Aproximativ 15 persoane lucreaza la centralele hidroenergetice de la Malaia si Bradisor. Majoritatea tinerilor sunt plecati la munca, n strainatate. n ultima perioada a aparut si turismul printre preocuparile satenilor din Salistea, ei caznd turisti la pensiunile construite n sat.

3.2. Resursele naturale si antropice ale satului si mprejurimilor situate pna la o distanta de 15 Km
Pentru Salistea resursele naturale au o mare importanta, acestea fiind elementele care au determinat alegerea acestui sat, n vederea amenajarii n scop turistic. Dar, nu lipsite de importanta sunt si resursele antropice. 3.2.1. Resurse naturale ntreaga zona se caracterizeaza printr-un peisaj pitoresc. Se poate spune ca ntregul sat este o atractie turistica n sine, deoarece, ceea ce face acest sat att de frumos, este Valea Lotrului, care strabate satul si care este de o frumusete peisagistica deosebita, frumusete conferita de zidurile de stnca prapastioase, de cursul sinuos al acestui ru, precum si de bogatia folclorica a meleagurilor. O alta atractie naturala este reprezentata de versantii mpaduriti si

abrupti, care nconjoara satul. Pe vreme frumoasa, se pot vedea n zare crestele nzapezite ale Masivului sureanu.

Figura 1: Muntii Lotrului, la iesirea din satul Salistea

3.2.2. Resursele antropice Resursele antropice ale zonei sunt foarte diverse, printre acestea enumerndu-se urmatoarele: a) Obiceiurile: n cadrul obiceiurilor calendaristice, un rol important l au obiceiurile de iarna: Ajunul Craciunului (Colindetii), Colindatul, Steaua, Plugusorul, Sorcova si Capra, Iordanitorii (n ziua de 7 ianuarie, baietii umbla prin sat pe la toate familiile si iordanesc oamenii, stropindu-i cu aghiazma). n decembrie, n Malaia, are loc concursul obiceiurilor de iarna din ara Lovistei, Flori dalbe. O alta categorie de obiceiuri este reprezentata de obiceiurile din viata omului: Nasterea. Apa de scaldat trebuie adusa dupa rasaritul soarelui si trebuie sa fie nenceputa, adica sa nu se ia din ea pentru diferite trebuinte. n prima apa este bine sa se puna bani la baiat, ca sa fie bogat, iar la fete, flori si inel. Dupa ce este scaldat copilul, apa se arunca la radacina unui pom, astfel nct copilul sa fie sanatos si plin de viata.

Nunta. Primul moment semnificativ al nuntii este petitul. nsotit de parinti si de o ruda sau un prieten, baiatul merge n petit. n ziua nuntii, mirele cu nuntasii merg la nas, dupa care mpreuna cu acestia merg la mireasa. Ea se ascunde n casa si trebuie cautata de mire. Apoi, nasii i duc pe miri n fata parintilor pentru a-si lua iertaciuni.De la mireasa, toti merg la biserica, apoi la locul unde este pregatita masa pentru nunta.

nmormntarea. Cea dinti grija pe care o au rudele fata de cel muribund este de a i se pune n mna dreapta o lumnare aprinsa, pentru a-i lumina drumul pe lumea cealalta. Timp de trei zile mortul ramne n casa si niciodata nu este lasat si ngur sau pe ntuneric. Se aprind mereu lumnari si se face priveghi tot timpul celor trei zile, de catre rude si prieteni. Noaptea se discuta despre viata celui raposat, iar din cnd n cnd este jelit de o ruda sau bocitoare, care cnta pe melodii trist e versuri adaptndu-le la viata mortului. Pe timpul priveghiului nu se matura n casa si nici n curte, oglinda din camera este ntoarsa pe dos, iar n cosciug se pun la capul mortului pieptan, oglinda, ata si ac de cusut. Dupa nmormntare, se da peste groapa o gaina unei persoane care va fi o calauza a mortului n drum spre rai. n timpul celor trei opriri spre cimitir, se arunca bani de metal, pentru ca mortul sa plateasca vama pe cealalta lume.
b) Biserici:

Biserica Sf. Nicolae, Salistea a fost ridicata n 1884, din piatra si caramida, iar pentru pictura bisericii mosnenii satului Salistea au vndut Margaretei Novac, sotia unui antreprenor de paduri de pe Valea Lotrului, o suprafata de padure de cteva mii de hectare, spre a fi defrisata. n satul Malaia exista doua biserici: una veche si una noua. Biserica veche este construita, din lemn, de primul episcop de Arges, Iosif originar din Malaia si dateaza din anul 1807. n anul 1892 biserica este tencuita si zugravita. Biserica noua este biserica n care se slujeste n prezent. c) Complexul Salmonicol Bradisor, a fost nfiintat n anul 1984, pe albia lacului Bradisor. d) Barajul si Hidrocentrala Bradisor. Barajul este din beton n forma de arc.

Pe teritoriul comunei se mai ntlneste si Centralabaraj, Malaia, amplasata pe cursul inferior al rului Lotru, n perimetrul localitatii. Aceasta centrala a fost pusa n exploatare n 1978, avnd ca scop pe lnga cel hidroenergetic si cel de agrement.

Figura 2: Baraj Centarala Malaia

Figura 3: Barajul Bradisor

e) Cismeaua Sfnta Maria, Malaia, construita n timpul primului razboi mondial si renovata n anul 1999. f) Pentru agrement exista n localitatea Malaia un stadion.

3.3. Resursele naturale si antropice ale satului si mprejurimilor, situate pna la o distanta de aproximativ 75 Km
Oricine viziteaza satul Salistea, nu trebuie sa rateze si celelalte atractii din zona. 3.3.1.Resursele naturale Despre frumusetile naturale nu putem spune dect ca sunt numeroase si deosebit de bine conservate. O atractie deosebita a zonei este Defileul Oltului. Este greu de redat n cuvinte maretia peisajului care ntmpina si ncnta turistul de-a lungul drumului de la Cozia pna la Turnu Rosu. Oltul a reusit sa sape pna la radacina cea mai masiva si mai nalta parte a Carpatilor Meridionali. Portiunea din Judetul Vlcea, suprapusa defileului este cea mai spectaculoasa, albia ngusta a Oltului fiind strajuita de coltii prapastiosi ai Muntelui Cozia (la est) si Culmea Capatnii (la vest).

De asemenea, n cadrul atractiilor naturale se gaseste si Rezervatia naturala ,,Defileul Latoritei", situata n extremitatea sud-estica a Muntilor Latoritei, de o parte si de alta a rului Latorita, ntre Borogeana si Ciungetu. Rezervatia are caracter botanic si peisagistic, obiectul ocrotirii constituindu-l arboretele de larice (Larix decidua var. polonica), care s-a dezvoltat pe versantii abrupti cu mult timp n urma. La acestea se adauga o multime de specii, unele rare sau endemice, care acopera hornurile si branele din versantul stng al vaii, mai ales n sectoarele Gruiul Prepeleacului, Gruiul Fagului, Piatra Fetii, Gruiul Rpii si altele. Printre atractiile naturale se numara si doua cascade: prima lnga barajul lacului Petrimanu, Cascada Apa Spnzurata, iar a doua lnga lacul Galbenu, Cascada Moara Dracilor. O alta atractie deosebita este Rezervatia naturala ,,Iezerul Latoritei", declarata rezervatie prin Decizia nr. 348/1983 a Consiliului Judetean Vlcea. Este situata n mprejurimile lacului Iezeru Latoritei, are un caracter complex (geomorfologic, botanic, peisagistic). Fenomenele glaciare, care n final au dus la formarea lacului, pot fi reconstituite prin analiza de detaliu a microformelor de relief. n jurul lacului se afla un ntins faget n care este posibil sa se afle elemente floristice deosebite, reclamnd deci studii de specialitate. Lacul Violeta, situat n apropiere, adaposteste o populatie viguroasa de Menyanthes trifoliata, o valoroasa planta medicinala cu raspndire limitata n tara noastra. Tot n cuprinsul acestei rezervatii se afla, pe firul Latoritei de vest, un imens bloc de calcar perforat de un tunel cu diametrul de circa 1,5 m prin care curgeau cndva apele prului. Fenomenul este interesant si merita atentia turistilor care ajung n acest sector. Un alt punct de atractie natural este Rezervatia naturala Muntinu, care se situeaza n abruptul ce strajuieste caldarea glaciara de la obrsia vaii Muntinu, la est de Muntele Carbunele. Rezervatia are caracter botanic si peisagistic, avnd ca rol ocrotirea plantelor care cresc n acest sector. Datorita abruptului stncos, n care pasunatul nu a fost posibil, s-au putut pastra elemente floristice rare (Hedysarum hedysaroides, Seneclo sulphureus, Geranlum caerulcatum, Thesium alpinum, Anemone narccisiflora, Leontopodium alpinum s.a.), care acopera stncile calcaroase cu intruziuni granitice ce se ivesc n aceste locuri. Un plus de atractivitate aduc n peisaj valea glaciara a Muntinului si cele doua lacuri de la obrsia sa care mai poarta oglinda de apa. O alta rezervatie este si Piatra Trnovului, despre care btrnii povestesc ca aici s-ar ascunde comori ale haiducilor.

Bogatia de izvoare de ape minerale care abunda unele zone geografice si peisajul pitoresc pe care-l "scalda" se etaleaza cu maretie n statiunile balneoclimaterice de renume ale judetului Vlcea : Calimanesti - Caciulata, Baile Olanesti, Baile Govora , Ocnele Mari - Ocnita, cunoscute nu numai n Europa, ci n ntrega lume, cu o carte de vizita impresionanta. 3.3.2 Resurse antropice a) Biserici si Manastiri n satul Ciunget exista doua biserici: biserica noua si veche. Biserica noua cu hramul Hramul Sfintii mparati Constantin si Elena, nceputa n anul 1930 si terminata n 1968, cnd s-a si sfintit. Pictura este executata n tehnica fresca. Biserica veche a fost construita n anul 1861 de catre Florea Ionescu. La aproximativ 22 km de Brezoi se afla, n localitatea Calinesti, Manastirea Cornetu, construita n anul 1666. La 20 km mai sus de aceasta manastire se gaseste Biserica Sf. Nicolae, din Cineni, care pastreaza picturile murale initiale, de o mare valoare, att n interior ct si pe fatade. De-a lungul Vaii Oltului sunt o serie de manastiri. Astfel la 24 km de Salistea, pe E81 se afla Manastirea Cozia, unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura din sec XIV si un punct de plecare pentru arhitectura de influenta bizantina n ara Romneasca. Biserica mare a fost zidita ntre 1386-1388 de Mircea cel Batrn si atrage atentia prin eleganta si armonia proportiilor, bogatia de ornamentatii si exceptionala valoare a picturii. Aici se afla mormntul lui Mircea cel Batrn, unul dintre cei mai gloriosi voievozi din istoria poporului romn, precum si mormntul Teofanei, mama lui Mihai Viteazul. Bisericuta bolnitei (n stnga soselei), denumita si giuvaier al veacului XVI a fost ridicata de Radu Paisie, n 1543. Manastirea Cozia detine un valoros muzeu de arta religioasa, ce include si vechi tiparituri si manuscrise, obiecte de podoaba. Un alt lacas de cult este Schitul Turnu, construit n 1676, care impresioneaza prin chiliile sapate de sihastri chiar n gresia muntelui. De asemenea, n apropierea Manastirii Cozia se afla si Schitul Ostrov, construit pe o insula n mijlocul rului Olt de catre domnitorul Neagoe Basarab si sotia sa, Despina. Manastirea Stnisoara a fost zidita n 1747, n timpul domniei lui Constantin Mavrocordat.

Deosebit de atractive sunt si Episcopia Rmnicului-Rmnicu Vlcea, precum si Biserica Cetatuia, tot din aceeasi localitate. Aceasta biserica strneste interesul turistilor prin faptul ca aici au fost ucisi n 1529, voievodul Radu de la Afumati si fiul sau, Vlad de catre boierii razvratiti n urma ncercarilor domnitorului de a schimba politica de supunere fata de Imperiul Otoman. n Baile Olanesti pot fi vizitate doua biserici: Biserica din lemn, care este denumita si Biserica lui Horea, ce dateaza din 1746 si are o turla de 21 m naltime si Schitul Iezer, ridicat n 1559 de domnitorul Mircea Ciobanu si sotia sa, Doamna Chiajna. La sud de Rmnicu Vlcea, la 20 km se afla Manastirea Govora (localitatea Mihaesti), mentionata ntr-un document nca din 1488. Manastirea a fost rezidita de Vlad Calugarul si de Radu cel Mare, iar n sec. XVII, a fost restaurata si s-a adus, aici, o tiparnita la care s-a imprimat (n 1640) Pravila de la Govora, cea mai veche culegere de legi tiparita n ara Romneasca. n timpul lui Constantin Brncoveanu, complexul monastic a fost amplificat si s-a construit biserica actuala, care pastreaza o pictura interioara de mare valoare. De asemenea, manastirea are un mic muzeu, unde se afla expuse obiecte de arta feudala, vechi manuscrise si tiparituri, obiecte de cult. Alte manastiri ce pot fi vizitate sunt: Manastirea Bistrita (la 6 km nord de Costesti), care a fost construita n 1491-1492 de boierii Craiovesti si care a fost avariata n 1508 de Mihnea cel Rau, deoarece ctitorii acestei manastiri se ridicasera mpotriva acestui domnitor;Manastirea Arnota (la 15 km de Horezu) , ctitorita de Matei Basarab n 1633-1634, cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil, pe temelia unei biserici mai vechi , aici gasindu-se mormntul lui Matei Basarab si mormntul tatalui acestuia; Manastirea Horezu (Romnii de Jos), considerata cel mai important ansamblu de arhitectura religioasa din epoca brncoveneasca, un punct culminant al artelor din ara Romneasca, n sec. XVII. Manastirea Horezu a fost ridicata de Constantin Brncoveanu ntre 1690-1697. Biserica mare este decorata n exterior cu sculpturi n piatra (cu motive florale), iar pictura interioara are o mare valoare deoarece, pe lnga scenele religioase, pictorii au realizat si o galerie de portrete ale Brncovenilor, Basarabilor si Cantacuzinilor. Legenda spune ca, pentru a nu fi surprinsi de turci, constructorii au zidit biserica numai noaptea, cnd cntau huhurezii (de aici si numele). b) Baraje, lacuri de acumulare si hidrocentrale Barajul de la Petrimanu, baraj de beton acumuleaza apa din aductiunile secundare de pe Oltet, respectiv Cosava, apa ce este pompata n lacul de acumulare Vidra. Centrala subterana

Ciunget, este a doua ca marime dupa cea de la Portile de Fier I. Print-un tunel se ajunge ntr-o imensa caverna- un oras n miniatura- unde se afla trei turbine. Barajul de la Galbenu, pe rul Latorita la 25 km amonte de centrala Ciunget. Acumularea directioneaza debitele bazinului superior al Latoritei, spre lacul de acumulare Vidra. Din Voineasa, soseaua urca spre Lacul Vidra si statiunea cu acelasi nume. Urcusul ncepe brusc si te ia prin surprindere. Lotrul se pierde undeva n munti, n timp ce soseaua urca de-a lungul prului Manaileasa, apoi coboara nspre lac. Statiunea se afla pe locul vechii colonii Puru, a celor care au construit barajul. Desi la Vidra se ajunge destul de greu, efortul merita. Cele cteva vile ale statiunii coboara n terase spre malul lacului. Linistea de aici cu greu poate fi egalata, iar lacul strajuit de munti sporeste frumusetea si salbaticia locului. Lacul Vidra, situat la o altitudine de 1.289 m, este rezervorul principal al sistemului hidro-energetic Lotru, colectnd, prin tuneluri subterane de peste 150 km, apele afluentilor Lotrului si ale lacurilor de

acumulare Petrimanu si Galbenu, de pe rul Latorita. c) Statiuni

Judetul Vlcea se caracterizeaza print-un numar mare de izvoare minerale, ce sunt valorificate n statiuni renumite precum cele care vor fi prezentate n continuare. Localitatea Voineasa, situata la o altitudine de 600-800 m, a devenit statiune - cea mai importanta de pe Valea Lotrului - dupa terminarea lucrarilor la hidrocentrala Lotru. nsa, localitatea e mult mai veche, fiind atestata pentru prima data ntr-un hrisov al lui Neagoe Basarab, de la 1520. Voineasa e renumita si pentru baza sa de tratament pentru diverse afectiuni ale sistemului nervos. Frumoasa statiune Calimanesti-Caciulata dispune de izvoare reci si fierbinti care tsnesc de la o adncime de 1.200 m si sunt captate cu ajutorul unor sonde de mare adncime. Apele minerale ale statiunii Calimanesti-Caciulata sunt atermale, iesind din pamnt la temperatura de 5-14 grade Celsius cu exceptia izvoruluiBivolari, care este mezotermal - cu o temperatura de 19-23 grade Celsius. Din punct de vedere al compozitiei chimice, apele minerale sunt: sulfuroase, clorosodice, calcice, magnezice, bromurate si iodurate.

Statiune Baile Olanesti este singurul loc din tara unde se efectueaza tratament pentru desensibilizarea organismului, la bolnavii cu diverse afectiuni alergice, prin injectii cu apa minerala izotona; de asemenea apele minerale, bogate n

substante multiple fac adevarate minuni n tratarea unui spectru larg de afectiuni n cura interna si externa, ale tubului digestiv, rinichilor si cailor urinare, boli de nutritie, afectiuni ale pielii, ale sistemului nervos periferic, ale bolilor profesionale. Apele minerale de la Olanesti au fost analizate din punct de vedere chimic nca din anul 1830. n anul 1873 au fost medaliate cu aur la Expozitia Internationala de la Viena.
nfiintata n anul 1886, statiunea Baile Govora este considerata una dintre cele mai statiuni n ape iodurate si bromurate din lume, a doua din Europa.

bogate

Este unica statiune din tara, n care se afla ape minerale cu o compozitie chimica diferentiata ca: ape sarate iodurate, bromurate, sulfuroase foarte concentrate, izvoare pentru crenoterapie cu ape hipotone, sulfuroase, bicarbonate, sodice, calcice si magneziene. Apele izvoarelor de cura interna slab mineralizate sunt caracterizate printr-o concentratie mica de hidrogen sulfurat si clor, dar bogate n bicarbonati. Statiunea dispune de instalatii pentru bai calde cu ape sulfuroase si iodate, instalatii pentru mpachetari cu namol, bai cu acid carbonic, ultra-sono-aerosoli, sali de cultura fizica medicala, instalatii pentru fizioterapie si biuvete pentru cura interna. Trebuie amintita si localitatea Ocnele Mari, care este apreciata ca fiind o statiune recunoscuta pentru baile sale de sare concentrata. Statiunea dispune de un parc si o plaja situate pe malul unui lac sarat. O alta statiune este Vidra, care are o suprafata de 24 ha., fiind amplasata pe muntii Puru la o altitudine de 1300 m, avnd n imediata vecinatate lacul de acumulare Vidra, cel care colecteaza toate apele din muntii apropiati, punnd n functiune cea mai mare hidrocentrala de pe rurile interioare: Uzina Electrica Lotru Ciunget, cu o putere instalata de 510 MW. Statiunea dispune de circa 1000 locuri de cazare, dar nefiind terminate lucrarile de investitii, o buna parte din spatiile de cazare nu sunt functionale. Totusi, n perioadele de sezon pot beneficia 400-500 turisti de spatiile de cazare si masa ale statiunii. Acest obiectiv turistic, ca de altfel si Statiunea Voineasa, sunt sub administrarea Confederatiei Sindicatelor din Romnia. De la Vidra, un drum neasfaltat ajunge la Obrsia Lotrului, un complex turistic amplasat la punctul de ntlnire dintre Muntii Latoritei, Parng si sureanu. d) Muzee si case memoriale Muzeul Satului Vlcean din Bujoreni

Deschis publicului n 1974 (inaugurare partiala), Muzeul Satului Vlcean din Bujoreni (la marginea orasului Rm. Vlcea) ocupa aproximativ 12 ha. Sunt expuse n aer liber case taranesti din judetul Vlcea, mobilate si cu anexe gospodaresti, han si scoala, constructii religioase (biserica, cruci, troite), precum si fntni si porti specifice zonei. Constructia muzeului a nceput n 1969 prin restaurarea culei Bujoreanu. n anii urmatori au fost transferate si alte unitati muzeale precum: scoala, stna, hanul si biserica de lemn ce dateaza din 1785. ntreg muzeul este "organizat respectnd factorii constitutivi ai unui sat autohton care traieste cu adevarat". Constructiile, provenite din diverse localitati ale judetului, pun n valoare mestesugurile traditionale, tehnicile populare precum si constructiile specifice menite sa ofere imaginea reala a satului vlcean. Au fost reconstruite o serie de ateliere mestesugaresti: de olarit, de dulgherietmplarie, de prelucrare a parului de capra. Interesante sunt si instalatiile tehnice, morile de mna si cea de apa din zona etnografica Loviste, piva, cazanul de tuica si o serie ntreaga de instalatii pentru producerea vinului. Muzeul de Istorie a Judetului Vlcea este adapostit de cladirea fostei scoli cu ceas,

edificiu reprezentativ pentru Rmnicul secolului al XIX-lea. Colectiile expozitiei permanente sunt dispuse cronologic, dezvaluind vizitatorilor mii de ani de vietuire a acestei zone de la poalele Carpatilor, de-a lungul vaii Oltului. Expozitia permanenta se deschide cu marturii arheologice din paleolitic, neolitic si epoca bronzului expuse ntr-o realizare grafica moderna. Din perioada cuceririi romane atrag atentia tezaurul de monede imperiale de argint de la Paduretu (Babeni), siturile arheologice reconstituite de la Stolniceni, Ocnita. Afirmarea statului feudal este redata prin evolutia obstilor de mosneni si a satelor aservite, procesul de constituire a marilor familii de dregatori, aparitia habitatului citadin rmnicean. Viata evului mediu vlcean se poate afla din descoperirile facute n parcul din centrul orasului, Schitul Inatesti, Schitul Ostrov si tezaurele monetare de la Budesti (sec. XVI), Rmnic (sec. XVIII), din unele hrisoave si zapisuri prezentate n facsimil si original. Expozitia adaposteste, de asemenea, obiecte de arta de sec XVI-XVII, realizate la Brasov sau altele provenite prin comertul de tranzit, mare parte din ele fiind expuse n doua interioare: unul taranesc si unul boieresc. Muzeul de Arta Casa Simian

Cladirea care adaposteste muzeul a apartinut familiei Nae si Tita Simian, originari din Salistea Sibiului, care au deschis n Rmnic o fabrica de ncaltaminte. Casa beneficiaza de o structura arhitectonica specifica, nsumnd doua tipuri de spatiu, unul montat prin expresivitatea casei vechi a Simienilor, construita n 1940 de arh. Gh. Simotta si W.Lupu, si un altul neutru, functional pentru necesitatile unei galerii de arta, construit odata cu transformarea locuintei n muzeu. Spatiul eclectic, dar armonios, al partii istorice a cladirii, cu elemente mprumutate din arhitectura romanica, gotica, renascentista, impresia generala de vila italiana, pe care o lasa gradina interioara, terasata, cu portic si acoperis din olane, are o expresie puternica, primitoare si presupune o organizare expozitionala care sa valorifice la maximum acest efect. De aceea, expunerea nu este realizata n mod liniar sau cronologic si fiecare ncapere este un tot de sine statator, ncercndu-se, pe ct posibil, evitarea monotoniei si exploatarea unor efecte scenografice. Expozitia permanenta cuprinde nume de valoare din sculptura si pictura romneasca de la sfrsitul secolului al XIX-lea : N. Grigorescu, Sava Hentia, Ion. Georgescu, D. Paciurea, Ipolit Strmbu.
Casa Memoriala "Anton Pann". Obiectivul muzeal a fost amenajat si ilustreaza interiorul unui modest salon orasenesc, de trg de mijlocul secolului al XIX-lea, cu piese de mobilier (divan, biblioteca, masa, scaune), obiecte decorative din cositor, alama, alpaca, precum si tablouri reprezentnd o serie de personalitati ale epocii: Episcopul Climent, maica Meletina si tipograful Ion Popovici, toti avnd legaturi cu viata si opera scriitorului. Complexul Muzeistic "Magheru": Obelisc, fntana din 1784 (n ruina si parasit).
e)Ruinele

castrului roman Pons Vetus f) Un stadion n localitatea Ciunget, pentru agrement.

de

la

Cineni.

g) Cismeaua Cerbul Lotrului, Ciunget, construita n 1921, n cinstea celor care s-au jertfit pe cmpul de lupta. Din punct de vedere tipologic, satul turistic Salistea este inclus n grupa satelor peisagistice si climatice datorita potentialului geografic mai sus expus. Deoarece dispune de spatii deschise, este o asezare sub 10.000 de locuitori, are o densitate redusa a populatiei, beneficiaza de un mediu nconjurator natural, fara spatii construite, are o infrastructura slaba si constructii mici, putem afirma ca dispune de cteva conditii esentiale pentru amenajarea unui sat turistic. De asemenea, multe din activitati se desfasoara n aer liber, activitatile individuale sunt puternice si bine definite, proprietarii locali detin afaceri proprii, mare parte a timpului

fiind implicat n turism, acesta fiind considerat ca suport al altor interese. Vizitatorii sunt n numar mic, dar relatiile dintre acestia si gazde sunt apropiate, puternice, putnd sa se implice si n activitatile gospodaresti. Atmosfera locala este deosebita, pastrndu-se traditiile populare, satenii mbracndu-se la sarbatori, la diferite manifestari artistice si unii chiar zilnic n costume populare, iar multe dintre cladiri sunt vechi, unele avnd vrste chiar de sute de ani.